1. Introducere în Medicina internă cu nursing specific.

Medicina interna cuprinnde cea mai mare parte din maladii si este sic ea mai importanta
diviziune a medicine practice. Ea este stiinta despre bolile organelor interne si a intregului
organism. Conceptia medicala este una animista, demoniaca, boala fiind vazuta ca o
parazitare a organismului de catre un demon. Pulsul era singura metoda de examinare a unui
bolnav. Relative pasivitate a medicului hipocratic isi gasea explicatia in credinta, in
capacitatea psihicului de a actiona spontan pentru refacerea organismului si dupa aceea
intervenea medical. Hipocrate cel mai vestit medic al greciei era consider ,,tatal medicine``. El
vede cauza bolii intr-o tulburare a functiei creierului. Hipocrate a facut si o serie de inovatii
medicale. In chirurgie a pus la punct un aparat de trepanare a craniului, in ortopedie a inventor
un scaun pentru reducerea luxatiilor si fracturilor.medicina interna in evul mediu a cunoscut 4
etape: bizantina, in califatele arabe, medieval, in perioada renasterii..

2. Disciplina de studii medicină internă. Noţiune despre boală, sănătate, etiologie, factori
de risc, simptom, sindrom, diagnostic, evoluţie, profilaxie, educaţia pentru sănătate,
tratament.
Sarcinile medicine interne. Savantul Botkin a formulat obiectivele medicine interne
astfel ,, cele mai importante sarcini ale medicine practice sunt prevenirea bolii, tratarea
bolii deja aparute si atenuarea suferintelor bolnavului. Medicina interna se ocupa de
preventive, diagnostic, terapia nonchirugicala, endocrinologia, reumatologia si
colagenozele.
Boala reprezinta dereglari anatomice sau functionale aparute in urma interventiei
factorilor etiologici care afecteaza organismul in ansamblu.
Etiologie stiinta care se ocupa de studierea cauzei bolii dupa natura si originea ei. Agentii
etiologici pot fi endogdeni si exogeni
Simptom-reprezinta manifestarile bolii
Sindrom- un ansamblu de simptome
Diagnostic- o concluzie medicala, privind esenta bolii si starea bolnavului
Evolutie- urmarirea evolutiei unei boli ne da posibiliotatea sa apreciem prognosticul , sa
prevenim complicatiile si sa alegem cel mai efficient tratament. Reprezinta agravarea sau
ameliorarea bolii
Profilaxie- ansamblu masurilor care urmaresc prevenirea bolilor, prevenirea
complicatiilor, agravarilor recidivelor. Deosebim profilaxie specifica si nespecifica,
primara secundara tertiara.
Tratament - este profilactic, curative si etiologic si cuprinde ansamblu de masuri
utilizate in vindecarea sau prevenirea unei boli.
3. Noţiunea de boală, evoluţie, prognostic şi perioadele bolii.
Boala reprezinta dereglari anatomice sau functionale aparute in urma interventiei
factorilor etiologici care afecteaza organismul in ansamblu.
Evolutie agravarea sau ameliorarea bolii
Prognostic – apreciaza perspectivele bolnavului care poate fi fatal, rezervat sau bun.
Perioadele bolii- perioada de latent – intervalul de timp din momentul actiunii agentului
pathogen asupra organismuluipana aparitia modificarilor functionale. Perioada de stare-
reactiile de raspuns ale organismului manifestate prin simptome. Perioada a 3-a se poate
manifesta prin covalescenta(vindecare) sau deces.
4. Fişa de observaţie clinică: caracteristica, compartimentele.
Fisa de observatie clinica reprezinta un act cu tripla semnificati, document medical,
stiintific, medico-judiciar si contabil. Acesta cuprinde datele personaleale pacientului,
diagnostic la internare la 72 de ore si diagnostic de externare. Ziua si ora internariiprecum
si datele de externare. Foaia de observatie cuprinde 5 parti.
-1 date personale ale pacientului
-2 anamneza
-3 examenul obiectiv la internare
-4 foaia de evolutie si tratament
-5 epicriza
5. Examenul subiectiv al bolnavului terapeutic.
Examenul subiectiv sunt datele culese de la pacient sau rudele pacrientului. Acesta este
reprezentat de anamneza.prin intermediul careia obtinem informatii subiective. Metodele
culegerii anamnezei sunt interogatoriu, chestionarul, ascultarea. Anamneza include:
Date generale despre bolnav(nume, varsta, sex, ocupatie, adresa)
Acuzele la internare
Isoricul actualei boli(debutul bolii, evolutia, caracteristica ultimei acutizari, boli
intercurente)
Anamneza de asigurare(durata incapacitatii de munca, grupa de invaliditate polita de
asigurare)
Istoricul vietii bolnavului(date biografice, anamneza sexual.antecedente patologice-
afectiuni suportate, antecedente eredo-colaterale(anamneza familiala si ereditara)
anamneza alergologica, deprinderi daunatoare.

6. Examenul subiectiv al bolnavului terapeutic. Istoricul vieţii bolnavului.

Istoricul vietii bolnavului(date biografice, anamneza sexual.antecedente patologice-
afectiuni suportate, antecedente eredo-colaterale(anamneza familiala si ereditara)
anamneza alergologica, deprinderi daunatoare.
7. Examenul obiectiv. Inspecţia generală a bolnavului terapeutic.
Examenul obietiv furnizeaza informatii despre starea generala a organismului si a
organelor interne aarte. Se folosesc metode de invastigatii precum, inspectia, palparea,
percutia si auscultatia.
Inspectia- consta in obserarea vizuala a semnelor de boala pe toata suprafata corpului si
cavitatilor accesibile. Conditii de efectuare a inspectiei:
Iluminarea cu lumina dde zi sau lampa cu neon
Incapere separatsa, temperature confortabila
Inspetia conform planului( extremitate cefalica, gat, torace, membr sup, abdomen, membr
inferioare, ridicarea din pat, mers.)
Pozitia pacientului orizontal sau vertical
8. Examenul obiectiv. Noţiuni de percuţie, palpaţie, auscultaţie.
Palpatia metoda clinica de investigatii prin pipaire, folosita in scopul de a studia
proprietati fizice ale tesuturilor si organelor, relatiile topografice, sensibilitatea lor . prin
palpatie se apreciaza consistent lor, ea se efectueaza initial superficial apoi profund
Percutia metoda de examen fizic, consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului cu
degetele pentru a obtine un sunet. Distingem percutie comparative si topografica. Directia
si indirecta.
 Cea comparativa se utilizeaza pentru a compara 2 regiuni simetrice, ale toracelui.
Topografica- pentru deeterminrea limitelor organelor, marimea si formele lor. La
percutia directa loviturile se aplica in pulpa degetului 3 a mainii drepte. Sunetele obtinute
pot fi sonore(plamani, stomac, intestine) timpanic(asemanator cu sunetul de toba) si
mat(inima, ficat, rinichi, splina)
Auscultatia metoda de investigatii prin care se percep fenomenele acustice, produse in
interiorul corpului. Se poate efectua direct cu urechea sau cu stetoscopul. Regulile
auscultatiei: in incapere trebuie sa fie liniste, temperature normal, poziti pacientului
vertical, sezand sau orizontala, , evitarea zonelor cu pilozitate,.
9. Examenul clinic al sângelui (general). Interpretarea clinică a hemogramei.
Examenul sangelui. Se recolteaza dimineata pana la ora 10, pe stomacul gol, se exclud
din alimentatie alimentele grase, dulci, prajite, alcoolul. Nu se recomanda recoltarea dupa
examenul radiologic, inainte de recoltare se evita fumatul, eforul fizic, stresul.
Hemograma examen de laborator, care evalueaza cantitativ si calitativ, elementele
figurante din sange. Hemocritu; este procentul volumic dintre elemente figurante catre
plasma. 36-48 femei, 40-53 barbati
Interpretarea- scaderea nr de eritrocite si hemoglobina se numeste anemie. In anemii se
pot intalni schimbari precum, anizocitoza(aparitia eritrocitelor de dimensiuni diferite)
schizocitoza(aparitia franturilor de eritrocite) poichilocitoza(eritroite in forma patologica)
eritremia(sporirea cantitatii de eritrocite. Indicii de culoare indica cantitatea de
hemoglobina ce se contine intrun eritrocit. Mai mare de 1,05 este anemie hipercroma
megaloblastica, mai mic de 0,85 este anemie hipocroma. Marirea nr de trombocote-
trombocitoza, micsorarea - trombocitopenie
10. Examenul clinic al sângelui (general). Interpretarea clinică a leucogramei.
formula leucocitara este raportul procentual al formelor separate de leucocite ale sangelui.
Leucocitele se divizeaza in granulocitare, negranulocitare, .marirea leucocitoza,
micsorarea leucopenie. Viteza de sedimentare a hematiilor ne da informatii asupra
decurgerii bolii, si asupra prognosticului. Eritrocitele au capacitatea de a absorbi din
plazma proteinele, ceea ce duce la accelersrea sedimentarii lor. Factorii ce duc la sporirea
vitezei sunt predominarea in plazma a factorilor de proteina,reducerea cantitatii de
eritrocite. Aporirea volumui de eritrocite, acidoza. Factorii ce duc la miscorarea vitezei
sun reducerea nr de proteine din sange, sporirea cant de co2, eritremia.
11. Examenul clinic al sângelui (biochimic).
Cuprinde: prodysele metabolismului proteic (fermenti, protein, component neproteice)
Produsele metabolismului lipidic(lipide generale,, cholesterol, lipoproteide, triglyceride)
produsele metabolismului gucidic(glucoza, glucogen, fructoza) produsele metamolismului
pigmentar, metabolismului hidrosalin, bilantul acido basic, cercetarea hormonilor. Profil
glicemic este determinarea glicemiei la fiecare 8 ore in 24 de ore.
12. Examenul clinic al urinei: analiza generală a urinei - interpretarea clinic
Examenul de urina este un act medical elementar, care permite stabilirea diagnosticului.
Interpretarea clinica. Diureza este cantitatea de urina eliminate in 24 de ore, in norma e de
1-1,5l. tulburari de urina sunt poliuria(cresterea diurezei peste 2l) oliguria (micsorarea
canitatii de urina sub 800ml) . Anuria(scaderea diurezei sun 100ml). opsiuria eliminarea
intarziata a urinei) . Polachiuria ( cresterwa nr de mictiuni) Disuria(mdificultatea actului
mictional) retentia de urina(imposibilitatea de a elimina urina) incontenenta( emisia
 involuntara de urina) . Culoarea urinei in norma e galben deschis, este limpede si
transparent, miros specific, Ph intre 4,5-8.0, densitatea intre 1003-1030
13. Examenul clinic al urinei: bacteriologic, la glucoză.
Proteina is glucida in norma nu se depisteaza. Pentru analiza bla glucoza, se recolteaza
urina timp de 24 de ore intr-un vas de 3 litri, in dimineata urmatoare vasul de 3 litri se
amesteca cu o bagheta pentru ca sedimentele sa nu se supuna la fundul vasului, se ia o
portie mica si se pune intr-un recipient steril. Proba se trimite la laborator. Pentru
examenul bacteriologic se preleva proba din mijloc, jetul urinar al mictiueni matinale,
dupa o toaleta genital minutioasa, se respecta sterilitatea recipientului. Recipientul cu
proba se noteaza si se trimite la laborator.
14. Examenul clinic al urinei (Neciporenco, Zimniţchi).
NIciporenco- se recolteaza urina de dimineata, proba de mijloc, norma intun ml de urina
este data prin centrifuga este pana la 200 de cilindri, 2000 leucocite si 1000eritrocite.
Zimnitki- se efectueaza cu scopul de a determina functia de eliminare si concentrare a
rinichilor, prin aprecierea diurezei de zi si de noapte. Se recolteaza urina in 8 vase, la
interval de 3 ore, prima proba fiind recoltata la ora 6 dimineata, iar ultima la aceeazi ora a
urmatoarei zi. Daca la o ora nu s-a mictionat, atunci vasul se lasa gol, iar daca la o ora s-a
mictionat mai mult decat capacitatea vasului, se adauga inca un vas si se noteaza ca
,,supliment la proba X``.

