.'..

'\
l:':i::i

Ayn RAND, niscutd Alisa Zinovievna Rosenbaum (rg05-1982),scriitoare

qifilozoafd americani. S-a ndscut in Rusia, iar in 1926a emigrat in SUA.
CARTIER POPULAR
Dupa
ce primele ei doui romane, we the Living (Noi, cei vii, 1936)
gi Anthem (Imn,
1938' apirut la Editura Cartier in2016), au fost intdmpinate,
inilial, cu riceali
in SUA' urmdtorul, The Fountainhead (Iztorul, 1943, aphrutla Editura
cartier
in 2018), i-a adus succesul, ca, in cele din urmd, Atlas Shrugged (Ret,olta
lui
Atlas, apdrtt la Editura cartier in anli 2014-2016), cel de-al patruleu
ei roman,
publicat in 7957, si devind un bestselrer mondial (a doua carte,
cainfluenfi,
&ryd Biblie, in opinia cititorilor americani). Atdt in scrierile de ficliune,
cdt gi,
maitdrziu, in ]ucririle sale filozofice, a promovat ideile obiectivismului, curent
Ayn RAND
filozofic inifiat chiar de ea. Fundamentul filozofiei sale este exprimat
in forli
in trei cdr(i nonfictionale: Introduction to objlctivist Epistemology (Introducere
in epistemologia obiectirtistd), The virtue of selfishness (virtutea egoismului)
capitalism: The unknown Idear (capitatismur: idearur ,rrunorrull. Declaratia
magnificd a credo-ului sdu artistic apare in
9i
Revolta lui Atlas
eseur The Romantic Manifesto (Ma-
niftstul romantic).

,,Revolta lui Atlas este un erogiu adus vierii;ifericirii. rusti{ia este necrurd-
toare. Indivizii creativi, urmdrirea neabdtutd a scopurilor bunul-simy Roman
;i tsi gdsesc
aici satisfuclia;i tmplinirea. parazirii care se indepdrteazd mereu de
scopuri ;i de
raliune t;i afld sf,hr;itul, a;a cum se ;i cuvine.,,

Alan GREENSPAN

Edilia a II-a
 ?

Rearden fusese:
Propoziqia pe care o rostise raxel€ de l'ransport
rrr taxele
,i,, cu l,ransporl
Probabil ca o sa in'c"e'rcJ ti -' l"p"tte.de viufaqd'
- dar o si fiu in stare si le
iac
u"care'o ,i i. uptitt'
De
*" se prelira incet prin spa(iu' pe cea mar
r,.0"" u.iJl. at tuti"na stelelor din quvtlete
inalti culme uttttiUifa I'JJ -t"ttt'Ot dedesubt'
era
-luminaci la intunericul lumii
odrului lui Galt' el privel ""it "t*t pe umirul lui' iar
de zidurile Cup"t lui Dagny se odihnea
ie dincolo
;il;i-r*; .a pirur .' ;
'uit' J;;ti;'":ll::li1l:L:l*:T:n::;
tt u"11':,"r"-"i:;;"
siL meargl pe munci
in seara asta *
.i Jort. i;;;
leva auzl'
maibine. $tia ce cuvintt""
iJ"t*f Ut faptulcl ea va fi prima care
decat
";,
un hdu
munci' nu exista
Nu puteau vedt" h;J;;
dincolo de Capitolul L
continent:
de bezn[ 9i de stAnc6'
tilil;;i;"Iuttt'ndtu ruinele unuiqinele ferate Capitolul IL
*ta'il" neluminate'
casele fird acopt"q' ttuiliare1l;;tinind' o ilacdrd Capitolul IIL
ru .urJl.prrru'r., la marginea pirmintului'
abandonare. o". a Torqet Capitolul IV.
in uaruiu flacara stdator-incepa(anate
mici se unduia "*;l;t: recipitandu-gi vigoarea' Capitolul V.
lui Wyatt, .o"to"iota"io-"'
it*a despirlitl
si
pe care Iohn
qi a aqtepta cuvintele Capitolul VI.
Plrea a chema
fare a fi smul'a'u" 'tin'i' Capitolul VIL
acum:
Galt urma si le Pronunte
Drumul t totafui' Galt' Ne intoarcem in lume' Capitolul VIil
-Ridicd 'otti pustiit' el flcu in aer semnul Capitolul IX.
bralul qi' deasupra plmintului
Capitolul X.
dolarului.
SFARSIT

Capitolul L

Capitolul II.
Capitolul IIL
Capitolul IV.
Capitolul V.

Capitolul VL
Capitolul VII.
Capitolul VIII.
Capitolul IX.
Capitolul X.
 Partea a III-a
A ESTE A
805
Capitolul I.
867
Capitolul II. Utopia llcomiei .......'."""
943
Capitolul III. Anti-licomie
999
Capitolul IV. Anti-viaqi
.......1051
Capitolul V. Plzitorii fralilor lor '..'
.......1 I 15
Capitolul VI. Concerlul eliberdrii
Capitolul VII. ,,La telefon John Galt" """""""""""""'1158
124r
CaPitolul VIII Egoistul
r307
CaPitolul IX' Generatorul
in numele a ceea ce e mai bun in noi ........................... 1331
Capitolul X.
 Capitolul I

