CURSUL 4

PASTRAREA MIJLOACELOR FINANCIARE.

EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE CASĂ ŞI CU ALTE VALORI

C 4.1. Reguli privind mijloacele financiare

- Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 146 din 31 octombrie 2002 *** Republicată
privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului
- Decretul consiliului de star nr. 209 din 5 iulie 1976 pentru aprobarea Regulamentului
operaţiilor de casa ale unităţilor socialiste

trezoreria statului - un sistem unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria
publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare;

Operaţiuni derulate prin trezoreria statului

Prin trezoreria statului se derulează operaţiunile de încasări şi plăţi privind

fonduri publice care privesc, după caz, fără a se limita la acestea:
a) veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
b) veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie şi se
utilizează potrivit reglementărilor legale;
c) veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
d) răscumpărarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, transformate în
certificate de depozit;
e) datoria publică în lei şi valută, inclusiv serviciul datoriei publice;
f) alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispoziţii legale,
inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de plată ale statului, la baza cărora stau
acorduri şi convenţii guvernamentale şi comerciale.
Statul garantează efectuarea operaţiunilor financiare prin trezoreria statului în
condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, precum şi
păstrarea integrităţii disponibilităţilor băneşti.
În cazul afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria
Statului, prejudiciul creat se acoperă din bugetul Trezoreriei Statului, în baza
documentelor justificative care atestă obligaţia de plată a statului.
Sumele rezultate din derularea procedurilor judiciare legale de recuperare a
prejudiciului creat ca urmare a afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la
Trezoreria Statului constituie venit al bugetului Trezoreriei Statului.

Prin trezoreria operativă centrală se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în

lei şi valută.

1
 Administrarea resurselor contului curent general al trezoreriei statului

Contul curent general al Trezoreriei Statului funcţionează la Banca Naţională a

României şi este deschis pe numele Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pot încheia convenţii cu
instituţiile de credit selectate de acestea pentru prestarea de servicii de casierie pentru
unităţile Trezoreriei Statului care nu au organizată casierie-tezaur. La selectarea
instituţiilor de credit se vor avea în vedere cele mai avantajoase oferte din punctul de
vedere al bonităţii instituţiilor de credit, precum şi al comisionului practicat de acestea, pe
baza unui punctaj la care preponderent va fi al doilea criteriu.
În contul curent general al trezoreriei statului Banca Naţională a României
înregistrează încasările şi efectuează plăţile în limita disponibilităţilor existente în cont.
Funcţionarea contului curent general al trezoreriei statului şi înregistrarea
operaţiunilor în acest cont se stabilesc prin convenţie încheiată între Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi Banca Naţională a României.
Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului
fără acordul persoanelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al unităţilor
trezoreriei statului din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a
municipiului Bucureşti şi administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, autorizate să administreze acest cont.
Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei
Statului, precum şi prin conturile de valută deschise în evidenţele Băncii Naţionale a
României, pe numele Ministerului Finanţelor Publice, se plătesc comisioane din bugetul
Trezoreriei Statului Băncii Naţionale a României. Comisioanele se stabilesc prin
reglementări ale Băncii Naţionale a României şi prin regulile de sistem aplicabile
participanţilor la sistemul electronic de plăţi.
Operaţiunile de încasări şi plăţi sunt evidenţiate în contabilitatea trezoreriei statului
potrivit planului de conturi aprobat prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,
efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile trezoreriei statului în a căror rază
sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul
în municipiul Bucureşti, precum şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care
efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.
Operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de Ministerul Economiei şi Finanţelor în
contul şi în numele statului se efectuează prin trezoreria operativă centrală.
Prin excepţie de la prevederile alin. (2), prin trezoreria operativă centrală pot fi
efectuate şi alte operaţiuni de încasări şi plăţi stabilite prin ordin al ministrului economiei
şi finanţelor.
(4) În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la care
au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în
condiţiile legii.

2
 În vederea efectuării cheltuielilor instituţiilor publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a transmite unităţilor Trezoreriei Statului la
care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit
reglementărilor legale în vigoare. Og 17-2015
La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor
publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile Trezoreriei Statului verifică existenţa
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective, urmărind respectarea
încadrării în prevederile bugetare şi în creditele bugetare deschise şi repartizate şi/sau
în disponibilităţile de fonduri, după caz, precum şi alte obiective stabilite potrivit
reglementărilor legale în vigoare." Og 17-2015

Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale instituţiilor

publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în
numerar, reprezentând drepturi salariale, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se
justifică a fi efectuate prin virament.
(7) Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de casierie, astfel încât
încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile
trezoreriei statului pentru fiecare instituţie publică.
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale
bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, se încasează de unităţile Trezoreriei Statului. Sumele achitate în
numerar, cuvenite bugetului de stat, reprezentând taxe, tarife sau alte obligaţii stabilite
de instituţii publice, pot fi încasate şi prin casieriile proprii ale instituţiilor publice
respective, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale
bugetelor locale, venituri proprii ale instituţiilor publice, precum şi venituri cuvenite
altor bugete se încasează prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează
bugetele respective, dacă legea nu prevede altfel.
Prin excepţie de la prevederile alin. (8), sumele achitate în numerar de către
contribuabili persoane fizice, reprezentând impozitul şi contribuţiile aferente veniturilor
din activităţi agricole, se pot încasa şi prin compartimentele de specialitate ale unităţii
administrativ-teritoriale din localităţile în care îşi au domiciliul fiscal contribuabilii,
dacă în această localitate nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, cu respectarea prevederilor art. 35^1 din Ordonanţa Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Veniturile bugetelor pot fi încasate în numerar şi prin instituţii de credit, pe bază
de convenţii încheiate cu persoanele abilitate, cu condiţia asigurării fondurilor necesare
achitării comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operaţiuni.
Transferurile şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele
fondurilor speciale şi de la alte bugete regiilor autonome, societăţilor sau companiilor
naţionale şi societăţilor comerciale, după caz, se virează în conturi deschise în numele
acestora la unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal şi se
utilizează numai potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, neputând fi executate silit.

3
 Instituţiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor,
conturi escrow la o instituţie de credit agreată de instituţiile finanţatoare externe sau
interne, în care să se colecteze veniturile sau alte disponibilităţi încasate de către acestea
în limita unor sume, în lei sau în valută, în condiţii stabilite prin convenţii încheiate între
părţi.
Este interzis instituţiilor publice să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin
instituţii de credit, cu excepţia încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, precum şi a
prevederilor alin. (11).
La trezoreria statului se deschide contul în lei în numele Comisiei Europene,
denumit "Contul de resurse proprii în numele Comisiei Europene", prevăzut la art. 9 din
Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.150/2000 pentru implementarea Deciziei
94/728/CE, Euratom asupra sistemului de resurse proprii ale Comunităţilor, modificat
prin Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2.028/2004.
Pe numele beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile postaderare, cu
excepţia persoanelor fizice, pot fi deschise la unităţile Trezoreriei Statului conturi de
disponibilităţi pentru gestionarea sumelor provenite din fonduri externe nerambursabile,
inclusiv a fondurilor aferente finanţării naţionale, în cazul în care prin reglementări
specifice gestionării fondurilor respective se prevede astfel.
Ministerul Finanţelor Publice, prin Trezoreria Statului, poate oferi instituţiilor
publice servicii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată ale veniturilor
bugetului general consolidat, cu condiţia autorizării trezoreriei în cel puţin unul dintre
sistemele de plăţi Mastercard, VISA sau alte sisteme de plăţi similare. În vederea
autorizării trezoreriei, Ministerul Finanţelor Publice primeşte de la entităţile de plăţi
Mastercard, Visa sau altele asemenea un acord prin care acestea acceptă autorizarea
acesteia, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
Trezoreria Statului acceptă conectarea la un sistem de plată în următoarele
condiţii cumulative:
a) nu se constituie niciun fel de garanţii de către Trezoreria Statului şi instituţii
publice;
b) comisioanele solicitate de emitenţii cardurilor şi de către sistemele de plăţi se
exprimă în procent şi nu depăşesc cumulat 0,3% din valoarea fiecărei tranzacţii. Nu se
acceptă comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru trezoreria Statului şi
instituţii publice;
c) nu se acceptă solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv licenţe,
mentenanţe, update sau upgrade, de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi
pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;
d) sistemele de plăţi acceptă desfăşurarea anuală, împreună cu Trezoreria Statului, de
acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor în scopul utilizării sistemelor
electronice de plăţi. La solicitarea sistemelor de plăţi, Trezoreria Statului poate accepta
şi participarea la alte acţiuni de promovare a sistemelor de plăţi electronice;
e) furnizarea serviciilor de acceptare de plăţi la nivelul instituţiilor publice se poate
realiza şi direct, prin intermediul Trezoreriei Statului, fără conectarea sau definirea
instituţiilor publice drept comercianţi şi fără solicitarea de comisioane sau alte costuri
de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi pentru Trezoreria Statului şi instituţii
publice;

