Sunteți pe pagina 1din 15

PREZENTARE DE CAZ NR.

A.Nume şi prenume: AURELIAN DUMITRU


Sex: masculin
Data naşterii: 04.03.1978
Naţionalitate : română
Adresa: Localitatea Silistraru, Judeţul Brăila
Data internării: 15.02.2015; ora 05.45
B.Identificare socială:
Religie: ortodoxă
C.Situaţie administrativă: nu plăteşte spitalizare deoarece a venit în urgenţă

D.Descrierea pacientului:
Diagnostic la internare: INFARCT MIOCARDIC ACUT ANTERIOR-NSTEMI ÎN
EVOLUŢIE DE 24 ORE, ICC IV NYHA DISFUNCŢIE SISTOLICĂ SEVERĂ VS, HTA
GR II
Diagnostic la 72 h: INFARCT MIOCARDIC ACUT ANTERIOR-NSTEMI ÎN EVOLUŢIE
DE 24 ORE, ICC IV NYHA DISFUNCŢIE SISTOLICĂ SEVERĂ VS, HTA GR II

Diagnosticul la externare :

1. INFARCT MIOCARDIC FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST ÎN


TERITORIUL ANTERIOR
2. ICC CLASĂ III NYHA CU DISFUNCŢIE SISTOLICĂ SEVERĂ DE VS
3. REGURGITARE MITRALĂ MODERAT-SEVERĂ
4. HTAE GR III GRUP DE RISC ADIŢIONAL FOARTE ÎNALT

Motivele internării : durere retrosternală, dispnee de repaus

AHC : -

APP: HTA, Angor de efort

Condiţii de viaţă şi mediu: pensionar

Comportamente : confirmă fumatul şi consumul de alcool

Preferinţe alimentare: saramură de peşte

Activităţi preferate : prăşitul

Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 37 ani cu probleme cardiovasculare se prezintă pentru


dispnee de repaus, durere retrosternală, simptomatologie debutată de aproximativ 2 zile.

Examen clinic general


Stare generală:- gravă
Stare de nutriţie :- supraponderal, G=100 kg, Î= 1.85 m
Stare de conştienţă:- prezentă
Tegumente şi mucoase:- tegumente palide,cianotice, discrete edeme gambiere
Ţesut conjunctiv-adipos:- în exces abdominal
Sistem ganglionar:- superficial nepalpabil
Sistem muscular:- normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular:- integru
Aparat respirator:- AV prezent bilateral, raluri subcrepitante bazal

Aparat cardiovascular: -AV mărit, zgomote cardiace tahicardice, TA=200/90 mmHg,


AV= 110 b/min, suflu sistolic mitral III/ VI
Aparat digestiv:- abdomen suplu, mobil, nedureros, ficat cu marginea inferioară 2 cm sub RC
Aparat uro-genital: - loje renale libere, micţiuni fiziologice

SN: - OTS, fără deficit neurologic

EXAMENE PARACLINICE

Analize Rezultat Valori normale Unităţi de măsură


Eritrocite 4.56 3.7-5.1 10³*10³/µL
Hemoglobină 13 12-15 g/dL
Hematocrit 31.3 36-46 %
VEM 80.6 80-98 fL
HEM 28.5 27-33 pg
CHEM 31.5 32-35.5 g/dL
Lăţimea distribuţiei 15.2 11.5-14.5 %
eritrocitelor
Leucocite 6.8 4-10 *10³/µL
Granulocite 4.4 2-7 *10³/µL
Limfocite 1.9 1.2-4 *10³/µL
Monocite 0.5 0.1-0.8 *10³/µL
Granulocite % 55.2 45-72 %
Limfocite % 27.2 25-40 %
Monocite % 7.2 2-9 %
Trombocite 204 150-450 *10³/µL
Trombocitocrit 0.17 0.01-1 %
Volumul trombocitar 6.8 7.4-10.4 fL
mediu
Lăţimea distribuţiei 17 9-19 %
tombocitelor
Uree (ser) 41.7 10-50 mg/dL
CK-MB (ser) 56 <16 U/L
Sodiu 134 137-145 mmol/L
Clor (ser) 101 98-107 mmol/L
Creatinkinaza 60 30-135 U/L
Potasiu 4.9 3.6-5 mmol/L
Creatinină (ser) 0.76 0.6-1.1 mg/dL
Colesterol-LDL (ser) 114 <130 mg/dL
Trigliceride (ser) 106 40-200 mg/dL
HDL Colesterol (ser) 45 ≥ 40 mg/dL
Tratament