15. Examenul clinic al sputei (generale, bacteriologică, BAAR)

Sputa
este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse
Scop – explorator
 pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice,in vederea stabilirii
diagnosticului. Sint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de
tuberculoza si 2 probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru
urmarirea rezultatelor chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs
extemporaneu), fie dimineata devreme(produs matinal);
Materiale necesare:
-
sterile:
cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime si 30-50ml
capacitate) cu capac cu filet-
nesterile:
pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pregatirea pacientului:
Psihica:
 - se anunta si i se explica necesitatea recoltarii- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o
imprastie- sa expectoreze numai in recipientul special- sa nu introduca in recipient si saliva
fizica:p a c i e n t u l   e s t e   s f a t u i t   s a - s i   c l a t e a s c a   g u r a   c u   a p a  
p e n t r u   a   i n d e p a r t a   r e s t u r i l e alimentare; i se arata cum ce deschide 
r e c i p i e n t u l ,   s a   r e a l i z e z e   c a t e v a   i n s p i r a t i i  profunde urmate de cateva secunde de ap
nee pentru o buna mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tuseiInainte de recoltare:
Completarea Formularului pentru examenul sputei BK:
•Denumirea unitatii de tratament unde s-a recoltat sputa;
•Data: ziua, luna, anul;
•Numele pacientului: se inscrie numele intreg ;
•Virsta in ani;
•Sexul : se bifeaza ``M`` sau ``F``;
•Adresa: se inscrie adresa reala si completa a pacientului;
•C l a s i f i c a r e a   a f e c t i u n i i :   s e   b i f e a z a   ` ` p u l m o n a r ` `   s a u   ` ` e x t r a p u l m
o n a r ` `   s i localizarea;
•M o t i v e x a m i n a r e : S e b i f e a z a d i a g n o s t i c d a c a p r o b a a f o s t r e c o l t a t a d e l a
u n suspect de tuberculoza; urmarire chimioterapie daca proba a fost recoltata de la
un pacient aflat sub tratament!
•Numarul de identificare al produsului: numarul care se inscrie pe exteriorulrecipientului de
sputa;
•U n i t a t e a   T B C   a p a r t i n a t o a r e :   s e   i n s c r i e   n u m a r u l   d e   i n r e g i s t r a r e   d i n   r e g i s
t r u l districtual de pe fisa de tratament pentru pacientii aflati in tratament;
•Data recoltarii: zi/luna/an;
•Semnatura celui care face recoltarea;Buletinul va fi parafat de medic si va contine codul
numeric personal al pacientului
 
Colectarea propriu-zisa- A s i s t e n t a i n m a n e a z a   p a c i e n t u l u i r e c i p i e n t u l -
Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare
nu exista ,afara( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam
s a u d i r e c t d e c a t r e u n c a d r u sanitar -
La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se
v e r i f i c a   c a n t i t a t e a   s i c a l i t a t e a sputei(3-
5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta manevra der
ecoltare;-Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion( conform
PNCT,pacientul da unesantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a
doua zi dimineta,s p u t a m a t i n a l a a u t o - r e c o l t a t a s i a l 3 - l e a c a n d s e p r e z i n t a c u
a l 2 - l e a , r e c o l t a t t o t s u b supraveghere);- D u p a c e c o l e c t e a z a a l 3 - l e a
e s a n t i o n , a p c i e n t u l e s t e i n f o r m a t c a n d s a s e p r e z i n t e p e n t r u rezultat.-
Depozitarea esantioanelor recoltate se va face in frigiderul
( +   4 ,0)   d i n   c a m e r a   d e recoltare, dupa verificarea inchidereii capacelor recipientelor -
Transportul probelor de sputa la laboratorul din incinta sau din alta
l o c a t i e s e v a f a c e f i e imediat, fie in maxim o saptamina de la recoltare;-Probele se vor
transporta intr-o cutie de transport prevazuta cu despartituri pentru fixareasi
separarea flacoanelor de sputa, impreuna cu formularul de examinare a sputei;La persoanele care
nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia(copii,femei)se vor aplica tehnici
speciale de provocare si recoltare a sputei:- A e r o s o l i e x p e c t o r a n t i c u c u s o l u t i e
d e N a C l 1 0 % -Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril-
Tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn-Aspiratul bronsic
sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie .
Interpretare
-Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al sputei pentru
BAAR in 24h :rezultatul poate fi pozitiv sau negativ pentru BAAR -in 4-6 saptamani vom
avea un rezultat dupa insamantarea  pe un mediu de cultura solid( Lovenstein-Jensen)
sau 1-2 saptamani dupa insamantare pe mediu lichid ; care poate fi pozitiv pentru BAAR sau
negativ
Sputa pt examinare se recomanda a fi colectata dimineata dupa o toaleta a cavitatii
bucale si pina la luarea micului dejun. In norma sputa nu se elimina. In patologiile
respiratorii cantitatea variaza de la 5-10 ml pina la 0,5 – 1,0 l/24 ore.
Consistenta de obicei e densa. Rarifierea este in edem pulmonar. Dupa caracter poate
fi: - mucoasa, mucopurulenta, purulenta, seroasa, spumoasa,
cu Singe. Culoarea -depinde de tipul
sputei.
Miros – in supuratii pulmonare miros fetid si se stratifica in 2-3 straturi.
16. Examenul clinic al maselor fecale la sînge ocult şi ouă de helminţi.
In norma cantitatea este de 100-200 g/24 ore, consistent densa, oformat, culoare si miros
specific. In caz de procese inflamatorii pot fi amestecuri de mucus, puroi singe, leucocite,
elitrocite, fibre muscular , amidon, grasimi. Reactia de Ph in norma e neutral sau slab
bazica.
17. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: electrocardiografia.
Electrocardiograma este o prezentare grafica cu un tipar characteristic a impulsurilor
electice generate de inima. Scopul este diagnosticarea maladiilor cardiace. Partile
component sunt, unda P(activitatea atriilor), segm PQ)impulsurile de la atria spre
ventriculi), complexul QRS(activitatea ventriculilor) , segm ST(corespunde unui muschi
cardiac lezat sau care nu primeste sufficient sange), si unda T(relaxarea ventriculilor).
Electrozii se plaseaza astfel: rosu-brat drept, galben – brat stang, verde picior stang,
negru- picior drept. V1- spatiu 4 intercostal drept, v2-spatiu 4 intercostal stang, v3-
mijlocul distantei dintre V2-v4. V4 varful inimii linia medio claviculara . v5 acelasi nivel
cu v4, linia axilara ant. V6 acelasi nivel cu v4 intersectie cu linia axilara mijlocie

18. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: monitorizarea Holter.

Este o inregistrare electrocardiografica, continua, efectuata cu ajutorul unui aparat portabil
timp de 24 de ore. Pregatire: in caz de necessitate se va rade zona pieptului. Trebuie sa
poarte lenjerie de corp, maiou din bumbac,. Tehnica: pacientului I se monteaza niste
electrozi pe corp care sunt uniti la un mic aparat ce va fi purtar la brau, datele obtinute vor
fi prelucrate de laculator. Monitorizarea holter este invaziva, usor accesibila, si se poate
repeat oricand e nevoie.
19. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: veloergometria.
Este o metoda de apreciere a reactiei tensiunii arteriale, frecventei contractiilor cardiac
.Pentru efectuare pacientul trebuie sa prezinte documentatia medicala de insotire cu
expunere clara a diagnosticului, scopul concret al indeplinirii probei cu effort fizic,
medicamente ce le administreaza. Utilaj: complex modern pentru stress
electrocardiografie, care consta din electrocardiograf computerizat, cu cicloergometru
computerizat. Tehnica se incepe prin masurarea TA in repaus, si a frecventei cardiac,, se
aplica pe corp 6-12 electrozi, care sunt conectati la electrocardiograf. Cel testat va trebui
sa pedaleze pe o bicicleta static. Testl este oprit atunci cand pacientul simte dureri in piept,
dificultate in respiratie, ameteli. Documentatie- sunt inregistrate date personale,
parametric initiali, un fragment a ECG in repaus,
20. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: ecocardiografia.
Este tehnica de explorare prin imagistica a activitatii inimii cu ajutorul ultrasunetelor.
Scopul stabilirea unui diagnostic initial, monitorizare, decizie clinica. Esenta metodei
consta in oferirea informatiei atat despre anatomia inimii cat si despre anumiti parametric
care defines functia de contractie si functia de relaxare a inimiii. Exista ecocardiografia
transtoracica, de stress, dopler cardiac, transesofagiana.
21. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: spirometria,
Un test simplu care masoara, cantitatea de aer, pe care o persoana o poate inspira sau
expira intr-un anumit timp. Scopul diagnosticarea diverselor afectiuni cornice ale
bronhiilor si plamanilor .Aparatele se bazeaza pe 2 sisteme de masura: masurarea directa a
volumului aerului ventilat, masuraea debitului aerului ventilat. Pregatirea pacientului:
 evitarea alimentatiei copioase, evitarea fumatului cu 4-6 ore inainte, golirea vezicii
urinare. Complicatii: lipotemie, sincopa, criza de bronhospazm. Tehnica pozitie sezanda,
se efectueaza 3 masurari, pacientul respire normal prin piesa bucala, urmat de un expir
lent si maximal, apoi un inspire profund, urmat de un expir profund, si mai rapid. Buzele
sunt lipide piesa bucala strans.