4
 f) sistemele de plăţi acceptă normele şi procedurile emise în aplicarea prezentei
ordonanţe de urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice;
g) restituirea sumelor către plătitori, inclusiv operaţiunile de tip refuz la plată, se
efectuează potrivit legislaţiei naţionale în vigoare şi normelor metodologice aprobate
potrivit alin. (13);
h) plata comisioanelor prevăzute la lit. b) se realizează prin debitare directă şi/sau
prin plata facturilor emise la termenele stabilite de către sistemele de plată, fără a
depăşi valoarea comisionului datorat pentru tranzacţiile dintr-o lună calendaristică, cu
încadrarea în limita maximă stabilită la lit. b). În cazul plăţilor comisionului prin
debitare directă, sistemele de plăţi emit la data debitării şi documentele justificative.
Modalitatea de furnizare a serviciilor prevăzute la alin. (1) către instituţii
publice se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor
pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din
bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea
cheltuielilor cu această destinaţie în bugetele respective. Cheltuielile privind prestarea
serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare
activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de
stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea cheltuielilor
cu această destinaţie în bugetele respective.
Comisioanele prevăzute la alin. (2) lit. b), pentru veniturile bugetului general
consolidat achitate de către persoanele fizice, se suportă de la bugetul de stat.
Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, se
suportă din bugetul de stat. Diferenţele de curs favorabile aferente tranzacţiilor cu
cardul, în valută, se fac venit la bugetul de stat.
Procedura şi termenele de decontare şi înregistrare a tranzacţiilor în lei şi
valută se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Sistemele de plăţi pot participa la dezvoltarea aplicaţiilor Trezoreriei Statului,
cu condiţia transferării către Ministerul Finanţelor Publice a dreptului de proprietate
intelectuală, a codului-sursă şi a cunoştinţelor aferente aplicaţiilor dezvoltate, fără a
solicita costuri şi fără a limita în vreun fel utilizarea, modificarea, distribuirea aplicaţiei
dezvoltate şi numărul de utilizatori.
Serviciile de acceptare de plată prevăzute în prezentul articol sunt aplicabile
pentru veniturile bugetului general consolidat, achitate de persoanele fizice.
Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plăţi
electronice cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat şi de la
persoane juridice. Tipurile de venituri care pot fi achitate de către persoanele juridice,
nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin
ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza analizei funcţionale efectuate de minister
în vederea stabilirii tipurilor de venituri a căror plată se poate face prin sistem.
Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plăţi
electronice cu carduri de plată şi pentru alte persoane juridice care încasează venituri
ale bugetului general consolidat sau alte sume prevăzute de lege, de la persoane fizice
sau juridice. Tipurile de venituri prevăzute de lege sau sumele care pot fi achitate către

5
aceste persoane juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în
acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Modalitatea şi fluxurile de plată a comisioanelor, reconstituirea sumelor reţinute
prin debitare directă, documentele justificative acceptate şi termenele de plată se
stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
În aplicarea prevederilor prezentului articol se emit norme metodologice
aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au obligaţia să vireze

sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau
lucrărilor executate în conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unităţile
trezoreriei statului în a căror rază aceştia sunt înregistraţi fiscal.
Operatorii economici sau alte persoane juridice împuternicite de aceştia vor
utiliza sumele încasate în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului, prevăzute la
alin. (1), în următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, prin
transferul sumelor aferente în conturile deschise la instituţii de credit, cu excepţia
impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora, pentru achitarea obligaţiilor către bugetul
de stat şi celelalte bugete, şi, proporţional cu gradul de încasare, pentru plata facturilor
recunoscute la plată de către contractorul general către subcontractori, iar sumele
rămase disponibile pot fi virate în conturile deschise la instituţiile de credit ori pot fi
utilizate pentru efectuarea de plăţi către furnizori sau creditori cu conturi deschise la
Trezoreria Statului ori la instituţii de credit, cu condiţia ca asupra conturilor respective
să nu fi fost înfiinţată poprire prin titluri executorii.
Conturile operatorilor economici deschise la unităţile Trezoreriei Statului se
supun executării silite prin unităţile trezoreriei statului, pe baza titlurilor executorii emise
de organele autorizate să aplice procedura de executare silită, conform prevederilor
legale.
Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plăţi pe bază de
bilete la ordin, cu excepţia celor dispuse pe bază de bilete la ordin emise anterior intrării
în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Operatorii economici pot cesiona drepturile de încasat de la instituţii publice
aferente bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate, către alţi
operatori economici sau alte instituţii de credit, denumite în continuare cesionari.
Cesiunea este valabilă numai cu acceptul prealabil exprimat în scris al instituţiei publice
care datorează operatorului economic sumele reprezentând contravaloarea bunurilor
achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate.
Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituţiile publice în contul
indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai dacă operatorul economic nu
are obligaţii de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale.
Instituţiile publice care plătesc sume reprezentând contravaloarea bunurilor
achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate datorate operatorilor
economici care şi-au cesionat drepturile de încasat vor solicita organelor fiscale
competente eliberarea certificatelor de atestare fiscală ale operatorilor economici
respectivi, conform art. 112 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel mult 10

6
zile lucrătoare înainte de efectuarea plăţii. În acest caz, eliberarea certificatului de
atestare fiscală nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru.
În cazul în care certificatul de atestare fiscală conţine obligaţii de plată ale
beneficiarului, instituţiile publice înştiinţează operatorul economic şi cesionarul cu
privire la cuantumul acestor obligaţii.
În termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, dar nu mai târziu de 20
decembrie, operatorul economic poate prezenta instituţiei publice un nou certificat de
atestare fiscală din care să rezulte că acesta nu mai are obligaţii către bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.
La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), instituţiile publice au următoarele
obligaţii:
a) virează în contul operatorului economic prevăzut la art. 5 alin. (1) suma aferentă
obligaţiilor bugetare înscrise în certificatul de atestare fiscală;
b) virează în contul cesionarului, deschis la Trezoreria Statului, diferenţa dintre suma
cesionată şi suma prevăzută la lit. a).