Melodia
Cine e John Galt?
-Lumina era slabi, iar Eddie Willers nu putea si distingd trisiturile de
pe fa(a vagabondului. ii pusese intrebarea direct, fdr6 s[ schileze niciun
gest. Dar cateva raze galbene din soarele care rdsirea la capitul indepirtat
al strdzii i-au luminat ochii, iar ochii aceia se uitau fix la Eddie wiilers,
sfiddtori gi impietri{i - ca qi cand intrebarea ar fi fost adresatd chiar neli-
nigtii firi cauzl dinduntrul lui.
- De ce-aizice asa ceva? a intrebat Eddie Willers cu o voce incordatl.
Vagabondul s-a sprijinit de tocul ugii; o prismd de sticld, sparti, din
spatele slu a reflectat galbenul metalic al cerului.
Ce te intereseazi? l-a intrebat.
- Nu md intereseazi, a rispuns Eddie Willers foarte repede.
-
A bdgat gribit mAna in buzunar. Vagabondul i-a ti.iat calea gi i-a cerut
un ban, iar dupd aceea s,i-a continuat tirada, ca qi cdnd ar fi vrut sd termine
episodul, si-l omoare si si amine problemele pentru secvenla urmitoare.
Erau atA{ia oameni care cerseau pe strizi mai nou, ci nici nu mai era
necesar si le asculli povegtile, iar el chiar n-avea nicio inten{ie si asculte
ami.nuntele care alcdtuiau disperarea acestui vagabond.
Du-te gi ia-!i o cafea, a zis el, intinzAndu-i o monedi umbrei fdr6 fa!i.
- Mulpmesc, domnule, a zis vocea, dezinteresatd, iar capul s-a inclinat
-
pentru un moment. Fa{a era innegriti de vint, br6zdat6, de liniile sfargelii
qi ale resemnirii clinice; ochii erau inteligenli.
Eddie Willers qi-a continuat drumul, intrebdndu-se de ce avea senzatia
aceasta ciudati de teamd in fiecare zi, la aceeasi ord,. Nu, s-a gAndit, nu
teamd, n-are de ce sd-mi fie fricd, ci mai degrabi o imensi, difuzd anxie-
tate, fd.rd vreun motiv sau obiect. Se obignuise cu senzatia, dar nu reusea
sd gdseasci nicio explica{ie pentru ea; cu toate acestea, vagabondul se
comportase ca gi cAnd ar fi gtiut ce simlea Eddie, ca gi cAnd ar fi gtiut ci el
si simti asta, ba mai mult: ca gi cind ar fi gtiut motivul.
era cel care trebuia
Eddie Willers Ei-a indreptat umerii, incercAnd sd-gi impuni o dis-
ciplini. Trebuia si pund punct, s-a gAndit; incepea sd-gi imagineze tot
 felul de lucruri. A fost aga dintotdeauna? Avea treizeci qi doi de ani. A
Eddie Willers gi-a intors privirea citre stradd, inspre o tarabi cu
incercat si-gi aducd aminte. Nu, nu fusese asa dintotdeauna; dar nu putea
legume de pe veranda unei case de cirdmidi.. Avdzuto grdmadi de mor-
si-gi aduci aminte cand incepuse. Senzafia apirea din senin, la intervale
covi portocalii gi verdele proaspit al cepelor. Avdzut o perdea curati qi
arbitrare de timp, iar acum apdrea mai des ca niciodatd. E amurgul, s-a
albi in bitaia vintului, in spatele unui geam deschis. A vizut un autobuz,
gAndit; urlsc amurgul.
bine strunit, luAnd collul. S-a intrebat de ce e din nou sigur pe el, iar dupd
Norii gi reflexiile lor in zg?Lrie-nori aveau nuante de maro, precum o
aceea, de ce a simtit nevoia brusci Ei inexplicabili ca toate astea si nu fie
picturd veche in ulei, precum culoarea unei capodopere care incepea sd se
ldsate la vedere, neprotejate in fafa spaliului gol de deasupra.
scorojeascd. DAre lungi de mizerie se prelingeau de pe turnuri de-a lungul
CAnd a venit pe Fifth Avenue, se uita mereu in vitrinele magazinelor
perelilor abrupfi, in putrefac{ie. Sus, pe latura unui turn, era o gauri de
pe lAngi care trecea. Nu era acolo nimic din ce gi-ar fi dorit sau ar fi avut
forma unui fulger impietrit, lung cat zece etaje. un obiect asculit tdia cerul
nevoie si cumpere, dar ii pldcea sd priveasci toatd parada aceea de bunuri,
deasupra acoperigurilor; era o jumitate de spirald, incd {inAnd iniuntrul
orice bunuri, obiecte produse de oameni, pentru a fi folosite de oameni. ii
ei strdlucirea apusului; frunza aurie desprinsese deja coaja celeilalte jumd-
plicea imaginea unei strizi prospere, chiar daci unul din patru magazine
td{i. Strdlucirea era rosie gi nemiqcati, precum reflexia unui foc: nu un foc
diduse faliment, iar vitrinele lui erau intunecate si goale.
aprins, ci unul care se stingea gi pe care nu-l mai puteai aprinde niciodatd.
Nu gtia de ce s-a gAndit, dintr-odati, la stejarul ila. Nu era nimic care
Nu, s-a gAndit Eddie Willers, nu era nimic neobignuit in felul in care
sd-i fi adus aminte de el. Dar s-a gAndit la el si la verile din copildrie, de la
arita oragul. Totul era la fel ca intotdeauna.
conacul Taggart. Mare parte din copilirie si-o petrecuse aldturi de copiii
A mers mai departe, aducindu-gi aminte ci se grdbea si ajungi la
familiei Taggart gi acum lucra pentru ei, asa cum gi tatil gi bunicul lui
birou. Nu-i pldcea sarcinape care trebuia s-o indeplineascr la intoarcere,
lucraserd pentru tatil qi bunicul lor.
dar cineva trebuia s-o facI. Aga cI n-a mai incercat si tragd de timp si a
Marele stejar era pe un deal de lAngn Hudson, izolat intr-o parte a
iulit pasul.
curlii conacului Taggart. CAnd avea qapte ani, lui Eddie Willers ii pldcea
A cotit pe o stradd ldturalnici.. in spa{iul ingust dintre siluetele intu-
sd meargi acolo gi si priveasci stejarul. Fusese acolo vreme de secole qi el
necate ale unor clddiri, caprintr-o uql intredeschisd, a vizut pagina unul credea ci va fi acolo mereu. Riddcinile lui se strAngeau iniuntrul dealului
calendar gigantic, suspendat in aer.
ca un pumn cu degetele ingropate in pdmAnt 9i Eddie se gdndea cd, daci
Era calendarul pe care primarul New Yorkului il indllase anul trecut
un gigant ar fi vrut sdJ smulgi din rdddcini, n-ar fi putut gi ar fi smuls tot
deasupra unei clidiri, ca cetdtenii si gtie ce zi a lunii era qi cAt era ceasul
dealul qi tot pdmAntul odati cu el si-ar fi fost ca o minge Ia capdtul unei
doar ridicand privirea cdtre calendarul public. Un dreptunghi alb atarna
sfori. Se simtea in sigurantd in prezenla stejarului; era ceva ce nu putea fi
deasupra oragului, impdr{induJe oamenilor de pe strdzile de dedesubt o
clintit sau amenin(at de nimic; era un simbol al for{ei, era cel mai puternic
dati oarecare, ca si cum ar fi impirlit nigte pliante. in lumina ruginie a
lucru pe care-l intAlnise vreodati.
apusului din seara asta, dreptunghiul spunea: 2 septembrie.
intr-o noapte, stejarul a fost lovit de un fulger. Eddie l-a vizut in di-
Eddie Willers s-a uitat in alt[ parte. Niciodati nu-i plicuse calendarul
mineala urmitoare. Era rupt in doui, iar el s-a uitat in trunchiul lui ca in
acela. il rivdgea lntr-un anume fel, pe care nu-l putea explica sau defini.
gura de evacuare a unui tunel intunecat. Trunchiul fusese o carcasi goali;
Sentimentul pdrea si se imbine perfect cu starea lui de disconfort; avea
inima lui putrezise cu mult timp in urmi; nu mai era nimic iniuntru, doar
aceleaEi caracteristici.
un strat sublire de praf care se impriEtia la cea mai micd adiere a vdntului.
Dintr-odatd s-a gAndit cd era o frazd,un fel de citat care exprima exact
Forla vie fusese pierdutd, iar forma pe care o ldsase in urmi nu putuse si
ce ii inspira acum calendarul. Dar nu putea sI-gi aducd aminte ce era.
supravietuiasci fird ea.
A mers mai departe, incercAnd si prindi o propo zi\ie care attrna in mintea
Mul! ani dupi aceea, auzise undeva cd ar fi bine pentru copii sd fie
lui ca o formi goaii pe diniuntru. Nu putea nici s-o umple, nici si gi-o
protejali de goc, de prima lor intAlnire cu moartea, durerea sau frica. Dar
alunge din ginduri. S-a uitat iari.si la calendar. Dreptunghiul alb trona
lucrurile astea nu-i ldsaseri niciodatd cicatrice; pentru el, qocul fusese, mai
deasupra acoperigurilor, decretAnd cu fermitate: 2 septembrie.
degrabi, momentul in care a privit in gaura neagri a trunchiului. Fusese
 felul de lucruri. A fost aga dintotdeauna? Avea treizeci qi doi de ani. A
Eddie Willers gi-a intors privirea citre stradd, inspre o tarabi cu
incercat si-gi aducd aminte. Nu, nu fusese asa dintotdeauna; dar nu putea
legume de pe veranda unei case de cirdmidi.. Avdzuto grdmadi de mor-
si-gi aduci aminte cand incepuse. Senzafia apirea din senin, la intervale
covi portocalii gi verdele proaspit al cepelor. Avdzut o perdea curati qi
arbitrare de timp, iar acum apdrea mai des ca niciodatd. E amurgul, s-a
albi in bitaia vintului, in spatele unui geam deschis. A vizut un autobuz,
gAndit; urlsc amurgul.
bine strunit, luAnd collul. S-a intrebat de ce e din nou sigur pe el, iar dupd
Norii gi reflexiile lor in zg?Lrie-nori aveau nuante de maro, precum o
aceea, de ce a simtit nevoia brusci Ei inexplicabili ca toate astea si nu fie
picturd veche in ulei, precum culoarea unei capodopere care incepea sd se
ldsate la vedere, neprotejate in fafa spaliului gol de deasupra.
scorojeascd. DAre lungi de mizerie se prelingeau de pe turnuri de-a lungul
CAnd a venit pe Fifth Avenue, se uita mereu in vitrinele magazinelor
perelilor abrupfi, in putrefac{ie. Sus, pe latura unui turn, era o gauri de
pe lAngi care trecea. Nu era acolo nimic din ce gi-ar fi dorit sau ar fi avut
forma unui fulger impietrit, lung cat zece etaje. un obiect asculit tdia cerul
nevoie si cumpere, dar ii pldcea sd priveasci toatd parada aceea de bunuri,
deasupra acoperigurilor; era o jumitate de spirald, incd {inAnd iniuntrul
orice bunuri, obiecte produse de oameni, pentru a fi folosite de oameni. ii
