Atitudini care fac posibila democrația

Studiu Individual
Belous Sorin RC0218

În RM cetățenii au adoptat o atitudine defetistă față de noile inegalități sociale care se

adîncesc pe zi ce trece. Intelectualii contribuie la întărirea acestei atitudini
înregimentîndu-se în taberele noilor oligarhi, legitimîndu-le poziția socială și participînd
astfel la cimentarea unei societăți nedrepte. Elita intelectuală e datoare însă să-și asume
nu doar rolul de a deconspira injustiția produsă de aceștia, ci și să propună soluții
alternative de dezvoltare cu adevărat echitabilă a societății. În acest articol intenționăm
să demonstrăm că intelectualii prin adoptarea unei perspective critice asupra realităților
sociale pot contribui într-o manieră decisivă la democratizarea autentică a societății
moldovenești. La început vom prezenta diferența dintre democrația formală și cea
participativă pentru a arăta în continuare cum elita intelectuală poate fi un factor real de
democratizare a întregii societăți prin adoptarea unei perspective critice.

Democrația formal este sistemul politic care are patru caracteristici: alegeri libere și
cinstite prin sufragiu universal; guvernare prin reprezentanții aleși ai poporului;
garantarea efectivă a libertății de exprimare și asociere; și protejarea cetățenilor de
acțiunea arbitrară a statului. În acest tip de democrație procedurile și normele garantează
realizarea dezideratului democratic de control al puterii de către cetățeni. Procesul
democratic este asigurat prin concurența între actorii politici care luptă pentru putere.
Datorită sufragiului universal, acesta are loc în funcție de numărul de voturi pe care le
obțin actorii politici. Lupta pentru putere se face astfel prin competiție între partide.
Cîștigătorul guvernează și dă dare de seamă pentru acțiunile sale în fața electoratului.
Suveranitatea este reprezentativă, iar reprezentarea se face la nivel central prin
Parlament.

Democrația participativă permite realizarea unui model democratic al consensului care

prescrie acțiunea comunicațională, al dialogului, aplicat domeniului public. Prin acest
model democratic se cere căutarea validității mai degrabă decît a eficacității. Dialogul,
atunci cînd se caută validitatea, exclude orice dominare. Dacă însă se continuă pe
direcția utilizării puterii și banilor ca metode de eficientizare, aceasta produce pierderea
sensului și alienarea.