Utilizarea şi fructificarea disponibilităţilor contului curent general al trezoreriei

statului

Disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza

pentru:
a) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului de stat,
nefinanţate prin împrumuturi de stat;
b) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor
sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie;
b^1) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi ale bugetului asigurărilor pentru şomaj,
până la alocarea de sume cu această destinaţie;
c) finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetului trezoreriei statului din exerciţiul curent.
Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al trezoreriei statului,
după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la alin. (1), pot fi utilizate pentru:
a) acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte de scadenţă,
după caz, a împrumuturilor de stat emise pentru finanţarea sau refinanţarea datoriei
publice, cu condiţia asigurării disponibilităţilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate potrivit legii;
a^1) acordarea de împrumuturi pentru refinanţarea deficitului bugetului de stat
rezultat ca urmare a executării titlurilor de stat depuse în garanţie de instituţiile de
credit la care Ministerul Finanţelor Publice a efectuat plasamente financiare
colateralizate;
b) acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casă, ca
urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, cu termen de
rambursare în cursul aceluiaşi exerciţiu bugetar;
b^1) acordarea de împrumuturi pentru finanţarea deficitelor temporare ale bugetelor
fondurilor speciale;

7
 c) efectuarea de plasamente prin operaţiuni specifice la instituţii de credit şi alte
instituţii financiare autorizate să efectueze astfel de operaţiuni, garantate de acestea cu
active eligibile, fără a fi afectate obiectivele politicii monetare adoptate de Banca
Naţională a României.
Nivelul ratei dobânzii aferente împrumuturilor
Pentru disponibilităţile rămase în contul curent general al trezoreriei statului,
Banca Naţională a României acordă o dobândă al cărei nivel este stabilit prin convenţie.
Dobânda încasată reprezintă venit la bugetul trezoreriei statului.
Asigurarea permanentă a echilibrului dintre resursele contului curent general al
trezoreriei statului şi necesităţile de finanţare se poate realiza prin utilizarea
instrumentelor de administrare a lichidităţilor şi fluxului de numerar.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută ale Ministerului Economiei şi Finanţelor
pot fi efectuate prin contul curent în valută deschis la Banca Naţională a României sau
prin conturi corespondente în valută deschise la instituţii de credit, pe bază de convenţii
încheiate între părţi. Selectarea instituţiilor de credit se efectuează prin licitaţie, în baza
legislaţiei în vigoare.
Prin aceste conturi se efectuează, fără a se limita la acestea, operaţiuni privind
datoria publică guvernamentală şi fonduri externe nerambursabile.
Disponibilităţile în valută pot fi fructificate în mod direct de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor prin plasamente la instituţii de credit sau la instituţii financiare,
în condiţiile şi utilizând instrumentele stabilite prin normele emise în aplicarea
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Dobânzile încasate la plasamentele efectuate din disponibilităţile în valută
reprezintă venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul în lei al acestora,
determinat la cursul de schimb valabil la data efectuării operaţiunii, se virează la
bugetul Trezoreriei Statului în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data
încasării.
Disponibilităţile în valută, care, potrivit reglementărilor în vigoare, privesc
fonduri publice gestionate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, se păstrează în conturi
distincte, deschise la instituţiile de credit nominalizate în actul normativ de aprobare a
creditelor sau a împrumuturilor nerambursabile ori desemnate conform procedurilor de
licitaţie specifice instituţiei creditoare internaţionale.
Instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în valută prin
conturi deschise la instituţii de credit selectate de către acestea prin licitaţie, în baza
legislaţiei în vigoare.
Disponibilităţile în valută administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor,
păstrate la Banca Naţională a României, sunt purtătoare de dobândă. Rata dobânzii este
stabilită prin convenţie.
Disponibilităţile în valută administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor,
păstrate la bănci corespondente, sunt purtătoare de dobândă. Rata dobânzii se stabileşte
prin convenţiile încheiate.
(8) Dobânzile încasate de Ministerul Finanţelor Publice din fructificarea
disponibilităţilor în valută reprezintă venituri ale bugetului de stat, dacă legea nu
prevede altfel, iar dobânzile încasate din fructificarea disponibilităţilor în valută
reprezintă venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul în lei al acestora,
determinat la cursul de schimb valabil la data efectuării operaţiunii, se virează la

8
bugetul de stat sau după caz la bugetul Trezoreriei Statului, în termen de maximum 10
zile lucrătoare de la data încasării.
Trezoreria Statului acordă dobânzi la disponibilităţile în valută care, potrivit
reglementărilor legale în vigoare, sunt purtătoare de dobânzi. Dobânzile la
disponibilităţile în valută reprezintă cheltuieli ale bugetului Trezoreriei Statului.
Nivelul ratelor dobânzilor acordate la disponibilităţile se stabileşte prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Pentru toate operaţiunile derulate prin conturile de valută se plătesc comisioane
din bugetul trezoreriei statului.
Pentru operaţiunile de plăţi în valută dispuse de instituţiile publice din conturile
purtătoare de dobândă deschise la Trezoreria Statului şi pentru alte servicii prestate de
Trezoreria Statului se percep comisioane care reprezintă venituri ale bugetului
Trezoreriei Statului. Echivalentul în lei al acestora se virează de instituţiile publice la
bugetul Trezoreriei Statului în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea lunii, pe
baza situaţiei întocmite şi transmise de Ministerul Finanţelor Publice. Cuantumul
acestora se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Trezoreria Statului acordă dobânzi la disponibilităţile păstrate în contul curent
general al Trezoreriei Statului care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, sunt
purtătoare de dobânzi, cu excepţia sumelor provenite din subvenţii bugetare.
Pentru sumele păstrate în conturi deschise la Trezoreria Statului, operatorii
economici şi beneficiarii de fonduri externe nerambursabile postaderare, alţii decât
instituţiile publice, beneficiază de dobândă.
Pentru operaţiunile de plăţi dispuse din conturile purtătoare de dobândă,
derulate prin intermediul sistemelor de decontare a plăţilor de mică şi mare valoare în
relaţia cu instituţiile de credit, se percep comisioane care constituie venituri ale
bugetului Trezoreriei Statului. Cuantumul acestora se situează la nivelul comisioanelor
plătite de Trezoreria Statului către Banca Naţională a României şi Societatea Naţională
de Transfer de Fonduri şi Decontări - TRANSFOND - S.A.
Din disponibilităţile păstrate în conturile deschise la Trezoreria Statului pentru
care se acordă dobândă la vedere, se pot constitui depozite la termen, la solicitarea
scrisă a titularilor acestora.
Instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de forma de finanţare şi
subordonare, nu beneficiază de dobândă la vedere, cu excepţia disponibilităţilor
instituțiilor finantate integral din venituri proprii.
La solicitarea scrisă a instituţiilor şi autorităţilor publice finanţate integral din
venituri proprii, acestea pot constitui la Trezoreria Statului depozite la termen numai din
excedentele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale anilor precedenţi, inclusiv în
situaţia în care acestea cuprind sume primite de la alte bugete, dar pentru care legea nu
prevede regularizarea sumelor respective cu bugetele din care provin. Responsabilitatea
cu privire la sumele constituite sub formă de depozite revine în totalitate ordonatorului
de credite care îşi gestionează bugetul de venituri şi cheltuieli.
Nivelul ratelor dobânzilor la vedere şi al depozitelor la termen se stabileşte prin
ordin al ministrului finanţelor publice.
Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate
la scadenţă şi transformate în certificate de depozit, se plăteşte de la bugetul de stat.

9
 Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează, administrează şi execută bugetul
trezoreriei statului.

Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la venituri următoarele:

a) dobânzi încasate la disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului
utilizate pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetului de stat şi a bugetului
asigurărilor sociale de stat din anul curent şi din anii precedenţi;
b) dobânzi încasate la împrumuturile acordate temporar pentru răscumpărarea la
scadenţă sau înainte de scadenţă, după caz, a împrumuturilor de stat emise pentru
finanţarea ori refinanţarea datoriei publice;
c) dobânzi aferente plasamentelor financiare efectuate din echivalentul în lei al
împrumuturilor externe guvernamentale încasate în contul curent general al Trezoreriei
Statului şi utilizate pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat;
d) dobânzi încasate la împrumuturile acordate pentru acoperirea golurilor temporare
de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, precum
şi ale bugetelor fondurilor speciale;
e) dobânzi încasate la plasamentele efectuate din disponibilităţile în lei ale contului
curent general al Trezoreriei Statului şi din disponibilităţile în valută, prin operaţiuni
specifice, la instituţii de credit şi alte instituţii financiare autorizate să efectueze astfel de
operaţiuni;
f) dobânzi încasate la disponibilităţile în lei rămase în contul curent general al
Trezoreriei Statului deschis la Banca Naţională a României;
g) dobânda acumulată aferentă titlurilor de stat de tip benchmark;
h) majorări de întârziere pentru neplata creanţelor Trezoreriei Statului şi ale
bugetului Trezoreriei Statului;
i) dobânzi penalizatoare pentru nerestituirea la termen a plasamentelor colateralizate;
j) comisioane percepute pentru operaţiunile derulate în lei şi în valută prin contul
Trezoreriei Statului şi pentru alte servicii prestate de către Trezoreria Statului;
k) sumele rezultate din recuperarea prejudiciului creat în cazul afectării integrităţii
disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului;
l) alte venituri.
(3) Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la cheltuieli următoarele:
a) dobânzi plătite la disponibilităţile păstrate în conturi la vedere sau sub formă de
depozite la Trezoreria Statului;
b) dobânzi plătite la disponibilităţile în valută;
c) dobânzi aferente datoriei publice pentru plata dobânzilor aferente titlurilor de stat
de tip benchmark, precum şi pentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor externe
guvernamentale al căror echivalent în lei a fost plasat pentru finanţarea şi refinanţarea
deficitului bugetului de stat;
d) comisioane percepute la decontarea operaţiunilor prin contul curent general al
Trezoreriei Statului;
e) comisioane cuvenite instituţiilor de credit pentru operaţiunile derulate prin
conturile în lei şi valută şi pentru alte servicii prestate Trezoreriei Statului;
f) cheltuieli de funcţionare a unităţilor Trezoreriei Statului, care cuprind: cheltuieli
materiale şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea Trezoreriei Statului şi a