Medicamente Clasa Doză/orar Cale de


administrare
Plavix Antiagregante 75 mg- 1cp/zi PO
plachetare
Aspirin cardio Antitrombotice 100 mg- 1cp/zi PO
Metoprolol Betablocante 50 mg- 2 cp/zi PO
selective
Furosemid Diuretice de ansă 40 mg-1cp/zi PO
Prestarium Inhibitori ai enzimei 5 mg- ½cp/zi (seara) PO
de conversie a
angiotensinei
Norvasc Blocanţi de calciu 10 mg- 1 cp/zi PO
Simvacard Hipolipemiante 20 mg-1 cp/zi PO
NTG Coronarodilatatoare 1 cp la nevoie Sublingual
Clexane Antitrombotice 0.6 ml- 2 fl/zi SC
grupul Heparinei

Culegerea datelor

Date obiective Date subiective


Vârsta 37 ani Dispnee de repaus
Stare general gravă, supraponderal Durere retrosternală
TA=200/90 mmHg, AV= 110 b/min Tegumente palide
G=100 kg, Î= 185 cm Cianoză
Fumează, consumă alcool
CK-MB= 56 U/L

APRECIEREA INIŢIALĂ PENTRU NEVOILE FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA


HENDERSON:

NEVOIA DEPENDENT INDEPENDENT


1. A respira, a avea o bună circulaţie 3/4 1/4
2. A mânca, a bea 1/4 3/4
3. A elimina - 2/2
4. A se mişca 1/2 1/2
5. A dormi, a se odihni 1/2 1/2
6. A fi curat, a păstra tegumentele şi 2/4 2/4
mucoasele integre
7. A evita pericole 1/4 3/4
8. A comunica - 4/4
9. A acţiona conform propriilor valori şi - 4/4
a-şi practica religia
10. A fi util, a se realiza - 3/3
11. A se recrea - 4/4
12. A învăţa - 4/4

Analiza şi interpretarea datelor

Diagnostice nursing

Dx 1: Durere datorită ischemiei miocardului rezultând hipoxie prin reducerea circulaţiei


coronariene manifestată prin precordialgii.

Dx 2: Scăderea debitului cardiac datorită alterării conductibilităţii rezultând în scăderea


contractilităţii şi volumului de sânge circulant şi posibilitatea apariţiei aritmiilor.

Dx 3: Alterarea circulaţiei tisulare cardio-pulmonare datorită întreruperii circulaţiei arteriale


al ţesutului miocardului rezultând în scăderea volumului de sânge circulant, debitului cardiac
şi modificări hemodinamice.

Dx 4: Hipertermie datorită necrozei ţesutului miocardic rezultând inflamaţie manifestată prin


febră.

Dx 5: Alimentaţie insuficientă în cantitate şi calitate datorită incapacităţii de a ingera şi digera


alimente ( G/V) ca rezultat al stimulării vagale manifestată prin NPO (nimic per os).

Dx 6: Intoleranţă la activitate datorită imobilizării la pat, dezechilibrul între aportul de oxigen


şi consum, manifestată prin fatigabilitate.

Dx 7: Afectarea mobilităţii fizice datorită scăderii forţei şi toleranţei, intoleranţă la activitate


manifestată prin scăderea tonusului şi masei musculare.

Dx 8: Dificultate de a se odihni datorită precordialgiilor, anxietăţii legată de prognostic


manifestată prin insomnii, nelinişte, stres.

Dx 9: Anxietate datorită ameninţării morţii, modificării stării de sănătate manifestată prin


incapacitate de a face faţă stresului, nesiguranţei legate de viitor.

Dx 10. Cunoştinţe insuficiente despre afecţiune, cauze, investigaţii, tratament, datorită lipsei
de expunere la situaţie.

Probleme colaborative (complicaţii)

- Şoc cardiogen
- Edem pulmonar acut
- Insuficienţă cardiacă rapid progresivă
- Tulburări de ritm
Intervenţii de urgenţă:

- Prevenirea morţii subite: poziţie DD, interzicerea oricărei mişcări, psihoterapie


- Transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu ambulanţă dotată cu aparatură de
monitorizare, defibrilare şi reanimare însoţit de medic

Intervenţii în unitatea spitalicească:

- Monitorizarea pentru şoc cardiogen: paloare, tegumente reci şi umede, puls filiform,
oligurie gravă şi alterarea stării generale, zgomote cardiace estompate.
- Monitorizez pentru „şocul inexplicabil”, EPA, IC rapid progresivă, tulburările de ritm
care pot semnala un IMA chiar şi în absenţa durerii
- Pregătim trusele de urgenţă, PEV şi respiraţia artificială
- Montăm branulă pentru o cale de acces
- Asigurăm condiţiile de mediu: salon aerisit, curat, cu temperatură optimă, pat
confortabil cu somieră reglabilă, asigurarea liniştii în salon
- Instalăm pacientul în pat în poziţie comodă cu atenţie la mutarea pacientului de pe
targă, să nu depună niciun efort. Transportul se asigură cu brancarda.
- Monitorizarea FV si ECG la pat, administrare de oxigen
- Supravegherea funcţiilor vegetative: măsurarea temperaturii, urmărirea diurezei şi
scaunului, servire la pat cu bazinet şi urinar

Dx 1: Durere datorită ischemiei miocardului rezultând hipoxie prin reducerea circulaţiei


coronariene manifestată prin precordialgii.

Scop:

- Prevenirea complicaţiilor pe perioada spitalizării


- Asigurarea confortului fizic pe perioada spitalizării

Obiective:

- Calmarea durerii in următoarele 24 h


- Monitorizarea ECG şi a funcţiilor vitale 24h
- Absenţa agitaţiei, anxietăţii

Intervenţii nursing:

- Observ severitatea durerii, iradierea în membrul superior, mandibulă, gât, durată,


factori care precipită sau calmează durerea; reducerea circulaţiei la nivelul
miocardului duce la eliberare de acid lactic care irită miocardul
- Observ manifestări non verbale ale durerii ca paloare, agitaţie, dispnee, diaforeză,
senzaţia de constricţie
- Monitorizez F.V la fiecare 2-4 ore care se pot modifica datorită durerii
- Monitorizez ECG pentru a detecta aritmii ca rezultat al durerii necalmate
- Administrez analgezice de tip Morfină înainte ca durerea să devină severă care inhibă
transmiterea SNC la durere
- Administrez vasodilatator: NTG I.V. pentru a îmbunătăţi circulaţia la nivelul
miocardului şi a reduce durerea
- Asigur un mediu liniştit, confortabil, reduc stimulii din jur pentru a reduce durerea şi a
favoriza efectul medicaţiei
- Încurajez şi rămân cu pacientul până ce durerea se calmează, asigur o atmosferă
calmă, ofer suport şi reasigur bolnavul de evoluţia favorabilă pentru a diminua frica şi
anxietatea
- Educ pacientul şi familia să raporteze durerea când devine extremă deoarece creşte
efortul miocardului
- Să raporteze apariţia durerii înainte, în timpul tratamentului sau după administrarea
tratamentului deoarece poate indica extinderea IM cu scăderea funcţiei ventriculare
- Anunţ medicul dacă durerea nu se calmează cu NTG şi durează mai mult de 20 min
deoarece indică IMA

Evaluare:

Ziua 1: TA= 200/90 mmHg, AV= 110 b/min, R= 14 R/min

Pacientul prezintă durere cu iradiere în membrul superior, gât şi mandibulă. Starea pacientului
este gravă deoarece prezintă hipoxie.

Ziua 2: TA= 180/80 mm Hg, AV= 95 b/min,R= 15 R/min.

Pacientul prezintă o durere retrosternală uşoară, suprotabilă, nu mai este prezentă hipoxia,
însă pacientul este anxioas şi agitat. Pacientului i s-a administrat NTG I.V. pentru a
îmbunătăţi circulaţia la nivelul miocardului.

Ziua 3: TA= 165/80 mmHg, AV= 85b/min, R= 17 R/min

Pacientul nu mai prezintă durere, anxietatea şi agitaţia au scăzut din cauza prognosticului
favorabil şi a evoluţiei favorabile.

Ziua 4: TA= 135/80 mmHg, AV= 80 b/min,R= 17 R/min

Pacientul are o evoluţie favorabilă, nu mai prezintă anxietate şi agitaţie,dureri precordiale.

Ziua 5: TA= 130/80 mmHg, AV= 80 b/min, R= 17 R/min

Pacientul se simte bine nu mai prezintă durere retrosternală, anxietate şi agitaţie şi este
transferat la salon.

Dx 2: Scăderea debitului cardiac datorită alterării conductibilităţii rezultând în scăderea


contractilităţii şi volumului de sânge circulant şi posibilitatea apariţiei aritmiilor.

