TIPURI DE PERSONALITATE

Petre Andrei-Ramon

AMF1 FARMACIE

PROFESOR ÎNDRUMATOR :ALINA STAN

Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru, fiind cea care ne dă
unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți. Suntem ființe umane diferite și acest lucru se
reflectă în existența mai multor tipuri de personalitate.

Personalitatea reprezintă ansamblul de însușiri stabile proprii, care caracterizează mental și

comportamental o persoană și o distinge ca individualitate conștientă și liberă. Este construită
din două trăsături complet diferite, și anume, temperament și caracter.

Temperamentul este o condiționare biologică, este ereditar și reprezintă ansamblul trăsăturilor

fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și stăpânirea de sine
a unei persoane. Particularitățile temperamentului țin de structura somatică, de sistemul
nervos, de mobilitatea proceselor nervoase, de resursele energetice ale fiecărei persoane în
parte.

Caracterul reprezintă ansamblul însușirilor psiho-morale ale unei persoane, care se manifestă
în modul cognitiv (de gândire) și comportamental în ideile și acțiunile sale. Trăsăturile de
caracter se formează și sunt influențate încă din primii ani de viață ai copilului de către părinți
prin obiceiurile preferențiale, valorile și normele la care se raportează ei, dar și de normele și
valorile societății în care acesta trăiește.

Există mai multe teorii despre personalitate și despre tipuri de personalități. O primă împărțire
a personalităților este:

- Personalități de tip A;
- Personalități de tip B.

Tipuri de personalitate – Personalitatea de tip A

Persoanele de tip A sunt caracterizate ca fiind:

- Luptătoare;
- Muncitoare;
- Hotărâte să aibă succes.

Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă între mai multe sarcini simultane, ceea ce
creează stres substanțial. Inițial, cei care au dezvoltat această teorie a personalității considerau
că persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare de boli cardiovasculare, însă datele
științifice adunate ulterior nu au demonstrat acest lucru.

Trăsături ale personalității de tip A

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile

variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:
 - Aplecare către multitasking;
- Competitivă;
- Foarte ambițioasă;
- Foarte organizată;
- Nu îi place să piardă timpul;
- Se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face
cu situații în care termenele sunt depășite;
- Petrece mult timp muncind;
- Foarte concentrată pe obiective;
- Stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;
- Puternic motivată;
- Nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energetică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă
dovadă de un comportament ostil.

O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat
sau dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.

Tipuri de personalități – Personalitatea de tip B

Teoretic, este opusul personalității de tip A, însă, în realitate, majoritatea persoanelor tind să
împrumute trăsături de la ambele tipuri. Persoanele de tip B tind să fie mai degajate și
relaxate, astfel că și nivelul de stres pe care îl experimentează este mai scăzut.

Trăsături ale personalității de tip B

- Tinde să petreacă mai mult timp reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire
filozofică;
- Nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite sarcini;
- Nu resimte un stres atât de mare daca nu poate îndeplinii tot ce și-a propus.

Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu surse de stres, tind să

gestioneze mai bine momentele stresante – depun eforturi în mod constant și se bucură de
realizările lor, chiar și atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau sarcinile.
Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent pe creativitate, cum ar fi cea de
scriitor, consilier, terapeut, actor, etc. În plus, persoanele B sunt mai tolerante decât cele din
categoria A.

Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung

Cunoscutul medic și psiholog elvețian Carl Jung a analizat tipurile de personalități din
perspectiva psihanalizei, fiind un apropiat al lui Sigmund Freud. El a încadrat oamenii ca
aparținând unor patru tipuri primare de funcții psihologice și a propus două perechi
dihotomice de funcții cognitive:
 - Funcțiile raționale: reflexiv R și afectiv A;
- Funcțiile iraționale: senzorial S și intuitiv I.

Reflexivul și afectivul sunt definite ca „raționale” (gânduri, sentimente, acțiuni

raționale, decizii), în timp ce senzorialul și intuitivul sunt cele „nonraționale”.

Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează informațiile din mediul exterior,
prin percepție. Acestea descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și
interpretate de către fiecare ființă în parte. Persoanele care se regăsesc în senzorial au
mai multă încredere în informații care sunt prezente, tangibile și concrete și preferă să
caute dovezi și fapte. Pe de altă parte, intuitivii tind să aibă încredere în informații mai
abstracte sau teoretice, care pot fi asociate cu alte informații (amintite sau descoperite
căutând un context sau un model mai larg).

Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele
sunt folosite pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor primite de la senzorial și
intuitiv. Reflexivul se referă la luarea deciziilor pe logică, raționament, pornind de la un
set de reguli. Afectivul se referă la luarea deciziilor privind din perspectiva
sentimentelor, emoțiilor.

Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate fie într-o formă introvertită, fie într-
una extrovertită, astfel că a definit două tipuri principale de caracter – introvert și
extrovert.

Tipuri de personalitate – Extrovertiții

- Se concentrează pe lumea exterioară;

- Sunt orientați către acțiuni concrete, măsurabile;
- Își iau energia de la ceilalți oameni;
- Preferă interacțiunea frecventă cu ceilalți.

Tipuri de personalitate – Introvertiții

- Se concentrează pe lumea interioară, pe gânduri;

- Sunt orientați după concepte, teorii si idei;
- Își iau energia din timpul petrecut singuri, în liniște;
- Preferă interacțiunea de calitate, mai rarefiată cu ceilalți.

Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a lungul vieții toate cele patru funcții,
dar sunt utilizate de către oameni în momente diferite, în funcție de circumstanțe. Cu toate
acestea, doar una dintre aceste funcții este cea reprezentativă, fiind denumită funcția
dominantă. Funcția dominantă este susținută de două funcții auxiliare, în timp ce a patra, și
cea mai puțin conștientă funcție, este opusul funcției dominante.
Funcția dominantă este cea care caracterizează conștiința, în timp ce opusul ei este reprimat și
caracterizează comportamentul inconștient. Când funcțiile inferioare inconștiente nu se
dezvoltă, rezultă un dezechilibru.

Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele două tipuri de caracter
– extrovert și introvert, duc la definirea a opt tipuri psihologice:

- Reflexiv eftravertit: analizează, planifică, organizează;

- Reflexiv introvertit: contemplă, reflectă, se descoperă pe sine și pe ceilalți, este
încăpățânat;
- Afectiv extravertit: este sociabil, înțelegător, deschis, bun comunicator;
- Afectiv introvertit: este melancolic, enigmat, individualist, sensibil;
- Senzorial extravertit: caută plăcerea, pragmatic.
- Senzorial introvertit: este detașat, pune accept pe experiențe senzoriale;
- Intuitiv extraverit: spirit aventurier, activ, este inovativ, tenace;
- Intuitiv introvertit: este idealist, visător, sensibil.

Pornind de la aceste date și adăugând dimensiunile judecată vs. percepție, a fost dezvoltat

indicatorul Myers-Briggs (MBTI – Myers-Briggs Trait Inventory), care permite identificarea
cu una dintre cele 16 personalități. De exemplu, o persoană poate avea un tip de personalitate
ISFJ (introvertit, senzorialul, afectivul, judecată).

Teoria tipurilor fundamentale de personalitate

Această teorie sugerează că există patru tipuri fundamentale de personalitate: sangvinic,

coleric, melancolic și flegmatic.

Temperamentul sangvinic

Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii generale):

- Deschise;
- Sociabile;
- Vesele;
- Optimiste;
- Neorganizate;
- Neatente.

Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o mulțime și le este ușor să socializeze. Nu
evită să își asume riscuri.

