20 KATHLEEN MeGoway = Nu lasafi nici o urma din rimasifele pimantesti ale mari, lor si fie jelite de eretici. Aruncati-le in adéncul flntanii. Do, aa si pot spune ci i-am trimis chiar eu in iad. Fratele Timotei se uitd lung si plin de satisfacfie la trap, ‘utilat al Modestei pe eid clit Incepura si ducd la indeplin:. ‘cumplita sarcina. Ochii ii straluceau ca unui nebun end scoas. pe furis ceva din buzunarul sutanei sale: o suvit& din parul rosea; si strilucitor al Modestei. dati cu moartea pastorifei lor, oile vor fi usor de tiny sub control. indesa suvita inapoi ir fir si priveasca in urmi — Capitolul unu bbuzunar §i pai prin balta de singe ‘New York, in prezent Paschal, tupilaté in lenjeria de lux a camerei de attan oferite de editorul ei, se zvircolea in patul de nelinistita in somn ca in timpul zilei, Maureen mu noaptea de aproape doi ani. De la evenimentele ‘care au condus-o la descoperirea Evanghelici secre- i Magdalena, Maureen era o femeie chinuiti, atat si atunci cand era treaza. cera suficient de norocoasi si afipeascd pentru céteva ii de vise — unele supranaturale si simbolice,altele $i foarte reale. In cele mai ingrijoritoare dintre aceste vise ‘Tepetau, il intalnea pe lisus Hristos, iar El fi vorbea intr-un ‘aproape de neinjeles de promisiunea ei de a cduta 0 carte serisé de mana Lui divind, o carte numitii Cartea lubir ‘reaz, Maureen era torturata de aceste experiente din somnului; Cartea Jubirii se dovedise a fi un obiect de ‘Nu existau referinfe istorice despre un asemenea docu- {in afara cdtorva legende vagi, care fuseserd spain Evului Mediu, inainte de a disparea complet. Nu avea nici de unde si inceapa cdutirile pentru a indeplini aceasta pro- e $i pentru a isi o asemenea fantasma. Nu era nici micar22 Karnes McGowan CARTEA IUBIRIL 23 foarte sigur cd ea exist. $i, pind in prezent, Domnul isu a inst 0 copilé: Tradita spune ct Fecioara ‘venise cu nici un indiciu care si o ajute in aceasta cdutare. edind a riimas insarcinata, asa ea probabil Maureen se ruga cu fervoare in fiecare noapte si nu esueze iy de copil nu era atdt de neobisnuitd. $i totusi rmisiunea care i-a fost incredinfatl i s8 primeascd indrumare pes ‘eu zimbetul sau micus i enigmatic, parea mai tru aafla de unde si inceapai aceastl ciudatd calatorie. Evenimes ide opt sau noué ani, finnd un bebelus in brare. tele supranaturale din ultimii ani erau toate dovada de care a\c, iptat intr-un mod neobisnuit. Lisa impresia ci nevoie ci o vrajii de sorginte divind exista peste tot in jurul ci din brajele fetei $i avea un zimbet poznas. Trebuia doar si fie ribdatoare in credinga ei si si astepte. tunei surori care incearcé si-si tind fratele mai {in aceasti sear, rugiciunile ei urmau si primeasc’ un ris, ‘auunei mame cu copilul ei. Maureen privea cu atengie puns, cici primul indiciw iesi la iveald in lumea bizara si fantast iudat cand statuia it vorbi cu vocea dulce a cia visului ei Od cine crezi tu ci sunt. ifantasticd a visului nu este neobisnuit ca o statuie sit Ceaya serii se lisa deasa si greoaie pe vechile ruine. Maureen peteaien ‘sau chiar sit chicoteased, precum faicea aceasta acum. pPaisea incet printre ele, ingreunata de vis si de ceapa. Se afla intr. ‘mindstire foarte veche sau in ceea ce riimiisese din ea dupsi secole de paragind. Un zid distrus in