22. Examenul funcţional al pacientului terapeutic: peakflowmetria.

Masoara debitul expirator de varf, din timpul unui expir profun rapid si fortat. Se
efectueaza cu scopul de a masura functia respiratory zilnica la domiciliu.
Tehnica: pregatirea psihica a pacientului. Pacientul sta relaxat pe un scaun sau in picioare.
Se deplaseaza cursorul in pozitia ,,0``, se trage ae adanc in piept, buzele se lipesc bine de
piesa cilindrica a aparatului fara ca limba sa intre in tub. Se sulfa aerul cat mai repede si
cu putere. Se scoate aparatul din gura si se noteaza valoarea. Se repeat manevra de 3 ori,
se noteaza pe fisa doar valoarea cea mai mare.
23. Semiologia sistemului respirator: datele subiective.
Anamneza ofera date privind simptomatologia, antecedente heredo-colaterale, si
personale patologice, ocupatia pacientului, mediul in care traieste.
Simptomatologia- acuzele principale in afectiunile sis. Respirator : limitarea respiratiei
nazale, prezenta secretuui nazal, dispnee, hemoptizie, dureri toracice, tusea. Acuzele
generale: febra, slabiciuni, indispozitie, diminuarea poftei de mancare, afonie, raguseala.
Dispnee- senzatia de sete de aer, sufocare. Este patologica si fiziologica
Wheezing- forma particulara a dispneei, caracterizata prin bradipnee expiratory cu un
expir lung suierator.
Tusea – act reflex care executa o functie de protctie.
Hemoptizia- eliminarea print use a sangelui rosu aprins, aerat.
24. Semiologia sistemului respirator: datele obiective.
Cuprinde inspectia generala , pozitia si examenul toracelui.
Inspectia generala poateprezenta semne utile pentru diagnostic si prognotic afectiunilor
pulmonare. Semnifictiv in acest sens sunt faciesul, examenul tegumentelor si al
mucoaselor, examenul falangelor degetelor.
Examenul toracelui se va aprecia configuratia, forma cutiei toracice, tipul respiratiei ,
frecventa, ritmul. Formele cutiei sunt normastenic, hiperstenic, astenic.
Palparea- se aplica ca metoda de explorare, pentru a verifica forma, dimensiunea,
simetria miscarilor respiratorii, elasticitatea si depistarea senzatiilor dureroase.
Determinarea vibratiei vocale – bronhofonie-puterea de transmitere a vocii.
Percutia – este comparative si topografica, . se determina sunet clar pulmonary. In
patologii se aude sunet mat, in procese inflamatorii sunet timpanic. Percutia comparative
are ca scop determinarea tipului sunetului, percutor deasupra plamanilor. Percutia
topografica pentru determinarea limitelor superioare si inferioare ale plamanilor.
Auscultatia- se efectueaza bilateral. Comparative si simetric, de la varf spre baza. Se
efectueaza de sis in jos anterior.
- in zona apexurilor pulmonare
- spatiul 1 intercostal pe linia medioclaviculara
- spatiul 2 intercostal
- spatiul 3 inter marginea muschiului pectoral major.
- Spatial 4 intercostal sub zona precedent
 - In fosa axilara pe linia axilara medie
- Spatiu 1 intercostal mai jos de fosa axilara
- Sp 1 inter mai jos de zona precedent.
- Subscapular
- Interscapular 2-4 ori
- Subscapular 1-2 ori
25. Îngrijirea pacientului cu sidrom hipertermic.
Asistenta medicala:
Aeriseste incaperea
Ofera pacientului vestimentatie usoara, ofera temperatura si umiditate optima in salon.
Aplica comprese reci punga cu gheata. Incalzeste patul in caz de frisoane, masoara si
noteaza temperatura, administreaza o cantitate mai mare de lichide. Calculeaza bilantul
hidric.
Asigura igiena tegumentelor si mucoaselor, recomanda pacientului repaus vocal total.
26. Îngrijirea pacientului cu dispneie.
Pozitie semisezanda
Dezgolirea cutiei toracice
Aflux de aer curat
Administrarea de O2 umezit
Urmarirea TA Ps, culoarea tegumentelor
27. Îngrijirea pacientului cu expectoraţii.
Gimnastica respiratorie cu obstacol la expiratie
Gimnastica curativa
Bauturi calde cu mediu bazic
Masaj vibrator cu tuse fortata si o pozitie de drenaj, umezirea aerului, medicatie
expectaranta, bronhodilatatoare, aspirarea secretilor bronsice.
Asigurarea cu scuipatoare individuala.
28. Nursing-ul specific în afecţiunile respiratorii.
In afctiunile respiratorii apar urmatoarele neviu si probleme de sanatate : Nesatisfacerea nevoii
de a respira ( de a avea o buna circulatie) , Nesatisfacerea nevoii de a elimina (eliminari bronhice
inadecvate). Nesaisfacerea nevoii de a mentie temperature corpului in limitele normale.
Nesatisfacerea nevoii de a evita pericolul. Probleme de dependent: dificultatea de a respire
(dispnee , obstructia cailor respiratori, ) si alterarea vocii.

29. Bronşita acută. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Reprezinta o inflamatie a bronhiilor cu un sindrom bronsic acut, caracterizat print use,
expectoratie.
Etiologie: infectia virala (virusii gripali, paragripali) infectia bacteriana (pneumococi,
streptococci, stafilococi) factorii fizici sau chimici(aer rece, fumul de tigara, amoniacul,
vapori de acizi)
Manifestari: sindromul de baza este tusea. In faza initiala este iritativa si seaca cu
senzatie neplacuta in gat, raguseala si dureri retrosternale. Dupa 2-3 zile apare tusea
productive cu eliminari de sputa. Dureri toracice. Semne generale, febra, frisoane, cefalee,
mialgii, artralgii, slabiciuni, oboseala , transpiratii, herpes labialis, disfonia. Respiratie
aspra, raluri buloase mari
30. Bronşita cronică. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.
 Inflamatia cronica nespecifica a bronhiilor, caracterizata prin episoade recurente de tuse
cu expectoratii mucoase sau mucopurulente care dureaza 2-3 luni pe an 2-3 ani
consecutive.
Etiologie: factorii se clasifica in endogeni si exogeni. Factorii endogeni sunt derivatii de
sept nazal, vegetatii adenoide, amigdalite. Factorii exogeni sunt fumul de tutun, poluarea
atmosferei cu diferite substante nocive, agentii infectiosi virali sau bacterieni, factorii
alergeni, genetic.
Manifestari: 3 semne esentiale, tuse, expectoratii si dispnee. La debut tusea este
matinalacu expectoratii mucoase apoi este prezenta sip e parcursul zilei si seara. Sputa
devine purulenta sau mucopurulenta in cantitati mai mari. Sputa vascoasa se elimina greu.
Dupa o tuse chinuitoare, indelungatta. Dispnea apare dupa un timp mai indelungat. Initial
sr manifesta la effort fizic. Mai tarziu si in repaus. Semnele generale sunt febra, astenie,
slabiciuni, oboseala, transpiratii, scaderea capacitatii de munca, mialgii.

31. Bronşita acută. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Explorari paraclinice: hemograma demonstreaza o leucocitoza usoara cu neutrofilie,
leucopenia, creste VSH. |Examenul sputei releva o secretie bronsica mucoasa sau
mucopurulenta, compusa dim mucus, leucocite,cellule epiteliate, macrophage. Examenul
virusologic si examenul radiologic care nu determina schimbari deosebite./
Tratament bronsita acuta se trateaza de obicei la domicile cu remedii generale:
antipiretice, vitamine, consum sporit de lichide calde,. Se evita iritantii ca fumul de tigara,
praful. Pacientii la care bronsita a evoluat pe baza unei infectii virale se trataeaza cu
preparate antivirale, gama-globulina antivirala, interferon intranasal, amantadina.
Bronsitele pe baza de infectie bacteriana se trateaza cu antibiotic. Eritromicina,
doxiciclina, amoxicilina, clavulant.
Profilaxia: realizarea programelor de stat privind protectia medicului inconjurator,
ameliorarea conditiilor de trai si de munca. Prevenirea si combaterea infectiilor
respiratorii virale acute. Vaccinarea antigripala in sezonul rece, evitarea supraracirilor,
fumatului, alcoolul. Calirea organismului, educatia fizica si sportul.

32. Bronşita cronică. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Principii de diagnostic: examenul sputei (se releva cantitate mare de mucus, leucocite,
eozinofile, celule epiteliale, macrofage alveolare- perioada precoce, sputa mucoasa, alb-
gri sau muco-purulenta, gri-galbui; perioada tardiva- purulenta, galben sau galbena-
verzuie); hemolecograma (VSH crescut, leucocitoza cu neutrofilie); examenul radiologic;
spirometria, spirografi; bronhoscopia (permite diagnosticarea stadiilor precoce ale bro.cro)
Tratament: alimentatie rationala(bogate in proteine si vitamine, normocalorice sau
hipercalorice), tratamentul infectiilor acute si cronice ale cailor aeriene respiratorii,
tratamentul antiinflamator si imunostimulator, antibioticoterapia(amoxicilina, ampicilina,
doxiciclina-7-10 zile), stimularea fluidificarii si eliminarii secretiei bronsice(per os-ceaiuri
calde cu flori de romanita, salcam, lapte cald, ape minerale alcaline), administrarea
mucoliticelor(acc,mucaltin,ambroxol),bronhodilatatoare(salbutamol,ventolin,fenoterol),
corticosteroizi aerozoli(beclametazon,becotid), tratament balneosanatorial si
fizioterapeutic.
 Educația pentru sănătate: calirea organismului, alimentatia corecta, adecvata, bogata in
vitamine, intreruperea fumatului, reducerea iritatiilor bronsice si secretiie bronsice se face
prin eliminarea agresiunilor de la locul de munca si protectia mediului ambiant, toti
bolnavii cu bronsita cronica se afla la evidenta la medicul de familie.

33. Astmul bronşic. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: afectiune a cailor respiratorii, caracterizata prin inflamatie si hiperactivitate
bronsica, diverse procese imune si nonimune mediate de substante biologic active
eliminate de mastocite, bazofile, eozinofile si alte celule.
Etiologie: a)Predispozanti(genetici, atopici), b)Declansatori(factori triggeri):
alergeni(praf,lana, par, pene, aditivi alimentari) medicamente, poluanti atmosferici,
infectii respiratorii virale si bacteriene, fumul de tigara, efortul fizic s.a.
Manifestari clinice: Faza prodromala(apare cu cateva minute/ore inainte de criza
astamatica sau lipseste, tuse seaca, presiune retrosternala, rinoree, stranut, lacrimare,
senzatie de prurit palpebral, nazal, nas infundat, nervozitate, depresie psihica
Faza dispneica(acces de sufocare de tip bradipnee expiratorie fortata, wheezing, debut
acut, presiune toracica, respiratie suieratoare zgomotoasa(wheezing), inspir scurt, expir
lent, pozitie fortata, frecventa scazuta a respiratiei 10-12/min, tuse seaca sau productive,
sputa mucoasa sau mucopurulenta, vascoasa, in cantitati mici), paliditate, acrocianoza,
transpiratii reci, aripile nasului participa activ in actul de respiratie, toracele hipersonor,
blocat in inspir.
Faza de regresiune(tusa chinuitoare, cu expectoratie putin abudenta, mucoasa, vascoasa,
semitransparenta, cu mici mase opalescente(sputa perlata), sputa se elimina greu, dupa
criza bolnavul simte usurare, apare slabiciune generala, somnolenta, sete, foame).