10
sistemelor informatice ale acesteia, taxe poştale, cheltuieli cu transportul şi asigurarea
numerarului şi valorilor, paza sediilor şi chirii, cheltuieli cu întreţinerea, funcţionarea şi
asigurarea mijloacelor de transport al numerarului şi valorilor, cheltuieli de publicitate;
g) cheltuieli de capital pentru unităţile Trezoreriei Statului;
h) cheltuieli pentru acoperirea prejudiciului creat în cazul afectării integrităţii
disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului;
i) alte cheltuieli.
Bugetul trezoreriei statului se prezintă spre aprobare Guvernului până la data de
15 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, în structura clasificaţiei bugetare aprobate
de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Bugetul trezoreriei statului se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în funcţie de evoluţia volumului
disponibilităţilor şi al depozitelor păstrate în contul curent general al trezoreriei statului şi
de evoluţia nivelului ratelor dobânzilor, poate aproba modificarea creditelor bugetare
aprobate pentru plata dobânzilor prin virări de credite de la alte subdiviziuni bugetare, în
tot cursul anului.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului trezoreriei statului, ca diferenţă
între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în anul următor şi se utilizează
pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.

2.3. Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de

plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria
statului, Banca Naţională a României, băncile comerciale şi în casierie.
În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline
bugetare ferme, instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,
inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri
proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi
disponibilităţi, în condiţii de siguranţă. Este interzis instituţiilor publice de a efectua
operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget, instituţiile publice au
obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de
venituri şi cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat în condiţiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de instituţiile publice
finanţate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi
repartizarea creditelor bugetare.
Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau
parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

11
 Grupa Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci, include: conturi la trezoreria statului
şi bănci, disponibil al bugetelor, casa şi alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu
destinaţie specială, disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii,
disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente interne.
1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci
Această grupă cuprinde: disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului
curent general al trezoreriei statului (contul 510), valorile de încasat sub forma cecurilor
(contul 511), disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile
comerciale (contul 512), disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi
interne şi externe contractate de stat (contul 513) şi garantate de stat (contul 514),
disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din
împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale
(contul 516) şi garantate de acestea (contul 517), dobânzile de plătit (contul 5181),
dobânzile de încasat (contul 5182), împrumuturi pe termen scurt primite (contul 519).
Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se
înregistrează în contabilitate distinct, faţă de cele de plătit, aferente împrumuturilor
primite pe termen scurt.
Dobânzile de plătit şi cele de încasat, în cursul exerciţiului financiar, se înregistrează la
cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente
prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont
distinct (contul 5125).
Depozitele bancare constituite în condiţiile legii, se evidenţiază distinct în cadrul
conturilor sintetice de disponibilităţi.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării
acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, se ţine distinct în lei şi în
valută.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul
utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acestea să
genereze diferenţe de curs valutar.
La finele perioadei, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor
în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt în
valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru
această dată, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, după caz.
Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor
locale
Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au
drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete
astfel:

12
 - disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzător
conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului
de stat";
- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunzător
conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor
locale";
- disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525), corespunzător
conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25
"Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local
(contul 522), disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale (contul 523), disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei
(contul 524), disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea
fondului de rezervă (contul 526), disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale
de sănătate (contul 527), disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare
silită (contul 528), disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529).
Compartimentele de creanţe bugetare din cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Direcţia generală de
administrare a marilor contribuabili vor avea în vedere următoarele:
- existenţa neconcordanţei dintre soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat"
şi contul 20 "Veniturile bugetului de stat" din contabilitatea trezoreriei statului urmare:
- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat a operaţiunilor privind drepturile
constatate şi veniturile încasate privind capitolul 17.01 "Taxe vamale şi alte taxe pe
tranzacţiile internaţionale" şi alte capitole de venituri a căror evidenţă şi raportare se
realizează de către Autoritatea Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice;
- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la nivelul direcţiilor generale
ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, a sumelor încasate din
impozitul pe venit - transmise electronic - Direcţiei generale de administrare a marilor
contribuabili pentru marii contribuabili transferaţi la 30.06.2005;
- înregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la Direcţia generală de
administrare a marilor contribuabili a sumelor încasate din impozitul pe venit -
transmise electronic de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a
municipiului Bucureşti pentru marii contribuabili transferaţi la 30.06.2005.
- posibilitatea ca soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat" să prezinte sold
creditor urmare operaţiunilor de diminuare a veniturilor încasate, potrivit legii (cote
defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA);
- conturile 7312 "Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit" şi 7352 "Sume
defalcate din TVA" se debitează pentru sumele şi cotele defalcate din impozitul pe venit,
respectiv sume defalcate din TVA prin creditul contului 520 "Disponibil al bugetului de
stat", fapt ce determină ca aceste conturi să prezinte sold debitor, prin excepţie de la
regula generală de funcţionare a conturilor de venituri".
Operaţiunea de închidere a conturilor respective se va efectua cu sume negative, (în
roşu) astfel:

13
 % = 121.09 "Rezultat
patrimonial -
buget de stat"
7312 "Cote şi sume defalcate
din impozitul pe venit"
7352 "Sume defalcate din TVA"

3. Casa şi alte valori

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice, precum şi a
mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar, se
ţine distinct în lei şi în valută (contul 531).
Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu
respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul
Finanţelor Publice, precum şi a altor reglementări în domeniu.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
La finele perioadei, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive,
depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea
dată, iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil,
după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar,
reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi
efectuate prin virament.
Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie, astfel încât
încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către trezoreria
statului pentru fiecare instituţie publică.
Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în
conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale
bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale.
Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate potrivit legii la dispoziţia instituţiilor ca
venituri proprii, se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora.
Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi
poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie, bonurile valorice
pentru carburanţi auto, biletele cu valoare nominală, tichetele de masă, alte valori etc.
(contul 532).
4. Acreditive
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, se poate solicita instituţiilor publice
deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora (contul 541).
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării
unor plăţi în numele instituţiei, se înregistrează în contabilitate distinct (contul 542).
.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială constituite în condiţiile legii, se
înregistrează în contabilitate distinct (contul 550).