Dx 3: Alterarea circulaţiei tisulare cardio-pulmonare datorită întreruperii circulaţiei arteriale


al ţesutului miocardului rezultând în scăderea volumului de sânge circulant, debitului cardiac
şi modificări hemodinamice.
Scop: Debit cardiac adecvat şi îmbunătăţirea circulaţiei tisulare evidenţiată prin măsurători
hemodinamice normale, puls şi TA în limite normale, diureză de 30 ml/h sau mai mult, timpul
de umplere capitară de 3 sec sau mai puţin, culoarea şi temperatura tegumentelor normală,
stare mentală normală, ECG în limite de bază cu absenţa aritmiei.

Obiective: Monitorizarea FV şi ECG permanent

Intervenţii nursing:

- Monitorizez pentru TA sistolică sub 80 mmHg, puls neregulat sau mai mic de 60 pe
min sau mai mare de 100 pe min , puls apical mai mic de 60 pe min şi respiraţie
dificilă care sunt semne de reducere a debitului cardiac ca urmare a modificărilor de
ritm şi de conducere.
- Observ prezenţa ritmului de galop, zgomote cardiace asurzite şi diminuarea
zgomotelor respiratorii la auscultaţie ca manifestări de scădere a debitului cardiac
- Observ modificarea culorii tegumentelor: paloare, cianoză , temperatura tegumentelor:
tegumente reci, puls periferic, sincopă, modificări ale stării mentale, diureza la fiecare
oră. Toate acestea indică scăderea circulaţiei tisulare periferice cerebrale, renale, ca
rezultat a reducerii debitului cardiac.
- Monitorizez şi notez FV la fiecare 2-4 ore inclusiv AV (aliura ventriculară), scăderea
pulsului periferic, scăderea PVC, care indică modificări în starea cardiacă şi potenţial
de aritmii, complicaţii ca ICC
- Monitorizez ECG pentru modificări ale undei T, supradenivelarea segmentului ST,
undei Q patologice şi contracţii ventriculare premature care indică hipoxia ţesutului
miocardic şi necroză
- Monitorizez zgomotele cardiace, S1, S2, murmur, galop şi zgomotele respiratorii
diminuate sau prezenţa ralurilor care indică reducerea debitului cardiac.
- Recoltez HL, HDL colesterol, TGP, TGO, enzime cardiace: troponină, CK, CK-MB,
care pot indica afectarea cardiacă iar leucocitoza indică inflamaţie
- Administrez vasodilatatoare NTG pentru vasodilatarea coronarelor şi a îmbunătăţi
circulaţia la nivelul miocardului
- Administrez blocanţi beta adrenergici pentru a scădea nevoia de oxigen şi efortul
cardiac.
- Administrez anticoagulante (Clexane sau Fraxiparină) şi agenţi trombolitici
Streptokinază pentru a preveni emboli intravasculari şi a reduce obstrucţia cauzată de
tromboză
- Administrez oxigen pe sondă nazală pentru a combate hipoxia rezultată datorită
scăderii bioxidului de carbon
- Asigur odihnă la pat cu limitarea activităţii pentru a scădea cererea de oxigen cardiac
şi efortul miocardului
- Asigur poziţie semişezând pentru a creşte volumul TIDAL şi a facilita respiraţia
- Asigur mediul confortabil, liniştit cu minimum de stimuli deoarece anxietatea şi
stresul emoţional cresc secreţia de catecolamine şi efortul cardiac

Educ pacientul şi familia în legătura cu:


- structura şi funcţia cordului şi coronarelor, fiziopatologia IM care oferă informaţii
despre modificarea cordului şi motivează simptomele
- administrarea corectă a tuturor medicamentelor inclusiv nume, doză, frecvenţă, efecte
secundare şi ce să facă dacă apar, cum să le ia şi rezultatele spontane. Explică NTG
poate fi administrat la intervale de 5 min 3 doze pentru precordialgie
- să evite medicamentele fără prescripţie, fumatul, stresul emoţional, alţi factori de risc
în stilul de viaţă. Explic că medicamentele fără prescripţie pot interacţiona cu cele
prescrise iar stresul poate modifica starea cardiacă
- cum să-şi măsoare pulsul înainte de administrarea tonic-cardiacului şi să nu ia
Digoxinul dacă pulsul e mai mic de 60 pe min
- monitorizarea indicelui de protrombină în caz de administrarea de anticoagulante
pentru ajustarea dozei de Trombex sau Plavix
- să raporteze medicului durerea persistentă, dispneea, edemul care pot indica recurenţa
unui IM

Evaluare:

Ziua 1: TA= 200/90 mmHg, AV= 110 b/min, R= 14 R/min

Pacientul prezintă un debit cardiac redus ca urmare a modificărilor de ritm şi de conducere,


paloare, cianoză, tegumente reci şi umede.