34. Astmul bronşic. Principii de diagnostic şi tratament. Ghidul pacientului conform Protocolului
Clinic Naţional.
Principii de diagnostic: diagnosticul alergologic(anamneza alergologica-antecedentele
alergice, eredocolaterale si personale,inclusiv ,,echivalentele,,
asmatice(eczema,urticarie,sensibilizarea la medicamente); circumstantele de debut-
anotimpul,reatia crizelor cu diferiti factori profesionali, contactul cu animalele domestice,
intrebuintarea unor produse alimentare; contact cu agentii infectiosi); teste cutanate cu
extracte de alergeni (scarificarea tegumentara de 4-5mm aplicand o picatura de alergen
standard); date de laborator(hemograma-leucocitoza si eozinofilie; examenul biochimic-
dozarea imunoglobulinelor crescute; examenul de sputa-sputa mucoasa, semitransparenta,
cu mici mase opalescente, euzinofile, spirale Curshmann, cristale Charcot-Layden);
spirografia, pef-metria, explorarile gazometrice, examenul radiologic al cutiei toracice,
electrocardiograma, peak-flow-metria.
Tratament: 1) educarea pacientului – pacientul trebuie informat obligatoriu despre esenta
bolii, cauzele ei si a exarcerbarilor, necesitatea tratamentului de lunga durata, cunoasterea
grupelor de medicamente folosite in tratamentul a.b, modul de administrare, indicatiile si
contraindicatiile, comportamentul in familie, in colectiv si in timpul crizei de astm,
masurile de medicatie urgenta.
2) tratamentul medicamentos – antiinflamatoare nesteroide(cromonile-cromoglicatul de
sodiu, tilade), glucocorticosteroizii(becloforte, budesonid, fliuticazon); bronhodilatatoare
– simpatomimeticile (astmopen, salbutamol, berotec, severent), metilxantinele (teofilina,
 eufilina); preparate antihistaminice (erolin, claritina, taveghil, suprastin, peritol);
mucolitice (halixol, acc, bromhexin, lazolvan); atibioticoterapia (rovamicina, macropen,
roxitromicina, cefalosporine(ceftriaxon,cefaclor)); corticosteroizi inhalatori (seretaid).
CONDUITA PACIENTULUI CONFORM PCN: -Confirmarea reversibilitatii obstructiei
bronsic. - Evaluarea gradului de severitate a astmului bronsic. -Aprecierea nivelului de
control al astmului bronsic.

35. Algoritmizarea asistenţei de urgenţă în accesul de astm bronşic. Educaţia pentru sănătate.
Asistenta de urgenta: 1)scoaterea pacientului din incaperea unde se presupune ca sunt
alergeni sau aerisirea incaperii; 2)administrarea bronhodilatatoarelor cu actiune de durata
scurta(beta 2 agonisti- salbutamol, berotec)-inhalator, 1 puf, salmeterol-2ori/zi;
3)corticosteroizi inhalatori (beclometazon cate 50-500 mcg, flixotide cate 25-50 mcg, 3-
4ori/zi); 4)administrarea eufilinei 2,4% - 5ml, i/v lent sau in perfuzie; 5)administarea
glucocorticosteroizilor (hidrocortizon- 2-4mg/kg/zi,100mg, prednizolon- 30-60 mg, i/v in
bolus lent sau perfuzii) .
Educația pentru sănătate: educarea pacientului, eliminarea fumatului, evitarea contactului
cu factorii alergici, ameliorarea conditiilor de munca, asanarea tuturor focarelor de
infectie, tratament de intretinere, masuri generale de calire a organismului.

36. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: BPOC este o patologie bronhopulmonara ce se caracterizeaza prin conexiunea
bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar cu alterarea parenchimului pulmonar, avand
drept urmare hiperinflatia pulmonara si insuficienta respiratorie.
Etiologie: fumatul(factorul frecvent), poluantii atmosferici, infectii intercurente( ale cailor
respiratorii produc leziuni ale epiteliului bronsic, galndelor mucoase si corionului), factori
genetici.
Manifestari clinice: prezinta manifestari de bronsita cronica(tip B) si de emfizem
pulmonar(tip A)
Tip A (tahipnee, dispnee, dispneea poate lua aspectul dispneei paroxistice nocturne, Ex.
obiectiv: - culoarea tegumentelor – roz cianotica - pacientii sunt de tip constitutional
hiperstenic, toracele – emfizematos, la respiratie participa muschii respiratori adaugatori
- tahipnee de repaus cu expir prelungit - buzele bolnavului sunt intredeschise
- se observa turgescenta jugularealor la inspire- pacientii pierd in greutate
percutor: se determina hipersonoritatea si diminuarea matitatii cardiac
auscultativ: murmur vezicular diminuat, expir prelungit, raluri sibilante fine la sfarsitul
inspirului; zgomotele cordului sunt diminuate)
Tip B (- tuse productiva pe parcursul a mai multi ani, initial in perioada anotimpului rece,
apoi treptat devine continuu permanenta.
- tusea si expectoratia sunt discordate cu absenta indelungata a dispneei
Ex. obiectiv:
- cianotici- hiperponderali
- edematosi- fercventa respiratorie este normala sau usor crescuta fara includerera in
respiratie a muschilor adaugatori
- wheezing-ul poate fi prezent la efort sau in expirul fortat).
37. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Principii de diagnostic şi tratament.
Educaţia pentru sănătate. Ghidul pacientului conform Protocolului clinic naţional.
Principii de diagnostic: explorari paraclinice(hemograma-VSH marit, hematocrit marit,
cazuri severe apare eritrocitiza, creste hemoglobina; radiografia toracelui-in tipul A apare
o hipertransparenta pulmonara, la periferie, aplatizarea diafragmului si largirea spatiilor
intercostale si retrosternal; testele functionale pulmonare; examinarea gazelor sangvine;
electrocardiograma- la inceput de boala este normal, apoi apare decompensarea cardiac
dreapta)
Tratament: nemedicamentos (oprirea fumatului, evitarea factorilor iritanti, drenajul
postural, tapotajul toracic si hidratarea corecta-sporesc eliminarea secretiilor bronsice)
medicamentos (antibiotic cu spectru larg- ampicilina, amoxicilina, eritromicina,
cefazolina; corticosteroizii- in ultima terapie; mucolitice si expectorante- bromhexin,
mucaltin, acetilcisteina; bronhodilatatoare simpaticomimetice si anticolinergice- albuterol,
terbutalin, bitolterol; administrarea oxigenului
Educația pentru sănătate: profilaxia primara (abandonarea fumatului, tratarea la timp a
infectiilor cailor respiratorii superioare, a patologiilor bronhopulmonare, care pot genera
emfizem pulmonar (bronsitele, pneumoniile, supuratiile pulmonare), evidenta bolnavilor
cronici, masuri de protectie la locul de munca, excluderea umezelii, temperaturii joase,
curentilor de aer, inhalarii de substante iritante, examinarea radiologica anuala a
angajatilor), profilaxia secundara (evidenta sistemica a bolnavilor cu examinarea
complexa anuala sau mai frecvent, tratamentul balneosanatorial in regiuni cu clima calda,
uscata; plasarea rationala in campul muncii a persoanelor cu patologie bronhopulmonara);
recuperarea (cresterea tolerantei la effort si imbunatatirea calitatii vietii prin metode
fizioterapeutice, antrenamentul muschilor, dietoterapie, psihoterapie si educarea
pacientului-se discuta metodele de tratament farmacologic si nefarmacologic adaptat la
starea pacientului).

38. Pneumonia franc – lobară. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: Pneumonia lobara este o alveolita exudativa fibrinoasa, care realizeaza un
condensate cu o evolutie stadiala.
Etiologie: produsa de pneumococ si intereseaza 1 sau mai multi lobi pulmonari sau
m.multe segmente
Manifestari clinice: apare acut, debuteaza prin frison asociat cu febra 39-40 C si transpiratie
abundenta, starea pacientului alterata cu sindrom astenic pronuntat, junghi toracic aparut
odata cu febra,localizat conform lobului afectat, se intensifica la tuse si inspir profund, la
debut tuse uscata, iritativa, peste 2-3 zile – sputa ruginie, mucopurulenta, in caz de
complicatii - purulenta(abcedare), peste 7-10 zile dupa insanatosire ea devine mucosa si
dispare, dispneea se intalneste frecvent, intensificarea dispneei indica extindere procesului
patologic, aparitia complicatiilor (pleurezie, miocardita) sau cresterea intoxicatiei(formarea
abcesului), pe partea bolnavă poate fi observată diminuarea amplitudinii mișcărilor
respiratorii, la palpare vibrațiile se descriu fie accentuate dacă bronhia de drenaj este liberă,
fie abolite dacă bronhia este obstruată, prin percuție se poate evidenția matitate sau
submatitate, auscultator – murmurul vezicular poate fi înlocuit de un suflu tubar sau poate fi
abolit, pot fi identificate raluri crepitante.

39. Pneumonia franc – lobară. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.
Ghidul pacientului conform Protocolului clinic naţional.
 Principii de diagnostic: hemoleucograma (leucocitoza cu neutrofilie, VSH marit, anemie),
examenul sputei bacteriologic (in cazul infectării cu Pneumococ, pe lângă leucocite,
mucus și eventuale hematii, se va putea diferenția și un număr mare de pneumococi),
examenul radiologic
Tratament: antibiotice (macrolide – eritromicinele, per os)
Educația pentru sănătate: respectarea normelor de igiena -spălarea mâinilor cu apă și
săpun și dezinfectarea cu soluții corespunzătoare; evitarea substanțelor aerogene iritante și
evitarea fumatului (pasiv sau activ); evitarea spațiilor închise unde se află persoane
infectate sau luarea unor măsuri de protecție la contactul cu acestea; abordarea unui stil de
viață activ (exerciții fizice) și a unei diete sănătoase pentru menținerea imunității
organismului, pentru a evita împrăștierea infectării pneumococice, celor cu pneumonie
lobară le este recomandat să restrângă contactul cu cei din jur sau să poarte o mască care
să le acopere nasul și gura pentru a evita împrăștirea agentului microbian pe timpul
strănutului sau tusei, metodă mai eficientă de prevenție constă în efectuarea vaccinurilor.

