lOMoARcPSD|6501703

Conspect Psihologie Cognitiva- Miclea

Psihologie Cognitivă (Universitatea Babeș-Bolyai)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|6501703

Conspect/ Definitii
Psihologie Cognitiva/ Suport de curs

MODULUL 1- Psihologia si stiinetele cognitive

1.1. Psihologia Cognitiva

MODUL 2- Prelucrarea Informatiei vizuale

Etape principale:
• procesarea primară = prelucrariile pre-atentionale, cu o durata de aprox 200 de
milisecunde , care au ca rezultat reprezentarea caracteristiciilor fizice ale stimulului
(segregarea stimul de mediu, arata unde nu ce este).
• procesarea secundară= mecanismele implicate in recunoasterea figuriilor si a obiectelor. /
operatiuniile care permit prelucrarea output-ului din input-ul corespunzator.
Secvente de prelucrari informationale:
• Procesarea ascendenta (bottom-up analysis/ data-driven processing)
= Prelucrarea stimulului de către SC uman se realizează pornind de la caracteristicile sale
fizice sau de suprafață (ex.: contururile, textura, culoarea, deplasarea în spațiu) spre
caracteristicile sale semantice sau funcționale (ex.: categoria din care face parte, semnificația,
funcția pe care o are într-un scenariu dat, etc.)
§ Vectorizata de jos in sus, de la paliere periferice spre cele centrale.
• Analiza descendenta (top-down analysis/ knowledge driven)
= Cunoștințele de care dispune subiectul fac posibil și alt tip de procesări vectorizate de sus in
jos, de la baza de cunoștințe a subiectului spre datele fizice ale stimulului.

2.1 Procesarea primara a informatiei vizuale

• Teoria computationala
= construirea unor modele logico-matematice capabile sa produca un anumit output pe baza
unor prelucrari (explicate bine in model) ale input-ului.
o Nivelul computational de analiza a procesarii info. Vizuale
v Abordarea computationala e mai generala, mai abstracta decat una algoritmica (procedurala)/
implementationista.
v Exista un numar infinit de algoritmi pt calculul unei functii specifice + infinite harduri/ sisteme
fizice care sa implementeze un algoritm specific
v La nivel computational procesarea info vizuala se imparte in procesare primara si secundara.
v La nivelul asta se imparte procesarea in procesare primara si procesare secundara.
o Caracteristicile proceselor primare
1. Organizate pe moduli (functioneaza simultan; implica caracterul irepresibil,
preattentional si impermeabilitatea cognitiei.
2. Procesele sunt independente de natura stimulului
3. Asumtii despre realitatea obiectuala:
Ø Asumtii= regularitati statistice ale mediului (e.g. rigiditatea), nespecifice
(automat la orice obiecte), impactul lor precede recunoasterea obiectelor ca
fiind specific.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

Schema generală de procesare a informației vizuale

2.2 Procesarea secundara a informatiei vizuale- Recunoasterea obiectelor.

- flexibilitate si rapiditate in recunoasterea obiectului din campul visual (100 milisecune –

recunoasterea obiectului simplu/ 800 milisecunde- numirea obiectului daca exista reprezentare
lexicala in memorie).

• Recunoasterea= punerea in corespondenta a imaginii perceptive a obiectului cu reprezentatrea

sa in memorie/ analiza descendenta e dublata de cea ascendenta.
• Proprietati nonaccidentale (detalii spatiale constante)- faciliteaza punerea in corespondenta
a reprezentarii 2 1/2D cu reprezentarea centrata pe obiect. (Lowe, 1984)
§ Parallelism
§ Simetrie
§ Concatenare
• Principiile gestaliste

Principiul Definitia
P. Proximitatii Elementele aflate in proximitate spatiala sunt grupate intr-o sg. Unitate
perceptiva.
P. Similaritatii Elementele similare sunt grupate in aceeasi unitate perceptiva, contrapusa
altora
P. Bunei-continuari La intersectia a 2 contururi, ele sunt percepute dupa continuarea cea mai
simpla.
P. Inchiderii Conturul ocluzat al unei figure este inchis dupa configuratia sa vizibila
Legea lui Prägnanz Versiune generalizata a celorlate principii- stimuli sunt in asa fel grupati
incat sa rezulte configuratia cea mai simpla. (sporirea adaptarii la mediu)

v SC uman are tendinta de a accentua contururi existente/ de a construi contururi acolo unde nu
exista
v Sistemul nervos uman are o predispozitie (preparedness) pt a organiza stimuli din spatial visual.

2.3 RBC- model computational de recunoastre a obiectelor (Recognition by components)

RBC- porneste de la tendinta cotideana naturala a subiectului de a segmenta obiectele complexe in
partiile lor componente.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

v Geoni (parti componente/ volume primitive/ geometrical ions) = partiile in care sunt descompuse
obiectele.
v Obiect complex = geonii componeti + modul de dispunere a geoniilor
v Aceasi geoni + realtii diferite = obiecte diferite
v Dupa o estimare a numarului de obiecte concrete, semnificativ siferite din realitatea cunoscuta
noua, Biederman spune ca diversitatea obiectuala poate fi redusa la 24 de geoni + combinatiile
dintre ei.
v Principiul transversalitatii (geometrie descriptiva) = intretaierea a 2 suprafete este aproape
intotdeauna marcata de o concavitate.
v Concavitatea locala maxima= zonele in care se face fragmentarea obiectelor complexe in parti
componente (geoni)/ ofera maximum de informatie asupra structurii si partiilor obiectelor.
v Teorie a conuriilor generalizate= descrierea matematica a tuturor geoniilor.
• Atribute geoni:
a. Curbura / muchiile (drepte sau curbe)
b. Marimea (constanta, expandata si redusa)
c. Simetria (sectiune simetrica/ nesimetrica)
d. Axa (dreapta sau curba)
Stadiile recunoasterii obiectelor pe baza de componente:
• Extragerea contururi
• Detectarea proprietati nonaccidentale + Segmentarea obiecte in regiuni de concavitate locala
(in parallel)
• Activare geoni + relatii dintre ei
• Activare model obiect din memorie (sufficient recunoasterea a 3 geoni)
• Identificare obiect

