Odată cu destrămarea URSS Republica Moldova a trecut la o economie de piaţă liberă ce se

bazează pe liberalism economic cu toate îndeletnicirile sale . Astfel economia noastră a

început de a se dezvolta într-un alt vector , evoluţia dată putînd de a fi analizată atît la nivel
microeconomic cît şi macroeconomic.

Impactul investiţiilor străine asupra economiei unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe
care le creează se răsfrâng atât asupra producţiei de bunuri şi servicii, cât şi asupra
consumului, motivând simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce
generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii
indispensabile unei economii viabile, prospere.

La etapa actuală, potrivit prevederilor Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a

exporturilor pentru anii 2006-2015, atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor este o
prioritate strategică a Guvernului Republicii Moldova. Guvernul doreşte să orienteze
economia în direcţia activităţilor de producţie destinate exportului şi să valorifice mai eficient
potenţialul ţării în calitate de punct natural de tranzit între Est şi Vest. Totodată, conform
Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, se optează pentru
schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei şi anume, necesitatea renunțării la modelul
de creștere bazat pe consumul alimentat de remiteri în favoarea unui model dinamic bazat pe
atragerea investițiilor străine și locale, precum și dezvoltarea industriilor exportatoare de
bunuri și servicii.

Existenţa unor acorduri de comerţ şi de liber schimb la nivel mondial şi regional, presiunea
fiscală redusă, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată, amplasarea geografică strategică a
ţării, solul, clima favorabilă, existenţa tradiţiilor în industria prelucrătoare, în special în cea a
produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică
amprentă pozitivă asupra competitivităţii investiţionale a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, în comparație cu alte țări din regiune[1], climatul investiţional nu este un
atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziţia Moldovei în ratingurile
internaţionale, cât şi comparaţia directă a indicatorilor macroeconomici şi de performanţă
privind atragerea ISD între ţări. Un alt moment important se referă la faptul că aşa cum ISD
îşi au originea în afara țării noastre2, prin intermediul acestora se produce un proces de
internalizare a situaţiei economice din țările investitoare în economia şi societatea naţională.
Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 10 ani (graficul nr. 1) denotă o
creştere constantă a stocului de investiţii străine directe (peste 3.9 miliarde dolari SUA3 în
anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul
2008, se atestă evoluţia general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale,
fluxurile de ISD orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi
financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a
economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de
investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Gradul de pătrundere al capitalului străin în economie este evidenţiat într-o manieră sugestivă
de nivelul stocului de ISD pe locuitor (graficul nr. 2). Datele empirice cu privire la acest
indicator relevă discrepanţe accentuate existente între statele din regiune, iar Republica
Moldova înregistrează un nivel scăzut al acestui indicator. Comparativ cu alte ţări
ex-sovietice din regiune, Ucraina, spre exemplu, a acumulat un stoc de 1696.0 dolari SUA
per capita, iar România – 3899.0 dolari SUA per capita, pe când Ungaria se regăseşte în
fruntea clasamentului.

Fiind o economie mică și deschisă, potențialul de dezvoltare al Moldovei este legat de

strategia de integrare comercială și de investiții. Republica Moldova este situată între două
piețe mari: Uniunea Europeană (UE), care absoarbe mai mult de jumătate din exporturile
Moldovei, și Federația Rusă.

Reducerea distanței economice pînă la piețele regionale mari și obținerea beneficiilor de la

deschidere este esențială pentru depășirea constrângerilor structurale ale Moldovei și
stimularea creșterii conduse de export. Obiectivul Studiului privind comerțul în Moldova este
de a contribui la o mai bună înțelegere a factorilor și provocărilor care stau la baza
performanțelor comerțului exterior al Republicii Moldova și de a identifica reformele de
politici care pot spori competitivitatea firmelor exportatoare din Moldova și valoarea
adăugată a exporturilor lor.