40. Bronhopneumonia. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice

Notiune: Bronhopneumonia consta din mai multe focare de alveolita in diverse stadii de
evolutie, situate in jurul unei bronhii mici, care poate avea un continut purulent,
Etiologie: produsa de oricare dinte germeni (mai ales stafilococul auriu si pseudomonas
aeruginosa)
Manifestari clinice: evolutie lenta, fara standializare bine delimitata, pacientul simte peste
2-3 zile, sau 1 sapt., inrautatirea starii generale, cu progresare treptata a sindromului
astenic si scaderea capacitatii de munca, prezenta unui sindrom cataral, subfebrilitate,
febra creste pana la 38-39 C, cu frisoane, paliditate, aspect nesanatos, tusea(mucoasa sau
mucopurulenta), dispneea slab pronuntata de orice tip, junghiul toracic rar intalnit,
cianoza, tahipnee, accentuarea freamatului vocal.

41. Bronhopneumonia. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Principii de diagnostic: examenul radiologic (evidentiaza o opacitate omogena care ocupa
1 lob (sau cateva segmente) bine delimitate), hemograma (leucocitoza cu deviere spre
stanga, VSH accelerat 40-50mm/ora), biochimia sangelui (fibrinogen crescut, proteina C-
reactiva, gamaglobulinele), examenul sputei (eritrocite, leucocite neutrofile marite,
diplococi gram+, streptococul pneumoniae), hemocultura (pozitiva in 20-30%, in special
in primele zile ale bolii)
Tratament: nemedicamentos (regim la pat in toata perioada febrila, consumarea lichidelor
si mentinerea unui debit urinar adecvat (peste 1,5/24h), regimul alimentar restrans al
primelor 2 zile de pneumonie, treptat se suplineste cu alimente bogate in vitamine, usor
asimilabile, consumarea produselor iritante se va limita, bauturile alcoolice si fumatul
categoric interzis); medicamentos (antibiotice- forma usoara, per os(macrolide-
eritromicin, roxitromicin, macropen), de gravitate medie/grava (amoxicilina, acid
clavulanic i/v+macrolidic per os, sau cefalosporine(cefaclor, cefotaxim, ciprofloxacina,
i/v+macrolidic, i/v ori per os, timp de 5 zile; tratament dezintoxicant si simptomatic
(solutie fiziologicam hemodezm solutie de glucoza, expectorante si mucolitice(mucaltin,
termopsis, bromhexin, ambroxol, in hipertemie-paracetamol); oxigenoterapia; masaj
curativ; fizioterapie.
 Educația pentru sănătate: profilaxie primara (vaccinarea – pneumonia cu streptococcus
pneumoniae, pacientii din grupul de risc se imunizeaza cu vaccinul pneumococic
polivalent/ este recomandat pentru – persoanele peste 65 de ani cu comorbiditati
(insuficienta cardiaca, BPOC, DB, ciroza hepatica), persoanele imunocompromise (HIV-
infectie, leucemie, boala Hodjkin, metastaze generalizate, insuficienta renala cronica),
profilaxia secundara (respectarea normelor de igiena, renuntarea la fumat, respectarea
programului de odihna, urmarea unei diete sanatoase si echilibrate).

42. Abcesul pulmonar. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: Abcesul pulmonar reprezinta o necroza clar limitata a tesutului pulmonar,
cauzata de obicei, de o infectie microbiana, cu formarea cavitatii si umplerea ei cu puroi si
resturi tisulare.
Etiologie: agentii infectiosi (anaerobi-90%-Peptostreptococul, Fuzobacterium, aerobi-
10%- Stafilococcus aureus, Klibsiela pneumonie, Streptococul), infectii nebacteriene
(fungice, parazitare)
Manifestari clinice: evolueaza in 3 stadii: 1)faza pneumonica (1-6 sapt) (formarea
abcesului) – sindrom toxico-infectios cu intensitate maxima, frisoane repetate, febra,
slabiciuni generale, tulburari de constiinta, dispnee la efort fizic, tuse cu expectoratii
mucopurulente sau purulente, junghi toracic, intoxicatie ia amploare treptat, pana la
momentul eruptiei abcesului, palpator-dureri, freamatul vocal accentuat, percutor-
submatitate sau matitate in regiunea afectata, ascultativ-respiratie bronsica, raluri buloase.
2) faza de abces constituit (2-4 saptamani pana la 2-3 luni, in dependenta de eficacitatea
tratamentului), eruptia abcesului si eliminarea momentala a cantitatii mari de sputa
purulenta, cu miros neplacut, fetid si ameliorarea ulterioara a starii generale, daca apar
complicatii se agraveaza dispneea si durerea toracica, scaderea ponderala
3) faza de cronicizare – in situatii favorabile cavitatea regreseaza progresiv, pana la
inchidere, cu formarea unui camp fibros, daca nu este favorabil, apar complicatii locale
sau la distanta, dezvoltarea abcesului pulmonar cronic, se evidentiaza in complicatii:
sindromul toxico-infectios, sindromul afectarii tesutului pulmonar.

43. Abcesul pulmonar. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Principii de diagnostic: hemoleucograma (VSH marit, leucocitoza cu deviere spre stanga
cu aparitia mietamielocitilor sau mielocitilor), examenul biochimic (nivelul de fibrinogen
crescut, niv. acizilor sialici crescut, alfa-gama-globulinele, anemie), hemoculturile
(anaerobi nu prezinta bacteriemie, hemocultura negativa), examenul sputei (sputa sero-
mucopurulenta, la sedimentare se fractioneaza in 2-3 straturi, 1 strat-spumos, 2 strat-
omogen,galben sau galben-verzui, 3 strat-distructia testului pulmonar; numar mare de
leucocite, celule, fibre elastice), examenul bacteriologic al sputei, examenul radiologic,
tomografia simpla(determinarea precoce a focarelor distructive), tomografia
computerizata(abcesul acut se prezinta printr-o cavitate cu sechestre intracavitare, cu
pereti neuniformi), bronhoscopia (de a diferentia abcesul primar de cel secundar in caz de
obstructie bronsica, indicatiile: tablou clinic atipic, localizare atipica, ineficacitatea
tratamentului antibacterian; se utilizeaza in colectarea materialului patologic, pentru
examenul bacteriologic si morfopatologic- efectuarea brush-biopsiei, lavajul bronsic,
punctia nodulilor limfatici mediastinali).
 Tratament: medicamentos (antibacterian-antibiotice (clindamicina in asociere cu
metranidazol, amoxacilia/acid clavulanic, cefalosporine(cefuroxim, ciprofloxacina);
dezintoxicante, bronhodilatatoare, vitaminoterapie, oxigenoterapie), tratament chirurgical
(indicat in hemoragii, cu raspuns insuficient la tartament, pentru ameliorarea drenajului si
excluderea cauzelor de obstructie pulmonara).
Educația pentru sănătate: profilaxia primara (sanatia timpurie a cavitatii bucale,
tratamentul rational al infectiilor virale intercurente, calirea organismului, combaterea
fumatului), profilaxia secundara (tratamentul eficient al infiltratelor pneumonice
confluente).

44. Bronşiectaziile. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: Bronsiectaziile reprezinta diverse dilatari patologice progresive, ireversibile ale
bronhiilor, de obicei, de calibru mediu si mic, cauzate de distrugerea elementelor elastice,
musculare si cartilaginoase ale peretelui bronsic si tesuturilor adiacente, cu acumularea
secretiei patologice in bronhiile distale, asociate inevitabil cu un proces inflamator.
Etiologie: defectele ereditare, defectele congenitale anatomice, infectiile, inflamatia
neinfectioasa, imunodeficientele, hipoventilatia (care reflecta diverse particularitati
evolutive ale bronsiectaziilor- dereglarile arborelui bronsic si transportului mucociliar,
perturbarile imunitatii locale si sistemice, infectia grava locala sau sistemica drept cauza
primara, obstructia bronsica si defectele anatomice).
Manifestari clinice: sunt variate si se modifica in functie de stadiul evolutiv, severitatea
bolii si prezenta complicatiilor; cefalee, astenie generala, stare febrila, fatigabilitate,
tulburari de memorie si emotionale, pentru majoritatea este caracteristica - tusea cronica
(luni sau ani), cu sputa purulenta galbuie sau verzuie, mucoida vascoasa deseori cu miros
neplacut, tusea se intesifica la efort fizic, volumul sputei eliminate este maxim dimineata
si se micsoreaza pe parcursul zilei, wheezing, senzatie de insuficienta respiratorie, masa
ponderala scazuta (pana la casexie), hemoptizii (cel mai des la pacientii cu tbc), febra
(semn de acutizare a infectiei).

45. Bronşiectaziile. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Principii de diagnostic: Hemograma –deseori se determina anemie normocroma,sau
hipercroma,leucocitoza cu deviere spre stinga si VSH marit. Examenul sputei : in timpul
sedimentarii se formeaza 3 straturi: 1. Stratul superior alcatuit din mucus. 2. Stratul
intermediar- lichid seros transparent. Stratul inferior format din puroi. Drenajul postural-
pac. In poz. Tredenlenburg, timp de 5-15 min.CApul opus marginii patului si privirea este
directionata spre podea.Pac. tuseste de citeva ori si sputa purulenta se elimina intr-un vas
plat pe podea in fata pac. Se exam cant. si aspectul. Examenul bacteriologic: releva
existent infectiei bacteriene mixte si este important in deteminarea sensibiliatii la
antibiotice. Spirografia si peak-flowmetria.Radiografia cutiei
toracice,bronhografia,TC,Scintigrafia(vizualizarea ariilor pulmonare cu modificari
inflamatorii initiale),bronhoscopia(depistarea posibila a cauzei a bronsiectaziei si a
aplicarii unor metode de diagnostic si tratament).
Tratament: antibioticoterapia (cefuroxim, ceftriaxon, cefotaxim, amoxicilina/acid
clavulanic, cotrimoxazol; aminoglicozidele (gentamicina, amicacina, sisomicina);
macrolidele (roxitromicina, claritromicina, azitromicina); durata tratamentului 10-15 zile,
cazuri grave 21 zile); drenajul postural (favorizeaza mobilizarea secretiilor bronsice, este
 indicat bolnavilor ce produc peste 30ml/zi sputa); oxigenoterapie (insufiecienta
respiratorie); tratament chirurgical (cand celelalte tratamente sunt inefective)
Educația pentru sănătate: vaccinari profilactice la copii(rujeola, pertussis, BCG,
antigripale), tratament corect si la timp al tuturor afectiunilor pulmonare, evitarea
expunerii indelungate la frig, control clinic periodic (3-6 luni).

