TIFOPULOROZA

Etiologie

SALMONELLA ENTERICA
serovarietatea GALLINARUM
biovarietăţile GALLINARUM şi PULORUM –
specii imobile;

- biovarietăţile sunt asemănătoare antigenic, ambele având

antigenele O1,O9,O12;
- diferenţe – biov. pulorum produce decarboxilarea ornitinei
şi elaborează o toxină termolabilă ce afectează rozătoarele,
iar biov. gallinarum – o toxină letală ptr. iepuri şi o
endotoxină care, inoculată i.v. la păsări produce
manifestări clinice.
 Patogeneza

Pătrunde în organism (pe cale digestivă, endogenă sau

verticală) → localizare în mucoasa intestinală → inflamaţie
locală → tulburări digestive → traversează peretele intestinal→
sânge → bacteriemie → localizare în organe (ficat, splină, cord,
intestine, ovare).
 Patogeneza

-Infecţia prin ou (coajă, sau transovarian) → infectarea

embrionului şi moarte în diferite faze ale dezvoltării şi la
ecloziune.
-Dacă se produce ecloziunea
- puii mor în primele 10 zile de viaţă cu forme acute;
- se infectează în puierniţe fac forme subacute;
- puicuţele la primul ouat şi găinile adulte fac forme acute şi
cronice şi sunt purtătoare, iar ouăle sunt infectate în
procent de 80-85% şi circuitul se închide.
 Caractere epizootologice

Receptivitate:- galinaceele – găina, mai rar curca, bibilica, păunul;

- sensibilitate maximă la vârsta de 5-7 zile;
- rasele pentru ouă sunt mai receptive (Leghorn, etc.)
- excepţional – infecţie la raţă, vrabie, canar, prepeliţe.
Surse de infecţie: -păsările bolnave, ouăle provenite de la găini
purtătoare;
- lichide embrionare, embrionii şi coaja ouălor;
- fecalele puilor cu diaree albă şi a găinilor bolnave;
- boală de purtător, cu origine endogenă, avand
rezervoare→ tubul digestiv, vezicula biliară, ovarul.
 Caractere epizootologice

Căi de contaminare:
- vertical - prin ovar şi pe coaja oului;
- orizontal - pe cale respiratorie, conjunctivală şi mai ales
digestivă.

Dinamica: - evoluţie enzootică la pui (b. contagioasă) şi

sporadică la adulte;
- agravarea bolii de factori favorizanţi – carenţe
alimentare, condiţii de întreţinere
 Tabloul clinic

La puii infectaţi prin ou – evol. acut → abatere anorexie,

imobilitate, anemie, diaree albă cretacee, dopuri obstruante ale orif.
cloacal, dureri abdominale, ţiuit permanent, moarte după 1-3 zile în 90-
100% din cazuri.

La puii de peste 10 zile, infectaţi în puierniţe evol. subacut – cu

semne clinice asem., dar mai atenuate. Mortalitate până la 90%.
La găinile adulte evol. acut şi cronic.

-Forma acută – abatere, anorexie, horiplumaţie,

diaree galbenă, portocalie, febră, paliditatea crestei
şi bărbiţelor. Moarte după 3-5 zile.

-Forma cronică – mai frecv., tulb. ale ouatului: ouă

moi, aspect al cojii neuniform, cu strii de sânge,
coaja subţire sau moale, sau încetează ouatul.
Peritonite viteline prin ouat intraabdominal şi poziţie
de pinguin.
 Tabloul anatomopatologic

- La embrioni şi la puii morţi în primele zile: focare miliare pe faţa

superioară a pulmonului;
 -focare nodulare în miocard;

- enterita catarală,
- hepatomegalie,friabilitate,
- vezicula biliară dilatată.

-rezorbţia incompletă a vitelusului;

La puii infectaţi în puierniţe:
-focare necrotice în ficat,
-pneumonie şi miocardită nodulară,
-noduli în musculatura pipotei şi în mucoasa intestinală.
La găinile adulte:
-în forma acută – anemia crestei şi bărbiţelor, penele din jurul
cloacei aglutinate de fecale diareice;
-enterită catarală, ficat bronzat, friabil, splenomegalie cu
pulpa moale, roşie închis.

Ficat bronzat
La curci: – leziuni mai grave, focare necrotice în miocard.
– în forma cronică – ovarita atrofică (modificări ale foliculilor),
salpingită, peritonită fibrinoasă, pseudoconcremente;
- noduli salmonelici în miocard, pulmon, stomac musculos,
ficat degenerat.

Ovarita atrofică
Peritonită fibrinoasă La cocoşi: - orhite necrotice.