2.3.1. 1. Validitatea ecologica a RBC

- masura in care predictiile modelului se dovedesc verosimile in mediul real/ natural
Argumente pro
• Numarul de erori si timpul de reactie sunt mai mari in cazul deteriorarii contururiilor in zona
de concavitate locala decat in orice alta zona (aria deteriorate constanta)
• Timpul necesar recunoasterii este mai mare daca obiectele se rotesc in plan decat daca se
rotesc in spatiu (rotatia in plan afecteaza mai mult geonii/ relatii intre geoni decat rotatia in
spatiu)
Probleme modele RBC
• Modul de realizare a punerii in corespondenta a imaginii obiectului cu reprezentarea sa din
memorie
• Identificarea obiectelor cu acelasi tip de geoni (e.g locomotive electrica si tramvai)- de
rezolvat problema relatiei dintre procesariile descendente si descompunerea in geoni.
Pe scurt/ Procesarea secundara:
Porneste de la schita 2 1/2D (se cunosc contururiile, deplasarea, adancimea si departarea) –
reprezentarea centrata pe subiect. In schita 2 1/2D se face identificarea caracteristiciilor nonaccidentale
+ contururi organizate pe baza princiipilor gestaliste.

2.3.2 Procesari descendente in recunoasterea stimuliilor verbali

v Efectul superioritatii cuvantului (word superiority effect) = recunoasterea unei litere e mai
rapida daca e incadrata intr-un cuvant cu sens decat daca e prezentata independent sau intr-o
configuratie (cuvant) fara sens.
v Stimuli complexi – caracter puternic redundant (prin analiza descendenta, activarea sensului
posibil al cuvantului circumscribe semnificatia ultimei litere, nemaifiind necesara prelucraea ei
completa)

2.3.3 Procesari descendente in recunoasterea obiectelor.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

v Obiecte= unitati tridimensionale supuse legiilor fizice, interactioneaza cu mediul; au o functie

precisa; le corespunde o eticheta verbala (substantive).
v Efectul superioritatii obiectului (object superiority effect)- o trasatura/ caracteristica fizica a
unui obiect e mai usor de recunoscut daca e plasata in contextual reprezentarii unui obiect real
decat daca e prezentata ca element al unui obiect imposibil sau e prezentata independet. (analogie
cu efectul superioritatii cuvantului).

2.3.4 Procesari descendente in recunoasterea scenelor si fetelor umane

- recunoasterea rapida a elementelor (unor fete) in contextual fetelor daca sunt prezentate
independent/ ele au nevoie de o reprezentare mai detaliata pt recunoasterea lor.
v Semantica scenei = regularitatiile care guverneaza semnificatiile scenelor
• Regularitatiile semantice + sintactice au numar limitat
• Regularitatiile sunt dobandite in decursul ontogenezei, prin invatare implicita, neintentionata;
actioneaza ca si constramgeri in identificarea scenelor; au formulare probabilistica.
v Principiile regularitatii
a. Suportul fizic al obiectelor : de regulă, obiectele din univers au un suport, sunt aşezate pe
ceva; Un obiect e recunoscut mai rapid dacă e aşezat pe un suport, decât dacă e suspendat.
b. interpoziţia (ocluzarea reciprocă); majoritatea obiectelor sunt opace, astfel încât un obiect
ocluzează parţial sau total obiectele situate în spatele său. Recunoaşterea unui obiect este
îngreunată dacă el nu ocluzează obiectele din spatele său
c. probabilitatea ocurenţei; de regulă obiectele apar cu o probabilitate mai mare într-un anumit
context. Recunoaştem mai rapid un obiect dacă e prezentat în contextul său specific decât
într-un mediu nespecific.
d. poziţia obiectelor; chiar dacă apar într-un context, de regulă obiectele au o anumită poziţie,
obişnuită. Obiectele prezentate în poziţii neuzuale, inedite, sunt mai greu de recunoscut.
e. mărimea relativă a obiectelor; de regulă, orice obiect are o anumită mărime cu care suntem
obişnuiţi sau familiarizaţi

MODULU 3- Atentia Vizuala

3.1 Introducere
Necesitatea procesarii selective a informatiilor
• mediu hipercomplex (analizatorii primesc peste 100 000 biti/sec de info) + capacitate finita
de procesare (la 25-100 biti/sec) – sistemul cognitive selectioneaza doar acei stimuli cu
valoare motivationala sau semnificativ adaptative)

Mecanisme psihofiziologice in procesarea selective (= atentia)

a. Atentia vizuala e necesara pentru orientarea sacadelor oculare
§ Nivel procesari periferice – zona foveala (cu dimensiuni reduse) surprinde detaliile fine
al stimulilor vizuali
§ Sacade oculare – nealeatorii, orientate de factori motivationali (miscam ochii in zone de
interes- 3-4 sacade/ secunda (1 sacada= 10 milisecunde)
§ Zona foveala+ sacade oculare = discriminare detalii fine
§ Procesarea selectiva e o cauza a miscarii oculare nu un effect.
b. Procesarea informatiei parafoveale
§ Se face prin comutarea atentiei in conditii de fixare (imobilitate) a privirii, care ajuta la
prelucrarea altor stimuli decat cei din zona foveala
§ Timpul necesar comutarii atentiei este de aprox 200 milisecunde

Selectia itemilor si selectivitatea procesariilor

Selectivitatea procesariilor = caracteristiciile mediului + caracteristiciile sistemului cognitiv;
procesarea selectiva orienteaza comportamente periferice (e.g. sacadele oculare)

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

Selectarea itemilor (stimuli procesati elaborios)= fara implicarea mecanismelor din prelucarea primara
a info vizuala.
Sensurile selectivitatii procesarii info:
a. Selectia itemilor + izolarea lor de itemii neprelucrati
b. Selectivitatea procesariilor (pt. aceeasi categorie de itemi, care sunt mai intens/ mai putin
intens prelucrati)
(a) + (b) = atentia ca prelucrare selectiva.