46. Cancerul pulmonar. Noţiune. Etiologie. Manifestările clinice.

Notiune: Cancerul bronhopulmonar- tumoare maligna care se dezvolta, de regula, din
epiteliu bronsic, invadand ulterior si parenchimul pulmonar.
Etiologie: nu este pe deplin elucidata. Factorii de risc ce pot prova neoplasmul: fumatul,
factorii profesionali si industriali (expunerea la azbest), expunerea la radiatii ionizate,
factorul genetic, factorii de teren (carcinomul bronsic se intalneste mai des la bolnavii cu
bronhopneumopatie obstructiva cronica, bronsiectazii, pe zonele cicatriciale si
granulomatoase vechi(dupa tbc, supuratii pulmonare, infarcte), factorul imun (alterari de
tip imunodepresiv), factorii de nutritie (carentele de vit A,E, carentele de seleniu), factorul
hormonal.
Manifestari clinice: manifestarile respiratorii sunt nesoecifice, ele pot fi considerate
manifestari ale unei pneomonii, tuberculoze, bronhopneumopatii obstructive, in cancerul
central semnele bolii apar mai precoce fata de localizarea perifercica, tuse este rebela,
rezistenta la antitusive, la inceput uscata si insotita de wheezing localizat, apoi incepe
eliminarea de sputa purulenta (asocierea cu inflamatie bronsica sau dezintegrarea
formatiunii tumorale), obstructia bronsica prin hipoventilatie poate provoca pneumonie cu
evolutie trenanta, hemoptizia (mai des in cancerul central, in caz de necroza a tumorii apre
in ,,jeleu de coacaza,,), dispneea (in stadiile precoce, apare numai la efort fizic, ea se
manifesta odata cu dezvoltarea obstructiei bronhiale, atelectaziei), durere pleuritica
(frecventa si traduce extinderea neoplasmului la pleura, sunt dureri permanente si fixe), in
cancerul apical- dureri acute in articulatia umarului, la brat, degete, atrofia muschilor din
portiunea distala a extremitatilor superioare, schimbari senzitive(sindromul Pancoast-
Tobias), excitatia nervului simpatic in partea lezata provoaca mioza, ptoza, ingustarea
fantei palpebrale(in aceasta zona lipseste secretia sudorala(jumatate de fata, gat) –
sindromul Cloude Bernard-Horner); cancerul central –aparitia disfoniei, compresia
mediastinala cu aparitia disfagiei si turgescentei venelor jugulare

47. Cancerul pulmonar. Principii de diagnostic şi tratament. Educaţia pentru sănătate.

Principii de diagnostic: -Radiografia pulmonara: prezenta tumorii sub forma unei pete de
diversa dimensiune in unul din plamini; -bronhoscopia se poate face prin biopsie si
trimiterea la lab; -tomografia computerizata – localizarea tumorii; -punctia pleurala este
obligatorie cind tumoarea este insotita de pleurezie; Hemograma= leucocitoza,VSH
accelerat. Examenul citologic al sputei –periajul sau spalaturile bronsice,RMN, examenul
toracelui (inspectie, palpare, percutie)
Tratament: : Chirurgical – inlaturarea unui segment, lob sau plamin. Chimioterapie-
tratam cu subst medicam pentru micsorarea sau distrugerea tumorii: vincristina,
ciclofosfamida, adriamicina, in cure de 5-7 zile cu pauza de 1 sapt. Radioterapie-cazurile
nerezectabile,atunci cind bolnavul refuza operatie sau cind metoda chirurgicala este
contraindicate. Tratamentul simptomatic- in caz de complicatii ale
neoplsmului,adm.antibioticilor, opiacee,prednizolon,hemostatice in hemoragii.
 Educația pentru sănătate: : evitarea factorilor nocivi, tratarea corecta a bolilor
bronhopulmonare, examinarea periodica radiologica. In cazul pac . care se recupereaza: se
evita activitatile solicitante fizice, respectarea meselor de baza,mergeti in fiecare zi pt a
imbunatati respiratia.Control la medic dupa tratament.

48. Cancerul pulmonar. Particularităţile cancerului apical.

Cancerul apical invadeaza uneori prin pleura cu lezarea vertebrelor cervicale inferioare, a
coastelor I-III, a ramificatiilor plexului brahial. Apar dureri acute in articulatia umarului,
la brat, degete, atrofia muschilor din portiunea distala a extremitatilor superioare si
schimbari senzitive – sindromul Pancoast-Tobias. Excitatia nervului simpatic in partea
lezata poate provoca mioza, ptoza si ingustarea fantei palpebrale: in aceasta jumatatea a
fetei si gatului lipseste secretia sudorala(sindromul Cloude Bernard-Horner).

49. Cancerul pulmonar. Noţiuni de îngrijiri paliative.

INGRIJIRI PALEATIVE: sunt adresate ameliorarii simptomelor si imbunatatiirii calitatii
vietii fara a se incerca sa se vindece cauza de baza a bolii. Astfel de ingrijiri sunt adresate
bolnavului pentru care nu exita o alta alternative terapeutica si care n poate fi ajutat in alt
mod.Se vor face cu ajutorul a/m,famileii,medicului. Sunt incluse diverse tratamente
meicamentoase care pot suprima durerea,discomfortul,dispneea: oxige,opiacee.

50. Criza astmatică. Manifestări clinice. Managementul asistenţei de urgenţă.

Manifestari clinice: dispneea expiratorie severa cu bradipnee,se intensifica, ajugandu-se la
asfixie, cianoza, polipnee si anxietate marcata, tirajul suprasternal si supraclavicular,
toracele blocat in inspir, cord pulmonar acut, hipotensiune arteriala, alterarea cunostintei
care poate duce la coma, percutor-de cutie, auscultatie-murmur vezicular diminuat,
multiple raluri uscate difuze, pozitie ortopnee, transpiratie, tahipnee >30/min, wheezing
minim sau absent, criza astmatica mai mult de 24ore, durata cateva zile, terminandu-se cu
asfixie sau insuficienta cardiaca dreapta acuta, daca nu se aplica tratamentul.
Managementul asistenţei de urgenţă: Lavaj bronşic. Metilprednisolon 1-2 mg/kg i.v. în
bolus la fiecare 6 ore sau Prednisolon 1-2 mg/kg i.v. în bolus la fiecare 6 ore (maxim
2000-3000 mg/24 ore) Tratamentul nedovedit: Teofilină 0,5-1 mg/kg/oră i.v. în perfuzie
Sulfat de Magneziu 1-2 g i.v. lent la fiecare 20 min (maxim 2-4 g/24 ore) Corecţia
dereglărilor reologice sanguine: Enoxaparin 1 mg/kg s.c., în 2 prize sau Nardroparin 88
U/kg s.c., la fiecare 12 ore Corecţia hipovolemiei şi rehidratarea: (volum expanderi pînă la
3 l/24 ore): Hidroxietilamidon 500 ml i.v. în perfuzie Dextran 70 500 ml i.v. în perfuzie
Glucoză 5% 500 ml i.v. în perfuzie Reechilibrarea acido-bazică: Bicarbonat de Sodiu
8,4% 1 mEq/kg i.v. lent Tratamentul complicaţiilor Consultaţia specialistului de profil

51. Promovarea activităţilor de profilaxie a maladiilor respiratorii.

Pentru evitarea afectiunilor pulmonare este foarte important un stil de viata sanatos precum si o
igiena corecta.
Persoanele care fumeaza trebuie sa ceara ajutorul necesar pentru a reusi sa renunte la fumat. 
Fumatul este principala cauza a bolilor de plamani, precum cancerul de plamani .
Evitarea fumatului pasiv este o masura importanta din cauza substantelor chimice eliminate prin
arderea tutunului in timpul fumatului. Fumatul pasiv poate avea aceleasi efecte ca fumatul, boli
pulmonare si chiar decesul.
Evitati zonele poluante. Poluarea poate cauza probleme de sanatate in special persoanelor care
sufera de boli de plamani. Poluarea din aer poate irita, inflama si chiar distruge tesuturile
plamanilor.
Spalati-va regulat  pe maini cu apa si sapun. Statisticile arata ca 80% dintre cazurile de infectii
respiratorii (gripa sau raceala) se transmit prin maini murdare. Este important sa va invatati
copiii cum anume trebuie sa se spele corect pe maini.

52. Tuberculoza pulmonară. Noţiune, etiologie, epidemiologie, clasificarea.

Notiune: Maladie infecto-contagioasa cu evolutie cronica, determinata de Mycobacterium
tuberculosis, care afecteaza cu predilectie plamanul, dar se poate localiza si in alte tesuturi
si organe.
Etiologie: provocat de microbacteriun tuberculosis, care sunt bacili drepti sau putin
incurbati , subtiri, imobili, nu formeaza endospori, capsula sau spori, sunt gram +, sunt
rezistenti la acizi si alcooli.Sunt germeni aerobi si se multiplica lent.=Au capacitatea de a
dezvolta mutatii, rezistenta la unu sau mai multe preparate tuberculostatice. =Deosebim
citeva tipuri de bacili: microbacterii umane, bovine, africana, aviara. =TBC o gasim in
mediul ambiant (apa, sol, vegetatii, praf, diferite obiecte),putind rezista luni intregi pina la
1 an,dar nu se multiplica inafara gazdei,la ingheturi putind rezista pina la 2-3 ani. 100C-
20-30min,raze UV-10-15min, fierbere 20-30min, clorura de var 20% minimun in 12 ore.
Clasificare: =TBC primara (apare la copii, tineri,adolescenti) =TBC secundara(forma
comuna matura) =TBC organelor respiratorii(gangl.limfatici intratoracici,tbc pulmonara
diseminata,nodulara si infiltrativa,tuberculomul pulmonar ,pleurizia tuberculoasa ,cailoe
resp superioare) =TBC altor organe si sisteme (a
meningelui,intestinului,peritonului,osteoarticulara,uro-genitala,a pielii,oculara s.a.)