14
 Alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează
în contabilitate distinct (contul 551).
Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele
anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în
contabilitate distinct (contul 552).
Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile
administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale, respectiv: disponibilul din taxe speciale
(contul 553*)), disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice
de interes local (contul 554**)), disponibilul fondului de risc (contul 555), disponibilul
din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe (contul 556***)).
În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din
valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului (contul 557) precum şi
disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din
fonduri externe nerambursabile (contul 558).
6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri
proprii
Veniturile proprii ale instituţiilor publice, precum şi subvenţiile primite de la buget în
completarea acestora, se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează
potrivit dispoziţiilor legale (conturile 560, 561).
Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii acordate de la buget, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din
care au fost acordate subvenţiile, în limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii, se reportează în anul următor.
7 Disponibil al fondurilor speciale
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale
acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au
drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete
astfel:
- disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: (contul 571),
corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate";
- disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj (contul 574), corespunzător
conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29
"Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".
8. Viramente interne
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti
între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale, precum şi între conturile de la
trezorerie sau bănci, după caz şi din casieria instituţiei.
9. Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile
Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă
Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene, cu titlu de asistenţă
financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană.

15
 Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează
numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost
acordate.
Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii
Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României, trezoreria statului sau,
după caz, la bănci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere,
memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.
Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele
recuperate şi datorate Comunităţii Europene, aflate în conturile deschise la Banca
Naţională a României, trezoreria statului sau, după caz, la bănci comerciale, sunt
purtătoare de dobândă; dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor
memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare, ale Acordului
multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între
Comisia Europeană şi Guvernul României, precum şi, după caz, conform instrucţiunilor
emise de donator.
Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a
Comunităţii Europene se alocă, se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic,
juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.
Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare
a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de
implementare, urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană,
în limita sumelor eligibile transferate.
Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională, reprezentând cofinanţarea în
bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, în scopul achitării debitelor către
Comunitatea Europeană, ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza
prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare
SAPARD, se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost
acordate.
Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a
Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu
executoriu.
Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a
contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în
conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor pentru a fi folosite
cu aceeaşi destinaţie.

C4.3. CASIERIA

Unităţile socialiste efectuează operaţiile de încasări şi plati în numerar prin

casierie, care se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului regulament
şi normelor de organizare şi funcţionare a unităţilor.

16
 În unităţile socialiste care au un volum mare de operaţii de încasări şi plati, în funcţie
de specificul şi complexitatea activităţii, se pot organiza mai multe casierii, ghişee sau
puncte de încasări şi plati, a căror activitate este coordonată de către un casier central.
Operaţiile de încasări şi plati în numerar se efectuează de casieri. La unităţile
socialiste care nu au funcţia de casier prevăzută în statul de funcţii, atribuţiile acestuia se
îndeplinesc de o altă persoana împuternicită de conducătorul unităţii.
În prezentul regulament denumirea de casier se referă şi la persoana împuternicită
sa efectueze operaţii de încasări şi plati în numerar.
Împuternicirea de casier poate fi data oricărei persoane încadrate în unitate sau în
subunităţile acesteia, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi gestionar.
Personalul cu atribuţii de control financiar şi contabilii pot îndeplini atribuţia de casier
numai cu aprobarea expresă data de ministere, celelalte organe centrale ori de comitetele
executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, în
condiţiile legii.
Casierii sunt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori, potrivit legii.
Casierul nu are dreptul sa încredinţeze exercitarea atribuţiilor sale altor persoane.
În cazul când casierul lipseşte din orice cauza, iar operaţiile de casa nu pot fi
întrerupte, acestea se vor face de persoana desemnată de casier, cu acordul
conducătorului unităţii.
Când casierul nu desemnează o persoană ori aceasta nu se prezintă sau când
conducerea unităţii nu este de acord cu persoana desemnată de casier, operaţiile de casa
vor fi făcute de o persoană delegată de conducătorul unităţii.
La operaţiile făcute de persoana delegată are dreptul sa asiste şi persoana desemnată de
casier.
Suplinirea casierului se face pe termenul stabilit de conducătorul unităţii, fără a putea
depăşi 60 de zile. La expirarea termenului stabilit se procedează la predarea-primirea
gestiunii.
Conducătorii unităţilor socialiste răspund de buna organizare şi desfăşurare a activităţii
de casierie, în vederea asigurării gospodăririi raţionale a mijloacelor băneşti şi apărării
integrităţii avutului obştesc.
Casieria trebuie sa funcţioneze într-un spaţiu adecvat, în condiţiile unei depline
securităţi. În acest scop, conducătorii unităţilor socialiste sunt obligaţi sa ia măsuri pentru
a asigura înzestrarea casieriei cu mijloace tehnice de paza şi de alarmă, în funcţie de
importanta valorilor păstrate şi sa asigure condiţiile de păstrare a numerarului în cadrul
unităţilor şi de transport la şi de la bănci sau celelalte instituţii de credit, conform
dispoziţiilor legale. În cazul în care este necesară, transmiterea sumelor în alta localitate
pentru plati se va face prin cele mai apropiate unităţi bancare, de credit sau poştale.
Conducătorii unităţilor socialiste stabilesc programul de funcţionare a casieriilor,
ţinând seama atât de orele la care subunităţile trebuie sa depună sau sa ridice numerarul,
cât şi de orele fixate pentru efectuarea vărsămintelor sau ridicarea numerarului de la
bănci sau celelalte instituţii de credit. Programul de funcţionare a casieriilor organizaţiilor
comerciale sau ale unor unităţi trebuie sa asigure primirea în aceeaşi zi a sumelor încasate
de la toate subunităţile sau magazinele din localitate. Pentru unităţile cu program
prelungit sau cu volum redus de încasări, termenele de depunere a încasărilor se aprobă
de bănci, la propunerea conducerii acestor unităţi.

17
 Numerarul şi alte valori, precum şi documentele de casa ale unităţilor socialiste, se
păstrează în tezaure, case de fier sau dulapuri metalice, care se incuie ori de câte ori
casierul părăseşte încăperea, iar la sfârşitul zilei de lucru se incuie şi se sigilează.
Unităţile socialiste sunt obligate sa depună sumele încasate în numerar la bănci sau la
celelalte instituţii de credit la care au deschise conturi şi sa ridice de la acestea numerarul
necesar pentru efectuarea plăţilor, în condiţiile prezentului regulament şi cu respectarea
celorlalte norme legale privind încasările şi plăţile în numerar.
Normele pe baza cărora unităţile socialiste pot efectua plati direct din încasări şi pot
reţine numerarul în casierii, de la o zi la alta, termenele şi condiţiile de depunere a
numerarului la bănci şi la celelalte instituţii de credit, eliberarea şi utilizarea numerarului,
precum şi efectuarea controlului bancar asupra acestor operaţii, se stabilesc de către
Banca Naţională a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate.
În exercitarea atribuţiilor ce le revin în legătura cu operaţiile de casa, băncile şi
celelalte instituţii de credit pot cere de la unităţile socialiste, cu excepţia celor din sectorul
special, datele care sunt necesare, iar acestea au obligaţia sa le furnizeze.

Efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar

Încasările în numerar ale unităţilor socialiste, altele decât ridicările de numerar de la

bănci sau de la celelalte instituţii de credit, se fac pe baza de chitanţa sau de alte
documente cu funcţie similară aprobate de organele competente.
Ridicarea sumelor în numerar de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit se face
pe baza de cecuri de numerar emise de compartimentul financiar-contabil.
Emiterea cecurilor de numerar şi ridicarea numerarului sunt permise numai pentru
alimentarea casieriei cu fonduri băneşti. Cecurile de numerar se mai pot emite de către
unităţile socialiste care au deschis conturi curente la Casa de Economii şi Consemnaţiuni
şi pentru alte operaţii decât alimentarea casieriei cu fonduri băneşti, dar numai în cazurile
aprobate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Încasările în numerar de la persoane fizice sau juridice, reprezentând contravaloarea
produselor livrate, a serviciilor prestate, a lucrărilor executate şi a altor drepturi ale
unităţii socialiste, se efectuează pe baza documentelor de încasare vizate pentru controlul
financiar preventiv, cu excepţia unor încasări de la populaţie, pentru care ministerele şi
celelalte organe centrale au stabilit, potrivit legii, ca acestea sa fie supuse controlului
ulterior.
Modul de organizare a încasărilor în numerar de către unităţile comerciale, de
transporturi, de prestări de servicii, de gospodărie comunală şi de spectacole, se stabileşte
- pentru mărfurile vândute şi serviciile prestate populaţiei - de ministere, celelalte organe
centrale sau de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului
Bucureşti, după caz.
Unităţile socialiste, cu excepţia instituţiilor de stat, pot efectua plati direct din
încasările proprii, în scopurile prevăzute de dispoziţiile legale şi în condiţiile stabilite prin
normele menţionate la art. 10 din prezentul regulament.
Instituţiile de stat depun integral, în termenele şi condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale
Ministerului Finanţelor, la bănci sau la celelalte instituţii de credit la care au deschis
conturile, direct sau prin poşta, sumele încasate ca venituri bugetare sau pentru
autofinanţarea unor unităţi sau activităţi, cu excepţia plăţilor aprobate expres prin