3.2 Modelarea atentiei

Problematica atentiei (nivel algorithmic + computational)= criteriile pe baza carora se face
procesarea selective a info (cum + unde se segrega informatia in sistemul cognitiv).
Modele pe baza acelor criterii:
a. Modelul filtrajului ‘timpuriu’= segregarea procesarii info realizata la nivel senzorial (info
stocate in memoria senzoriala se filtreaza)
b. Modelul filtrajului ‘tarziu’ = segregarea procesarii apare abia la nivelul procesariilor
superioare/ centrale ale informatiei.
c. Modelul filtrelor atenuante = segregarea/ selectivitatea apare la mai multe nivele de procesare
a informatiei ( mesajul e procesat/ prelucrat in mai mica/mare masura (atenuat) in functie de
capacitatiile SC si de cerintele sarcinii).

3.2.1. Modelul filtrajului timpuriu (Broandbendt, 1958)

(1) (2) (3) (4) (5)

(1)- stimuli sunt receptionati la nivelul analizatoriilor

- prelucrare la nivel senzorial
(2)- aici sunt stocati stimuli (*modelul NU face distinctie intre memoria senzoriala si cea de scurta
durata)
- in model MSD e considerata un loc anume in spatiul psihic (datorita influentelor din tehnologia
calculatoarelor din acea perioada)
(3)- Filtrele (mecanismele atentiei vizuale)- aici se face selectia stimulilor
- sunt mecanisme care blocheaza procesarea unei info si favorizeaza prelucrarea altei info
(4) – Prin aceste canale mesajele din filtre sunt transmise spre MLD
(5) – cu cat procesarea din filtre e mai elaborioasa, cu atat stocarea info in MLD e mai persistenta.

Remarci:
1. MSD nu e un loc, ci o stare temporara de activare a SC(MSD e parte din MLD temporar
activate)
2. Filtrele postulate in model opereaza la nivel senzorial.

Selectia informatiei relevante= la nivel de caracteristici fizice ale stimulului

• La baza- experimentele de ascultare dihotomica= prezentarea concomitenta a 2 mesaje
auditive diferite (unul la o ureche, altul la cealalta)
§ Rezulta- selectivitatea procesarii info survine timpuriu, inainte de procesarea
semnificatiei semantice a stimulului= selectia informatiei se face la nivel de procese
primare, pe baza caracteristiciilor fizice ale stimului (intensitate, frecventa, locatia,
modalitatea senzoriala)

Dovezi experimentale contra modelului de filtrare timpuriu

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

• Norman (1969)
§ Cand experimental de ascultare dihotomica e interrupt la jumate, o parte importanta a
mesajului ignorat e reamintit fara dificultate
• Mc Kay (1973)
§ Mesajul ambiguu la urechea dominanta (unde e centrata atentia) + itemi care pot
determina interpretarea mesajului ambiguu la cealalta ureche
§ Rezultat- interpretarea mesajului ambiguu se face in functie de mesajul concomitent
prelucrat automat (= fara mobilizarea atentiei)= mesajele inconstiente influenteaza
semnificatia pe care o dam mesajelor constiente ambigue (receptionate concomitent)
• Gray & Wedderburn (1960)
§ La urechea dominanta se prezinta un mesaj cu sens, urmat de unul fara sens +
(concomitent) la urechea ignorata se prezinta un mesaj cu sens , care continua mesajul din
urechea dominanta.
§ Rezultat- mesaje hibride (combinatie a mesajelor cu sens din ambele urechi)
• Rezultate = mesajele la care nu suntem atenti pot fi procesate cel putin partial si sub spect
semantic (fiind stocayte in MLD)= prelucrare semantica inconstienta a informatiei.
• Rezultate : Daca exista prelucrarea semantica a mesajelor ignorate, atunci filtrele opereaza
intr-o etama mai tarzie= segregarea procesarii apare dupa ce s-au prelucrat partial
caracteristiciile semantice ale stimulului.

3.2.2. Modelul filtrajului ‘tarziu’ (Norman, 1968)

• Procesarea primara a info la nivel senzorial e automata, fara atentie (stimuli activeaza
detectorii de trasaturi)- se face nesegregationist
• Recunoasterea obiectelor = punerea in corespondenta a trasaturiilor detectate cu modele din
MLD, care activate temporar devin MSD (mentinute de mecanisme de pertinenta)
• Mecanisme de pertinenta = stabilesc ce info e relevanta, pertinenta motivational pt
rezolvarea unei probleme, reclamand alocarea atentiei.
• Selectivitatea intervine dupa initierea procesarii semantice
• Mesajele la care a fost supusa atentia + mesajele subconstiente/ din canale alternative- partial
procesate semantic.
• Limite
§ Nu explica de ce la nivel semantic intampinam dificultati in a discrimina 2 mesaje
primate la aceasi ureche
§ A. Treisman (1969, 1988)- modelul filtrajului tarziu e inflexibil
• Detectarea unor trasaturi fizice simple e un process preattentional, automat, pe
cand procesarea unei conjunctii de trasaturi reclama alocarea de resurse cognitive
speciale.

3.2.3. Modelul flitrelor atenuante (Treisman)

Analiza epistemica a modelurilor de filtraj timpuriu si tarziu – model hibrid
• Filtrul – nu functioneaza in maniera discontinua (totul sau nimic) ci atenuaza semnalele
receptionate , procedand la selectii successive (diverse niveluri de procesare a info)
• In functie de capacitatea de procesare, stimuli la care nu suntem atenti sunt prelucrati in mai
mica/ mai mare masura.
• Filtrul= se dizolva/ intreg SC devine un mechanism de filtrare a info (mechanism cognitiv)

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

3.3. Atentia selectiva

• Este posibila procesarea constienta a cel putin un eveniment (dintr-o multitudine)
• Experimente de ascultare/ privier selectiva (atentia pe una din 2 surse de simulare
concomitenta)
• Mesajele transmise pe canalul nedominant sunt analizate la un nivel ce implica putine aspecte
minimale ale semnificatiei purtate de componentele acestora.
• Mesaje nonintentionale- prin ele avem certitudinea doar a unor prelucrari fizice ale stimulilor
incriminanti.

