FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-

NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014

NEVOIA DE A ACŢIONA
CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI VALORI,
DE A PRACTICA RELIGIA.

Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale reprezintă necesitatea pentru orice individ
de a cântări gesturile, acţiunile sale conform cu noţiunea sa personală de bine sau de rău, de
dreptate şi după o ideologie proprie.

Independenţa în satisfacerea nevoii.

• fiinţa umană nu poate exista izolată;

• viaţa nu este nici pasivă şi nici statică, este în continuă schimbare din punct de vedere social şi
interacţional;
• viaţa implică o creştere şi o schimbare cu toate dimensiunile variate ale existenţei - socială,
economică, psihologică, emoţională şi spirituală, fizică şi intelectuală; presupune interacţiunea
dintre oameni şi lumea din jurul nostru;
• individul prin viaţa sa, are dreptul de a exista şi libertatea de a se bucura de trecerea de la un stadiu
la altul al vieţii;
• a trăi înseamnă experienţele indivizilor şi grupurilor de indivizi şi relaţiile noastre ca altul, cu
mediul ambiant şi cu generaţiile următoare;
• naşterea, îmbătrânirea şi moartea sunt fenomene universale, dar în acelaşi timp, individuale;
• moartea este o temă controversată, insuficient discutată, adesea ignorată, este un fenomen fizic,
psihologic, social şi religios, care îl afectează pe individ în totalitatea sa = corp, spirit, emoţii,
experienţa de viaţă.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii.

 biologici
- Gesturile şi atitudinile corporale: permit pacientului să îşi satisfacă această nevoie, în funcţie de
convingerile proprii, de apartenenţa religioasă sau de amândouă
 psihologici
- Căutarea, cercetarea sensului vieţii şi morţii: fiinţa umană caută de milenii sensul vieţii şi al
morţii; urmărirea acestui obiectiv face individul să realizeze gesturile şi ritualurile care răspund
credinţelor/convingerilor şi valorilor sale
- Dorinţa de a comunica cu Fiinţa supremă sau cu cosmosul: fiinţa umană, în esenţa şi spiritul său,
se simte legată de Fiinţa superioară sau energia cosmică şi înfăptuieşte acţiuni care îi permit această
comunicare
- Emoţiile: emoţiile şi impulsurile individului îl determină să realizeze activităţi umanitare,
religioase
 sociologici
- Cultura: toate societăţile vehiculează, prin tradiţiile lor, credinţe şi valori faţă de practicile
religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare; unele societăţi permit o practică religioasă
specifică, în timp ce altele aderă la practici religioase complet diferite; cultura şi istoria popoarelor
influenţează în mare măsură fiinţele umane şi relaţiile lor cu Fiinţa supremă sau relaţiile lor cu
ceilalţi
- Apartenenţa religioasă: influenţează în mare măsură acţiunile pe care le înfăptuieşte individul,
pentru a-şi satisface nevoile; pe parcursul socializării copilului, părinţii joacă un rol important în
obişnuirea cu credinţe şi valori legate de o apartenenţă religioasă; adultul este, de asemenea,
influenţat de normele sociale faţă de apartenenţa religioasă; cu toate acestea, există o anumită

93
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014
alegere de a adera sau nu la o religie, în funcţie de convingerile personale. La persoanele vârstnice,
practica religioasă se intensifică sau reapare, dacă a fost abandonată ulterior. Astăzi, în lume sunt
cunoscute: - creştinismul, cea mai răspândită religie pe glob
- islamismul, prezent în Orientul Apropiat şi Mijlociu
- budismul, întâlnit la popoarele asiatice
- hinduismul, practicat de hinduşi
- mozaismul (iudaism), religia evreilor

NESATISFACEREA NEVOII
afectează relaţia cu celelalte nevoi, astfel:

A comunica
• ineficacitate la nivel afectiv.
A se mişca, a avea o bună postură
• imobilitate, postura neadecvată, hiperactivitate.
A respira
• modificarea amplitudinii şi ritmului respirator.
A-şi menţine temperatura în limite normale
• uşoară creştere a valorilor T° corporale; uşoară scădere a valorilor T° corporale.
A se alimenta şi hidrata
•alimentaţie şi hidratare neadecvată în deficit sau în surplus.
A elimina
• eliminări neadecvate.
A fi curat, a avea tegumente integre
• modificări ale tegumentelor şi fanerelor.
A dormi, a se odihni
• insomnie, oboseală, disconfort.
A se îmbrăca, a se dezbrăca
• dezinteres.
A evita pericolele
• vulnerabilitate, atingeri ale integrităţii fizice, atingeri ale integrităţii psihice.
A se realiza
• nu ştie cum să procedeze.
A se recreea
• dezinteres.
A învăţa
• nesiguranţă.