dreapta ei fusese odati v cine esti? Fsertveer fora. ot de arhitecturé; oe ry faja a cea ce chicoti din nou sau fusese copilasul? Era imposibil _fusese un vitraliu gotic sculptat in piatré, ca un trandafir cu sase , deoarece vocile se amestecau acum cu dangatul petale, Ultimele raze de soare piitrunserd printre crengile copaci: lopot care baitea in manéstire. nae lor, inainte de a ajunge la resturile ferestrei distruse si de a lumi vei cunoaste destul de curdind, continua copila. Am na locul in care stétea Maureen. Apoi se indreptara spre te inv. aviiniatele arcade gotice, care nu mai riméseser’ legate dé se uitd cu atentie la statuie, apoi la peretele din pia- nimic deoarece zidurile ce le sustineau cdndva erau de mult timp si, apoi la ruinele arcadelor, incercdnd sit retind detalii- niste dardmaturi, Ramésite imprastiate ale unetstrluciri sterse iri side mult apuse. Candva bijuterile unui naos splendid si mare. -suntem? ‘arcadele ardtau acum, sariicacioase si stinghere, ea niste porti ‘mu raspunse. Maureen continud sa se plimbe printre bantuite spre trecut, ‘pasind cu grija prinire buruienile care crescusera si pe ONES NCAA ANS SBRRNA pres HOS ubhbaredsea prin blocurile de piatré. Luna se ridica acum, rotunda si stralu- ‘acest pridvor in timp ce pagea spre ruinele unei vecki curt. Fas pe cerul intunecat. Observed razele lunii se oglindeau cicule de lumindi multicolore aureau cu strélucirea lor 0 sculptu- ‘ce pirea 0 balta, chiar in faga ei. Se strecura prin spatiul ‘ri din piatra poroast a Fecioarei eu Pruncul, fata in nisa unui tun zid distrus gi pridvorul din piatra déramat, atrasii de erete din piatré. in care se afla apa, Era de fapt o fantana, destul de largis Indreptandu-se spre sculpturd, Maureen isi plimba degetele ca mai multi oameni sé se scalde in ea in acelasi timp. usor, mirata, peste chipul rece, din piatra, al fermecdtoarei a i ae24 Kariiueen McGowan ‘avu senzata clara side neinfeles ci aceasti fmtand era sacri foarte adéncé. Copila vorbi din now. ~ In imaginea ta din api vei gai ceea ce cauti Chipul reflectat al lui Maureen se schimba $i pentru 0 cls ea vzu 0 altd imagine, Se intinse ca sé ating’ apa, dar, cand , ccufunda mana dreapta in ea, inelul de aramé ii aluneca si cin, in fantana. ‘Maureen scoase un strigat. Inelul era obiectul sau cel mai de pret. Era o amintire vec de la lerusalim, care fi fusese daruiti in timpul cercetirilor despre viaja Mariei Magdalena, Aviind mérimea si forma 1 ‘monede, inelul era gravat cu un vechi model astral, format din noua stele asezate in cere in jurul unui soare. Imaginea aceasia era purtata de cei mai vechi crestini, pentru a le aminti ea nu sunt desparriti de Dumnezeu si pentru a face legatura intre ei s versul din rugdciunea Domnului care spune ,,Precum in Cer, a3: pe Pamant". Inelul era simbotul material al credinfei in Dun: nezeu, pe care Maureen 0 redescoperise. Faptul ci inelul caizuse ‘Pentru totdeauna in profuncimea intunecata a apei era pe edt d ‘fasietor, pe atit de socant. Ingenunchind pe marginea fantanii, ea céuta disperata, doar doar va vedea inelul undeva induntru. Era insi imposibil. Avea dreptate despre adéncime — era absolut fara fund. Resemnati didea si se ridice, cénd, deodata zari, ceva sclipitor in api Pleose! Un peste urias, un fel de pastrdv eu solzi