FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-

NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014

NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI.

Definiţie - necesitatea fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp
suficient, astfel încât să-i permită organismului să obţină randamentul maxim.

Independenţa în satisfacerea nevoii.

Fiinţa umană consacră o parte importantă a vieţii somnului şi odihnei.

ODIHNA este perioada în care se refac structurile alterate ale organismului, se completează
resursele energetice folosite, se transportă produşii formaţi în timpul efortului, fie în ficat - acidul
lactic, fie în rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulară de odihnă prin absenţa stării de veghe.
Somnul eliberează individul de tensiuni psihologice şi fizice şi îi permite să găsească energia
necesară activităţii cotidiene.
În timpul somnului, activităţile fiziologice descresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, a
tonusului muscular, a respiraţiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. Sporeşte secreţia hormonilor de
creştere, mai ales la pubertate.
Acestea sunt mai evidente în timpul somnului nocturn şi mai reduse în cel diurn.
Se cunosc două tipuri de somn: somnul lent şi somnul paradoxal.
Somnul lent reprezintă o veritabilă perioadă de odihnă pentru organism (numai parţial pentru
creier), are un rol reparator, restaurator, fortifiant, cu funcţie în creşterea şi reînnoirea ţesuturilor
corporale.
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creşte fluxul sanguin în
creier).
Visele se produc în somnul paradoxal. Cei treziţi din somnul paradoxal îşi amintesc precis
conţinutul visului cu detalii. În alte faze, îşi amintesc greu sau deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe măsura înaintării în noapte îşi
pierde din calitatea de somn profund şi din perioada de somn rapid.
Variaţiile în producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru a se menţine starea de independenţă este necesară respectarea ritmului somn-veghe.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de somn.

 biologici
- Vârsta. Nevoia de odihnă şi somn variază în funcţie de vârstă:
- copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminuează progresiv
până la vârsta adultă, când se stabilizează
- la persoanele vârstnice, nevoia orelor de somn rămâne nemodificată, se modifică calitatea
somnului (superficial, dificultăţi de adormire, frecvenţa trezirilor nocturne, facilitatea aţipirilor
diurne)
- Necesităţi proprii organismului. Există persoane care dorm mai puţin, păstrându-şi vioiciunea şi
puterea de muncă, în timp ce altele necesită un număr mare de ore de odihnă şi somn
- Activitatea. O activitatea fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator
- Deprinderi legate de somn. Somnul îşi are regulile sale, ritualul său, de care este necesar să se
ţină seama; culcarea la aceeaşi oră, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi înainte sau la
culcare cum sunt: lectură plăcută, baie caldă, băutură caldă sau rece; la copii, poveştile sau jocul cu
jucăria preferată favorizează somnul.
- Ritmul veghe-somn. Funcţia veghe-somn reprezintă un proces biologic a cărei periodicitate este
legată de alternanţa zi-noapte; schimbarea acestei alternanţe poate explica perturbările funcţiei
80
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014
veghe-somn apărute la speologi, cosmonauţi, muncitori care lucrează în ture.
Această perturbare veghe-somn atrage după sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice.
Somnul nocturn este mult mai odihnitor decât cel diurn.
- Capacitatea de a te destinde. Eliberarea de tensiunile nervoase, preocupările zilnice, relaxarea
fizică şi psihică favorizează instalarea somnului; dacă nu se eliberează de acestea, este posibil să
adoarmă cu mare greutate.

 psihologici
- Anxietatea, teama, neliniştea: Starea de nelinişte mai mult sau mai puţin conştientă, care produce o
puternică tensiune interioară, manifestată prin nesiguranţă şi tulburări neuro-vegetative, modifică
calitatea şi cantitatea somnului.

 sociologici
- Programul de activitate: Persoanele care au un program de muncă, variabil au ritmul veghe-somn
modificat; aceasta influenţează satisfacerea nevoii de a dormi, a te odhni. Culcarea la ore fixe,
somnul de noapte asigură odihna necesară organismului.
- Locul de odihnă: Confortul, numărul de persoane cu care împarte camera, intimitatea şi liniştea
locului de odihnă pot modifica repausul şi somnul.