ei strdlucirea apusului; frunza aurie desprinsese deja coaja celeilalte jumd-
plicea imaginea unei strizi prospere, chiar daci unul din patru magazine
td{i. Strdlucirea era rosie gi nemiqcati, precum reflexia unui foc: nu un foc
diduse faliment, iar vitrinele lui erau intunecate si goale.
aprins, ci unul care se stingea gi pe care nu-l mai puteai aprinde niciodatd.
Nu gtia de ce s-a gAndit, dintr-odati, la stejarul ila. Nu era nimic care
Nu, s-a gAndit Eddie Willers, nu era nimic neobignuit in felul in care
sd-i fi adus aminte de el. Dar s-a gAndit la el si la verile din copildrie, de la
arita oragul. Totul era la fel ca intotdeauna.
conacul Taggart. Mare parte din copilirie si-o petrecuse aldturi de copiii
A mers mai departe, aducindu-gi aminte ci se grdbea si ajungi la
familiei Taggart gi acum lucra pentru ei, asa cum gi tatil gi bunicul lui
birou. Nu-i pldcea sarcinape care trebuia s-o indeplineascr la intoarcere,
lucraserd pentru tatil qi bunicul lor.
dar cineva trebuia s-o facI. Aga cI n-a mai incercat si tragd de timp si a
Marele stejar era pe un deal de lAngn Hudson, izolat intr-o parte a
iulit pasul.
curlii conacului Taggart. CAnd avea qapte ani, lui Eddie Willers ii pldcea
A cotit pe o stradd ldturalnici.. in spa{iul ingust dintre siluetele intu-
sd meargi acolo gi si priveasci stejarul. Fusese acolo vreme de secole qi el
necate ale unor clddiri, caprintr-o uql intredeschisd, a vizut pagina unul credea ci va fi acolo mereu. Riddcinile lui se strAngeau iniuntrul dealului
calendar gigantic, suspendat in aer.
ca un pumn cu degetele ingropate in pdmAnt 9i Eddie se gdndea cd, daci
Era calendarul pe care primarul New Yorkului il indllase anul trecut
un gigant ar fi vrut sdJ smulgi din rdddcini, n-ar fi putut gi ar fi smuls tot
deasupra unei clidiri, ca cetdtenii si gtie ce zi a lunii era qi cAt era ceasul
dealul qi tot pdmAntul odati cu el si-ar fi fost ca o minge Ia capdtul unei
doar ridicand privirea cdtre calendarul public. Un dreptunghi alb atarna
sfori. Se simtea in sigurantd in prezenla stejarului; era ceva ce nu putea fi
deasupra oragului, impdr{induJe oamenilor de pe strdzile de dedesubt o
clintit sau amenin(at de nimic; era un simbol al for{ei, era cel mai puternic
dati oarecare, ca si cum ar fi impirlit nigte pliante. in lumina ruginie a
lucru pe care-l intAlnise vreodati.
apusului din seara asta, dreptunghiul spunea: 2 septembrie.
intr-o noapte, stejarul a fost lovit de un fulger. Eddie l-a vizut in di-
Eddie Willers s-a uitat in alt[ parte. Niciodati nu-i plicuse calendarul
mineala urmitoare. Era rupt in doui, iar el s-a uitat in trunchiul lui ca in
acela. il rivdgea lntr-un anume fel, pe care nu-l putea explica sau defini.
gura de evacuare a unui tunel intunecat. Trunchiul fusese o carcasi goali;
Sentimentul pdrea si se imbine perfect cu starea lui de disconfort; avea
inima lui putrezise cu mult timp in urmi; nu mai era nimic iniuntru, doar
aceleaEi caracteristici.
un strat sublire de praf care se impriEtia la cea mai micd adiere a vdntului.
Dintr-odatd s-a gAndit cd era o frazd,un fel de citat care exprima exact
Forla vie fusese pierdutd, iar forma pe care o ldsase in urmi nu putuse si
ce ii inspira acum calendarul. Dar nu putea sI-gi aducd aminte ce era.
supravietuiasci fird ea.
A mers mai departe, incercAnd si prindi o propo zi\ie care attrna in mintea
Mul! ani dupi aceea, auzise undeva cd ar fi bine pentru copii sd fie
lui ca o formi goaii pe diniuntru. Nu putea nici s-o umple, nici si gi-o
protejali de goc, de prima lor intAlnire cu moartea, durerea sau frica. Dar
alunge din ginduri. S-a uitat iari.si la calendar. Dreptunghiul alb trona
lucrurile astea nu-i ldsaseri niciodatd cicatrice; pentru el, qocul fusese, mai
deasupra acoperigurilor, decretAnd cu fermitate: 2 septembrie.
degrabi, momentul in care a privit in gaura neagri a trunchiului. Fusese
 o l riitlir'c irrrcnsir, cLr atat mai teribili cu cat nu putea sd-gi dea seama care
pierduseri in mintea lui; fusese prea ocupat si gi le puni din nou. Dar inci
ilr)unrc crt obicctul acestei tridiri. Nu era el, gtia, nici increderea lui; era
i se pdrea firesc ca cineva si facd ce era bine; niciodati nu intelesese cum
irltceva. A stat acolo o vreme, fdrd sd scoatd un sunet, iar apoi a mers inapoi
oamenii ar putea sd vrea sd faci altceva; dar inlelesese cd ficeau altceva.
in casi. N-a vorbit cu nimeni despre asta niciodati
incd pdrea extrem de simplu gi de neinleles pentru el: simplu pentru cd
Ilddie willers a dat din cap cxnd caraitul unui mecanism ruginit care
lucrurile ar trebui sd fie bune qi de neinleles pentru cd nu erau. $tia ci nu
schimba culoarea semaforului l-a oprit la marginea unei borduri. Era furios
erau. S-a gAndit la asta cAnd a luat collul gi a ajuns in fafa clidirii imense
pc el insugi. Nu exista niciun motiv pentru care ar fi trebuit si-qi aducd
a Taggart Transcontinental.
aminte de stejarul acela tocmai acum. Nu mai insemna nimic pentru el,
Clidirea era cea mai inaltd Ei mai impundtoare construc{ie de pe strad6.
doar o ugoari. tristele - qi, undeva iniuntrul lui, o picdturd de durere mig-
Eddie Willers zAmbea de fiecare dati cind o vedea. Geamurile ei nu erau
cAndu-se pulin gi dispirAnd, precum un strop de ploaie pe suprafa{a
unui sparte, spre deosebire de cele ale vecinilor. Contururile ei brizdau cerul,
geam, prelingdndu-se sub forma unui semn de intrebare.
fird vreun colt care sd stea si cadd sau vreo streas,in[ sparti. pdrea sd fie
Nu voia si lege clipele de tristete de copiliria lui; igi iubea amintirile:
undeva sus, deasupra timpului, neatinsd. O sd fie pentru totdeauna aici,
fiecare zi pe care gi-o amintea pdrea inundati intr-o rumind brandn gi
s-a gAndit Eddie Willers.
miraculoasl. Era ca Ei cdnd - aga i se pirea - cdtevarazedin lumina aceea
De fiecare dati cAnd intra in clidirea companiei Taggart, se simtea ugurat
treceau in prezentul lui: nu raze, .-ai mult nigte puncte luminoase care
gi in siguranli. Acesta era un loc al competen{ei gi al puterii. podelele holu-
dideau o strdlucire de moment slujbei sale, apartamentului siru gol, cursului
rilor erau ogltnzi din marmuri. Dreptunghiurile inghe{ate ale instala{iilor
ticut qi meticulos al existenlei lui.
electrice erau corpuri de luminb solidd. in spatele pere!ilor de sticli, coloane
S-a gdndit la o zi de vard cand avea zece ani. in ziua aceea, intr-un
intregi de fete stiteau in fala unor magini de scris, bitaia degetelor pe clape
Iuminis, fiinla cea mai dragi din intreaga lui copilirie ii spusese ce se vor
era precum sunetul rolilor trenului. $i, ca un ecou, o usoari cutremurare
face ei cind vor fi mari. cuvintele erau dure gi scanteietoare, precum
razele cuprindea pere(ii, din cAnd in cAnd, venind de undeva de sub clidire, din
soarelui. A ascultat cu admiralie si uimire. cand fusese intrebat ce vrea sd
tunelurile marelui terminal, de unde trenurile porneau sd strdbatd conti-
se facd, a rispuns intr-o clipi:
nentul gi unde se opreau dupi ce il stribiteau din nou, asa cum au pornit
- Orice e bine, gi a adiugat repede: tu trebuie si faci ceva gtozav...
Vreau si zic, noi doi impreuni.
gi s-au oprit generalie dupd genera{ie. Taggart Transcontinental, s-a gdndit
Eddie Willers, ,,De la un ocean la altul" - sloganul seme! al copiliriei sale,
Ce? a intrebat ea.
-El a zis:
strilucind mult mai tare qi fiind mai sfbnt decAt orice porunci a Bibliei. ,,De
la un ocean Ia altul, pentru totdeauna" - s-a gAndit Eddie Willers, ca si cum
- Habar n-am. De asta trebuie si ne ddm seama. Nu doar despre ce-ai
zis tu. Nu doar despre afaceri gi despre cum sd-ti castigi existenla. Despre
ar fi reinaugurat-o, in timp ce mergea prin holurile curate lund cdtre inima
clidirii, spre biroul lui James Taggart, prqedinte al Taggart Transcontinental.
cum se cagtigi bnteliile, despre cum se salveazd oamenii din incendii, fames Taggart stitea la birou. Arita ca un bdrbat de vArsta a doua,
despre cum se escaladeazd munfii.
aproape de cincizeci de ani, care a intrat in viali direct din adolescenld,
- De ce? a intrebat ea.
El a zis:
fdri a trece prin stadiul intermediar al tinerelii. Avea o guri ingustd,
incordatd, qi cdteva fire de pir se {ineau cu dinfii de fruntea lui pleguvd.
- Preotul a zis duminica trecutd cd trebuie sd descoperim tot ce-i mai
bun induntrul nostru. care crezi cd-i lucrul cel mai bun dinduntrul nostru?
Avea o oarecare dezordine in migclri, pozi\ia lui era lipsitd de centru de
greutate, ca si cAnd i-ar fi sfidat corpul inalt, zvelt, un corp de o eleganld
Nu gtiu.
- fireasci pentru o pozit aristocratici, dar, in acelaqi timp, transformati in
-Ea On-asdrispuns;
trebuiascisi ne ddm seama. stdngdcia unui grobian. Pielea felei ii era palidi si fini. Ochii ii erau palizi
uita in alti parte, de-a lungul ciii ferate.
se
si impiienjenifi, cu o privire care se deplasa incet, flrd sd se opreasci vreo-
Eddie willers a zambit. Acum douizeci qi doi de ani zisese ci orice
dati cu adevirat, pendulAnd prin lucruri cu o ranchiuni eterni, indreptati
e bine. Deviza asta rimi.sese neschimbati de atunci; celelalte intrebdri
se lmpotriva existen{ei lor. Pirea bdtrAn gi sleit. Avea trerzeci si noui de ani.