MODULUL 4- Inconstientul cognitiv

4.1 Problematica inconstientului in psihologie

• Whyte (1978) – “Inconstientul inaite de Freud” – Descartes (inconstient)
• Leibniz (“New Essays on Human Understanding)- rolul inconstientului in directionarea
comportamentului
• C.S. Pierce & Joseph Jastrow (1884)- perceptia subliminala- ce se intampla cand diferenta a 2
stimuli este redusa sub pragul senzorial diferential (Weber & Fechner)
• Alte studii notabile: Stroh, Show & Washbourne (1908) si Coover (1917)

Orientarea New Look asupra constientului (1)

• Rolul factorilor cognitivi in procesul perceptiv
• Replica la behaviourism
Al doilea New Look (2) (Erdeley, 1974)
• Incearca sa identifice conexiuniile teoretice dintre conceptiile psihoanalitice si cele
cognitiviste asupra inconstientului
Al treilea New Look (3) (Greenwald, 1992)
• Suport pt o viziune intuitiva, mult mai simpla asupra cognitiei inconstiente (decat cea
oferita de modelul psihoanalitic)

4.2. Inconstientul cognitiv

• Modelul theoretic-experimental (scheletul pt majoritatea investigatiilor)
Sensurile inconstientului:
1. Sensul “in afara campului atentiei” (nonatentional) = un subiect este inconstient de o
stimulare externa daca stimulii care actioneaza asupra sa nu pot patrunde in ‘campul atentiei’
(in perspectiva cognitiva constientul e interpretat in termini de atentie selectiva).
§ Intrebari:
- Care sunt limitele prelucarilor cognitive pt stimuli nonatentionali
- Care sunt particularitatiile traseelor mnezice pt acesti stimuli?
2. Sensul “introspectiv inaccesibil” = un individ este inconstient de producerea, cauzele sau
alte attribute ale unui eveniment/ actiuni daca el/ea se afla in imposibilitatea de a raporta valid
aceste evenimente (sensul asimileaza constienta la abilitatea de a raporta acurat
caracteristicile experientelor personale)
§ Presupune:
(1) Un organism care poseda un system lingvistic
(2) O abilitate reflexive (autodescriptiva) a individului
(3) Capacitate de descriere valida a experientelor personale
§ Intrebari:
• Care sunt particularitatiile influentelor cognitiv-comportamentale produse de asemenea
evenimente verbal inaccesibile?
Prelucrariile nonatentionale/ fenomene studiate:
• Activarea subliminala
• Atentia selectiva

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

Tabelul 4.1. Fenomenele inconştientului cognitiv

PERCEPŢIE MEMORIE ÎNVĂŢARE GÂNDIRE
IMPLICITĂ IMPLICITĂ IMPLICITĂ IMPLICITĂ
Percepţie Intuiţie
Amorsaj repetitiv Gramatici artificiale
subliminală
Percepţie Sisteme complexe Incubaţie
Deprinderi
parafoveală de control
Reflexe Insight
Atenţie divizată Învăţare perceptuală
condiţionate
Alterari hipnotice Retenţia senzorio- Învăţare
ale percepţiei motorie probabilistică
Memorii biologice:
Sindroame: Învăţarea
sisteme mnezice
neuropsihologice şi secvenţială
corporale, imune şi
funcţionale incidentală
reprodctive.

4.2.1. Perceptia implicita (mai multe fenomene, vezi tabel 4.1.)

4.2.1.1.Perceptia subliminala
Perceptia subliminala (stimularea subliminala) = situatiile in care informatia purtata de o anumita
categorie de stimuli ne poate influenta cognitiv si/sau comportamental fara ca noi sa constientizam
prezenta stimulilor.
• Experimentele pe perceptie subliminala presupun stimuli:
§ Cu energie foarte redusa
§ Pentru un timp foarte scurt
§ Masca (stimuli masca)= au menirea de a bloca procesariile secundare ale stimulilor tinta,
lasand in schimb neafectata prelucrarea caracteristicilor fizice ( + partial semantice) ale
acestora.
• Modelul prototypic de stimulare subliminala = prezentarea tahistoscopica (blitarea) a unui
cuvant/ imagini.
Perceptia subliminala (caz particular al perceptiei implicite) = perceptia are loc in conditiile in
care stimulii tinta sunt pt un timp ft scurt expusi sau au o intensitate ft redusa, astfel incat stimularea
sa nu permita depasirea pragului senzorial al constientizarii.

Perceptia subliminala (definitie de lucru) = decodarea si utilizarea informatiilor purtate de un

stimul (situatie stimul) in conditiile in care particularitatiile expunerii (durata, intensitate) nu permit
constientizarea prezentei acestuia.

Aspecte metodologice (valoare epistemica+ aplicativa a experimentului)

Metode
1) Modalitati de confirmare a perceptiilor:
• Succesul demersului e dependent de masura in care metoda confirmativa aplicata este
acceptata ca indicator valid al absentei constientei perceptive
• Nu prin raport verbal/ introspective
• Absenta experientelor constiente = ‘evaluari comportamentale’ care indica incapacitatea de
discriminare intre stimuli alternativi.
• Indici comportamentali
§ Grad mai mare de obiectivitatea (decat raportul verbal)- ii face mai valizi

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

§ Sunt reactii emotionale operationaloizate prin modificari vegetative, performante la teste

indirecte de memorie (identificare perceptiva, decizie lexicala, etc) sau de imaginatie.
2) Evaluari comportamentale ale constientei
• Focus pe indici comportamentali (pt ca introspectia ca unica marturie pt perceptia subliminala
a esuat.
• Indicatori comportamentali = repere a constientizarii actului perceptiv (Experimentul lui
James Vicary – pop corn – Coca Cola)
• Investigatii care au utilizat doar criterii comportamentale de diferentiere constient/
inconstient.
§ Rezultate : stimuli tinta pot fi perceputi chiar daca conditiile de expunere nu permit
discriminarea lor de stimuli alternativi (- inabilitatea de a discrimina intre stimuli
alternative e un indicator mai valid al absentei perceptiei constiente).
3) Testele de memorie implicita in evaluarea perceptiei subliminale = evaluarea retentiei implicite
a amorsajului subliminal
§ Marturia perceptiei inconstienta= modificari de performanata la probe care nu
cer o reactualizare constienta a informatiei.
§ Modificari de performanta= asocieri libere, productii imaginistice, identificarea
perceptiva, completarea cuv. fragmentate, decizii lexicale, etc.
§ Informatiile extrase din mesaje subliminale sunt stocate in memoria implicita.

