Sunteți pe pagina 1din 6

Școala Postiliceală „Henri Coandă” Năvodari

REFERAT VIRUSOLOGIE

SIDA
Informații generale

Sindromul Imunideficienței Dobândite, numit și „SIDA” reprezintă ultima fază a infecției cu


virusul HIV.

Sida, acest microb invizibil, fiind un virus, este greu de depistat. Acesta, schimbându-și
meureu structura, are capacitatea de a adopta diverse forme, iar din această cauză este dificilă
efectuarea unui vaccin.Un individ infectat cu HIV are virusul in cantitate mare in sânge,
spermă sau în secreția vaginală.

Transmitere

Virusul imunodeficienței umane (HIV) este transmis de la o persoană infectată prin 3


modalități: cale sexuală, materno-fetal si prin sânge.

Virusul HIV este un virus puțin rezistent in mediul extern.De exemplu, o picătură de sânge
infectat își va scădea infectivitatea virală la 15 minute de la expunerea în mediul cu 80%,
după 30 de minute practic pierzându-și și infectivitatea.

Virusul HIV infectează celulele limfatice și va fi localizat in fluidele corpului găsindu-se în


cantitate mare în sânge, lichidul vaginal, lichidul spermatic și limfă, deci virusul nu poate fi
luat prin:

- Strângere de mână;
- Îmbrățișare;
- Tuse sau strănut;
- Sărut;
- Salivă, transpirație sau lacrimi;
- Țânțari sau alte insecte;
- Toaletă sau alte obiecte de toaletă (săpun, prosop);
- Piscine;
- Tacâmuri, veselă;
- Birouri, bănci școlare, scaune;
- Computere, telefoane;
- Echipament sportiv.
TRASMITEREA VIRUSULUI HIV PE CALE SEXUALĂ

Se transmite atât prin sex vaginal, anal cât și prin contact sexual oral, de mare risc fiind sexul
anal datorită lipsei lubrifierii anusului cât și vascularizației intense a acestuia. Prezervativul
este eficient în prevenirea infecției cu virusul HIV.

În cuplurile heterosexuale, riscul de contaminare este mai mare în cazul femeii, datorită
suprafeței mai mare al vaginului, comparativ cu meatul ureteral.

TRANSMITEREA VIRUSULUI HIV PE CALE MATERNO-FATALĂ

Mama seropozitivă poate infecta fătul:

- Prenatal, eficiența transmiterii virusului transplacentar este totuși scăzută;


- Perinatal (în cursul nașterii) prin contactul fătului cu lichidul vaginal;
- Postnatal, prin alăptare, pe de o parte datorită faptului că laptele mamei conține o
cantitate suficietă de virus, iar pe de altă parte datorită leziunilor care apar în cursul
suptului.

Prin excluderea alimentației la sân a sugarului și optarea pentru cezariană în locul nașterii
naturale, precum și prin administrarea tratamentului, riscurile de transmitere a virusului
scad la 0,3%.

TRANSMITEREA VIRUSULUI HIV PRIN SÂNGE

Se poate realiza în context medical: transfuzii de sânge contaminat, transplant, injecții,


intervenții de mică și mare chirurgie cu instrumentat incorect și incomplet sterilizat cât și
context non-medical, prin practici care presupun utilizarea acelor în comun: piercing,
tatuaje, manichiură, utilizarea acelor de ras în comun etc.

În prezent, această cale de transmitere interesează în principal consumatorii de droguri


injectabile.

SIMPTOME

Simptomele SIDA diferă în funcţie de stadiul bolii. De exemplu, o persoană infectată cu


HIV nu prezintă întotdeauna simptome în stadii incipiente ale infecţiei.
În stadiul acut al infecţiei, deci în intervalul imediat de după infecţie, ceea ce poate însemna
câteva zile sau 1-2 săptămâni, o persoană infectată poate prezenta simptome similare unei
răceli sau gripe, precum:

- Dureri de cap;
- Febră;
- Dureri în gât;
- Oboseală;
- Imflamarea nodulilor limfatici, de regulă cei din zona gâtului;
- Iritații pe piele;
- Apariția unor afte bucale;
- Dureri musculare sau articulare.