auri, arise din ‘apa si inapoi in adancuri. Maureen astepta sa vada dacé ciudatu! peste se va intoarce. O alta sariturd din apa si pastravul ajunse in aer din now, acum parénd ci se misca in relanti. Din gura ‘Pestelui se vedea iesind inelul su de arama. ‘Maureen rimase cu gura cascaté vizdnd ca pestele indreapta spre ea. Apoi, el dadu drumul inelului din gurd sii sd cada spre ea. Isi ‘ména si inelul ii céizu in palma deschi- akielachineipaleiasatrindigt Ordusellayphepts retancocktéreicé CARTEA IUBIRIL 25 ‘gasitinelul, retrigdndu-se din now in adancul si ined o data, magia disparuse. inelul inapoi pe degetul de 1a mana dreapta, ultima dati apa, sa vada daca mai era ceva ‘acea ménastire neobisnuitd. Apa era destul de ‘elipocit usor incepu sii se aud. Un val de lumi ‘sd umple fintdna si paméntul din jurul ei. In apa ‘0 imagine. Scena reprezenta 0 vale superb, tt 1 verde, cw copaci si flori. O ploaie de din cer, poleind totul in jur. Curdnd, valea de aur, iar copacii erau acoperiti de ele. Totul irl ei, cu lumina bogata si caldé a unui mine- , auzi iar vocea copilareasca, aceeasi cu care se ‘madond neastamparata Tubirii? Atunct bine ai venit in Valea de Aur jeeea ce cauti. ‘chicot s-a mai facut auzit incd 0 data, pe masurd ce rea, aducdind-o pe Maureen la ruinele intunecate si mandstiri in lumina luni. Era ultimul lucru pe Tnainte ca alarma sii porneascé in secolul XX1, intor- ‘New York-ul de dinaintea zorilor. ; 0d ile televizate matinale nu sunt pentru cei slabi de inima. din usa camerei de hotel a lui Maureen la ora 4 dimi- ficuti de specialista in machiaj si coafurd, care fusese pentru a.o pregiti pentru un interviu ta una dintre cele lare emisiuni matinale nationale. Din fericire, femeia re insomniile lui Maureen si avusese inspiratia de a receptie si fi fie adusi o cafea inainte de a urca. en se afla in New York datorta noului siu bestseller jonal, Adevairul impotriva lumii: Evanghelia secretd a ‘Magdalena, Bazati pe experientele din viata ei, cartea ciltoria gi descoperirea sa cu socantele revelatii despre26 Karntuien MeGoway Viaja Mariei Magdalena, ea fiind cea mai iubitd discipola \,) Tisus. Desi era o jurnalistd apreciatd si seritoare de non-fictiyy de succes, Maureen hotarase si scrie aceasta carte sub form fietiune, lueru care era el insugi subiect de controversi. Presa e;, sceptica in mod necrutitor, chiar batjocoritoare. De ce, dsc, aceasta poveste era bazaté pe evenimente reale, hotdrise si , serie sub forma de fictiune? Raspunsul lui Maureen Ja. aceasti intrebare neincetati, ds, sincer, nu era de ajuns pentru lacoma presa internationali. A puns la aceleasi intrebairi la emisiuni in intreaga lume, a explicay ‘cu toati ribdarea pe care i-o mai permiteau nervii, din ce i ‘mai uzafi, c& trebuia si-si protejeze sursele pentru siguranta lors sa, Cnd relata cum propria viata fusese pusi in pericol in tin. pul ciutarii acestei vechi comori, era luata in ris gi acuzata ci cexagereaza sau chiar c& minte de dragul publicitii In scandalul de presd care urmase publicdrii Adevirului imp triva lumii, orice urmi a pacii i a intimitaji din viata ei disparv- se, Maureen era expusi tuturor felurilor de analiza publica — bine. rit gi de-a dreptul groaznic. Primise atit laude pentru curajul sav cat si ameninpari cu moartea pentru blasfemie