Tabelul 4.2.Principalele teste implicite utilizate în evaluarea amorsajului repetitiv

Teste implicite perceptuale:
• Completarea rădăcinii cuvintelor, (ex. cuvântul CARPETĂ este testat prin CAR_____)
• Subiecti + radacina cuvant/ fragmente – completarea cuvantului adecvat sin memorie
• Amorsaj = tendinta sporita de a complete radaciniile/ fragmentele cu litere din
cuvinte expuse anterior.
• Completarea rădăcinii cuvintelor prezentate auditiv, similar cu situaţia anterioară doar că
stimulii test sunt prezentaţi auditiv
• Completarea cuvintelor fragmentate: (ex. REŢETĂ este testat prin R-Ţ-T-)
• Soluţii ale cuvintelor fragmentat, literele cuvântului sunt prezentate incomplet în test
• Teste de anagramare, (CARPETĂ este testat prin PARCTEĂ)
• Identificarea cuvintelor: identificare vizuală a cuvintelor (tahistoscopică)/ identificare
perceptuala:
- subiecti + stimuli (cuvite, imagini) pe durata scurta (aprox 30 milisecunde) – identificare
+ numire stimul
• Amorsaj = sporirea acuratetii de identificare a stimulilor recent expusi vs. cei nou
introdusi/ scaderea duratei de expunere necesare pt identificarea stimulilor anteriori
• Identificarea auditivă a cuvintelor
Teste implicite conceptuale:
• Decizia lexicală (sir de litere cu si fara sens)
• Amorsaj= scaderea timpului pt decizia lexical apt stimuli tinta, precedati de amorse
perceptuale/ conceptuale.
• Denumirea imaginilor pictografice: etichetarea verbală a imaginilor
• Asociaţii libere: oferi un singur cuvânt şi reclami elaborarea asociaţilor
• Probe grafice: să deseneze o figură după o expunere scurtă
• Decizia obiectuală: să decidă dacă o schiţă desenată corespunde unui obiect real
• Generarea de categorii: producerea de exemplare ale unei categorii conceptuale
• Teste cunoştinţe generale: răspunsuri la întrebări de cultură generală

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

4) Nivelul de procesare in perceptiile inconstiente; activarea semantica subliminala

v Sintagma nivel de procesare (NP)- ( Craik & Lockhart, 1972) = nivel de analiza/ de
reprezentare= nivel de prelucrare al unui stimul care este cu cat mai adanc cu cat se trece dinspre
caracteristiciile sale fizice spre cele semantice.
- Nivele joase (superficiale) de analiza = procesarea inconstienta a
caracteristicilor fizice ale stimulilor
- Nivele superioare/complexe de analiza = procesarea continutului semantic
propozitional (mai rara studiat)/ procesarea intelesului cuvantului
- Stimuli tinta sunt subliminali prin:
§ Saracie energetica
§ Limitarea timpului de expunere
§ Mascare
v Paradigma Activarea Semantica Inconstienta (ASI) (itemi izolati) = posibilitatea prelucrarii
semantice a stimulilor in conditia in care constientizarea prezentei lor e limitata/prevenita.
- Praguri senzoriale:
• Obiectiv
• Subiectiv
v ASI- 2 stimuli sunt relationati semantic iar perceptia amorsei se realizeaza inconstient.
- Activarea semantica= analiza
- Modalitati de influentare = biasari, facilitari, interferente
- Alt stimul (prelucrare)= tinta
• ASI exemplu – Wakins, 1973- Dink Coke
- Rezultat: Procesarea semantica inconstienta (posibila la nivel inconstient) este
doar partiala/ este limitata la categoria semnatica careia ii aparine stimulul, nu
poate accesa semnificatia particulara a stimulului.
o Interpretare: In reteaua semantica, cunostintele sunt organizate ierarhic in functie de
gradul de generalitate.
o Reteaua = noduri + Arcuri
- Noduri= concepte
- Arcuri = relatii dintre concept (e.g. relatii de subordonare)
o Retea de subordonare = concept cu grad ridicat de generalitate subordoneaza
concept cu grad scazut de generalizare
o Perceptia activeaza noduri + prelucrari descendente rezultand in activarea
nodurilor invecinate (noduri generale activeaza noduri subordinate)- modificariile
comportamentale ale subiectului reflecta activarea categoriei nu si a reprezentarii
cognitive a itemului tinta.
v Activarea psihodinamica subliminala (APS) (continut propozitional)( e.g. Silverman &
Weinberger, 1985)= posibilitatea procesarii semantice a unui continut propozitional.
- Mesaje-tinta = propozitii cu relevanta emotionala personala (“Momy and I are
One”)
• Critici:
- Efectele observate pot fi rezulatatul prelucrarii semantice a unui cuvant
- Prelucrarea dupa perceptia inconstienta extrage partial semantica unui cuvant
- Prelucrarea semantica inconstienta a unui continut propozitional e inca debatable.
- Opre, 1997- studiu experimental comparativ (perceptie subliminala, parafoveala, atentie divizata)
• Rezultate:
a. Amorsajul perceptual opereaza in toate (per sub, parafoveala, at div)
b. Amorsajul semantic are efecte doar in cazul perceptiei subliinale.
5) Modificari comportamentale prin stimulare subliminala
• Vokey , 1985 – experimente pe mesaje ‘sanatice’ in muzica rock
Rezultate:
a. Caracteristicile fizice (tonalitate, timbre, accent) ale mesajelor
auditive pot fi detectate relative usor

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

b. Sexul vorbitorului, mesaje verbale ale vorbitori diferiti + limba

mesajului sunt identificate usor
c. Reproducerea unor cuvinte incluse in mesaj e unori posibila
d. Nu s-a demostrat impactul comportamental al mesajului.
(a) + (b) + (c) + (d) – expunerea la mesaje subliminale auditive nu implica automat
decodarea mesajului = “nu pot fi induse modificari comportamentale prin stimuli
subliminali.”
Comportamentul ( psihologie + neurostinte cognitive – neuropsihologie) = termen generic care
include miscari si acte motorii, operatiuni minatle, reactii fiziologice, modificari biochimice (etc.) =
orice raspuns masurabil al organismului.
- Din asumtia ca stimuli subliminali pot induce cel mult un comportament generic,
devine ‘stimulii subliminali pot modifica inclusiv comportamente specific.
• Studii :
§ Direct observabile (expresii faciale)
§ Cognitive (imagerie mintala, rationament)
§ Affective (exprimarea preferinte, dispozitii)
§ Electrofiziologie (raspuns galvanic, unde cerebrale)
§ Biochimice (descarcari sinaptice, unde cerebrale)