Ziua 2: TA= 180/80 mm Hg, AV= 95 b/min, R= 15 R/min

Pacientul prezintă un debit cardiac ameliorat. Tegumentele sunt calde şi uscate, cianoza este
mai redusă, însă persistă paloarea.

Ziua 3: TA= 165/80 mmHg, AV= 80 b/min, R= 17 R/min

Pacientul are un debit cardiac normal, cu ECG în limite normale. Tegumentele sunt calde şi
uscate, fără cianoză şi cu o paloare mai puţin vizibilă.

Ziua 4: TA= 135/80 mmHg, AV= 80 b/min, R= 17 R/min

Pacientul are o evoluţie favorabilă şi fără paloare.

Ziua 5: TA= 130/80 mmHg,AV= 80 b/min,R= 17 R/min

Pacientul se simte bine nu mai prezintă modificări ECG importante şi debit cardiac scăzut.
Este transferat la salon.

Dx 4: Hipertermie datorită necrozei ţesutului miocardic rezultând inflamaţie manifestată prin


febră.

Scop:

- Asigurarea confortului fizic pe perioada febrei


- Combaterea inflamaţiei înainte şi după externare
Obiective:

- Monitorizarea temperaturii de 2 ori pe zi


- Temperatură în limite normale în 72 de ore

Intervenţii nursing:

- Monitorizez temperatura de 2 ori pe zi, febra fiind un răspuns la afectarea miocardului


- Observ pacientul pentru frisoane, diaforeză, simptome care sunt asociate cu febra
- Administrez antipiretice de tip aspirină, paracetamol, pentru a reduce temperatura prin
inhibiţia centrului termoreglării
- Asigur o ingestie de lichide de 2,5 l pe zi dacă e permis
- Baie cu buretele ca masură de confort
- Schimbarea lenjeriei de câte ori este necesar, aleză care răcoreşte pentru a menţine
temperatura dorită a corpului
- Schimbarea lenjeriei pacientului cu minimum de efort pentru pacient

Evaluare:

Ziua 1: Pacientul prezintă febră şi frisoane. Temperatura corporală măsurată la axilă este de
40°C dimineaţa şi seara este 39,6°C.

Ziua 2:Pacientul prezintă în continuare febră şi frisoane, cu o uşoară ameliorare. Temperatura


corporală măsurată la axilă este de 39,1°C dimineaţa şi seara este de 38,7°C.

Ziua 3: Pacientul prezintă o uşoară febră, dar nu mai are frisoane.Temperatura corporală
măsurată la axilă este de 38,4°C dimineaţa şi seara este de 38,2°C.

Ziua 4:Pacientul are o evoluţie favorabilă, cu o temperatură corporal de 37,1°C, pe tot


parcursul zilei.

Ziua 5:Pacientul se simte bine nu mai prezintă febră (T= 36,2°C) şi este transferat la salon.

Dx 5: Alimentaţie insuficientă în cantitate şi calitate datorită incapacităţii de a ingera şi digera


alimente ( G/V) ca rezultat al stimulării vagale manifestată prin EMPIO (nimic per os).

Scop: Asigurarea unei alimentaţii parenterale şi a unei greutăţi stabile până la vindecare.

Obiective:

- Absenţa G/V cu progrese la alimentaţie obişnuită


- Alimentaţie parenterală pe perioada de 7 zile
- Monitorizarea zilnică a greutăţii

Intervenţii nursing:

- Apreciez pentru G/V, factori care influenţează sau cauzează G/V, ca anxietate, durere
- Monitorizez şi notez caracteristicile, frecvenţa şi cantitatea vărsăturilor care indică
pierderea de lichid
- Administrez antiemeticele prescrise care controlează voma prin blocarea
chemoreceptorilor care acţionează asupra centrului vomei.
- Asigur dietă lichidă în primele zile pentru a reduce creşterea bioxidului de carbon şi a
consumului de oxigen prin procesul digestiei
- Când are voie să mănânce, asigur mese mici şi dese pentru a reduce volumul
conţinutului gastric şi efortul cardiac. Dietă hipocalorică fără alimente care
îngreunează tranzitul sau produc gaze; se pot da piureuri, supe, ouă moi, ceaiuri,
sucuri neacidulate; se interzice fumatul.
- Asigur aport de fibre în dietă pentru a preveni constipaţia
- Asigur o dietă săracă în sodiu, colesterol, grăsimi animale, cafea decofeinizată, care
cresc riscul afecţiunii coronariene şi HTA, cofeina acţionând ca stimulant în timpul
vindecării miocardului
- Asigur un mediu fără mirosuri şi imagini neplăcute care pot stimula centrul vomei
- Asigur îngrijirea cavităţii bucale după vărsătură pentru a promova confortul
- Asigur odihnă între mese pentru a reduce stimularea centrului vomei