si aproape orice alt fel de reactie dintre aceste dowd extreme. Cu toate acestea, Adeveirul impotriva lumii captase imaginatis publicului. fn timp ce criticilor si presei li se prea interesant s- atace pe Maureen, cititorii din intreaga lume, al clror numir crestea, reactionau la povestea umana cu o adiere proaspita « viet lui Tisus, spusi din perspectiva Mariet Magdalena. Maurecr ru cduta scuze pentru ci sustinea c& lisus si Maria Magdal rau sof si sofie din punet de vedere legal, c& au avut copii gic’ au propoviiduit impreund ~ i pentru c& niei unul dintre acestc Iucruri nu diminua in nici un fel caracterul divin al lui fisus. iv timpul cercetiri ei, Maureen fusese cat pe ce si fie ucisa de ce ce doreau ca mesajul acestei evanghelii si riménd secret, astfe| ‘edu a fost nevoie si o asigure cineva de autenticitatea ei. Valor precum iubirea, credinfa, iertarea $i comuniunea erau pietrele de temelie ale invapiturilor lui lisus, totus atacurile impotriva edi CARTEA IUBIRII Eo jzici respingeau sau omiteau mesajul siu real, supra controversatului mesager. Totus, citi ca romanul ei dovedea cf mesajul a avut ‘oamenilor din intreaga lume care se simtiserd religioase traditionale, ms ‘puterii, economiei si chiar a rizboiului decét asu- smulfumita de carte si de cum relatase povestea si {ncintata de fluxul de scrisori de sustinere pe din intreaga lume. Fiecare scrisoare primita de ‘care simfea ci .Maria Magdalena m-a adus inapoi la fncredere si fi intarea propria credind. Totusi, se ‘eu responsabilitatea de a spune adevarata poveste a ‘asa cum 0 descoperise, intr-un mod care ar Tumi, pentru a atrage si mai mulfi oameni care ‘sceptici. Acesta era motivul aparitici sale televizate idimineat. presei in jurul romanului su fusese mai degraba avea speranfe mai mari pentru interviul din aceas- Procucatori se pregitisera intens,intervievnd-o mult d intrebari de-a dreptul inteligente si trimitnd chiar de filmat la ea acasi, in Los Angeles, pentru informatii - De aceea, ea credea ci micar de aceasti dati cxista 0 {ntrebarile i fie corecte si documentate. a fost dezamigiti. Interviul a fost condus de una dintre iatoarele emisiunii, o personalitate national. cunoscuta inteligenta si echilibrul siu. Putea sé fie durd, dar a fost 9 igi ficuse temele, ceea ce a impresionat-o pe Maureen, 1 emisiunii arita imaginii cu Maureen in jurul lumii, cercetiri asupra vietii Mariei Magdalena. Intr-una era pe Crucii, la lerusalim, in alta urea pe varful Montségur, in il Franfei. Acest lueru a dus la prima intrebare. ‘Maureen, seri despre o asa-zisi Evanghelie pierduti a Marici dalena care a fost descoperita in sudul Franfei si despre cul- din Franfa care cred ca Maria Magdalena a ajuns acolo dupaKATHLEEN MeGowan ie. Totusi, ai fost atacati de specialist in Biblie fay, respectati aici, in SUA, care afirm® c& nu exist dovada accy, Jucru, c& nu existé de fapt nici o dovadi cd’ Maria Magdalena sr fost vreodati macar in Franfa. Ce le rispunzi? Maureen era recunoscatoare pentru intrebare. Ziarele $i rev, tele dideau ultimul cuvant intotdeauna savanjilor. De fapt,fiecsn. articol scris despre ea se incheia cu o idee academic, discre( ‘iind-o intr-un fel, cu obisnuitul dispret erudit, spundind cd nu exis, nici 0 dovada gi cd toate aceste legende despre Maria Magdalen, rau mai