13
 o l riitlir'c irrrcnsir, cLr atat mai teribili cu cat nu putea sd-gi dea seama care
pierduseri in mintea lui; fusese prea ocupat si gi le puni din nou. Dar inci
ilr)unrc crt obicctul acestei tridiri. Nu era el, gtia, nici increderea lui; era
i se pdrea firesc ca cineva si facd ce era bine; niciodati nu intelesese cum
irltceva. A stat acolo o vreme, fdrd sd scoatd un sunet, iar apoi a mers inapoi
oamenii ar putea sd vrea sd faci altceva; dar inlelesese cd ficeau altceva.
in casi. N-a vorbit cu nimeni despre asta niciodati
incd pdrea extrem de simplu gi de neinleles pentru el: simplu pentru cd
Ilddie willers a dat din cap cxnd caraitul unui mecanism ruginit care
lucrurile ar trebui sd fie bune qi de neinleles pentru cd nu erau. $tia ci nu
schimba culoarea semaforului l-a oprit la marginea unei borduri. Era furios
erau. S-a gAndit la asta cAnd a luat collul gi a ajuns in fafa clidirii imense
pc el insugi. Nu exista niciun motiv pentru care ar fi trebuit si-qi aducd
a Taggart Transcontinental.
aminte de stejarul acela tocmai acum. Nu mai insemna nimic pentru el,
Clidirea era cea mai inaltd Ei mai impundtoare construc{ie de pe strad6.
doar o ugoari. tristele - qi, undeva iniuntrul lui, o picdturd de durere mig-
Eddie Willers zAmbea de fiecare dati cind o vedea. Geamurile ei nu erau
cAndu-se pulin gi dispirAnd, precum un strop de ploaie pe suprafa{a
unui sparte, spre deosebire de cele ale vecinilor. Contururile ei brizdau cerul,
geam, prelingdndu-se sub forma unui semn de intrebare.
fird vreun colt care sd stea si cadd sau vreo streas,in[ sparti. pdrea sd fie
Nu voia si lege clipele de tristete de copiliria lui; igi iubea amintirile:
undeva sus, deasupra timpului, neatinsd. O sd fie pentru totdeauna aici,
fiecare zi pe care gi-o amintea pdrea inundati intr-o rumind brandn gi
s-a gAndit Eddie Willers.
miraculoasl. Era ca Ei cdnd - aga i se pirea - cdtevarazedin lumina aceea
De fiecare dati cAnd intra in clidirea companiei Taggart, se simtea ugurat
treceau in prezentul lui: nu raze, .-ai mult nigte puncte luminoase care
gi in siguranli. Acesta era un loc al competen{ei gi al puterii. podelele holu-
dideau o strdlucire de moment slujbei sale, apartamentului siru gol, cursului
rilor erau ogltnzi din marmuri. Dreptunghiurile inghe{ate ale instala{iilor
ticut qi meticulos al existenlei lui.
electrice erau corpuri de luminb solidd. in spatele pere!ilor de sticli, coloane
S-a gdndit la o zi de vard cand avea zece ani. in ziua aceea, intr-un
intregi de fete stiteau in fala unor magini de scris, bitaia degetelor pe clape
Iuminis, fiinla cea mai dragi din intreaga lui copilirie ii spusese ce se vor
era precum sunetul rolilor trenului. $i, ca un ecou, o usoari cutremurare
face ei cind vor fi mari. cuvintele erau dure gi scanteietoare, precum
razele cuprindea pere(ii, din cAnd in cAnd, venind de undeva de sub clidire, din
soarelui. A ascultat cu admiralie si uimire. cand fusese intrebat ce vrea sd
tunelurile marelui terminal, de unde trenurile porneau sd strdbatd conti-
se facd, a rispuns intr-o clipi:
nentul gi unde se opreau dupi ce il stribiteau din nou, asa cum au pornit
- Orice e bine, gi a adiugat repede: tu trebuie si faci ceva gtozav...
Vreau si zic, noi doi impreuni.
gi s-au oprit generalie dupd genera{ie. Taggart Transcontinental, s-a gdndit
Eddie Willers, ,,De la un ocean la altul" - sloganul seme! al copiliriei sale,
Ce? a intrebat ea.
-El a zis:
strilucind mult mai tare qi fiind mai sfbnt decAt orice porunci a Bibliei. ,,De
la un ocean Ia altul, pentru totdeauna" - s-a gAndit Eddie Willers, ca si cum
- Habar n-am. De asta trebuie si ne ddm seama. Nu doar despre ce-ai
zis tu. Nu doar despre afaceri gi despre cum sd-ti castigi existenla. Despre
ar fi reinaugurat-o, in timp ce mergea prin holurile curate lund cdtre inima
clidirii, spre biroul lui James Taggart, prqedinte al Taggart Transcontinental.
cum se cagtigi bnteliile, despre cum se salveazd oamenii din incendii, fames Taggart stitea la birou. Arita ca un bdrbat de vArsta a doua,
despre cum se escaladeazd munfii.
aproape de cincizeci de ani, care a intrat in viali direct din adolescenld,
- De ce? a intrebat ea.
El a zis:
fdri a trece prin stadiul intermediar al tinerelii. Avea o guri ingustd,
incordatd, qi cdteva fire de pir se {ineau cu dinfii de fruntea lui pleguvd.
- Preotul a zis duminica trecutd cd trebuie sd descoperim tot ce-i mai
bun induntrul nostru. care crezi cd-i lucrul cel mai bun dinduntrul nostru?
Avea o oarecare dezordine in migclri, pozi\ia lui era lipsitd de centru de
greutate, ca si cAnd i-ar fi sfidat corpul inalt, zvelt, un corp de o eleganld
Nu gtiu.
- fireasci pentru o pozit aristocratici, dar, in acelaqi timp, transformati in
-Ea On-asdrispuns;
trebuiascisi ne ddm seama. stdngdcia unui grobian. Pielea felei ii era palidi si fini. Ochii ii erau palizi
uita in alti parte, de-a lungul ciii ferate.
se
si impiienjenifi, cu o privire care se deplasa incet, flrd sd se opreasci vreo-
Eddie willers a zambit. Acum douizeci qi doi de ani zisese ci orice
dati cu adevirat, pendulAnd prin lucruri cu o ranchiuni eterni, indreptati
e bine. Deviza asta rimi.sese neschimbati de atunci; celelalte intrebdri
se lmpotriva existen{ei lor. Pirea bdtrAn gi sleit. Avea trerzeci si noui de ani.