53. Tuberculoza pulmonară. Manifestările clinice a formelor primare şi secundare.

Forma primara: 1)Primoinfectia oculta(latenta)-cea mai intalnita forma(90-95%), trece
neobservat, se bazeaza pe reactia la tuberculina,diagnosticul se stabileste in urma virajului
tuberculinic la o persoana fara modificari radiologice si clinice.
2)Primoinfectia manifesta(poate evolua:
a)fara complicatii(simpla)-include complexul tuberculos primar(afectul primar(sancru de
inoculare), adenopatia, limfangita de legatura)
b)cu complicatii benigne-cand complexul primar se insoteste de complicatii locale cu
evolutie benigna si regresive, spontan, ca pleurezia serofribinoasa, compresia
gangliobronsica si fistula gangliobronsica
c)cu complicatii grave-include complexul tuberculos primar malign(complicatii grave:
pneumonia, bronchopneumonia cazeoasa, tuberculoza miliara, meningita tuberculoasa,
peritonita tuberculoasa si alte localizari extrapulmonare.
Forma secundara: Simptome respiratorii(tuse (seaca ori productiva) mai mult de 3 sapt.,
durere toracica, dispnee, hemoptizie), Simptome generale(scaderea ponderala, febra sau
subfebrilitate, transpiratii nocturne, pierderea apetitului, astenie, fatigabilitate)

54. Tuberculoza pulmonară. Diagnosticul paraclinic.

Investigatie paraclinice. a) Examenul bacteriologic este cea mai importantă
investigatie ,,standardul de aur" care ne prezintă diagnosticul de certitudine. Cele doua
metode sunt
examenul direct al frotiului pentru BAAR (bacilul acido-alcoolo rezistent) ce utilizează
coloratia ziehl Neelsen. Este relativ precisă, rapidă si ieftină.Rămâne metoda uzuală de
identificare a mycobacteriilor din produse bio- logice si patologice.
Cultivarea Mycobacterium tuberculosis poate avea o sensibilitate de 8 0-85%si o
specificitate de 98%.Rezultatele se obtin tardiv (3-8 săptămâni datori tă multiplicării lente a
Mycobacterium tuberculosis. Examenul prin cultură are o sensibilitate mult mai ridicată
decât microscopia; el poate detecta ba cilul Koh chiar dacă numărul de germeni din produsul
examinat este redus
numai 10 germeni/ml. După obtinerea culturii se pot efectua si testele de sensibilitate
precum si genotiparea.
1,Sputa emisă spontan: se recomandă ca recoltarea să se facă în spatii special amenajate
,,camere de recoltare", prevăzute cu flux de aer natural sau artificial spre exterior, cu vizor
pentru urmărire de către cadrele sanitare a manevrelor efectuate de pacient, sursă de apă,
pahar de unică folosință, prosop de hârtie sau servetele, recipiente standardizate pentru
recoltare, lampă cu raze ultraviolete. In dotarea acestor camere de recoltare trebuie să existe
frigider, mască si mănusi de protectie pentru personalul sanitar
2Sputa indusa cea mai folosita modalitate pentru inducerea sputei este inhalarea de solutie
salina 3-15% aerosolizată și inhalata prin masca speciala .Procesul de realizarea tot in camera
de recoltare ,metode se adreseaza mai ales copiilor peste 5 -6 ani care nu pot sa-si
coordoneze actul de expectoratie.Recoltarea se face in recipiente standarizate.Inainte de
aerosolizare,pacientul este instruit .Recoltarea este supravrgeata de personalul medical.
3.Aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar
prelevate prin fibro-bronhoscop se pot folosi cind nu se poate obtine sputa indusa sau
examinarea acesteia ofera rezultate negative,dar modificarile radiologice sugereaza
diagnosticul de tuberculoza pulmonara
4.Aspiratul gastric deoarece copii intre0-6 ani nu expectoreaza ci înghit secrețiile
bronșice ,sucul gastric reprezinta un produs în care se pot identifica frecvent Mycobacterium
tuberculosis în caz de tuberculoza pulmonara.Metoda implica manevre care nu se pot face
decit in conditii de spitalizare .Se prefera spitalizarea din seara precedenta
recoltarii.Sensibilitatea metodei este de 33-40% fiind mai mare la copii pina la 2 ani și
scăzînd odata cu vîrsta.
b)Hemograma anemie hipocroma,leucocitoză moderată cu o mică sporire a neutrofilelor
nesegmentate,scăderea limfocitelor și eozinofilelor.
c)Analiza biochimică a sîngelui proteina C reactivă prezentă,fibrinogenul seric
majorat.Markerii hematologici ai inflamatiei (VSH,fibrinogenul seric ,proteina C reactiva)nu
au specificitate pentru tuberculoză,dar sunt utili în evaluarea caracterului activ sau inactiv al
acesteia .
d)TESTUL TUBERCULINIC
e)EXAMENUL RADIOLOGIC
ajută la diagnostic ,pentru că >85% din pacienții au tuberculoză pulmonară .Examenul
radiologic de obicei apare modificat la o persoană cu tuberculoză.Dar nu poate confirma
diagnosticul de tuberculoză fără alte teste ,deoarece și unele boli pulmonare pot avea
modificări asemănătoare pe imaginea radiologică.Nu există un aspect radiologic absolut
tipic pentru TP.
f)Tomografia computerizată este o utilitate deosebită în tuberculoza copilului ,întrucît
examenul radiologic clasic are multe limite generate de condițiile improprii de efectuare la
copil,precum și datorită imposibilității discriminării între anumite repre anatomice normale și
modificări patologice.
g)EXAMENUL HISTOLOGIC puncția ganglionilor limfatici periferici ,puncția
 pleurei,puncția pulmonară.Examinarea țesuturilor prelevate prin biopsie se poate face prin
amprente ,triturare și însămînțare pe medii de cultură sau prin examinarea microscopică a
preparatelor histologice.
h)Alte investigații instrumentale -bronhoscopia ,bronhografia,mediastinoscopia.
Explorarea funcțională-spirografia (arată starea ventilației)
Testul tuberculinic -la tuberculină sau proma Mantoux.

55. Complicaţiile tuberculozei pulmonare. Managementul asistenţei de urgenţă.

Complicatii reversibile: hemoragii pulmonare, pneumotorax spontan, pleurezie, empiem,
tuberculoza bronsica, a laringelui, a intestinului.
Complicatii ireversibile: fibroza pulmonara, bronsiectazii, cord pulmonar cronic,
insufiecienta respiratorie, amiloidoza organelor interne
Managmentul asistentei de urgenta:

56. Tuberculoza pulmonară. Principiile de tratament conform strategiei DOTS (direct observabil
tratament supravegheat).
DOTS constituie strategia de control a tuberculozei in R.M, este cea mai eficienta
strategie disponibila pentru controlul tuberculozei, implimentata in peste 180 tari ale
lumii, produce rata de vindecare pana la 95%.
In DOTS lucratorul sanitar priveste cum pacientul isi inghite medicamentele
antituberculoase, asigurandu-se ca pacientul ia medicamentele in mod corect.
DOTS include: 1)implicarea guvernelor in sustinerea activitatilor de control al
tuberculozei la nivel national si regional; 2)depistarea cazurilor prin microscopia sputei in
randul pacientilor simptomatici; 3)un regim de tratament chimioterapeutic de scurta
durata, standartizat, cu durata medie de 6-8luni; 4)furnizarea continua a medicamentelor
esentiale, de buna calitate pentru tuberculoza; 5)un sistem standartizat de inregistrare si
raportare, bazat pe studii epidemiologice, care permite analiza rezultatelor tratamentului
pentru fiecare pacient si a progtamului de control TB in general.

57. Tuberculozei pulmonară. Profilaxia specifică şi nespecifică.

Profilaxia specifica (vaccinarea BCG),CHIMIOPROFILAXIE (PROFILAXIA
MEDICAMENTOASĂ),NESPECIFICĂ (MULTIPLE MASURI IGIENO -SANITARE ȘI SOCIAL-
ECONOMICE)
Vaccinarea BCG Factorii care condiționează politica vaccinală sunt:prevalența tuberculozei
multi-drog rezistente ,prevalența infecției HIV,posibilitatea de transmitere nosocomială a
tuberculozei,migrația și libera circulație a populației.Oms recomadă sistarea vaccinării de
masă numai atunci cînd -incidența meningitei tuberculoase la copii sub 5 ani devine
inferioară la1 caz la zece milioane și rata anuală a cazurilor pozitive este sub5%.
Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă prin care se realizează o profilaxie
antituberculoasă relativă,care nu împiedică infectarea cu M.Tuberculosis și nu întrerupe
lanțul epidemiologic al bolii ,ci protejează împotriva transformării infecției în boală.Este
unanim acceptat că imunitatea vaccinală previne doar diseminarea
hematogenă(bacilemia),metastazele postprimare și crește capacitatea de rezistență la
suprainfecția ulterioară exogenă.
 Vaccinul BCG reprezinta o suspensie de micobacterii cu viabilitate atenuată ,nepatogene,dar
își păstrează proprietățile antigenice,determinînd imunizarea și instalarea alergiei
tuberculinice la persoanele vaccinate .
Este administrat prin injecatre strict intradermic ,se administreaza primele 3-5 zile dupa
nastere.Doza pentru vaccinare este de 0,05 ml,pentru revaccinare 0,1 ml.Daca tehnica
injectarii a fost corecta se obține o papulă cu diametrul de 5-6 mm cu aspect de coajă de
portocală care nu se tamponează.
Profilaxia medicamentoasa a tuberculozei este metoda care ,prin aplicarea unei medicații
cu medicamente antituberculoase standard la persoanele cu risc crescut de îmbolnavire
Profilaxia primara-(chimioprofilaxia)reprezinta aplicarea preparatelor antituberculoase la
persoanele neinfecatte cu micobacterii manifestînd reacție negativă la tuberculină.Se aplică
o măsură de urgență în focarele de infecție tuberculoasă cu situație epidemiologică de
urgență.Vizează protecția celor neinfectați dar expuși contagiului.
Profilaxia secundara-(chimioterapie preventivă) vizează prevenirea evoluției spre boală
manifestată la cei deja infectați(proba mantoux pozitiva).Ofera un grad de protectie
variabil,în dependență de durata administrării Izoniazidei.
Chimioprofilaxia comporta administrarea unui singur preparat Izioniazida în doză de 5mg
/kg korp pe zi timp de 3luni(la neinfectati) sau 6 luni (la cei infectati)Copii sunt testati
tuberculuinc.
Metode nespecifice Profilaxia sanitară are ca scop ocrotirea societății de infecția
tuberculozei,limitarea gradului de contagiozitate a bolnavului în famile ,la locul de muncă,în
colectiv.Include diferite măsuri pentru asanarea focarelor de tuberculoză.Obiectivele
profilaxiei sanitare a tuberculozei sînt de a preveni infectarea cu mycobacterium
tuberculosis a persoanelor sănătoase ,a limita și a face inofensiv contactul persoanelor
bolnave de tuberculoza activa (îndeosebi eliminarii de bacili)cu oamenii sănătoși ,acasă și la
serviciu,prin relizarea măsurilor sociale,antiepidemice și curative în focarele de infecție cu
tuberculoza.
58. Regimul alimentar în tuberculoza pulmonară.
Exista in tratamentul tuberculozei cateva puncte pe care le putem numi intr-adevar
cardinale. In afara tratamentului medical, fara o buna alimentatie, o buna aeratie si repaus
nu poate fi vorba de vindecarea tuberculozei.Ce trebuie sa mancati cand sunteti bolnav de
tuberculozaCarnea trebuie neaparat sa intre in regimul alimentar al unui tuberculos. Ea ii da
albuminoidele necesare pentru repararea pierderilor corpului. De obicei tuberculosii o
mistuie bine si organismul lor o primeste cu placere.Numai cand bolnavul mai sufera si de
ficat, rinichi sau intestine trebuie sa se opreasca folosirea ei. De preferinta trebuie data
fripta sau coapta la cuptor; insa sub orice forma ar fi ea foloseste.Orice carne este la fel de
buna, fie de pasare, de peste sau de vita. Carnea cruda se mistuie foarte usor si se
asimileaza mai bine.Cand se face o cura de carne cruda se foloseste carnea de vaca, de oaie
sau de cal, trecuta prin razatoare si data in supa calduta sau in gogonele rostogolite prin
zahar.Ouale sunt un aliment excelent. Trebuie luate in intregime, nu numai galbenusul. De
altfel valoarea hranitoare a oualor ii ispiteste pe bolnavii de tuberculoza sa abuzeze de ele si
ajung sa consume pana la 20 pe zi, ceea ce fara indoiala nu poate face bine. Un ou pe zi este
destul si chiar prea mult.peste intr-adevar un aliment pretios, foarte bogat in principii usor
de asimilat, putin toxic si diuretic. El este alimentul de predilectie al tuberculosilor febrili. E
bine sa fie mancat la mese, cate un litru pe zi.
 Pentru ca uneori da constipatie, poate fi folosit sub forma de iaurt, lapte batut si branza cu
smantana.Untul este grasimea cea mai lesne asimilabila; e bine ca prepararea bucatelor sa
se faca cu unt si de asemenea sa fie mancat untul pe paine.Painea bine coapta sau numai
coaja este bogata in hidrati de carbon si deci foarte hranitoare. Totusi nu se va trece peste
doza de 500 g pe zi.Orezul si pastele sunt de asemenea folositoare.Fructele si zaharul sub
orice forma sunt pretioase si deci trebuie sa intre intr-un procent insemnat inalimentatia
tuberculosilor.E bine ca bolnavii sa se abtina de la orice fel de bauturi alcoolice; totusi doua
degete de vin intr-un pahar la masa sau un pahar de bere, mai ales neagra, au o reala
valoare alimentara.Retineti schema meselor de alimentatia bolnavuluiAm mai spus si alta
data si profitam de prilej pentru a repeta, ca nu orice persoana suferinda de tuberculoza
trebuie sa fie supra-alimentata. Cel care are greutatea normala pentru talia lui nu castiga
ingrasandu-se. Insa tuberculosii sub greutatea normala taliei lor, trebuie sa se supra-
alimenteze.
Iata schema meselor:- Doua mese principale la amiaza si la ora 19.00 care trebuie sa se
compuna din supa sau ciorba, o mancare scazuta cu legume, friptura cu garnituri, branza si
un dulce.
Dimineata trebuie sa mancati lapte cu sau fara zahar sau ciocolata, cu paine si unt.
La ora 16.00 va lua tot lapte sau un ou sau paine cu unt si marmelada. Aceasta gustare nu
trebuie sa existe la bolnavii care nu au pofta de mancare si la care ar putea ameninta masa
de seara. Aceasta schema de alimentatie a nu este valabila si pentru bolnavii de febra.
Acestora li se va da o masa mai usoara, insistandu-se in special asupra laptelui