Educ pacientul şi familia:

a. să mănânce încet şi să evite mesele copioase pentru a scădea efortul inimii

b. dietă săracă în sodiu, colesterol, alimente flatulente

c. ofer o schemă de regim cu alimente permise şi interzise pentru a reduce factorii de risc
pentru afecţiunea cardiacă.

Evaluare:

Ziua 1: Pacientul prezintă greaţă şi vărsături, nu poate ingera nimic pe cale bucală, G=100
Kg.

Ziua 2: Pacientul prezintă o ameliorare pentru greaţă şi vărsături, G= 97 Kg.

Ziua 3: Pacientul nu mai prezintă vărsături , dar persistă senzaţia de greaţă, G= 96Kg.

Ziua 4:Pacientul are o evoluţie favorabilă, nu mai prezintă greaţă şi vărsături, greutatea
rămâne aceeaşi 96 Kg şi poate ingera şi digera alimente semilichide în cantităţi mici şi dese.

Ziua 5:Pacientul se simte mai bine nu mai prezintă greaţă şi vărsături, nu mai pierde în
greutate, poate ingera şi digera alimente semilichide şi solide în cantităţi mici şi dese, şi este
transferat la salon.

Dx 6: Intoleranţă la activitate datorită imobilizării la pat, dezechilibrul între aportul de oxigen


şi consum, manifestată prin fatigabilitate.

Dx 7: Afectarea mobilităţii fizice datorită scăderii forţei şi toleranţei, intoleranţă la activitate


manifestată prin scăderea tonusului şi masei musculare.

Scop: Recuperarea pacientului în 6 luni.


Obiective:

- Reducerea slăbiciunii, oboselii şi creşterea toleranţei la activitate


- Pacientul exprimă verbal că are nivelul de energie mai mare, capacitate de a efectua
progresiv activităţile zilnice, fără oboseală şi dispnee
- Monitorizarea zilnică a FV

Intervenţii nursing:

- În prima săptămână repaus absolut; în funcţie de evoluţie se fac mişcări pasive ale
degetelor, membrelor, se schimbă poziţia în pat
- Apoi se trece la mişcări active la marginea patului, în fotoliu şi ridicarea din pat sub
controlul pulsului şi a TA
- Mers la toaletă, plimbări nelimitate în aria secţiei, duş, baie
- Creşterea gradului de dificultate a exerciţiilor
- Observ nivelul de oboseală, slăbiciune şi potenţialul de a progresa a pacientului pentru
a planifica activităţile
- Apreciez interesul şi capacitatea pacientului de a îndeplini activităţile zilnice
- Monitorizez şi notez P mai mare 120 pe min, respiraţia mai mare de 20 pe min care
sunt S/S de intoleranţă la activitate
- Observ accentuarea dispneei, precordialgiilor, ameţelii, palpitaţiilor în timpul
activităţii, de asemenea asociate cu intoleranţă la activitate
- Administrez oxigen pe sondă în timpul activităţilor pentru a îmbunătăţi perfuzia
cardiacă şi a altor organe
- Asigur odihnă la pat în timpul perioadei acute a IM, 3-7 zile şi mai târziu între
activităţi pentru a favoriza vindecarea şi a reduce cererea de oxigen
- Asigur îngrijiri organizate în limitele toleranţei pacientului
- Asist la activităţile zilnice când e necesar şi asigur perioade de odihnă
- Plasez articolele necesare la îndemâna pacientului anticipându-i nevoile pentru a
conserva energie
- Asigur exerciţii active sau pasive pentru a antrena muşchii şi articulaţiile şi a
îmbunătăţi întoarcerea venoasă
- Limitez vizitatorii şi durata vizitei deoarece odihna e vitală pentru vindecarea inimii
- Planific activităţile progresiv în limitele toleranţei şi anume, întâi stă la marginea
patului câte 5 min de 3-5 ori pe zi, apoi pe scun de 3 ori pe zi timp de 15 min,
mobilizez pentru 5 min după toleranţă
- Încurajez pacientul lăudându-i progresele