putin credibile decat majoritatea basmelor. Acum, ea s- decisese s& puna cate pe fat’, dacd tot i se ivise sansa de a ris. unde in sfarsitcrticilor ei la televiziunea nafional. ~ Daca savanti cauta dovada in turnurile lor de fildes, seriss in ‘mod convenabil in limba engleza si accesibild in bibliotecile lor cu ‘aer condiionat, atunci cu siguranfi nu o vor gisi. Tipul de dovada pe care Iam cdutat este unul mai organic, mai uman si mai re: Vine de la oameni si de la cultele care trdiesc aceste povesti, care fac parte din viata lor. A spune c& acestetraditi nu exist sau ny conteazi este un lucru periculos — probabil chiar xenofob si rasist. = Ohi tresiri prezentatoarea. Nu erezi c& acestea sunt ni cuvinte destul de dure? = Nu, ered cd ele sunt necesare. Au existat culte intregi in sudul Franfei si in anumite regiuni ale Italiei care au fost eradics: te pentru cd au crezut exact ceea ce e scris in cartea mea, Ei crc deau cd sunt descendenfi ai lui lisus gi ai Mariei gi practicau 0 form foarte puri a crestinismului, despre care spuneau e& provi ne direct de la lisus gi cd le-a fost adusi de Maria Magdalena dupa Rastignire, —E vorba despre catari = Da, Termenul ,catar* vine din cuviintul grec eare inseamn Puritate, deoarece ei se considerau cei mai puri crestini care locu iau in Occident. lar in singura cruciada. impotriva crestinilor declaraté vreodatd, Biserica Catolici din secolul al XIll-lea ‘@ masacrat in mas poporul catar. Inchizit tru a-i distruge pe catari. Acest popor trebui (CARTEA TUBIRIL 29 ‘numai ci stiau adevarul pur si simplu, ci erau ‘nu infelegetigresit, era 0 purificare etnicd. Geno- 2 Desigur. Dar masacrarea unui intreg popor ne mai putem ascunde dincolo de cuvintele care ustifice. Cuvantul ,cruciada era acceptabil intr-un ‘e4 ostenii omorau in numele lui Dumnezeu. si o mai numim asa, ci si spunem lucrurilor pe Ueidere in masd. Holocaust. find i auzi pe eirturarii moderni spundnd ci le culturi lor nu conteaza, e sufletul si ma gindesc cd o asemenea riutate are Bineinfeles cA au rimas foarte putine dovezi fiz Mariei Magdalena. Peste opt sute de mii de miceliriti pentru ca nimeni si nu mai gaseased di fizicd. Niciodata. lar cel mai mare dintre masacre a 22 iulic 1209 si un an mai tirziu, in 1210. Aceea este Biserica 0 sirbitoreste pe Maria Magdalena si nu Documentele Inchizitiei din acea vreme aritau ‘era ,doar 0 condamnare a celor care eredeau ci acea csatorité cu lisus”. {Ce mi duce la intrebarea de pe buzele tuturor. Sustii cd Pe care 0 spui, despre faptul cd lisus s-a cdsdtorit cu dalena, provine dintr-o Evanghelie pierduti pe care ai rt-o recent in sudul Franfei. Totusi, refuzi si-ti divulgi i si dai mai multe informatii despre misteriosul docu- i injelegem din asta? Critic ti cei mai duri spun ca ai fntreaga poveste. De ce ar trebui si te credem, cand tu nu ‘multe dovezi ci aceasta Evanghelie exist micar? ti intrebare era grea, dar important, iar Maureen trebuia nda cu mare griji. Ceea ce nu putea inca si dezviluie tum tul povesti: Evanghelia fusese dusi la Roma chiar de varul intele Peter Healy. Parintele Peter si o comisie a Vaticanului ‘acum la autentificarea documentului. Pind cénd Biserica se unfa oficial in legiturd cu nepretuitul manuscris, lucru care ar utut necesita ani de zile, lund in considerare confinutul30 Karun’ MeGowan controversat si consecinjele pentru crestinism, Maureen fusese cord si nu divulge nici unul dinte faptele legate de descoperi.