Astfel de simptome pot trece neobservate sau pot fi puse pe seama unei alte afecţiuni, dar
acesta este intervalul în care virusul HIV prezintă cea mai înaltă rată de contagiozitate.

În stadiul latent al infecţiei cu virusul HIV apar rareori simptome, principala manifestare
constând în inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului. Această etapă a infecţiei poate dura
chiar şi 10 ani în lipsa unui tratament corespunzător, timp în care virusul continuă să afecteaze
celulele albe (leucocitele), care asigură protecţia organismului în faţa infecţiilor de orice
natură.

Ultimul stadiu al infecţiei cu HIV netratate îl constituie instalarea SIDA, care survine de
regulă la 10-15 ani de la debutul infecţiei. În această etapă, sistemul imunitar este sever
afectat şi există un risc foarte crescut de dezvoltare a anumitor forme de cancer sau infecţii ce
se pot manifesta prin:

- Transpirații nocturne;
- Febră recurentă;
- Diaree cronică;
- Oboseală persistentă, nejustificată;
- Scăderea neintenționată în greutate;
- Iritații pe piele;
- Apariția unor pete albe sau leziuni neobișnuite pe limbă ori în cavitatea bucală.

DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

Infecţia cu HIV (Virusul imunodeficienței umane) şi întreaga ei evoluţie până la stadiul


de SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), a dobândit astăzi o importanţă
mondială, datorită numărului foarte mare de cazuri noi depistate, dar şi a mortalităţii
crescute (aproximativ 14. 000 de persoane sunt diagnosticate zilnic, iar alte 7000 de
persoane se pierd). Un aspect care trebuie numaidecât reţinut este că a fi infectat cu HIV
nu înseamnă neapărat că ai SIDA, întrucât aceasta este ultima etapă din evoluţia bolii.
Sindromul imunodeficienţei umane dobândite este rezultatul distrugerii complete a
sistemului imunitar. Astăzi, datorită numeroaselor tratamente moderne, calitatea vieţii
persoanelor seropozitive s-a îmbunătăţit vizibil, iar speranţa de viaţă este în continuă
creştere.

Izolat pentru prima dată în 1983, s-a constatat că virusul HIV aparţine familiei de
retrovirusuri, fiind un virus ARN monocatenar, a cărui  transcriere în ADN-ul gazdei se
face în prezenţa reverstranscriptazei. Studiile au arătat că o dată pătruns în organismul
gazdei, ţinta principală a acestui virus o reprezintă limfocitele CD4+ (care se găsesc
predominat la nivelul timusului şi ganglionilor limfatici), dar şi monocitele şi macrofagele
din ganglionii limfatici, plămâni, sistem nervos central. Odată infectate, limfocitele T nu
îşi mai pot exercita funcţia de apărare a organismului, iar numărul infecţiilor cu germeni
oportunişti începe să crească direct proporţional cu gradul de imunosupresie a
organismului.

PREVENȚIE

HIV este un virus care nu traieste decat foarte putin in afara organismului. Pentru a evita
contactul cu acest virus, este obligatorie:

- Folosirea mănușilor de unică folosință ori de câte ori se intră în contact cu sânge sau
orice secreții ale organismului;
- Dezinfectarea rănilor cu produse antiseptice;
- Folosirea individuală a periuței de dinti, a aparatului de ras, a acelor, seringilor,
forfecuțelor de unghii, cerceilor;
- Folosirea de seringi si ace numai de unică folosință, care nu se vor reutiliza;
- Evitarea contactelor sexuale cu parteneri multipli;
- Folosirea prezervativului in timpul relațiilor sexuale, mai ales in cazul partenerilor
întamplători;
- Evitarea manevrelor sângerânde (piercing, tatuaje).

Atenție: pilula contraceptivă nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală, deci


nici a infecției cu HIV.
BIBLIOGRAFIE:

1. https://www.helpnet.ro/infectia-cu-hiv-sida
2. https://www.arasnet.ro/informeaza-te/hivsida/transmiterea-virusului-hiv/
3. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/sida-cauze-simptome-tratament-18545497/
4. https://newsmed.ro/infectia-hiv-sida-diagnostic-si-tratament/
5. https://www.dsptimis.ro/promovare/1%20decembrie.html

S-ar putea să vă placă și