18
dispoziţiile legale şi a sumelor necesare pentru restituirea veniturilor greşit încasate sau
fără cauza.
Este interzisă folosirea numerarului din încasările unei unităţi pentru nevoile altei
unităţi socialiste, cu excepţia cazurilor prevăzute prin dispoziţii legale.
Unităţile socialiste care nu efectuează încasări în numerar sau realizează încasări mici
pot ridica de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit şi pot păstra în casierii, de la o
zi la alta, pentru efectuarea unor cheltuieli mărunte şi urgente, sume în numerar, în limita
soldului de casa stabilit acestora de către băncile sau instituţiile de credit la care au
deschise conturile. În caz de necesitate, băncile sau celelalte instituţii de credit pot revizui
limita soldului de casa.
Instituţiile de stat pot păstra în cadrul limitei soldului de casa numai numerarul
provenit din restituiri de avansuri nefolosite, din ridicări din contul de disponibil, precum
şi alte sume aprobate prin acte normative, cu excepţia birourilor executive ale consiliilor
populare comunale şi orăşeneşti care nu au unitate bancară în localitate şi care, în scopul
evitării deplasărilor frecvente la banca ale delegaţilor acestora pentru ridicarea
numerarului necesar efectuării unor cheltuieli gospodăreşti mărunte şi urgente, pot reţine
în cadrul limitei soldului de casa şi sumele încasate ca venituri bugetare sau pentru
autofinanţarea unor unităţi sau activităţi.
Sumele încasate de către instituţiile de stat ca venituri bugetare sau pentru
autofinanţare nu fac parte din limita soldului de casa.
Unităţile socialiste cărora li se stabileşte limita soldului de casa pot păstra în caserii,
peste aceasta limita, timp de 3 zile lucrătoare de la ridicarea numerarului, exclusiv ziua
ridicării, inclusiv ziua plăţii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retribuţiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de
asigurări sociale, pensiilor, premiilor, alocaţiilor de stat pentru copii şi a altor drepturi
asimilate acestora;
b) sumele ridicate de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit pentru plata
drepturilor cuvenite donatorilor de sânge şi donatorilor de lapte de mama, a cărăuşilor
care efectuează transporturi cu mijloace hipo, precum şi a cheltuielilor de cazare a
personalului unităţilor de construcţii sau despăgubirilor de orice natura;
c) sumele reţinute din retribuţie sau alte drepturi băneşti cu titlu de garanţii, de pensii
de întreţinere sau cu alt titlu, potrivit dispoziţiilor legale.
În cazul în care unele plati din cele menţionate la lit. a), b) şi c) se fac la subunităţi
situate în afara localităţii de sediu a unităţii, iar decontarea sumelor nu se poate face în
temeiul stabilit, băncile sau celelalte instituţii de credit pot acorda, în cazuri temeinic
justificate, termene de păstrare a numerarului mai mari de 3 zile, fără a depăşi 7 zile
lucrătoare.
Sumele neachitate în termenele de mai sus se restituie băncii sau instituţiei de credit de
la care au fost ridicate, urmând a fi eliberate ulterior, la cererea unităţii în cauza, cu
excepţia garanţiilor reţinute, care se depun la C.E.C.
De asemenea, unităţile pot păstra peste limita soldului de casa:
a) sumele încasate după terminarea programului de funcţionare a băncilor, a celorlalte
instituţii de credit la care îşi au deschise conturile sau unităţilor de poşta şi
telecomunicaţii, cu condiţia sa fie depuse sau utilizate în ziua următoare;

19
 b) sumele destinate părţilor pentru preluări de produse agricole, la unităţi cu astfel de
sarcini, potrivit normelor stabilite de către bănci sau celelalte instituţii de credit pentru
asemenea operaţii;
c) numerarul reprezentând venituri bugetare sau pentru autofinanţarea unor unităţi sau
activităţi ale instituţiilor de stat, care urmează a se depune în condiţiile şi termenele
legale.
Plăţile în numerar se fac pe baza de documente vizate pentru controlul financiar
preventiv şi aprobate de persoanele competente.
Documentele de plata, vizate şi aprobate, se predau casierului de către compartimentul
financiar-contabil.
La primirea documentelor de plata, casierul trebuie sa verifice:
a) existenta, valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata, prin
confruntarea acestora cu specimenele de semnături, comunicate în prealabil casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plata.
În cazul nerespectării uneia dintre aceste condiţii, casierul înapoiază documentele
pentru completare şi numai după ce acestea sunt completate efectuează plata.
Plăţile în numerar se fac persoanelor indicate în documente sau celor împuternicite de
acestea pe baza de procura autentificată, specială sau generala.
Plata retribuţiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurări sociale, premiilor şi
altor drepturi asimilate acestora către alte persoane decât cele indicate în documente se
poate face pe baza de împuternicire, vizate de şeful ierarhic al titularului drepturilor
băneşti, în cazul în care plata se face unui membru din familia titularului sau altei
persoane încadrate în munca în acceasi unitate.
Procura sau înscrisul de împuternicire rămâne la casier şi se anexează la documentul de
plata.
În cazul eliberării sumelor în numerar pe baza de procura generala, originalul se
restituie, reţinându-se o copie certificată de casier şi primitor, care se anexează la
documentul de plata.
Pentru plăţile făcute unor persoane din afara unităţii, casierul trebuie sa solicite
acestora actele de identitate, înscriind pe documentele de plata seria şi numărul actului de
identitate şi unitatea care l-a eliberat. Prezentarea actelor de identitate se poate solicita şi
persoanelor din cadrul unităţii, când se consideră necesar.
La efectuarea plăţilor pentru achiziţiile de ambalaje de sticla, deşeuri şi alte resurse
secundare de materii prime şi materiale, nu este obligatorie prezentarea actelor de
identitate, indiferent de valoarea achiziţiilor.
De asemenea, nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate în cazul plăţilor
făcute producătorilor pentru produsele valorificate prin cooperative de consum, în limita
unei sume de 100 lei.
Ministerele şi celelalte organe centrale vor putea stabili împreună cu Ministerul
Finanţelor şi băncile finanţatoare şi alte cazuri de achiziţionare a unor produse pentru
care nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate.
Persoanele care primesc numerarul semnează pe documentul de plata numai cu
cerneala, cu creion chimic sau cu pastă, indicând data primirii sumei.
Dacă plata se face către mai multe persoane, pe baza de state de retribuţii sau alte
documente, primitorii semnează în rubrica corespunzătoare din aceste documente.