Persoanele de tip sangvinic sunt caracterizate de spontaneitate, optimism, energie și voie

bună, empatie, flexibilitate în gândire și dorință de cunoaștere. Au rezistență mare la oboseală
și efort, acționează prompt la găsirea soluțiilor pentru depășirea dificultăților și rezolvarea
problemelor, ceea ce îi face uneori să fie impulsivi și superficiali. În relațiile interpersonale
sunt agreabili, deschiși sufletește, cu valențe pentru integrare în grupuri și mereu dornici de
prietenii.

Temperamentul coleric

Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:

- Puternice, dure;
- Agresive;
- Insensibile;
- Extrovertite;
- Independente;
- Ambițioase;
- Impulsive.

Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru predispoziția de a se certa des cu
ceilalți sau de a discuta în contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși, aceste
persoane sunt ambițioase și orientate spre obiective, ceea ce le subliniază capacitatea nativa
de a fi lideri.

Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt
concentrate și analitice asupra sarcinii pe care o au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a
elabora strategii. Sunt curajoase și competitive, dar au atitudini extremiste, trec ușor de la
entuziasm la furie și pesimism, de la activism exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate,
acționează sub imperiul impulsului de moment. Au o capacitate mare de mobilizare proprie,
dar și a altor persoane.

Temperamentul melancolic

Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:

- Emotive și emoționale;
- Creative;
- Perfecționiste;
- Gânditoare;
- Sensibile.

Melancolicii tind să se concentreze pe detalii, punând accent pe gândurile și sentimentele

proprii. Sunt introvertiți și încearcă să evite prezența în mijlocul unei mulțimi. Sunt în general
mai rezervați, anxioși, dar pot fi și încrezători în anumite contexte de viață. Își doresc
perfecțiunea și astfel sunt disciplinați și orientați pe detalii.
Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale, precaute și ordonate. Tind să se conformeze
normelor convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu situațiilor de suprasolicitare,
sau celor conflictuale, intrând repede într-o stare de depresie. Se simt confortabil când trebuie
să facă un tip de muncă ce presupune rutină în condiții deja cunoscute, obișnuite, care nu
necesită decizii prompte și reacții rapide. În relațiile interpersonale sunt timide și tind să-și
subaprecieze posibilitățile de integrare într-un grup. Au nevoie permanentă de încurajare prin
supraestimare a calităților pe care le au.

Temperamentul flegmatic

Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:

- Calme, nepăsătoare;
- Diplomate;
- Amabile, liniștite;
- Flexibile.

Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili. Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și
ascundă emoțiile. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru
tipuri de temperamente, iar persoanele flegmatice încearcă să nu supere sau să nu îi deranjeze
pe ceilalți.

Specialiștii sunt de acord că se poate întâmpla frecvent ca o persoană să fie caracterizată de

două sau mai multe tipuri de temperamente, împrumutând trăsături de la fiecare. Mai mult
chiar, orice ființă umană prezintă aspecte temperamentale ce se pot identifica cu fiecare dintre
cele patru temperamente. Cu toate acestea, există de obicei două temperamente primare care
sunt exprimate mai accentuat.

Trăsături de personalitate

Tipurile de personalitate sunt diferite față de trăsăturile de personalitate, ultimele fiind

exponentul unor tendințe comportamentale. Trăsăturile de personalitate pot fi determinate de
acțiunile, atitudinile și comportamentele noastre.

Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate este denumită Big Five și include:

- Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt deschiși către noi experiențe și sunt
curioși, apreciază arta. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de deschidere,
preferă rutina și evită experiențele noi;
- Conștiinciovitate – cei care sunt conștiincioși, sunt organizați si foarte responsabili,
sunt disciplinați și concentrați pe rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de
conștiinciozitate sunt mai spontane și mai libere, chiar nepăsătoare;
- Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe, asertive și vesele. Pe de
altă parte, persoanelor introvertite le place să petreacă timp singuri;
- Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al unei persoane. Cu cât o
persoană este mai agreabilă, cu atât este mai de incredere și este dispusă să sară în
 ajutor, dând dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili sunt reci, suspicioși și nu
pot coopera; invidia poate duce la perceperea celorlalți ca nefiind agreabili;
- Nevroză – persoane obsedate, anxioase, depresive. La polul opus, persoanele cu un
grad scăzut de nevroză, tind să fie stabile emoțional.