MD
 Somnul
- Durata: - în funcţie de vârstă: - nou-născut: 16-20 h
- 1 an: 14-16 h
- 3 ani: 10-14 h
- 5-11 ani: 9-13 h
- adolescent: 12-14 h
- adult: 7-9 h
- persoane vârstnice: 6-8 h
- Calitatea - regenerator, calm, fără coşmaruri, fără întreruperi, adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte
odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat după luna a 3-a, iar la sfârşitul lunii a 10-a,
organizarea este ca la adult.
- vise agreabile, plăcute
 Perioade de repaus
- Pentru evitarea suprasolicitării fizice şi psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu
perioade de repaus.
- Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasă în raport cu
activitatea depusă şi necesităţile organismului au un efect binefăcător, recreativ asupra
organismului. Exemplu: pauza după ora de curs.
 Perioade de relaxare şi timp liber
- Este necesară activitatea bine organizată şi judicios alternată cu perioade de relaxare şi timp liber,
care să permită refacerea forţei fizice şi a capacităţii intelectuale. Ex. - vacanţa elevilor.
 Modalităţi folosite pentru odihnă şi relaxare
- Din mijloacele de destindere şi odihnă, de mare varietate şi complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii şi posibilităţii pacientului. Sunt evitate modalităţile care nu oferă posibilitatea
destinderii şi nu contribuie la menţinerea sănătăţii.
- Cea mai eficientă odihnă este cea activă: după activităţi fizice - activităţi intelectuale; după
activităţi intelectuale, activităţi fizice uşoare, plăcute.

IN pentru menţinerea nevoii de a dormi, a se odihni.

81
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014

- menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi deprinderile persoanei

- observă dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport cu necesităţile organismului şi
munca depusă
- îi explică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu un program stabilit
- îl învaţă tehnici de relaxare şi modalităţi care să-i favorizeze somnul prin discuţii, demonstraţii,
material documentar.

NESATISFACEREA NEVOII OE A DORMI Şl A SE ODIHNI

se repercutează negativ şi asupra celorlalte nevoi fundamentale

A comunica
• comunicare deficitară cauzată de oboseală, insomnie şi dificultate de concentrare.
A se mişca, a avea bună postură
• restrângerea activităţilor şi alterarea mobilităţii determinată de somnolenţă şi oboseală.
A-şi păstra temperatura în limite normale
• hipo-hipertermie cauzată de dezinteres pentru odihnă şi somn, hipotermie determinată de
somnolenţă accentuată.
A respira
• tulburări funcţionale ale respiraţiei şi deficit respirator prin oboseală, insomnie.
A mânca şi a bea
• deficit alimentar şi hidroelectrolitic legat de insomnii prelungite şi odihnă nesatisfăcătoare
A elimina
• perturbarea eliminărilor prin inversarea ciclului veghe-somn şi tratament cu somnifere.
A fi curat, a avea tegumentele integre
• diminuarea/incapacitatea de autoservire generală şi locală pentru activităţi de îngrijire determinate
de somnolenţă patologică şi insomnie cronică.
A se îmbrăca şi a se dezbrăca
• diminuarea capacităţii de autoservire prin insomnie sau hipersomnie.
A evita pericolele
• risc de expunere şi vulnerabilitate crescută la pericole prin oboseală, somnolenţă, tratament cu
somnifere, tranchilizante.
A trăi conform propriilor concepţii
• participare limitată la serviciul religios cauzată de insomnie, oboseală şi degradare spirituală prin
somn agitat, vise urâte.
A se realiza
• restrângerea participării la activităţi socio-profesionale şi nerealizări pe plan individual cauzate de
lipsa de somn şi odihnă.
A se recrea
• renunţarea la activităţi recreative legate de oboseală şi lipsă de odihnă.
A învăţa
• lipsa de activităţi şi programe cu scop educativ datorită somnolenţei, letargiei, scăderii puterii de
concentrare.