" Pentru a încuraja exporturile, țara trebuie să adere la lanțurile de valoarea regionale și
globale pentru a deveni mai eficientă în ceea ce deja produce și pentru a inova. Atragerea
investițiilor, atât străine cât și locale, sunt de asemenea importante. "

Sectorul agriculturii și agroalimentare este un factor important al competitivității comerțului

internațional și a exporturilor din Moldova. Îmbunătățirea competitivității agricole a
Moldovei este un element cheie în îmbunătățirea accesului produselor agroalimentare
moldovenești pe piața Uniunii Europene și valorificarea beneficiilor potențiale ale Acordului
de asociere, inclusiv Acordul de liber schimb profund și cuprinzător (DCFTA). Obiectivul
acestei note este de a examina competitivitatea sectorului agricol al Moldovei și de a sintetiza
cercetările relevante privind șoferii și recomandările privind îmbunătățirea competitivității
agricole în Moldova, pentru factorii de decizie. Această notă examinează numeroase studii
realizate până în prezent pe sectorul agricol al Moldovei și competitivitatea exportului,
sintetizează concluziile și prezintă recomandări. Pentru ca exporturile semnificative către UE
să devină realitate, cei mai importanți și exportatorii din Moldova vor trebui să respecte
standardele înalte de calitate a produsului și trasabilitatea necesară pe aceste piețe, să
îmbunătățească calitatea ambalajelor și, în unele cazuri, să ajusteze specificațiile de clasare.
Realizarea acestui lucru necesită acțiuni pentru îmbunătățirea practicilor în timpul creșterii și
recoltei; îmbunătățirea manipulării și infrastructurii post-recoltare; și îmbunătățirea fluxului
de informații și cerințe privind piața către producători.

performanța zonelor economice libere din Moldova (engleză)

ABSTRACT

În 1995, Moldova a introdus legislația privind zonele economice libere (FEZ) cu ​scopul de a
accelera dezvoltarea socioeconomică prin atragerea investițiilor interne și străine, promovarea
exporturilor și crearea de locuri de muncă. De atunci au fost înființate șapte zone economice
gratuite care oferă avantaje fiscale și vamale. Această notă evaluează beneficiile economice
statice și dinamice ale programului în Moldova. Zonele economice libere au reușit să atragă
investiții atât din surse interne, cât și din surse străine. Zonele economice au devenit
adevărate platforme de export, generând o creștere de cinci ori a producției industriale
exportate din zonele între 2004 și 2014. În medie, ocuparea forței de muncă în zonele
economice a avut o creștere puternică în ultimii șapte ani și aproape dublată din 2008.
Dovada sugerează că zonele economice au contribuit semnificativ la diversificarea
exporturilor și la modificarea structurii economiei moldovenești. Efectul zonelor economice
asupra firmelor autohtone pare a fi modest, însă este puțin probabil să contribuie la
modernizarea tehnologică și sofisticarea economiei moldovenești. Zonele economice libere
tind să atragă activități industriale care necesită utilizarea intensivă a resurselor umane pentru
anumite operațiuni. Impactul economic al zonelor economice libere din Moldova este
ambiguu. Legislația moldovenească prevede dispoziții solide și transparente, dar problema
principală este modul în care această legislație este pusă în aplicare. Majoritatea
recomandărilor sunt axate pe simplificarea procesului de implementare, facilitând operarea
companiilor. Iată principalele recomandări pentru îmbunătățirea zonelor: (i) importanța
stimulentelor fiscale ar trebui să fie redusă prin trecerea la servicii orientate pentru
întreprinderi; (ii) reduce corupția și sporește responsabilitatea prin instituirea de proceduri și
elemente unice; (iii) stabilirea unui mecanism adecvat de monitorizare și raportare cu zonele
rezidenți și administrator; (iv) abilitarea autorității de reglementare cu capacități și capacități
instituționale relevante suplimentare; (v) rolul rezidenților în numirea administratorului ar
trebui să fie determinant; și (vi) a stabili un mecanism adecvat pentru compensarea
rezidenților zonelor pentru tratamentul restrictiv al bunurilor reale

CHIȘINĂU, 17 ian – Sputnik. În ianuarie-noiembrie 2019, Republica Moldova a exportat

mărfuri în valoare de 2,6 miliarde dolari SUA – un volum cu 3% superior celui din intervalul
corespunzător al anului 2018, potrivit datelor anunțate de Biroul Național de Statistică (BNS).
Ponderea mărfurilor reexportate în totalul exporturilor s-a redus cu 7%.