20
 În cazul în care plata se face de către o persoană care nu are posibilitatea sa semneze
personal, primirea sumei se confirmă de o altă persoana din unitate, care înscrie pe
documentul de plata numele beneficiarului sumei şi semnează. În aceasta situaţie, pe
documentul de plata se menţionează seria şi numărul actului de identitate al primitorului,
care nu are posibilitatea sa semneze personal, şi al celui care a semnat pentru el, precum
şi unitatea care l-a eliberat.
După efectuarea plăţii, casierul aplică pe document ştampila cu textul "ACHITAT", în
cazul în care formularul nu are aceasta menţiune, indicând data operaţiei, după care
semnează pentru confirmarea plăţii.
Plata retribuţiilor şi a altor drepturi se face de casier pe baza de state de retribuţii şi
liste de plata.
În unităţile care au un număr mai mare de secţii sau subunităţi, plata retribuţiilor şi a
altor drepturi se poate efectua şi de către alte persoane desemnate în mod expres de
conducătorul unităţii.
Eliberarea sumelor pentru efectuarea acestor plati se face pe baza de proces-verbal de
plati.
Sumele primite de aceste persoane pentru plata retribuţiilor şi a altor drepturi se
justifica în termenele legale.
Plata acestor drepturi nu poate fi făcută de persoane care participă la stabilirea sumelor
de plata, la întocmirea documentelor de plata şi la verificarea lor.
La expirarea termenelor prevăzute la art. 18, pentru plata retribuţiilor şi a altor drepturi
casierul are obligaţia:
a) sa aplice pe statul de retribuţii sau celelalte documente de plata ştampila cu textul
"ACHITAT" sau sa scrie menţiunea "DEPUS", precum şi numărul şi data documentului
de depunere, în dreptul numelui persoanei căreia nu i s-a achitat sumele respective;
b) sa întocmească lista nominală a persoanelor care nu au încasat retribuţia sau alte
drepturi;
c) sa menţioneze pe centralizatorul statului de retribuţii sau al listelor de plata sumele
efectiv plătite şi cele neachitate şi sa confrunte aceste sume cu totalul documentelor
respective, după care semnează;
d) sa depună, în termenele prevăzute, la banca sau la instituţia de credit la care are
deschis contul, sumele neplătite.
Plata retribuţiilor şi a altor drepturi neridicate la termen se face pe baza de liste de plata
care cuprind: numele şi prenumele persoanei care urmează sa i se achite drepturile
respective, funcţia acesteia, marca sau numărul matricol, luna în care a figurat în stat,
suma de plata şi semnătura beneficiarului.
Unităţile economice care efectuează operaţii de achiziţii, contractări de produse,
colectări de deşeuri, precum şi cooperativele de credit, pot face plati în numerar către
predători pe baza de borderouri de achiziţii sau alte documente specifice aprobate de
organele competente.
. 28
Orice plata către populaţie se va putea face numai în măsura în care se încadrează în
prevederile legii, iar fondurile corespunzătoare sunt cuprinse în plan.

Acordarea de avansuri în numerar şi decontarea lor

21
 Unităţile pot acorda, prin casierie, avansuri în numerar persoanelor încadrate în unitate,
pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte plati care se
fac în localitatea unde unitatea îşi are sediul, până la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu
obligaţia de a justifica avansul în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la primirea lui,
exclusiv ziua primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte plati care se
fac în afara localităţii sediului unităţii, până la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligaţia
de a se justifica avansul în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobată pentru
sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau în termen de 3 zile lucrătoare de la sosirea
din delegaţie, exclusiv ziua sosirii, în cazul în care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achiziţii de produse şi colectări de deşeuri, precum şi pentru
cheltuielile expediţiilor, grupelor de cercetări geologice, în limitele şi termenele de
justificare a avansului stabilite de comun acord cu băncile sau cu celelalte instituţii de
credit care eliberează numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi alte
asemenea acţiuni, în limitele aprobate de conducătorii unităţilor şi potrivit baremurilor
stabilite de normele în vigoare, cu obligaţia de a se justifica avansul în termen de cel mult
4 zile lucrătoare de la plecarea delegaţiei sau încheierea acţiunii, exclusiv ziua plecării
delegaţiei sau încheierii acţiunii;
e) cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, diurnei, indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, cu obligaţia de a se
justifica avansul în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea din deplasare,
exclusiv ziua sosirii.
Avansurile prevăzute la alin. 1 lit. b), c), d) şi e) pot fi acordate cu cel mult 2 zile
lucrătoare înainte de plecare sau începerea acţiunilor, cu excepţia sumelor solicitate
pentru procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care
se pot elibera cu cel mult 10 zile înainte de data plecării.
Este interzisă acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral
avansul primit anterior, cu următoarele excepţii: când diurna delegaţiei prevăzute iniţial a
fost prelungită; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli de protocol, în cazul în care
în aceeaşi perioada au loc mai multe acţiuni; avansurile au fost acordate pentru
procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a
cazurilor prevăzute prin normele elaborate de organele centrale competente.
De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o altă persoana,
precum şi acordarea de avansuri în contul retribuţiei, cu excepţia cazurilor aprobate
expres prin dispoziţii legale.
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai târziu în cursul
zilei lucrătoare plecarii delegatiei sau in prima zi lucratoare de la implinirea termwnului
de justificare.
Pentru acordarea avansurilor şi justificarea acestora se foloseşte formularul "Ordin de
deplasare" sau alte documente legale.
Evidenta avansurilor acordate şi urmărirea justificării lor la termenele stabilite se
efectuează în cadrul compartimentului financiar-contabil al unităţilor.
Titularul de avans este obligat ca, în termenele stabilite pentru justificarea avansului,
sa întocmească şi sa depună, la compartimentul financiar-contabil al unităţii care i-a

22
acordat avansul, decontul de cheltuieli în care înscrie toate documentele justificative şi le
anexează la acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligaţia sa menţioneze pe
decont data primirii, care se consideră data justificării avansului.
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifică
legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura şi
destinaţia cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul şi respectarea termenului de
justificare.
În cazul în care titularii de avansuri întocmesc şi prezintă deconturi incomplete sau
anexează la acestea documente nevalabile, avansurile se consideră justificate numai cu
valoarea documentelor valabile.

În cazul în care valoarea documentului de cheltuieli depăşeşte avansul primit, decontul

verificat de compartimentul financiar-contabil se predă la casierie pentru a efectua plata
diferenţei, după care titularul de avans semnează de primirea sumei.
Titularii de avans care nu depun în termen decontările pentru justificarea
avansurilor, împreună cu documentele justificative, sau nu restituie în termen sumele
rămase necheltuite, vor plati o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra
sumelor nerestituite în termen, după caz, pentru fiecare zi de întârziere.
În cazul în care decontarea cu întârziere a avansului se datorează unor cauze cum sunt:
suspendarea circulaţiei mijlocului de transport, îmbolnăvirea titularului de avans sau alte
asemenea cazuri, conducătorul unităţii, pe baza propunerii făcute de conducătorul
compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice
penalizări de întârziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de întârziere se calculează şi asupra sumelor primite drept
avans, în cazul în care acestea nu au fost restituite cel mai târziu a doua zi de la data când
titularul de avans a fost înştiinţat ca deplasarea a fost revocată sau amânată.
În cazul în care, în urma verificării ulterioare a decontului de către organele de drept
din unitate sau din afara, se constată diferenţe de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de
întârziere se calculează asupra acestor diferenţe din ziua aducerii la cunoştinţa celui în
cauza şi până în ziua achitării sumei, în afara de situaţia în care titularul de avans este de
reacredinta, caz în care penalizarea se calculează din ziua în care a expirat termenul de
depunere a decontului.
Suma percepută ca penalizare de întârziere nu va putea depăşi debitul datorat.
Dacă titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele rămase
necheltuite la termenele stabilite ori până la data întocmirii statului de retribuţii, acestea,
inclusiv penalizarea aferentă, se reţin din retribuţia titularului de avans, în condiţiile
stabilite de lege, pe baza dispoziţiei conducătorului compartimentului cu atribuţii
financiar-contabile.
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplică măsurile prevăzute de
prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor şi restituirea sumelor necheltuite
în termenele stabilite şi nu verifică deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans în
termen de cel mult 7 zile de la primirea lor, răspunde disciplinar, administrativ sau penal,
după caz, şi material sau civil când s-au produs pagube.
Evidenta şi păstrarea numerarului