Dx.
1. Insomnie
2. Hipersomnie
3. Incomoditate - Disconfort
4. Oboseală
5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni
SD
82
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014
 de ordin fizic
- Afecţiuni organice, cerebrale, endocrine, constrângeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul
 de ordin psihologic
- Afectarea gândirii, anxietate, frustrare, stres, situaţie de criză, pierdere, separare
 de ordin sociologic şi lipsa cunoaşterii
- Eşecul funcţiei, lipsa cunoştinţelor, insuficienţa cunoaşterii de sine, anturaj inadecvat, temperatura,
ambianţa inadecvată, creşterea stimulilor senzoriali în locuinţă şi nu numai.

PROCESUL NURSING
Dx. 1. Insomnie: dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind
MD
 Somn perturbat
- Numărul de ore de somn. Ore insuficiente de somn - durata totală de 6 ore
- Insomnii iniţiale - pacientul adoarme foarte greu după care doarme până dimineaţa
- Insomnii terminale - după o adormire normală, se trezeşte şi nu mai poate adormi
- Calitatea somnului - Pacienţii nu sunt satisfăcuţi de somnul lor întrerupt, agitat, superficial
- Insomnii dormiţionale - apariţia multiplelor perioade de veghe, care survin în timpul nopţii,
fărâmiţând somnul nocturn; trezirile durează vreme îndelungată, sunt chinuitoare; aceste treziri pot
fi după vise cu conţinut neplăcut sau coşmaruri
- Insomnii predormiţionale - stare de veghe prelungită până la instaurarea somnului
- Insomnii postdormiţionale - survin la vârstnici şi mai ales la cei care se culcă la ore timpurii.
 Aţipiri în timpul zilei
Pacientul aţipeşte pentru durate scurte de timp; în funcţie de durata şi numărul lor, ele pot
completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn; unii pacienţi dorm în timpul zilei şi somnul de noapte
este de scurtă durată, dar totalizează numărul necesar de ore de somn (falsa insomnie).
 Coşmaruri. Vis penibil, dominant; pacientul se trezeşte brusc din somn, neliniştit, agitat,
adoarme din nou cu greutate.
 Somnambulism. Tulburare paroxistică de somn; pacientul se dă jos din pat şi începe să umble
prin cameră, străzi, locuri periculoase; are privirea rătăcită, mişcări dezordonate, nu vorbeşte, nu
răspunde la întrebări; după un timp se întoarce, se culcă, adoarme.
 Apatie = lipsa de interes faţă de ambianţă şi propria persoană. Rămâne în pat timp îndelungat în
căutarea somnului.
 Pavor nocturn = stare de spaimă intensă, care apare în timpul somnului, mai frecvent la copii;
pacientul se trezeşte brusc din somn, se ridică în şezut, ţipă, gesticulează, are privirea rătăcită,
încearcă să fugă; după câteva minute, această stare dispare, pacientul adoarme.
 Nelinişte = teama nejustificată care apare pe fondul de instabilitate emoţională, tulburând odihna
pacientului; tulburări de gândire, manifestate prin apariţia în conştiinţa pacientului contrar voinţei,
unor reprezentări, idei, sentimente pe care se străduieşte să le îndepărteze.
 Confuzie. Pacientul prezintă percepţii false (percepe un obiect sau un fenomen), fiind convins de
realitatea lor; aceste stări îl împiedică să se odihnească.
 Iritabilitate. Pacienţii nesatisfăcuţi uneori de repausul lor, sunt convinşi că nu au dormit toată
noaptea.
 Sentiment de depresie – tristeţe.
Pacientul prezintă o stare de tensiune psihică continuă, manifestată prin nelinişte, frământare;
adoarme greu, somn întrerupt, superficial.
 Diminuare a puterii de concentrare.
Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies sumbru, ochi încercănaţi, vorbire
tremurată, tremurătura extremităţilor.
 Oboseală.
Pac. nu se poate concentra asupra unei activităţi, atenţia este diminuată, are gesturi nesigure.
Ob şi IN
83
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014
Ob. Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ.
IN
- învaţă pac. să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare
- oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă
- învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva minute, să citească, să asculte
muzică, apoi să se culce din nou
- identifică nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie
- observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
- întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului
- administrează tratamentul medicamentos
- observă efectul acestuia asupra organismului