Educ pacientul şi familia :

a. Să raporteze precordialgiile, dipneea, accentuarea slăbiciunii sau ameţelii şi să


oprească activitatea în caz de apariţie a acestora- pot indica schimbarea condiţiei
cardiace sau toleranţei la activitate
b. Ghidez pentru activităţile de acasă ca şofat, menaj, urcarea scărilor, lucrul în curte,
activităţi recreative, activitate sexuală, motive care oferă suport pentru a-şi îndeplini
rolul
c. Resurse disponibile pentru reabilitare cardiacă
d. Control periodic la cardiolog şi teste de laborator, importanţa continuării îngrijirilor şi
prevenirii complicaţiilor
e. Să evite eforturi fizice (jogging) pentru a scădea solicitarea cordului
f. Perioade frecvente de odihnă pentru a conserva energia şi a preveni oboseala
g. Prima săptămână de acasă stat pe scaun, folosirea cu maximă atenţie a scărilor,
realizare de acţiuni pe termen scurt
h. A doua săptămână mers pe jos 100 m pe teren plan cu creşterea treptată cu 10 m pe zi,
urcatul pe scări
i. În a treia săptămână mers 250-300 m de 2-3 ori pe zi, efectuarea muncii casnice
j. În a patra săptămână: începutul unei vieţi normale, participarea la activităţile zilnice,
realizarea de exerciţii zilnice: înot, mers

Evaluare:

Ziua 1: Pacientul trebuie să stea în repaus absolut şi să se odihnească.

Ziua 2: Pacientul trebuie să stea în repaus absolut şi să se odihnească, poate primi vizite
limitate.

Ziua 3: Pacientul trebuie să stea în repaus absolut şi să se odihnească, poate primi vizite
limitate şi poate exercita mişcări pasive în pat.

Ziua 4:Pacientil poate primi vizite limitate, poate sta la marginea patului cel mult 5 minute de
câte 3 ori pe zi, trebuie să se odihnească.

Ziua 5:Pacientul se simte mai bine, trebuie sa se odihnească poate primi vizite, poate exercita
mişcări active de scurtă durată şi este transferată la salon. Pacientul trebuie să respecte
programul de activităţi zilnice date de medic.

Dx 8: Dificultate de a se odihni datorită precordialgiilor, anxietăţii legată de prognostic


manifestată prin insomnii, nelinişte, stres.

Scop: Liniştirea pacientului pe perioada spitalizării şi după externare.

Obiective: Pacientul să doarmă 7 ore pe noapte somn neîntrupt şi liniştit.

Intervenţii nursing:

- Apreciez cantitatea şi calitatea somnului şi mă informez în ceea ce priveşte factorii


care contribuie la tulburarea lui
- Inspectez faciesul bolnavei pentru a aprecia gradul de oboseală
- Îndepărtez factorii cauzali şi calmez durerea
- Pregătesc un cardu optim aerisind salonul înainte de culcare, încurajez pacientul să-şi
facă toaleta şi o ajut dacă e necesar
- Educ pacientul să renunţe la fumat şi pe cât posibil la alcool
- Educ pacientul ca ultima masă să fie cu 4-5 ore înainte de culcare pentru confort
abdominal şi o sfătuiesc să nu bea apă după masă
Evaluare:

Ziua 1: Pacientul prezintă insomnie, nelinişte şi anxietate din cauza durerii şi a


prognosticului.

Ziua 2: Pacientul prezintă o insomnie uşor ameliorată (poate dormi cel mult 4 ore noaptea) şi
durerea a fost ameliorată.

Ziua 3: Pacientul nu mai prezintă insomnia, anxietate şi durere.

Ziua 4:Pacientul are o evoluţie favorabilă, se poate odihni toată noaptea.

Ziua 5:Pacientul se simte bine nu mai prezintă insomnie, anxietateşi nelinişte şi este
transferată la salon.

Dx 9: Anxietate datorită ameninţării morţii, modificării stărilor de sănătate manifestată prin


incapacitatea de a face faţă stresului, nesiguranţei legate de viitor.

Scop: Asigurarea confortului psihic pe perioada spitalizării.

Obiective: Reducerea anxietăţii evidenţiată prin exprimarea verbală a pacientei că anxietatea


a scăzut, relaxarea muşchilor şi a expresiei faciale, folosirea mecanismelor de apărare.