13
 Si-a riclicat iritat capul cAnd s-a deschis uga.
Ci nu ne permitem si abandondm linia Rio Norte.
Nu mi deranja, nu md deranja, nu md deranja, a zis -
-
Eddie Willers s-a indreptat citre birou.
fames Taggart James Taggart igi indrepta capul foarte rar; cind se uita la oameni, o
fdcea ridicandu-gi sprancenele gi fixandu-gi privirea inainte chiar de sub
E important, Jim, a zis, fdrd, sd ridice vocea.
- Bine, fruntea lui pleEuvi.
bine, ce s-a-ntAmplat?
-Eddie - Cine a zis ci o si abandondm linia Rio Norte? a intrebat el. Nu s_a
willers
s-a uitat la harta de pe peretere biroului. curorile ei pd- pus niciodatd problema si abandonim linia Rio Norte. Md iriti. numai
liserd sub sticli gi se intreba cili preqedin(i de la Taggart au stat
in faqa ei 9i ideea cd te-ai gAndit Ia asa ceva. Mi iritd foarte tare.
pentru cat timp. cdile Ferate Taggart Transcontinental, releaua de linii
rogii
carebrdzda corpul decolorat al terii, de la New york pand la San Francisco, - Dar n-am ajuns la timp niciodatd in ultimele sase luni. N-am ficut
niciun drum firl vreo defectiune, majori sau minord. Ne pierdem toli
ardta precum un sistem de vase de sdnge. Arita ca gi cand, cu
murt timp in clldtorii, unul dupi altul. Cat crezi c-o sd mai rezistim?
urmi, sangele lqi oprise singur cursul prin artera principali qi, sub presi'nea
propriei abunden{e, se dispersase in directii arbitrare prin toatd - Egti pesimist, Eddie. N-ai incredere. Oamenii ca tine fac si se pri_
faia. o rinie buEeascd moralul unei organiza{ii.
rogie iqi fdcea loc din Cheyenne, Wyoming, pdnd in El paso, Texas,
Linia Vrei sd spui cd n-o sd facem nimic cu Rio Norte?
Ferati Rio Norte a Taggart Transcontinental. Noi linii fuseseri adrugate - N-am zis asta. De indati ce primim qinele alea noi...
recent, iar reteaua roqie fusese extinsd la sud de El paso, dar Eddie
wil'iers
- n-o si fie nicio gini nou6. A vi.zut genele lui Taggart ridicin-
- Iim,
s-a intors cu repeziciune cdnd privirea i s_a oprit in acel loc.
du-se. Vin direct de Ia Associated Steel. Am vorbit cu Orren Boyle.
S-a uitat Ia James Taggart gi a zis:
ce-a zis?
- A$i vorbit
- E vorba despre Linia Rio Norte. A observat expresia lui Taggart,
cAnd se indrepta inspre un coll al biroului. A mai fost un accident. - o ori jumltate incontinuu gi nu mi-a dat niciun rispuns
concret.
Accidente feroviare intdmpli in fiecare
-
pentru atdta lucru?
se zi. Trebuia sd md deranjezi
- De ce l-ai deranjat? Mi se pare cd prima comandd de gine trebuia
si fie gata abia intr-o lund.
stii ce vreau sd zic,lim. Linia Rio Norte ruini.
-
minate. De la un capit la celdlalt.
e o Sinele sunt ter- inainte de asta trebuia si fie gata acum trei luni.
- $iCircumstante
- Si inainte de neprevizute. Peste puterile lui Orren.
- Facem gine noi.
Eddie willers a continuat ca gi cdnd n-ar fi primit niciun rdspuns: - asta trebuia si. fie gata acum gase luni. Jim, am agteptat
ca Associated Steel sd ne livreze ginele alea vreme de treisprezece luni.
- $inele sunt terminate. N-are niciun sens si punem
meargi pe-acolo.
trenurile sd ce vrei si. fac eu? Nu pot si-i conduc eu afacerea lui Orren Boyle.
- Vreau
$i
Oamenii nu mai vor sd urce in ele. sd inlelegi cd nu mai putem a$tepta.
Nu existr nicio companie de transport feroviar in -Taggart
- fara asta care sd
nu aibi cdteva linii care sd funclioneze cu probleme. Nu suntem singurii.
a intrebat incet, cu vocea pe jumitate zeflemitoare, pe jumd-
tate prudentd:
E o problemi nalionali - o problemi na{ionali temporari. Ce-a zis sord-mea?
Eddie s-a uitat la el in tdcere. ceea ce-i nu-i plicea lui raggart la Eddie - Nu se intoarce decAt mAine.
willers era obiceiul lui de a se uita fix in ochii oamenilor. oitril tu Eaal. -
- $i ce vrei sd fac eu?
erau albagtri, mari gi intrebitori; avea pirul blond gi o fale petreloas6,
Asta rdmAne si hotiriqti tu.
complet lipsitd de orice alte trisituri care sd atragd aten{ia, in afari de - Ei bine, orice urmeazi si zici, sunt sigur
- ci o sd-mi vorbeEti despre
fixitatea si de uimirea fdlige. ccva - iar acel ceva e Rearden Steel.
Ce vrei? a izbucnit Taggart.
- Am venit si-1i spun ceva ce trebuia si gtii, pentru cd cineva trebuia
Uddie n-a rispuns din prima, iar dupi aceea a zis incet:
- Bine, fim, n-o si vorbesc despre Rearden Steel.
sd !i-o spuni.
Ci nu ne permitem incd un - Orren e prietenul meu.
- accident? N-a venit niciun rispuns.
 Si-a riclicat iritat capul cAnd s-a deschis uga.
Ci nu ne permitem si abandondm linia Rio Norte.
Nu mi deranja, nu md deranja, nu md deranja, a zis -
-
Eddie Willers s-a indreptat citre birou.
fames Taggart James Taggart igi indrepta capul foarte rar; cind se uita la oameni, o
fdcea ridicandu-gi sprancenele gi fixandu-gi privirea inainte chiar de sub
E important, Jim, a zis, fdrd, sd ridice vocea.
- Bine, fruntea lui pleEuvi.
bine, ce s-a-ntAmplat?
-Eddie - Cine a zis ci o si abandondm linia Rio Norte? a intrebat el. Nu s_a
willers
s-a uitat la harta de pe peretere biroului. curorile ei pd- pus niciodatd problema si abandonim linia Rio Norte. Md iriti. numai
liserd sub sticli gi se intreba cili preqedin(i de la Taggart au stat
in faqa ei 9i ideea cd te-ai gAndit Ia asa ceva. Mi iritd foarte tare.
pentru cat timp. cdile Ferate Taggart Transcontinental, releaua de linii
rogii
carebrdzda corpul decolorat al terii, de la New york pand la San Francisco, - Dar n-am ajuns la timp niciodatd in ultimele sase luni. N-am ficut
niciun drum firl vreo defectiune, majori sau minord. Ne pierdem toli
ardta precum un sistem de vase de sdnge. Arita ca gi cand, cu
murt timp in clldtorii, unul dupi altul. Cat crezi c-o sd mai rezistim?
urmi, sangele lqi oprise singur cursul prin artera principali qi, sub presi'nea
propriei abunden{e, se dispersase in directii arbitrare prin toatd - Egti pesimist, Eddie. N-ai incredere. Oamenii ca tine fac si se pri_
faia. o rinie buEeascd moralul unei organiza{ii.
rogie iqi fdcea loc din Cheyenne, Wyoming, pdnd in El paso, Texas,
Linia Vrei sd spui cd n-o sd facem nimic cu Rio Norte?
Ferati Rio Norte a Taggart Transcontinental. Noi linii fuseseri adrugate - N-am zis asta. De indati ce primim qinele alea noi...
recent, iar reteaua roqie fusese extinsd la sud de El paso, dar Eddie
wil'iers
- n-o si fie nicio gini nou6. A vi.zut genele lui Taggart ridicin-
- Iim,
s-a intors cu repeziciune cdnd privirea i s_a oprit in acel loc.
du-se. Vin direct de Ia Associated Steel. Am vorbit cu Orren Boyle.
S-a uitat Ia James Taggart gi a zis:
ce-a zis?
- A$i vorbit
- E vorba despre Linia Rio Norte. A observat expresia lui Taggart,
cAnd se indrepta inspre un coll al biroului. A mai fost un accident. - o ori jumltate incontinuu gi nu mi-a dat niciun rispuns
concret.
Accidente feroviare intdmpli in fiecare
-
pentru atdta lucru?
se zi. Trebuia sd md deranjezi
- De ce l-ai deranjat? Mi se pare cd prima comandd de gine trebuia
si fie gata abia intr-o lund.
stii ce vreau sd zic,lim. Linia Rio Norte ruini.
-
minate. De la un capit la celdlalt.