Acest model de analiză de tipurilor de personalitate au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80 de
JM Digman și Lewis Goldberg, dar el își găsește originea pe la începutul anilor ’60.

Deși sunt elemente care alcătuiesc personalitatea fiecăruia, iar o persoană poate avea câte
puțin din fiecare, trăsăturile de personalitate mai pot fi împărțite în două mari categorii,
cumva dihotomice:

Trăsături de personalitate pozitive:

- Onestitate;
- Adaptibilitate;
- Hotărâre;
- Compasiune;
- Răbdare;
- Curaj;
- Loialitate;
- Smerenie;
- Independență;
- Optimism;
- Generozitate;
- Grad crescut de empatie;
- Imparțialitate.

Trăsături de personalitate negative:

- Arogantă;
- Predispoziția spre a minți;
- Lipsă de politețe;
- Impulsivitate;
- Răutate;
- Ipocrizie;
- Cinism.

Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de trăsături, atât pozitive, cât și
negative.

Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o atitudine pozitivă versus
una negativă va produce o interacțiune diferită. O persoană pozitivă și deschisă este pe placul
celor mai multi, față de o persoană posomorâtă și prost dispusă.
Personalitatea poate fi îmbunătățită prin psihoterapie individuală sau de grup. Experiența
ameliorării propriei personalități și, pe cale de consecință, a întregii vieți, precum și o mai
bună cunoaștere a sinelui, sunt un câștig extraordinar pentru orice ființă umană.

Tipuri de personalitate – tulburări de personalitate

Ce se întâmplă însă când apar distorsiuni în ceea ce privește percepția personală asupra
comportamentului propriu și asupra relațiilor cu ceilalți? În acest caz, putem vorbi de tulburări
de personalitate. Acestea – netratate – pot afecta serios sănătatea mintală.

Problema cu tulburările de personalitate este că, de cele mai multe ori, persoana în cauză nu
observă în propriul comportament niciun fel de disfuncție. Modul în care gândește și se
comportă i se pare natural, firesc și ajunge să sfârșește prin a da vina pe ceilalți pentru
problemele prin care ajunge să treacă și pe care, deseori, chiar el/ea le generează.

Tulburările de personalitate debutează de obicei în adolescență sau la începuturile vieții de

adult. Consecințele unei tulburări de personalitate pot fi foarte severe și afectează pe termen
lung calitatea vieții personale și profesionale a individului.

Tulburările de personalitate se împart în mai multe categorii, denumite clustere.

Tipuri de personalitate – Tulburarea depresivă

Aici vorbim de o structură difuză de cogniții și comportamente depresive ce se manifestă în

afara unui episod depresiv major și nu se explică prin tulburare distimică.

Tipuri de personalitate – Tulburarea pasiv-agresivă

Rezistență pasivă la orice solicitare socială și profesională, opoziționism, negativism, sabotaj

mascat; se manifestă în afara unui episod depresiv major și nu e tulburare distimică.

Tulburările de personalitate afectează semnificativ viața persoanelor în suferință, dar și viața

celor apropiați. Depresia, anxietatea, izolarea socială, abuzul de substanțe interzise sau chiar
gândurile suicidare sunt doar câteva dintre efectele acestora tulburări, iar ele se agravează
dacă rămân netratate. În cazul în care credeți că o persoană apropiată ar putea suferi de o
tulburare de personalitate, este important să cereți ajutorul unui psihoterapeut cât mai rapid!

Tipuri de personalitate – Concluzii

Personalitatea noastră este foarte importantă și este cea care ne definește din punct de vedere
uman, ne face unici și importanți pentru noi și ceilalți; de aceea trebuie să ne cunoaștem și să
ne îmbunătățim în mod permanent.