Dx 2. Hipersomnie - ore excesive de somn, prelungirea duratei şi intensificarea profunzimii

somnului.
MD
 Somn modificat
- Numărul de ore de somn noaptea - Peste 10 ore, la adult, şi 12 ore, la copil (se exclud condiţiile
particulare de oboseală după eforturi excesive, convalescenţă sau insomnii, care necesită o
recuperare de somn)
- Calitatea somnului - Se diferenţiază de somnul normal prin profunzime, durată, bruscheţea
apariţiei. Durata, modul de instalare, evoluţia depind de natura şi localizarea afecţiunii cauzale
 Somnolenţa (accese de somn diurn)
- Aţipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare, poate răspunde cu oarecare brutalitate, laconic. Fără
un stimul, adoarme. Poate dura zile, săptămâni, poate fi urmată de inversări ale ritmului nictemeral
(veghe – somn).
 Letargia
- Hipersomnie continuă, mai profundă; poate fi trezit pentru scurtă vreme prin excitaţii violente,
păstrând un grad de obnubilare şi torpoare intelectuală. Poate dura ore, zile, luni ani. Funcţiile
vitale sunt diminuate.
 Narcolepsia
- Necesitatea subită de somn, precedată de pierderea tonusului muscular. Apare în perioade de
inactivitate sau postprandial, dar pacienţii pot adormi şi în plină activitate. Somnul este superficial,
întretăiat de treziri, vise dezagreabile, reacţii vegetative, transpiraţii, bufeuri.
 Comportament verbal şi nonverbal
- Lent, greoi, pacientul răspunde cu greutate la întrebări.
 Oboseală
- Stare de epuizare musculară şi nervoasă, pe care bolnavul o acuză.
 Inactivitate
- Starea permanentă de somn, pe care o resimte pacientul, diminuează posibilitatea efectuării unor
activităţi fizice.

Ob şi IN
Ob 1. Pacientul să beneficieze de un număr de ore de somn corespunzător vârstei.
IN
Asistenta medicală:
- identifică, prin discuţiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
- identifică cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori
- creează un climat de încredere, încurajează şi linişteşte pac. pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic
- observă şi notează toate schimbările care survin în starea pacientului, administrează tratamentul
medicamentos
Ob. 2. Pacientul să fie activ, cooperant.
84
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014
IN
- identifică care sunt activităţile agreate de pacient
- elaborează împreună cu pacientul un program de activitate, care să corespundă stării pacientului
şi posibilităţilor organismului
- observă somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de veghe şi somn

Dx 3. Disconfort: senzaţie de jenă, de neplăcere fizică şi psihică

MD
 Iritabilitatea - Imposibilitatea pac. de a se menţine calm şi a se comporta liniştit şi adecvat
situaţiei
 Indispoziţie, jenă - Stare de lipsă de voie bună, de mâhnire
 Stare de disconfort - Stare neplăcută de incomoditate
 Diaforeză - Transpiraţie abundentă care determină starea de disconfort
 Dureri musculare - Poziţia incomodă determină contractări musculare prelungite, dureroase
pentru pac.