MI
 Credinţe
- convingeri personale ale individului faţă de realitate
- asistarea la ceremonii religioase - folosirea obiectelor religioase (şirag de mătănii, imagini)
 Religie
- formă a conştiinţei sociale, caracterizată prin credinţa în fiinţe, forţe supranaturale
- observarea regulilor unei religii
- parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare
 Ritual, rit
- ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii
- apartenenţa la grupuri religioase sau umanitare

94
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014
 Spiritualitatea
- ansamblul de credinţe şi practici proprii sufletului
- timp de rugăciune şi meditaţie
- gesturi şi atitudini corporale
 Morală
- ansamblu de reguli de conduită şi valori considerate valabile într-o societate
- participarea la fapte de caritate
- participarea la fapte de umanitate
- angajarea într-o acţiune socială, umanitară sau creativă
 Valori
- ansamblul de credinţe şi aptitudini care reflectă nu numai ceea ce este dorit, dar, în aceeaşi
măsură, ceea ce este benefic individului; de exemplu frumuseţea, adevărul, binele
 Libertatea
- posibilitatea de a acţiona conform propriilor credinţe sau dorinţe; individul are libertatea deplină
de acţiune şi sănătate mentală optimă (adaptat)
IN pentru menţinerea independenţei.
- determină pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori
- planifică, împreună cu pacientul, activităţi religioase
- îl informează despre serviciile oferite de comunitate
- mijloceşte desfăşurarea unor activităţi conforme cu dorinţele şi credinţele bolnavului

Dx.
1. Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale
4. Dificultatea de a participa la activităţi religioase
5. Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe
Codul etic al profesiei medicale prevede:
- îngrijirea bolnavului fără diferenţe de rasă, credinţă, ideologie, culoare;
- păstrarea secretului profesional şi a confidenţelor făcute de bolnav.

SD
 de ordin fizic - lezare fizică
- dezechilibre
- supraîncărcare
- durere
- surmenaj
 de ordin psihologic - tulburări de gândire
- anxietate
- stres
- pierdere, separare
- divorţ, doliu
- situaţii de criză
- anestezie, bariere lingvistice, spitalizare
- pierderea imaginii şi a respectului de sine, pensionare
 de ordin sociologic - conflicte sociale
- eşecuri
- contradicţii cu familia şi societatea
 Lipsa cunoaşterii - lipsa de cunoaştere a situaţiilor, a atitudinilor celorlalţi
- insuficienta cunoaştere de sine şi a mediului

95
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014
PROCESUL NURSING
Dx. 1. Culpabilitatea.
Sentimentul dureros, resimţit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri şi valori, motiv
pentru care individul se simte vinovat.
Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu situaţii în care iniţiativele luate sau evenimentele
nefericite îi pot provoca un sentiment de culpabilitate.
Gradul, frecvenţa şi raţionalizarea acestui sentiment depind, în mare parte, de experienţele trăite
şi de educaţia primită în copilărie.
Culpabilitatea este un sentiment fundamental şi nemotivat, care se manifestă în surdină, în afara
cunoaşterii adevăratei sale semnificaţii. Mai multe situaţii pot cauza sentimente de culpabilitate:
boala, pierderea stimei şi a respectului, anxietatea, conflictele sociale.
MD
 Sentiment de culpabilitate - amărăciune
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza inutil
- înţelegerea bolii ca o pedeapsă
- sentiment de a fi nedemn
- poziţie curbată
- mişcări lente
 Manifestări de depresie - manifestări de furie împotriva lui Dumnezeu
- plâns
- insomnie
- bâlbâială
 Manifestări de anxietate - tahicardie
- tegumente reci, umede
- hiperventilaţie
- furie
- manie

Ob şi IN
Ob. 1. Pacientul să-şi păstreze imaginea pozitivă de sine.
IN
- încurajează bolnavul să-şi exprime sentimentele în legătură cu problema sa
- facilitează satisfacerea convingerilor sale
- acţionează pentru recâştigarea stimei de sine a bolnavului
- planifică, împreună cu bolnavul, activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii
Ob. 2. Pacientul să fie echilibrat psihic.
IN
- îl pune în legătură cu persoane dorite, apropiate
- administrează, la nevoie, medicaţie antidepresivă, tranchilizante (la indicaţia medicului)