23
 Evidenta încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de casa, care se
întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative.
Zilnic, casierul totalizează operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul casei, care se
reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea se detaşează şi se predă
compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi zi, sau cel mai târziu a doua zi, împreună
cu documentele justificative, sub semnătura în registrul de casa.
Compartimentul financiar-contabil verifică, în mod obligatoriu, în aceeaşi zi sau cel
târziu a doua zi, documentele de încasări şi plati predate de casier, precum şi dacă soldul
înscris în registrul de casa este stabilit corect.
În cazul operaţiunilor de încasări se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casa
corespund cu cele din duplicatele chitanţelor emise, din carnetele de cecuri sau alte
documente specifice aprobate de organele competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifică dacă sumele care au în
casierie şi pentru care s-au emis chitanţe au fost depuse la banca sau la celelalte instituţii
de credit, la termenele şi în condiţiile stabilite.
Verificarea se face pe baza înregistrărilor din registrul de casa şi a foilor de varsamint
cu chitanţa.
În cazul operaţiunilor de plati se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casa
corespund cu cele din documentele prezentate, ca: state de retribuţii, liste de plata şi alte
asemenea, urmărindu-se cu aceasta ocazie dacă sumele depuse la banca sau la celelalte
instituţii de credit, reprezentând drepturi băneşti neachitate, au fost stabilite corect şi dacă
restituirea lor a avut loc în termen.
Plăţile în numerar care au la baza documente nejustificative legale, deşi sunt prevăzute
cu semnătura primitorului, nu se iau în consideraţie pentru justificarea soldului în
numerar existent în casa, iar sumele corespunzătoare se consideră lipsa de casa. În
aceasta situaţie se iau măsurile de recuperare prevăzute de lege, iar dacă fapta constituie
infracţiune, se sesizează organele de urmărire penală.
Numerarul existent în casierie, nejustificat cu cecuri, chitanţe sau alte documente
legale, se consideră plus în casa şi se varsă la bugetul republican, la subcapitolul "Încasări
din diverse surse", în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor.
La unităţile unde funcţionează ghişee sau alte puncte de încasări şi plati, înainte de
începerea zilei de lucru casierul central eliberează, sub semnătura, persoanelor care fac
aceste operaţii, sumele în numerar necesare efectuării plăţilor. Acestea sunt obligate sa
deconteze zilnic casierului central sumele ridicate, precum şi cele încasate în cursul zilei,
şi sa predea acestuia soldul în numerar şi documentele aferente operaţiilor efectuate.
Este interzis casierului sa ţină în casierie pachete de bancnote nenumărate şi
necontrolate, precum şi numerar şi alte valori care nu aparţin unităţii respective, cu
excepţia sumelor sau altor valori necesare efectuării operaţiilor de mandat, în limitele
prevăzute în convenţia încheiată cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Înainte de începerea activităţii zilnice, casierul este obligat sa verifice integritatea
sigiliilor şi încuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la dulapurile metalice.
În cazul în care se constată deteriorarea încuietorilor sau a sigiliului, casierul este
obligat sa comunice de îndată acest lucru conducătorului unităţii şi conducătorului
compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, care vor anunţa organele de miliţie. În
acest caz, înainte de începerea operaţiunilor de casa, conducătorul compartimentului cu

24
atribuţii financiar-contabile şi casierul, în prezenta organelor de miliţie, vor verifica
existenta numerarului şi a celorlalte valori.
Rezultatele verificării se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în două
exemplare, care se semnează de toţi cei care au participat la verificare.
Un exemplar din procesul-verbal se prezintă conducătorului unităţii, iar al doilea se
preia de organul de miliţie, în vederea cercetărilor.

Controlul respectării disciplinei de casa

În fiecare unitate socialistă se efectuează controlul inopinant al casieriei cel puţin o

dată pe luna, prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor existente în casa.
Controlul inopinant al casieriei se face de conducătorul compartimentului cu atribuţii
financiar-contabile sau de înlocuitorul acestuia ori de o altă persoana împuternicită de
conducătorul unităţii, care va semna în registrul de casa pe fila cu înregistrările din ziua
controlului.
La unităţile socialiste care au organizate casierii la subunităţi fără organe financiar-
contabile proprii şi sunt situate în alte localităţi, controlul inopinant al casieriei se poate
face trimestrial.
În cazul în care, cu prilejul controlului, se constată neconcordanţa între soldul scriptic
şi cel faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de casa, pentru a se identifica
eventualele erori de înregistrare sau alte cauze care au influenţat soldul de numerar în
casa, întocmindu-se un proces-verbal.
Dacă se constată lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau măsuri de
recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina celor vinovaţi sau prin sesizarea organelor
de urmărire penală, după caz.
Organele de control financiar intern din cadrul ministerelor, celorlalte organe
centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului
Bucureşti, cu prilejul controlului privind activitatea financiar - gestionară a unităţilor
subordonate, vor efectua şi controlul casieriei, urmărind dacă a fost respectată disciplina
de casa.
Organele de inspecţie ale Ministerului Finanţelor au dreptul sa verifice, potrivit
dispoziţiilor legale, modul în care este respectată disciplina de casa la toate unităţile
socialiste.
De asemenea, organele de inspecţie şi control din cadrul administraţiilor,
circumscripţiilor şi serviciilor financiare care verifică încasarea şi vărsarea sumelor
reprezentând impozite, taxe, alte venituri cuvenite bugetului, precum şi a primelor de
asigurare prin efectul legii, urmăresc şi respectarea prevederilor din prezentul regulament.
Băncile şi celelalte instituţii de credit au dreptul sa verifice, potrivit normelor
proprii, disciplina de casa la unităţile socialiste cu privire la respectarea termenelor şi
condiţiilor de depunere a numerarului la bănci şi celelalte instituţii de credit, a limitei
soldului de casa şi a normelor de efectuare a plăţilor în numerar.
Pentru nerespectarea termenelor de depunere a numerarului la banca şi la celelalte
instituţii de credit, a limitei soldului de casa şi a normelor de efectuare a plăţilor în
numerar din încasări se pot aplica următoarele sancţiuni:

25
 a) o penalizare de 0,05% pe zi de întârziere în următoarele situaţii: nedepunerea la
termen a încasărilor; depăşirea limitei soldului de casa; restituirea cu întârziere a
numerarului ridicat pentru plata retribuţiilor sau a altor drepturi neachitate;
b) o penalizare de 0,05% pentru încălcarea regulilor cu privire la plăţile în numerar din
încasări, calculată asupra sumei plătite;
c) interzicerea cheltuirii de numerar din încasări pe termen de până la 3 luni, în cazurile
de încălcare a regulilor cu privire la efectuarea de plati în numerar din încasări, cu
obligaţia ca în acest interval de timp orice fel de cheltuieli sa se facă numai din numerarul
ridicat de la bănci sau de la instituţiile de credit la care au deschise conturile, justificându-
se fiecare plata în parte.
Penalizarea de 0,05% pe zi de întârziere, prevăzută la lit. a), se aplica şi organelor
care încasează amenzi, precum şi altor persoane care nu au calitatea de casier, pentru
sumele încasate şi nedepuse la termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Perioada pentru care se calculează penalizarea prevăzută la lit. a) curge din ziua
următoare aceleia în care suma trebuia sa fie depusă până în ziua ce o precede pe aceea în
care suma se depune efectiv.
Penalizările aplicate unităţilor socialiste se recuperează de la persoanele vinovate, în
condiţiile legii.
Sumele încasate cu titlu de penalizare, de la persoanele vinovate de încălcarea
disciplinei de casa se varsă la bugetul republican, la subcapitolul "Încasări din diverse
alte surse".
Pentru nerespectarea regulamentului de fata răspund disciplinar, administrativ
sau penal, după caz, şi material sau civil când s-au produs pagube, conducătorul unităţii,
conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, casierul, precum şi
înlocuitorii acestora, fiecare potrivit vinovăţiei sale.
De asemenea, sunt răspunzătoare disciplinar, administrativ sau penal, după caz, şi
material sau civil când s-au produs pagube, persoanele care efectuează plata retribuţiilor
la secţii sau subunităţi, precum şi persoanele care nu au calitatea de casier, pentru sumele
încasate şi nedepuse în termenele şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Legea prevede ca reglementarile referitoare la efectuarea operațiunilor de casă se
aplică ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi
comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare precum și instituţiilor cu
capital majoritar de stat.

26