4.2.1.2 Peceptia parafoveala

*Zona parafoveala= zonaretineana, inconjoara aria centrala a retinei (fovea), cu nr redus de celulu
receptoare.
• Procesarea in aceasta zona se uita la utilitatea prelucrariilor in sporirea fluentei perceptuale
• Ce info e extrasa din zona asta?/ Care e distanta maxima fata de punctul de fixare oculara la
care perceptia parafoveala opereaza?
• Rezultate- modelarea proceselor implicite- citire
Sacade oculare = serie de miscari rapide (salturi) in timpul citirii unui text
Fixatii = ‘repaus ocular’ (aprox 250ms) = la intervalul dintre 2 sacade, ochii raman mai mult/ putin
fixate asupra unui punct pt. perioade mai lungi. – aici este extrasa informatia utila (nu pe parcursul
sacadelor)
- Informatia vizuala colectata in timpul citirii consta dintr-o serie discrete de
instantanee surprinsa in timpul fixatiilor oculare.

4.2.1.3. Apararea si vigilenta perceptuala

Apararea perceptuala= situatiile in care subiectii intarzie recunoasterea stimulilor emotionali
comparative cu cei neutri= fenomen de evitare a anxietatii care apare cu constientizarea prezentei
stimulilor emotionali.
- Experimente pe 2 tipuri de stimuli ( emotionali-negativ + neutri) – prezentati
tahistoscopic
- Rezultat: ridicare nivel prag senzorial (cuv emotional)/ reactia vegetativa precede
verbalizarea stimulilor emotionali.
Vigilenta perceptuala (in special pt implicatii clinice)= scaderea praguriilor senzoriale pt stimuli
emotionali
- Zuckerman (1955)- agresivitate indusa artificial.

4.2.1.4. Alterari hipnotice ale perceptiei

Hipnoza = interactiune sociala in care o persoana (subiect) raspunde sugestiilor oferite de un
hipnotizator.
Modificari perceptuale in hipnoza:
- Halucinatii positive ( vederea a ceva ce nu apare in campul visual)
- Distorsiuni ale perceptiei
- Halucinatii negative (obiecte din campul visual nu sunt percepute)- similar cu
deficitele senzoriale si perceptuale in tulburari ‘isterice de conversie.’

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

Analgezia hipnotica (alterare paradigmatica a senzatiei + perceptiei) = implica reducerea gradului

de constientizare in cazul unui stimul, care e in mod normal dureros.
- Eficienta in reducerea durerii senzoriale resimtite si a suferintei
- Marimea efectului ei e dat de succebilitatea la hipnoza.

4.3. Reconceptualizarea inconstientului

• Hilgard (1980) – “trilogia mintala’= cogniti (perceptie, memorie, invatare, gandirea
implicita) + emotie + motivatie
• Zajonc (1980, 1984) – contravalenta afectivitatii in psihologie – emotiile sunt independente
de cognitive (constiinta)
- Stiinta afectivitatii si neurostiintele afectivitatii nu sunt stiinte conative pt ca
starea conotiva (emotionala) e o experienta constiienta, chiar daca procesarea ei
se dace inconstient.
-

MODULUL 5
Reprezentarea si organizarea cunostiintelor

5.1 Introducere
• Organizarea cunostiintelor si reprezentarea lor
- Organizarea cunostiintelor depinde de reprezentarea lor
- Reprezentarea obiectelor/ categorii de obiecte prin concepte si
prototipuri
- Reprezentarea scenelor (stari de lucruri) complexe- imagini mintale
(scheme cognitive)
- Reprezentarea actiuniilor- scenarii cognitive ( secvente de reguli)
• Similaritatea cu prototipul sau conceptul
- Modalitati de organizare- in functie de gradul de similaritate cu
conceptul sau prototipul
- Cu cat sunt mai similar 2 exemplare cu conceptul/ prototipul, cu atat
distanta e mai mica (si invers)
- Axiomele lui Shepard – calculeaza similaritatea/disimilaritatea pe baza
caracteristiciilor commune- organizarea grafica va rezulta in realtii
topografice
- Gradul de similaritate (tip de organizare) = distanta spatiala (relatie
topografica)
Ø Prototipuriile = exemplare mai aproape de categorie/ mai similare cu
ea
- Reteaua semnatica (tip de organizare)= integrarea coceptelor intr-o
retea conceptuala mai ampla.
Ø Conceptul – forma contrasa a unei propozitii- care sta la baza
organizarii info/
Ø Intre propozitii – retele propozitionale
Ø Secventele de actiuni- scenario/reguli de producer
- Structuriile de cunostiinte = forma sub care se organizeaza mintal
elementele unei situatii intre care exista relatii tipice
• Cunostiinta = continut semnatic despre care poti spune ca este adevarat sau fals/ ii
poti atribui o valoare de adevar.
- Imaginiile mintale/perceptive NU sunt cunostiinte.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

- Organizarea cunostiintelor= organizarea continuturiilor semnatice

5.2. Modelari simbolice ale bezei de cunostiinte

5.2.1. Codarea semantica a cunostiintelor. Dovezi experimentale
- SC retine pe termen lung semnificatia stimulior nu configuratia lor perceptiva
• Lolens (1979 )– pastrarea in memorie a caracteristiciilor vizuale a unor stimuli (chiar
dupa luni de zile)
• Modler & Ritchey (1977) – subiecti + 3 tipuri de imagini
- Rezultate: modificari in semantica unei imagini au impact mai puternic
asupra recunoasterii decat modificariile la nivelul detaliilor imagistice (in
memorie se retine mai inati semnificatia imaginiilor si dupa detal. Ima.)
o Tendita SC de a retine pe termen lung semnificatiile stimulilor si nu dispunerea lor
spatiala e mai evidenta in stimuli verbali.
• Posner (1969)- perechi de litere in succesiune, la intervale diferite de timp
- Litere identice (e.g. AA – indentitate senzorio-semantica si Aa- identitate
semantica)
- Pt AA (IS-S)-timp de reactive (TR) mai scurt- e suficienta procesarea
careacteristicilor senzoriale.
- Pt perechi senzoriale prezentate concomitent – TR redus tot pt stimuli cu
identitae senzorio-semantica.
• Stimuli verbali simpli- dupa un interval scurt (2 sec), Sc pastreaza doar
caracteristiciile semantice.
• Stimuli verbali complecsi- aceeasi tendinta de stocare a semnificatiei semnatice pe
termen lung
§ Anderson (1985) – perechiile de litere devin perechi de propozitii (similare in
forma + semnificatie/ sau doar semnificatie) .