Intervenţii nursing:

- Apreciez nivelul anxietăţii, nesiguranţei; anxietatea variează de la uşoară la severă şi


creşte nevoia de oxigen
- Apreciez factorii stresanţi interni şi externi legaţi de afecţiune, identificare necesară
pentru a dezvolta strategii de apărare constructive
- Observ manifestări verbale şi nonverbale ale anxietăţii deoarece pacienta poate să nu
fie capabilă să-şi exprime sentimentele
- Observ resursele personale ale pacientului de a face faţă la stres, anxietate, sistemele
de suport
- Administrez anxiolitice, sedative, pentru a reduce nivelul anxietăţii şi acţionează ca
depresor al nivelelelor subcorticale ale SNC, ale sistemului limbic
- Asigură un mediu liniştit, reduc stimulii auditivi, luminoşi, situaţiilor producătoare de
stres, conflicte, pentru a reduce stresul, anxietatea.
- Se interzic vizitele lungi, discuţiile cu voce tare, se evită comunicarea veştilor
neplăcute, se facilitează contactul cu pacienţii restabiliţi.
- Aplic tehnici de relaxare ca relaxarea muşchilor, ghidarea imaginaţiei, activităţi
diverse, pentru a reduce anxietatea

Educ pacientul şi familia în legătura cu :

a. Tehnici de a face faţă şi de a comunica şi rezolva problema, care permit eliberarea de


stres şi anxietate
b. Să evite situaţii stresante
c. Posibilitatea urmării unui program de consiliere antistres care oferă suportul necesar şi
strategii alternative de a face faţă

Evaluare:

Ziua 1: Pacientul prezintă anxietate severă din cauza diagnosticului.

Ziua 2: Pacientul prezintă o anxietate uşor ameliorată, este neliniştită şi îngrijorată din cauza
bolii.

Ziua 3: Pacientul prezintă o ameliorare semnificativă a anxietăţii şi neliniştii.

Ziua 4:Pacientul nu mai prezintă anxietate şi nelinişte deoarece prognosticul este unul
favorabil.

Ziua 5:Pacientul se simte bine, nu mai prezintă anxietate şi nelinişte şi este transferată la
salon.

Dx 10. Cunoştinţe insuficiente despre afecţiune, cauze, investigaţii, tratament, datorită lipsei
de expunere la situaţie.

Scop: Acumularea de cunoştinţe până la externare.

Obiective: Informarea zilnică a pacientului.

Intervenţii nursing:

- Explic pacientului noţiuni despre afecţiune, cauze, investigaţii, tratament


- Angioplastia coronariană percutanată transluminală constă în introducerea unui cateter
cu balonaş în artera coronariană pentru ai modifica lumenul şi apoi necesită repaus 4-6
ore şi supraveghere 24 h.
- Învăţ pacientul că by-pass-ul coronarian constă în „şuntarea” zonei stenozate cu
ajutorul unei grefe vasculare care necesită supravegherea în ATI timp de minim 24 h
pentru a preveni complicaţiile: HTA, hipotensiune, durere, respiraţie superficială.
- Explic pacientului modul de viaţă fară eforturi fizice şi psihice, respectarea regimului
alimentar şi a terapiei prescrise, necesitatea controlului periodic, semnele supradozării
medicamentoase digitalice (G/V , inapetenţă, extrasistole, bradicardie)
- Redarea încrederii în forţele proprii şi capacitatea de muncă
- Discutarea evoluţiei şi a nevoii de a accepta boala
- Explic necesitatea de a nu mai fuma, de a mânca adecvat, de a duce o viaţă ordonată.

Evaluare:

Ziua 1: Pacientul prezintă cunoştinţe insuficiente despre boală, cauze, investigaţii şi


tratament.

Ziua 2: Pacientul prezintă cunoştinţe minime despre boală.


Ziua 3: Pacientul prezintă cunoştinţe despre boală, cauze şi investigaţii.

Ziua 4:Pacientul prezintă cunoştinţe importante despre IMA, cât şi despre tratamentul
acestuia.

Ziua 5:Pacientul se simte bine, are cunoştinţe suficiente despre tot ce înseamnă IMA (tot ce
trebuie să ştie o pacientă), şi ar fi deacord cu o intervenţie chirurgicală pentru a avea o viaţă
mai bună.”12

1
Marie S. Jaffe – Medical – Surgical Nursing Care Plans. Nursing Diagnosis and Interventions second edition

2
Liliana Rogozea, Tatiana Oglindă, „Îngrijirea pacienţilor vol I”, Editura Romprint, Braşov, 2004, pp: 72-74

S-ar putea să vă placă și