| Tui. in schimb, i s-a permis si spund versiumea ei despre poves “Mariei Magdalena fir team de represali daca si doar daca o j, ‘mula ca fictiune pentru un timp. Era un compromis pe care treby, si facd, dar unul eare 0 costase scump. Se simfea inrudit& cu C., sandra, profeta din mitul grec: condamnaté s8 cunoasea si SA spun; adevarul, dar, in acelasi timp, simu fie crezuta niciodata. “Maureen lui 0 gurd de aer gi rspunse la intrebare in ce! maj ‘bun mod cu puting = Trebuie si-i protejez pe oamenii care m-au ajutat si fa aceasta descoperire. $i mai sunt multe informatii de dezvaluit, i eu nu pot pune in primejdie acele surse daca vreau si continu si am acces la ele. Pentru c& nu pot dezvalui sursele informatio: mele, a trebuit s& scriu aceasta carte ca 0 ficfiune. Sper cd poves. tea va vorbi de la sine, Slujba mea ca scritoare este de a tre7i cititorilor ideea unor posibilitati alternative ale celor mai mare\c istorisiri ale umanitajii. De aceea eu 0 numese Cea mai mareaii Poveste nespusd niciodata. $i, cu siguranta, ered din toata inim: c& este adevirata, Dar si-i isi pe oameni si 0 citeascé $i si 0 judece dupa mertele ei. Si- lism pe cititor si decida daca simi ‘cd este adevarata pentru el. = Asa vom lisa ~ si decid cititorul. Superba prezentatoare blond tinea in mand un exemplar al eartii. Adevéirul impotrivs Jumii, intr-adevar. iti mulyumim, Maureen Paschal, pentru ca ai fost alituri de noi. Un subiect fascinant, cu siguranta, dar ma tem: cd timpul nostru s-a incheiat. ‘Aceasta este marea dihotomie a televiziunii: € nevoie de ‘multe ore de pregatire pentru o emisiune care dureaza trei sav ppatru minute. Cu toate acestea, Maureen era mulfumiti c& atinsese punctele succint si cu hotirire si era recunoscdtoare at producitorilor, cét si prezentatoarei pentru tratarea corecti si inteligenta a subiectului Era abia 7.15 dimineata si Maureen era imbricata, machiatd si coafat Ia perfectie — si nu voia decat si se intoarci in pat. CARTEA IUBIRIL a » Négre va alege timpul pentru Cea Asteptata. ss-a ndiscut din jertfa mielului pascal siziua sunt egale, fica renasteri. ‘poartis Sangre va primi cheia celor din Vinerea Neagri. noua Pastorita si ne va arta Calea, Prima profetie despre L’'Antendue, Cea Asteptata, din profetile lui Sarah-Tamar din Libro Rosso Castelul Pommes Bleues! ‘Arques, Franja = in prezent Sinclair stitea in fata obiectului inchis intr-o cutie fntreaga lui bibliotecd uriagé. Cutia era ridicatd sgemineului masiv, in care acum nu mai ardea focul, idurii primaverii tirzii care poposise pe colinele din iedoc. Lordul Sinclair era un colectionar de mare tun barbat inzestrat cu putere politica si resurse finan- ‘a obfine aproape tot ceca ce igi dorea. Obiectul pe itempla avea o imensd valoare pentru el, nu doar ca un serios de obiecte istorice, ci gi ca un simbol a cre- sale spirituale profunde. ‘ochiul unui necunoscator, putea fi orice drapel medie- si sles, aproape fara a putea fi identificat. Petele de singe ini deveniserd o urma maronic, cici trecusera mai bine i secole si jumtate de end soldatul care purta acest dra- se execultat, Ea fusese executatd, alas (nb france in vig) (t.)