Ob şi IN
Ob. Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic.
IN - discută cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului (teamă etc)
- favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul şi
iritabilitatea
- creează senzaţie de bine pacientului, prin discuţiile purtate
- facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei
- aplică tehnici de îngrijire curentă, necesare obţinerii stării de satisfacţie
- observă şi notează schimbările

Dx. 4. Oboseală - senzaţie penibilă, însoţită de inactivitate, stare de epuizare nervoasă şi musculară
MD
Faţa - Palidă, exprimă tristeţea
Ochii - încercănaţi, privirea înceţoşată
Pulsul - Rar, lent, slab bătut
Tensiunea arterială - Tendinţa de scădere a valorii normale
Somnul - Somnolenţă diurnă
Aspectul tegumentelor - Palide, transpiraţii reci
Starea psihică - Plictiseală, apatie
Greutatea corpului - Scăderea acesteia
Astenie - Scăderea forţei

Ob şi IN
Ob. 1. Pacientul să fie odihnit cu tonusul fizic şi psihic bun în decurs de............. zile.
IN identifică cauza oboselii
- ajută pacientul să-şi planifice activităţile cotidiene
- observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităţilor organismului
- stimulează încrederea pacientului în forţele proprii şi în cei care îl îngrijesc
- învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare
- ajută la aplicarea corectă a acestora
- observă şi notează FV şi vegetative, perioada somn-odihnă, comportamentul pacientului
- administrează medicaţia indicată de medic
- observă efectul acesteia.
PROCESUL DE INGRIJIRI/NURSING

85
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A DORMI Ş I A SE ODIHNI 2014

Culegere de date – apreciere

- vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.
Identificarea problemelor - analiza
Probleme posibile:
• modificări ale regimului de somn, dificultate sau incapacitate de a se odihni;
• epuizare, insomnie, hipersomnie, modificarea modului de somn;
• alterarea stării de confort, perturbarea calitativă a somnului, somn deranjat.
Dx probabile = P.E.S.
Alterarea confortului:
- referitor la modificarea stilului de somn;
- mod de manifestare = adoarme greu, somn cu întreruperi, cearcăne sub ochi, apoi irascibilitate,
fără expresie, căscat frecvent, plângeri în legătura cu starea lui.
Perturbarea somnului:
- referitor la constrângeri fizice, durere, teama, anxietate;
- mod de manifestare = oboseala, somn insuficient în cursul nopţii, comunicare dificilă, somnolenţă
în cursul zilei, aspect palid, astenie, bradicardie, slăbiciun:.
Epuizare:
- referitor la prezenta durerii, anxietăţii, odihnei insuficiente;
- mod de manifestare = oboseală, apatie, somnolenţă, paloare, descurajare, nelinişte, mobilitate
redusă, HTA, agresivitate, ochi încercănaţi, reacţii psihosomatice.
Planificarea îngrijirilor.
Obiective potenţiale pentru pacient:
• să-şi reducă disconfortul, să-şi amelioreze starea generală
• să-şi recupereze orele de somn, va planifica perioadele de odihnă suficiente
• va efectua activităţi alese pentru relaxare, va dormi un număr de ore fără întrerupere
• să doarmă un număr de ore fără trezire, se va odihni suficient în cursul zilei
• va exprima starea de bine, de confort
• să îndeplinească activităţi zilnice după ritm, dorinţă, intensitate.
Realizarea – aplicarea îngrijirilor.
Invenţii generale:
• observarea şi interpretarea somnului;
• cunoaşterea surselor care tulbură somnul şi odihna;
• asigurarea condiţiilor pentru realizarea unui somn bun, a odihnei eficace - ambianţa, pat şi
poziţia în raport cu afecţiunea;
• atitudinea echipei de îngrijire, a familiei;
• aplicarea tehnicilor de relaxare ce anulează tensiunea nervoasă sau stressul;
• suprimarea cauzelor iritative, ca zgomot, mirosuri, lucruri dezagreabile, foamea;
• folosirea muzicii bine alese, a unei lecturi relaxante, prezenţa unei persoane reconfortante.
Evaluarea îngrijirilor.
Se va referi la:
• numărul de ore somn noaptea, numărul de ore somn în timpul zilei;
• timp de somn = întrerupt sau nu, somn agitat, coşmaruri, vise;
• nivelul de odihnă, durere şi alte semne asociate;
• condiţii de mediu ambiant, gradul de oboseală de peste zi, respectarea orelor de odihnă;
• nivelul de cunoştinţe, alte semne variate.

86