5.2.2. Avantajele codarii semnatice

• Economia resurselor cognitive
§ Prin caracterul abstract, codarea semnatica e mai economicoasa
§ Contine maximum de info
§ Se retine preferential info categ relatiilor relevante/stabile.
• Rapiditatea procesarii
§ Ocupa spatiu mintal redus (fata de imaginiile mintale)- pt ca economicoasa.
§ Reguli logice- opereaza pe reprezentari semnatice
§ Reprezentarea semnatica NU depinde de ordinea prezentarii stimulilor
• Sintagma riguroasa
§ Limiteaza nr de combinatii posibile – reduce probabilittaea inferentelor, cee ace
prelungeste durata retentiei.
§ *reprezentariile imagistice NU au sintaxa- visam in imagini ( maxim de grad de
libertate pt experientele subconstientului)
• Operarea asupra posibilului
§ Reprezentarea semantica nu e neaparat un referent real, ci unul posibil
§ J. Piaget: “Datorita reprezentariilor semantice SC face saltul din real in posibil.”
§ Posibil logic (semantic)= non-contradictoriu/ Imposibil = absurd

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

MODULUL 6
Categorizarea

6.1. Inroducere
Pt ca traim intr-un mediu hipercomplex- categorizarea permite reducerea diversitatii mediului
la categorii usor de procesat.
v Categorizarea (Clasificarea)= instituirea de clase care include un grup de
obiecte/stimuli (membrii ai categoriei respective)
- Pe baza clasificarii- informatii relevante- facem predictii
v Concept vs. Prototip
Ø Concept diferit de prototip
Ø Concept = una din reprezentariile mentale posibile a unei categorii
§ Exista concept care nu au o categorie corespunzatoare in realitatea obiectiva
§ Clasificarea e instituita mai degraba ca descoperita
Ø Dovada a reprezentarii prototipice a unei clase de obiecte e evidenta in rezlvarea de
probleme de geometrie.

6.2. Functiile categorizarii

- au valoare adaptative
1. Gruparea obiectelor similar in aceeasi categorie
2. Codarea experientei
3. Generarea de inferente

6.2.1. Similaritatea
- fizica / perceptiva (e.g. mere)
- functionala (e.g. tacamuri)
v Categorizarea pe similaritate fizica - se face cand nu exista presiune pt rezolvarea
rapida a unei probleme/ scopuri precise (are intaietate asupra categorizarii functionale)
v Similaritate functionala – cand comportamentul uman are o functionalitate precisa +
imediata (satisfacere nevoi/ rezolvarea de probleme.
Ø Categ. Pe sim. Funct- poate genera categorii diferite in interiorul aceleiasi categorii
bazate pe similaritate fizica (= rezultatul unei ponderi dinamice a stimulilor
fizici/functionali ale obiectelor categorizate)
v Categorizarea tinde spre : maximizarea similaritatii intracategoriale (elem aceiasi
categorie) si minimizarea similaritatii intercategoriale (membrii unei categ diferite)

6.2.2. Codarea experientei/ Nivelul de baza al categorizarii

- recunoasterea rapida datorita activarii categoriale
- orice categorie e inclusa intr-o retea complexa , ierarhizata, cu categorii subordinate si
supraordonate.
v Nivelul categoriilor de baza (Rosch, 1976, 1980) = nivel preferential, in functie de care
se stabilesc categoriile supra- sau sub- ordonate/ contin maximum de informatie in minim
de format.
v Caracteristiciile categoriilor de baza
i) Categoriile de baza sunt reprezentate printr-un singur cuvant (substantive) in
limbajul natural
ii) Cuviintele corespunzatoare categ de baza au cea mai mare frecventa in limbajul
vorbit (Richard, 1990)
iii) Ontogenetic, categoriile de baza si expresiile lingvistice corespunzatoare sunt
dobandite mai devreme in comparative cu cele sub/ supra ordonate.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

iv) Categoriile de baza pot fi definite ostensiv (s aarti cu degetul)- (nu e exclusiv pt
categoriile de baza)
v) Categoriile de baza sunt cel mai abstracte categorii care pot fi asociae cu o forma
fizica specifica (NU sip t categoriile bazate pe similaritate functionala)
• Unele din caracteristici sunt aplicabile si categ sub/supraordonate.
• Totalitatea caracteristiciilor circumscriu cu suficienta exactitate categ de baza
• Din totalitatea categoriilor posibili, omul prefera categ de baza/
• Categoriile de baza sunt invatate prin socializare + dobandirea limbajului natural
• Sursa categ de baza- grupul social.
o Asocierea repetata a unui stimul complex cu o anumita categorie va duce la activarea
rapida a acelei categorii, chiar daca ea nu e una de baza
§ Nivelul categ de baza poate fi obturat de poderea acestor asociatii
§ Factori in modularea asociatiilor
• Contextul
• Analiza descendenta
• Stari affective
• Stari motivationale

6.2.3. Generarea de inferente (permite predictia comportamentului unui individ/ evolutiei

fenomenului)
Categorizarea= baza de inferente asupra itemilor dintr-o clasa de obiecte
• Gelman & Markman (1986)- au evidetiat functia generativa a categorizarii sip t
rationamentul inductiv (nu numai cel silogistic/ deductiv)
• Categorii naturale (obiecte din natura, accesibile organelor de simt), categorii de
baza, categorii subordinate- genereaza mai multe inferente
• Artefactele (obiecte construite de om) , categorii supraordonate – genreaza mai
putine inferente.