59. Nursing-ul specific în Tuberculoza pulmonară.

60. Pneumotoraxul. Manifestări clinice. Managementul asistenţei de urgenţă.

Manifestari clinice: debut brusc, dupa un efort fizic sau o tuse puternica apare junghi
toracic pronuntat in hemitoracele respectiv urmat de dispnee, palpitatii, in caz de
pneumotorax hipertensiv – dispnee crescanda pronuntata, cianoza, participarea muschilor
auxiliari la respiratie, hipersonoritate percutorie in hemitoracele afectat, respiratie abolita
sau foarte diminuata, dislocarea matitatii cardiace, tahicardie pronuntata, pacient agitat,
anxios, adopta pozitie fortata sezanda.
Managementul asistenţei de urgenţă: -repaus absolut la pat in pozitie favorabila pentru
bolnav(semisazinda); -oxigenoterapia; -pentru a calma durerea se adm. Preparate
analgezice :Tramadol in scop de inhibare a centrului tusigen sew introduce Omnopon 2%-
2ml s/c sau Promedol 25-1ml si n1-2 pastile de codeine; -cardiotonic:Cardiamin 2ml s/c
pentru ameliorarea functiilor cardiovasculare si respiratorii; -exuflarea imediata a aerului
hipertensiv din cavbitatea pleurala-puncytia si ndrenajul cavitatii pleurale cu o seringa de
mare volum; -in cazurile extreme-introducerea in cavitatii pleurala a 2,3 ace largi
micsoreaza brusc tensiunea intrapleurala,inlaturind pericolul de moarte a bolnavului; -in
prezenta semnelor de detresa vitala-intubatia traheeala si ventilatia mecanica dirijata.

61. Hemoragia pulmonară. Manifestări clinice. Managementul asistenţei de urgenţă.

Manifestari clinice: jena retrosternala insotita de tuse, dupa care pacientul simte in
cavitatea bucala prezenta sangelui cald cu gust specific, sangele eliminat-rosu deschis,
aspect spumos, nu se coaguleaza, in hemoragie masiva, bolnavul simte o caldura
retrosternala care vine din partea hemitoracelui lezat si care urmeaza dupa un effort,
 eliminarea sangelui e insotita de tuse, dispnee, cianoza; hipotensiune arteriala, tahicardie,
vertij, slabiciuni marcate.
Managementul asistenţei de urgenţă: repaus absolut la pat in pozitie semisezanda, care
favorizeaza eliminarea resturilor de sange din caile respiratorii; repaus vocal in conditii de
calm si liniste; se va abtine sa tuseasca si va respira, incet, calm si regulat; monitorizarea
pulsului, TA; abordul venos cu restabilirea volemica (solutie fiziologica, Dextran);
aplicarea pungii cu gheata pe piept; actiuni pentru micsorarea tensiunii sangvine in
circulatia pulmonara (legatura cu garou sau fasa a 3 membre, in treimea superioara a
ambelor brate si coapse, cu dezlegarea lenta a lor; per os solutie hipertona de sare de
bucatarie (1 ling.250ml); introducerea Atropinei 0,1%-1ml s/c); administrarea preparatelor
hemostatice(clorura de caldiu 10%-1ml, i/v; acid epsilon-aminocapronic 5%-100ml, i/v in
perfuzii; vikasol 1%-1ml,i/m); remedii care micsoreaza permeabilitatea vaselor sangvine
(acid ascorbic 5%-2ml, i/m, ascorutin, rutin 0,02g/3ori/zi per os); preparate
antitusive(codeina, tusuprex-3ori/zi per os).

62. Pleureziile uscate. Noţiune, etiologie, manifestări clinice.

Notiune: Pleurezia uscata reprezinta o afectiune inflamatorie a foitelor pleurale ce se
caracterizeaza prin acumulari de fibrina pe suprafata lor.
Etiologie: sensibilitatea exagerata a foitilor pleurale fata de infectii,tumorii, dereglarile de
circulatiei sangvine in pulmnoni si pleura de anumite toxine si alti agenti nocivi; pe primul
loc este infectia.De cele mai multe ori pleureziile infectioase sunt produse de
mycobacterium tuberculosis, pe locul 2 se afla reumatismul, iar pe 3 flora cocica
patogena(pneumococci,diplococi,streptococci si stafilococi).
Manifestari clinice: debutul bolii acut, rar-insidios, durere toracica (junghi in coasta),
febra, oboseala, slabiciune, transpiratii, mialgii, artralgii, cefalee, inapetenta, durerea este
localizata in partea afectata a toracelui, in ariile inferior laterale si este produsa de
excitarea receptorilor nervosi senzitivi din pleura parietala, se intensifica la tusa, miscari
bruste, inclinari spre partea sanatoasa, respiratie superficiala, tahipnee, palpare-murmur
pleural, percutie-normal, auscultatie-frecaturi pleurale(in inspir si expir si nu este
influentata de tusa).

63. Pleureziile uscate şi exudative. Principii de diagnostic şi tratament.Educaţia pentru sănătate.

Nursing-ul specific.
Principii de diagnostic: *Hemograma- leucocitoza cu devieri spre singa sugereaza
posibilitatea unei infectii bacteriene ,pneumoinia,abcesul.Leucopenia se poate observa in
pleurtezia virala sau in lupus eritemos. *Radiografia toraceluui- poate confirma
diagnosticul-colectia lichidiana prezinta o opacitate omogena, densa cu aspectul si pozitia
in dependenta de cantitatea si localizarea revarsatului pleural. *Tomografia
computerizata- are rol decisiv in precizarea starii parenchimului pulmonar sub aria
opacitatii pulmonare,se pot diferentia abcesul pulmonar,pneumonia sau cancerul
bronhopulmonar. *Examenul ecografic- este mult mai sensibil in depistarera revarsatelor
pleurale mici si util pentru dirijarea punctiei pleurale,pentru aprecierea cantitatii de lichid.
Tratament: - t.igieno-dietic:regim alimentar fragtmentat cu adaos de vitamine si
proteine; reducerea cantitatii de lichide si a sari de bucatarie, excluderea condimentelor
,alcoolului,fumatului; - t.etiologic al afectiunii de baza:a reumatismului
 (corticosteroizi,antiinflamatori nesteroidiene ,salicilate,antibiotice); a
tuberculozei(rimfapicina,izoniazida,etambutol,pirazinamida).Tratamentul
simptomatic:analgezice,desensibilizante,antitussive,vitaminele gupei C si
B,oxigenoterapia,gimnastica respiratorie.
Educația pentru sănătate: Profilaxia pleureziilor consta in tratamentului la timp si corect
al tuturor maladiilor ce se pot infecta cu pleurezii.Are importanta asanarea tuturor
foicarelor de infectie.La baza profilaxiei pleureziilor purulente sta diagnosticul precoce si
evacuarea sangelui, aerului si exudatului din caviatea pleurala,ce se poate infecta.

64. Pleureziile exudative. Noţiune, etiologie, manifestări clinice.

Notiune: Pleurezia exudativa reprezinta o afectiune inflamatorie a foitelor pleurale ce se
caracterizeaza prin acumulari de exudat in cavitatea pleurala.
Etiologie: sensibilitatea exagerata a foitilor pleurale fata de infectii,tumorii, dereglarile de
circulatiei sangvine in pulmnoni si pleura de anumite toxine si alti agenti nocivi; cele mai
multe ori pleureziile infectioase sunt produse de mycobacterium tuberculosis, infectii
virale, rickettsioase, micotice, pe locul 2 se afla reumatismul, iar pe 3 flora cocica
patogena(pneumococci,diplococi,streptococci si stafilococi).
Manifestari clinice: Cresterea valorilor temperaturii corporale 38,5-39 C, aparitia sau
intensificarea semnelor de intoxicatie, manifestata prin cefalee, astenie, scaderea
apetitului, pierderea ponderala, transpiratii nocturne, lipsa interesului fata de mediul
inconjurator, iritabilitate, debutul se caracterizeaza prin senzatii dureroase in hemitorace
sau sub omoplat, cu un caracter intepator, care dispare si apare greutate si plenitudine,
cauzate de acumularea exudatului, tuse seaca(frecvent in timpul noptii sau in pozitie
culcata pe partea afectata), dispneea persistenta, inclusiv in repaus, insotita de o cianoza
moderata.