e o Sinele sunt ter- inainte de asta trebuia si fie gata acum trei luni.
- $iCircumstante
- Si inainte de neprevizute. Peste puterile lui Orren.
- Facem gine noi.
Eddie willers a continuat ca gi cdnd n-ar fi primit niciun rdspuns: - asta trebuia si. fie gata acum gase luni. Jim, am agteptat
ca Associated Steel sd ne livreze ginele alea vreme de treisprezece luni.
- $inele sunt terminate. N-are niciun sens si punem
meargi pe-acolo.
trenurile sd ce vrei si. fac eu? Nu pot si-i conduc eu afacerea lui Orren Boyle.
- Vreau
$i
Oamenii nu mai vor sd urce in ele. sd inlelegi cd nu mai putem a$tepta.
Nu existr nicio companie de transport feroviar in -Taggart
- fara asta care sd
nu aibi cdteva linii care sd funclioneze cu probleme. Nu suntem singurii.
a intrebat incet, cu vocea pe jumitate zeflemitoare, pe jumd-
tate prudentd:
E o problemi nalionali - o problemi na{ionali temporari. Ce-a zis sord-mea?
Eddie s-a uitat la el in tdcere. ceea ce-i nu-i plicea lui raggart la Eddie - Nu se intoarce decAt mAine.
willers era obiceiul lui de a se uita fix in ochii oamenilor. oitril tu Eaal. -
- $i ce vrei sd fac eu?
erau albagtri, mari gi intrebitori; avea pirul blond gi o fale petreloas6,
Asta rdmAne si hotiriqti tu.
complet lipsitd de orice alte trisituri care sd atragd aten{ia, in afari de - Ei bine, orice urmeazi si zici, sunt sigur
- ci o sd-mi vorbeEti despre
fixitatea si de uimirea fdlige. ccva - iar acel ceva e Rearden Steel.
Ce vrei? a izbucnit Taggart.
- Am venit si-1i spun ceva ce trebuia si gtii, pentru cd cineva trebuia
Uddie n-a rispuns din prima, iar dupi aceea a zis incet:
- Bine, fim, n-o si vorbesc despre Rearden Steel.
sd !i-o spuni.
Ci nu ne permitem incd un - Orren e prietenul meu.
- accident? N-a venit niciun rispuns.
 - Mi iriti atitudinea ta. orren Boyle o si livreze ginele alea in cel
mai scurt timp posibil. $i atAta timp cAt el nu le livreazl,,nimeni nu poate
altceva decAt Ia vaci gi la sfecli. Unui om ii reuqise, si-i reugise in opt ani;
asta, s-a gAndit Eddie Willers, era ca in povegtile pe care le citise in cirtile
si dea vina pe noi. de gcoali gi in care nu crezuse cu adevirat niciodatd, poveqtile bdrba{ilor
- /im! Despre ce vorbesti? Nu inlelegi cd linia Rio Norte e flcuti
bucdfi? - gi daci di cineva vina pe noi, gi daci nu.
care trdiau in zilele de inceput ale ldrii. iEi dorea sd-l intAlneasci pe Ellis
Wyatt. Se vorbea foarte mult despre el, dar pulini il intAlniseri faln-n fale;
- oamenii ar fi inghilit in sec - trebuia sd inghiti in sec - daci nu erau
iqtia de la Phoenix-Durango. A vdzut cum fafa lui Eddie se intunecd. Nimeni
venea foarte rar la New York. Se spunea ci avea treizeci gi trei de ani gi cI
era iute la mdnie. Descoperise o cale sd' reinvie pu{urile de petrol secate qi
nu s-a plAns de Rio Norte pAni n-au apdrut igtia de la phoenix_Durango.
ainceput si le resusciteze.
- Phoenix-Durango face o treabd excelenti.
Imagineazi-fi o jucirie, care se numeste phoenix_Durango, con_ - Ellis Wyatt e un ticilos nesdtul, care nu umbld decit dupd bani, a
-
curand cu Taggart Transcontinentall Nu era decdt o ruti locald de lapte
zis fames Taggart. Din punctul meu de vedere, sunt lucruri mai importante
in viald decat sd faci bani.
acum zece ani.
Despre ce vorbegti, fim? Ce legituri are asta cu...
- Pe
- Au preluat cea mai mare parte a transportului de marfd in Arizona,
New Mexico qi acum au intrat in Colorado. Taggart n-a rdspuns. - lAngi asta, ne-a tras-o pe la spate. Am avut o colaborare excelenti
fim, nu cu sondele de petrol Wyatt ani buni. Pe vremea bi.trdnului Wyatt, rulam
putem pierde Colorado. E ultima noastri speranfi. E ultima speran{i a
un tren de cisterne feroviare pe sdptdmAni..
tuturor. Dacd nu ne adunim, o si pierdem toate companiile mari in fa-
voarea celor de la Phoenix-Durango. Am pierdut sondele de petrol wyatt. - Vremea bitrdnului Wyatt a trecut, lim. Phoenix-Durango ruleazi
doud trenuri de cisterne feroviare pe zt pe aceeagi rutd - qi ajung la timp.
Nu ln{eleg de ce vorbegte toatd lumea despre sondele de petror wyatt.
- Pentru Dacd ne-ar fi oferit timpul necesar si cregtem odatd cu eI...
- N-are
- Se-l ci Ellis Wyatt e un copil-minune care...
ia naiba pe Ellis Wyatrl - La ce setimp de pierdut.
-
Oare pulurile - agteaptd? Si renun{im la toli clien(ii noqtri, si sacrificim
alea de petrol, s-a gAndit Eddie dintr_odatd, nu aveau interesele intregii !6ri gi si-i punem Ia dispozifie toate trenurile noastre?
ceva in comun cu vasele de sange de pe hartd? Nu era aceea direclia in
care Taggart Transcontinental a curs de-a lungul
firii, acum mulli ani, o
- Nu. Nu se agteapti la nimic. Tot ce face e sd lucreze cu Phoenix-
Durango.
soartd ce acum pare incredibili? S-a gdndit la pu{urile de petrol, scuipi'd
un lichid negru care se scurgea de-a lungul continentului mai repede decdt - Eu cred ci e doar un ticdlos distructiv qi lipsit de scrupule. Un neo-
brizat iresponsabil, care e supraestimat de toati lumea. Era surprinzdtor si
puteau si-l transporte trenurile de la phoenix-Durango. Sonda aia de petrol
auzi o asemenea patimi in vocea calmi a lui /ames Taggart. Nu sunt atAt de
fusese doar un petec stancos in mun{ii colorado, despre care se spunea ci
sigur ci sondele astea de petrol sunt o realizare chiar atAt de benefici. Mi
secase cu mult timp in urmi. Tatil lui Ellis wyatt reusise sd-gi stoarci un
se pare ci a dat peste cap toatd economia tirii. Nimeni nu se agtepta de la
cagtig modest din pu{urile secate de petrol. Acum p6rea cd cineva a fdcut
Colorado si devind un stat industrial. Cum putem sd avem vreo siguranld
o injec{ie cu adrenalini in inima muntelui, iar inima incepuse din nou si planificdm
qi ceva, daci mereu se schimbd totul?
si bati Ei sangele negru liqnise printre stanci - bineinleles cd e sange, s-a
gdndit Eddie willers, pentru ci sangele trebuie si hrdneasci, sa dea via1a, - Doamne Dumnezeule, Jim! El...
Da, gtiu, Etiu, face bani. Dar, din punctul meu de vedere, nu ista e
iar asta era ceea ce fdcuse wyatt oil. Frcuse ca puturile goale sd fie iarrgi -
criteriul care dd valoarea unui om in societate. Si, in ceea ce privegte petro-
galgditoare, pusese temeliile unor orase noi, centrale noi, fabrici noi intr-o lul, s-ar tAri gi el pAni la noi si qi-ar agtepta rAndul lAngd toli ceilal{i gi n-ar
regiune pe care nici n-o vizuse cineva pe vreo harti. Fabrici noi, s-a gandit
cere mai multe trenuri decAt i se cuvin, dacd n-ar exista Phoenix-Durango.
Eddie willers, intr-un moment in care profiturile din rivrare ale marilor
Nu-i nimic de ficut daci avem in fali o competi{ie atAt de distrugdtoare.
companii petroliere scddeau vdz?nd cu ochii, in fiecare an; o noui sondi Nimeni nu poate si dea vina pe noi.
de petrol intr-un moment in care pompele erau oprite in fiecare dintre
Presiunea din pieptul gi din timpiele lui, s-a gAndit Eddie Willers, era
marile sonde; o noui regiune industriali unde nimeni nu se agtepta la dovada efortului pe care-l ficea; se decisese sI limureascd problema asta