6.3. Reprezentarea mentala a categoriilor

• Prototipul + conceptul (modelul classic-simbolic)= reprezentari simbolice
• Prototipul + conceptul (modelare conexionista)= emergente ale unor structure
subsimbolice

6.3.1. Conceptul
= forma contrasa a unei definitii ce cuprinde toate caracteristiciile necesare si suficiente
ale clasei respective.
• Stabileste apartenenta/ neapartenenta unui item la o clasa
• Instituirea categoriei e determinate de corectitudinea conceptului
Consecinte pt categorizarea pe baze conceptuale:
1) Omogentitaea clasei (fiecare exemplar e la fel de reprezentativ intr-o categorie)
2) Circumscrierea exacta a categoriei (stabilirea fara greseala ca itemul apartine sau nu
clasei)
Limite pt utilizarea conceptului:
- Cu cat o categorie e mai complexa, cu atat sunt mai multe definitii
- Reprezentarea mintala a conceptelor e de alta natura, nu conceptuala.
Efectul protopicalitatii
= unele elemente sunt considerate mai tipice pt o categorie decat altele (unii membrii ai
categoriei sunt mai reprezentanti ca altii – e.g. mar/para vs avocado/rodia pt fruct) =>
insuficienta reprezenntarii categoriei prin concepte. / present si in categoriile de actiuni.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

6.3.2. Prototipul (exemplar-tip)

Acceptiuni
1) Prototipul = unul sau mai multe exemplare reale care apar cu cea mai mare
frecventa cand se cere exemplificarea unei categorii sau care are cea mai mare
valoare de prototipicalitate.
Ø Stabilirea daca un item apartine la o categorie se face prin compararea itemului la
prototipuriile categoriei (nu prin a ne uita daca satisfice caracteristiciile necasare +
suficiente = concept- a clasei)
Ø Functii (la fel ca la concept): maximizarea similaritatii intracategoriale (elem
aceiasi categorie) si minimizarea similaritatii intercategoriale (membrii unei categ
diferite).
Consecinte pt categorizarea pe baza prototipului:
1. Clasa nu mai e omogena (exemplarele difera in functie de gradul
de prototipicalitate)
2. Granitele categoriei sunt vag circumscrise (multimile vagi= pt care
nu se poate specifica cu certitudine daca un item apartine sau nu
multimii)
2) Prototipul = nu vizeaza un exemplar real al categoriei, ci un exemplar idea, un
portret-robot care insumeaza caracteristiciile mai multor membrii ai categoriei.
e.g (DSM-V- Diagnosis & Statistical Manual of Mental Disorders)- portret robot pt
disorders (e.g. depresia)
Cele 2 acceptiuni (1) (2)=> indica grade diferite de abstractizare =>
‘Ierarhie a abstractizarii’

Conceptul- la varf

Portretul-robot (nivel
intermediar

Exemplar real/tipic (la

baza)

• Fixitatea functionala (gestalistii)= utilizarea prototipurilor in locul conceptelor.

• Prototipul ghideaza procesul resolutiv (problem-solving)
• Prototipul e predominant in copilarie

6.4. Analiza descendenta si categorizarea

v Asumtiile tactile ale categorizarii (similaritate ca baza a categorizarii
a) Similaritatea dintre 2 itemi creste in functie de nr de caracteristici commune sis cade
in functie de numarul de caracteristici diferentiale
b) Caracteristiciile sunt independente + aditive
c) Caracterul se afla la acelasi nivel de abstractizare
d) Similaritatea e suficienta pt a descrie categorizarea (dar nu pt a afla de ce e folosita o
categorie).
v Varianta prototipului in functie de context
Ø Oricare 2 elemente pot fi in mod arbritar, similar sau disimilare su infinite
aspect=>categorizate in aceeasi clas/clasa diferite
v Ponderea trasaturiilor in categorizare
Ø Specificarea functiei f de pondere a trasaturiilor comparate dintre 2 elemete.

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|6501703

Ø Similaritatea este o rezultanta a teoriilor noastre, nu punctul de inceput al categorizarii

=>stratificare dinamica, variaza in functie de subiect, intentionalitate sau cunostiinte
teoretice.
Ø Categorizarea pe similaritate= variabila dependenta
Ø Prototipuriile- penetrabile cognitive, variabile in functie de context (- determinata de
cunostiintele pe care un anumit context le activeaza).

6.5. Invatarea implicita si categorizarea

• Invatam sa raspundem adaptative la solicitariile mediului, fara a fi constienti de
regulile ce guverneaza aceste comportamente (invatare inconstienta, neintentionata)
• Definitie (Reber, 1989)= un process inconstient de achizitie a unor cunostiinte
abstracte.
• Paradigme de studio a invatarii implicite:
§ Invatarea gramaticiilor artificiale (cele mai utilizate)- (AGL)
§ Invatarea probabilistica
§ Sisteme complexe de control
§ Modelul timpului de reactive setial (SRT/ TRS- romana)
§ Invatarea raspunsuri conditionate
§ Invatarea perceptuala
§ Invatarea categoriilor perceptuale
• Seger (1994)- Critici pt invatare implicita:
i) Cunostiintele invatate implicit nu sunt complet accesibiiile constiintei
ii) Organizarea cunostiintelor e mai complexa decat simpla asociere intre stimuli
iii) Relatiile dintre cunostiinetele invatate implicit nu pot fi identificate prin strategii
inferentiale (prelucrari constiente)
• Memoria implicita e diferita de invatarea implicita

• Tabelul 6.1. Memorie implicită vs. învăţare implicită

MEMORIE IMPLICITĂ
TRĂSĂTURA ÎNVĂŢARE IMPLICITĂ
(amorsaj)
Stimuli (situaţii) specifici
Cunoştinţele dobândite Un nou pattern sau regulă
(uneori asociaţii)
Stimuli De regulă verbali Vizuali sau video-spaţiali
Rolul conştiinţei Nu este necesară Posibil necesară
Rolul atenţiei Minimal Important

Desc?rcat de Gabriela Gîn??gan (denisagabriella@yahoo.com)