Importurile au fost de peste două ori mai mari. În primele 11 luni ale anului 2019, Republica
Moldova a importat mărfuri în valoare de 5,3 miliarde dolari, volum superior cu 1,2% celui
înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2018.

Decalajul considerabil dintre exporturi și importuri a produs un deficit al balanței comerciale

de 2,7 miliarde de dolari. Totuși, deficitul balaneței comerciale este cu 12,5 milioane de
dolari sau cu 0,5% mai mic față de cel înregistrat în ianuarie-noiembrie 2018.

În comerțul cu țările Uniunii Europene, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a

constituit 63,7% 9 (în ianuarie-noiembrie 2018 era de 66%), iar cu țările CSI – 31,7% (în
ianuarie-noiembrie 2018 era de 29,7%).

În structura exporturilor, primele trei poziții arată astfel: articole manufacturate (22,9%),
produse alimentare și animale vii (22,4%), mașini și echipament pentru transport (21,7%).

În structura importurilor, primele trei poziții se prezintă astfel: mașini și echipamente pentru
transport (23,6%), produse alimentare (22,65), articole manufacturate (21%).
Au scăzut exporturile către UE, dar au crescut către CSI

Din totalul de 2,6 miliarde de dolari, exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1,8
miliarde dolari SUA - 71,3%, în creștere cu 7,6% față de ianuarie-noiembrie 2018.

Exporturile către UE au deținut o cotă de 65,7%, iar către CSI – 15,8%. Exporturile
moldovenești către UE au scăzut cu 2,5% în ianuarie-noiembrie 2019, iar către CSI au crescut
cu 4,7%.

Astfel, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1,7
miliarde dolari SUA (cu 2,5% mai puțin față de ianuarie-noiembrie 2018), deținând o cotă de
65,7% în totalul exporturilor (69,4% - în ianuarie-noiembrie 2018).

Țările CSI au fost prezente în exporturile Republicii Moldova cu o pondere de 15,8% (în
ianuarie-noiembrie 2018 – 15,5%), ceea ce corespunde unei valori de 404,4 milioane dolari
SUA.

Reexporturile de mărfuri străine au avut o pondere de 28,7% în totalul exporturilor

moldovenești, însumând 735,4 milioane de dolari. Reexporturile au fost în scădere cu 7%,
comparativ cu perioada lunilor ianuarie-noiembrie 2018.

Mărfurile reexportate după prelucrare includ îmbrăcăminte, încălțăminte, seturi de piese auto,
cabluri, conductoare și transformatoare electrice, piese de mobilier, jucării, medicamente,
țigarete, distilate de vin, bere, băuturi alcoolice tari, motorină, uleiuri esențiale, autoturisme.

Republica Moldova exportă preponderent articole manufacturate (22,9%), produse alimentare

și animale vii (22,4%), mașini și echipament pentru transport (21,7%).

Importurile din UE au constituit 50%, iar din CSI – 24%

Din totalul importurilor făcute de Republica Moldova în primele 11 luni ale anului 2019, în
valoare de 5,3 miliarde dolari, mărfurile aduse din UE au avut o pondere de 2,6 miliarde
dolari SUA (cu 1,1% mai mult, comparativ cu ianuarie-noiembrie 2018), deținând o pondere
de 49,8% în total importuri (49,9% - în ianuarie-noiembrie 2018).

Republica Moldova a importat mai ales mașini și echipamente pentru transport (23,6%),
produse alimentare (22,65), articole manufacturate (21%).