l6 t7
 - Mi iriti atitudinea ta. orren Boyle o si livreze ginele alea in cel
mai scurt timp posibil. $i atAta timp cAt el nu le livreazl,,nimeni nu poate
altceva decAt Ia vaci gi la sfecli. Unui om ii reuqise, si-i reugise in opt ani;
asta, s-a gAndit Eddie Willers, era ca in povegtile pe care le citise in cirtile
si dea vina pe noi. de gcoali gi in care nu crezuse cu adevirat niciodatd, poveqtile bdrba{ilor
- /im! Despre ce vorbesti? Nu inlelegi cd linia Rio Norte e flcuti
bucdfi? - gi daci di cineva vina pe noi, gi daci nu.
care trdiau in zilele de inceput ale ldrii. iEi dorea sd-l intAlneasci pe Ellis
Wyatt. Se vorbea foarte mult despre el, dar pulini il intAlniseri faln-n fale;
- oamenii ar fi inghilit in sec - trebuia sd inghiti in sec - daci nu erau
iqtia de la Phoenix-Durango. A vdzut cum fafa lui Eddie se intunecd. Nimeni
venea foarte rar la New York. Se spunea ci avea treizeci gi trei de ani gi cI
era iute la mdnie. Descoperise o cale sd' reinvie pu{urile de petrol secate qi
nu s-a plAns de Rio Norte pAni n-au apdrut igtia de la phoenix_Durango.
ainceput si le resusciteze.
- Phoenix-Durango face o treabd excelenti.
Imagineazi-fi o jucirie, care se numeste phoenix_Durango, con_ - Ellis Wyatt e un ticilos nesdtul, care nu umbld decit dupd bani, a
-
curand cu Taggart Transcontinentall Nu era decdt o ruti locald de lapte
zis fames Taggart. Din punctul meu de vedere, sunt lucruri mai importante
in viald decat sd faci bani.
acum zece ani.
Despre ce vorbegti, fim? Ce legituri are asta cu...
- Pe
- Au preluat cea mai mare parte a transportului de marfd in Arizona,
New Mexico qi acum au intrat in Colorado. Taggart n-a rdspuns. - lAngi asta, ne-a tras-o pe la spate. Am avut o colaborare excelenti
fim, nu cu sondele de petrol Wyatt ani buni. Pe vremea bi.trdnului Wyatt, rulam
putem pierde Colorado. E ultima noastri speranfi. E ultima speran{i a
un tren de cisterne feroviare pe sdptdmAni..
tuturor. Dacd nu ne adunim, o si pierdem toate companiile mari in fa-
voarea celor de la Phoenix-Durango. Am pierdut sondele de petrol wyatt. - Vremea bitrdnului Wyatt a trecut, lim. Phoenix-Durango ruleazi
doud trenuri de cisterne feroviare pe zt pe aceeagi rutd - qi ajung la timp.
Nu ln{eleg de ce vorbegte toatd lumea despre sondele de petror wyatt.
- Pentru Dacd ne-ar fi oferit timpul necesar si cregtem odatd cu eI...
- N-are
- Se-l ci Ellis Wyatt e un copil-minune care...
ia naiba pe Ellis Wyatrl - La ce setimp de pierdut.
-
Oare pulurile - agteaptd? Si renun{im la toli clien(ii noqtri, si sacrificim
alea de petrol, s-a gAndit Eddie dintr_odatd, nu aveau interesele intregii !6ri gi si-i punem Ia dispozifie toate trenurile noastre?
ceva in comun cu vasele de sange de pe hartd? Nu era aceea direclia in
care Taggart Transcontinental a curs de-a lungul
firii, acum mulli ani, o
- Nu. Nu se agteapti la nimic. Tot ce face e sd lucreze cu Phoenix-
Durango.
soartd ce acum pare incredibili? S-a gdndit la pu{urile de petrol, scuipi'd
un lichid negru care se scurgea de-a lungul continentului mai repede decdt - Eu cred ci e doar un ticdlos distructiv qi lipsit de scrupule. Un neo-
brizat iresponsabil, care e supraestimat de toati lumea. Era surprinzdtor si
puteau si-l transporte trenurile de la phoenix-Durango. Sonda aia de petrol
auzi o asemenea patimi in vocea calmi a lui /ames Taggart. Nu sunt atAt de
fusese doar un petec stancos in mun{ii colorado, despre care se spunea ci
sigur ci sondele astea de petrol sunt o realizare chiar atAt de benefici. Mi
secase cu mult timp in urmi. Tatil lui Ellis wyatt reusise sd-gi stoarci un
se pare ci a dat peste cap toatd economia tirii. Nimeni nu se agtepta de la
cagtig modest din pu{urile secate de petrol. Acum p6rea cd cineva a fdcut
Colorado si devind un stat industrial. Cum putem sd avem vreo siguranld
o injec{ie cu adrenalini in inima muntelui, iar inima incepuse din nou si planificdm
qi ceva, daci mereu se schimbd totul?
si bati Ei sangele negru liqnise printre stanci - bineinleles cd e sange, s-a
gdndit Eddie willers, pentru ci sangele trebuie si hrdneasci, sa dea via1a, - Doamne Dumnezeule, Jim! El...
Da, gtiu, Etiu, face bani. Dar, din punctul meu de vedere, nu ista e
iar asta era ceea ce fdcuse wyatt oil. Frcuse ca puturile goale sd fie iarrgi -
criteriul care dd valoarea unui om in societate. Si, in ceea ce privegte petro-
galgditoare, pusese temeliile unor orase noi, centrale noi, fabrici noi intr-o lul, s-ar tAri gi el pAni la noi si qi-ar agtepta rAndul lAngd toli ceilal{i gi n-ar
regiune pe care nici n-o vizuse cineva pe vreo harti. Fabrici noi, s-a gandit
cere mai multe trenuri decAt i se cuvin, dacd n-ar exista Phoenix-Durango.
Eddie willers, intr-un moment in care profiturile din rivrare ale marilor
Nu-i nimic de ficut daci avem in fali o competi{ie atAt de distrugdtoare.
companii petroliere scddeau vdz?nd cu ochii, in fiecare an; o noui sondi Nimeni nu poate si dea vina pe noi.
de petrol intr-un moment in care pompele erau oprite in fiecare dintre
Presiunea din pieptul gi din timpiele lui, s-a gAndit Eddie Willers, era
marile sonde; o noui regiune industriali unde nimeni nu se agtepta la dovada efortului pe care-l ficea; se decisese sI limureascd problema asta

l6 t7
 o datd pentru totdeauna, iar totul era atAt de limpede, s_a
gindit, cd nimic Dupi un moment, s-a inclinat scurt si a iegit din birou.
n-ar fi putut si-i impiedice judecata rui raggart, in afard dJ eqecur propriei
sale prezentiri. chiar daci incercase din rdsputeri,
in anticamerd, secretarii personali ui loi yu-., Taggart stingeau lu-
demersui lui eia sortit minile, pregitindu-se de plecare. Pop Harper, secretarul-gef, mai stdtea la
egecului, asa cum fusese sortit egecului in toate intrevederile
lor; nu con- biroul lui, rdsucind rotitele unei maqini de scris, pe jumitate dezmembratd.
teazd' ce ar fi zis, niciodatd nu pdruseri si vorbeascd
despre acelagi lucru. Toatd lumea din companie avea impresia ci pop Harper se niscuse in coltul
- ]im, despre ce vorbegti? Ce conteazi dac6 di cineva vina pe noi
cdnd qinele se dezmembreazi? ila, la masa aia gi cd n-avea niciodati de gand si se ridice de ra ea. Fusese
secretar-gefpentru tatil lui James Taggart.
fames Taggart a zdmbit; era un zAmbet scurt, amuzatsi rece.
Pop Harper i-a aruncat o privire lui Eddie willers cand acesta a iegit
E induiogdtor, Eddie, a zis el. Devotamentul tiu fale de Taggart
-
Transcontinental e induioqi,tor. Daci n-ai griji, o sd te transformi din biroul pregedintelui. Era o privire infeleapti, calmi; pirea si spuni
intr-unul cd gtia cd' vizita lui Eddie in partea asta a
din gerbii dia din vremea feudalismului. clidirii insemna probleme pe
rutd' cd qtia nu ieqise nimic bun din vizita asta gi ci faptul cd Etia ii era
cd
Exact asta sunt, /im.
- Dar pot sd te intreb daci
complet indiferent. Era indiferenla cinici pe care Eddie willers o vizuse
- Nu, e treaba ta sd discufi lucrurile astea cu mine?
in ochii vagabondului de la colpl strdzii.
nu e.
-
- $i atunci de ce nu pricepi, odati ci avem departamente care se ocupd - Spune-mi, Eddie, gtii de unde pot si-mi cumpdr niste flanele de
lAnd? a intrebat el. Am ciutat in tot oragul, dar nu am gisit niciieri.
de fiecare lucru
in parte? De ce nu raportezi asta celor pe care-i intereseaze?
Nu gtiu, a zis Eddie, oprindu-se. De ce mi intrebi pe mine?
De ce nu te duci sd plAngi pe umi.rul dragii mele surori? - intreb pe toati lumea. Poate cineva o sd-mi spund.
- Uite care-i treaba, Jim, qtiu ci nu eu trebuie sd vorbesc cu tine. Dar -
Eddie s-a uitat stdnjenit la fala goal6, sldbitd gi Ia pirul alb.
imi dau seama ce se intampld. Nu s,tiu ce-\i ziclie consilierii tdi sau ce nu E frig in colpl 5sta, a zis Pop Harper. O si fie frig la iarni.
reusesc ei si te faci si inlelegi. Aga ci m-am gdndit cd ar trebui si-!i spun eu. - Ce megteregti acolo? a intrebat Eddie, aritdnd spre fragmentele din
- Jin la prietenia noastri din copiririe, Eddie, dar chiar crezice asta -
magina de scris.
ar trebui si-{i dea dreptul de a intra aici cand vrei? GAndindu-n
erapozitia
pe care o ocupi, nu ar trebui oare si-(i aduci aminte ci
eu sunt preg"dirrt.l. - HArbul ista s-a stricat din nou. N-are rost s-o trimit la reparat, data
trecuti a durat trei luni. Md gdndeam s-o repar eu. Nu pentru mult timp,
Taggart Transcontinental?
binuiesc. $i-a lisat pumnul pe clape. Egti pregititi pentru lada de gunoi,
- Era o cauzd, pierduti. Eddie willers s-a uitat ra er ca de obicei, frrd sd
fie rdnit, pu{in gocat, gi a intrebat: bdtrdno. Zllele tale sunt numdrate.
Eddie s-a cutremurat. Asta era dictonul pe care incerca sd gi-l reamin-
- Deci n-ai de gdnd sd faci nimic in legituri cu linia Rio Norte?
N-am zis asta. Nici vorbi sd fi zis asta. Taggart se uita la hartd, la
teasci: ,'zllele tale sunt numirate". Dar uitase in ce imprejurdri incerca
-
linia rogie de la sud de El paso. De indati .. si qi-l reaminteasc6.
sun Sebasti6n se pun
-inelJ
ln miqcare gi filiala noastri mexicand incepe s6 scoatd profit... - N-are sens, Eddie, a zis Pop Harper.
Ce n-are sens?
- Hai sd nu vorbim despre asta, Jim. - Totul. Nimic.
Taggart s-a intors, uimit de furia aceasta pe care nu o mai
simtise - Ce s-a
intAmplat, Pop?
vreodati in vocea lui Eddie. - N-o sd-mi cumpdr o alti magini de scris. Cele noi sunt fdcute din
- Ce s-a intAmplat? -
cositor. cand cele
ce s-a intAmplat. Sora ta a zis... vechi se vor strica, acela o si fie sfdrgitul scrisului la
$tii
- S-o maqind. A fost un accident la metrou in diminea{a asta, n-au prins franele
ia naiba gi pe sorl-meal a zis lames Taggart.
-
Eddie willers
trenului. Du-te acasi, Eddie, dn drumul la radio gi ascurtd o formalie bund
nu s-a migcat. N-a rispuns. A stat acoro, uitandu-se
de dans. Uiti de toate astea, briete. Problema ta e cd n-ai avut niciodatd
drept inainte. Dar nul vedea nici pe |ames Taggart gi nici vreun alt obiect
din jurul siu. un hobby. cineva a furat din nou neoanele de pe casa scirii unde locuiesc.
Md doare pieptul. N-am putut sd cumpir nicio pastild de supt in dimi_