Dx. 2. Frustrare.
Condiţia individului care se simte refuzat sau îşi refuză satisfacerea unei nevoi. Obstacolele în
îndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme părerii personale de bine, rău sau dreptate şi
dificultatea de a participa la activităţile religioase dau individului sentimentul de frustrare.
MD
 Senzaţia de pierdere a libertăţii de acţiune
- activităţi (acţiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi însă folosite de individ, datorită
nivelului cultural scăzut, a carenţelor educative etc.; aceasta îl determină la izolare sau
devianţă (agresivitate)

96
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014
- acţiuni contrare dorinţelor individului
 Sentiment de inutilitate - amărăciune, tristeţe
- plâns
 Supunere la un regim - tratament nedorit
- medicaţie
- alăptare
 Incapacitatea de a exercita practici religioase
- incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activităţile grupului sau de
apartenenţă, de a urma exigenţele propriei religii
- absenta locurilor sau a modalităţilor de practicare
- căderea la pat, constrângeri fizice, deficit audio-vizual, efecte secundare ale unei medicaţii
 Tulburări de gândire - confuzie
- dezorientare
- halucinaţii

 Îngrijorare faţă de sensul propriei sale existenţe

- grijă faţă de semnificaţia suferinţei sale
- grijă faţă de sensul vieţii şi al morţii
- preocupare pentru credinţe şi valoarea lor

Ob şi IN
Ob. 1. Pacientul să-şi recapete încrederea în sine
IN
- ajută bolnavul să identifice cauza frustrării
- îl încurajează să-şi exprime sentimentele şi nevoile
- îl asigură de confidenţialitate şi îi păstrează secretele

Ob. 2. Pacientul să aibă o stare psihică bună

IN
- comunică des cu bolnavul, arătându-se plină de solicitudine
- caută modalităţi de practicare a religiei (citirea unor documente religioase)
- administrează la nevoie medicaţie sedativă

97
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014
Rolul asistentei în susţinerea spirituală a pacientului.

 Să aprecieze importanţa credinţei pentru fiecare pacient, în funcţie de stadiul său de

dezvoltare:
- credinţa influenţează modul de viaţă, atitudinea, sentimentele pacientului faţă de boală şi moarte
- copilul mic nu cunoaşte sensul binelui sau al răului, credinţa spirituală; spune
rugăciuni înainte de culcare, imitându-i pe părinţi
- preşcolarul pune întrebări despre religie şi începe să creadă într-o fiinţă supra-umană; doreşte să
afle semnificaţia sărbătorilor şi ritualurile acestora
- şcolarul şi adolescentul învaţă despre religie, urmează practici religioase, decide dacă acceptă
religia familiei sau se converteşte în funcţie de experienţa personală
- adultul dedică mai mult timp practicilor religioase

 Să sesizeze şi să clarifice impactul credinţei religioase asupra îngrijirilor de sănătate:

- restricţii asupra dietei alimentare
- restricţii la administrarea de medicamente, vaccinuri, sânge
- refuzul unei intervenţii chirurgicale sau al altor proceduri terapeutice
- refuzul unui transplant
- neacceptarea avortului
- neacceptarea internării în spital şi a tratamentului în timpul unor sărbători
- descurajarea eforturilor de prelungire a vieţii
- dorinţa de a sta lângă pacientul muribund şi a îndeplini anumite ritualuri

 Să identifice persoanele care au nevoie de asistenţă spirituală:

- pacienţii singuri, care au puţini vizitatori
- cei care-şi exprimă frica, anxietatea
- pacienţii care vor fi supuşi unor intervenţii chirurgicale
- pacienţii care trebuie să-şi schimbe modul de viaţă după boală sau intervenţia chirurgicală
- pacienţii care sunt preocupaţi de relaţia între religie şi sănătate
- pacienţii a căror boală are şi implicaţii sociale
- muribunzii
- cei care prezintă manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoii

 Să faciliteze satisfacerea nevoii spirituale:

- să permită vizita preotului
- să-i permită pacientului citirea cărţilor religioase
- să informeze pacientul asupra posibilităţii de participare la serviciul religios din cadrul unităţii
spitaliceşti
- să i se răspundă la întrebări referitoare la subiecte religioase
- să se marcheze evenimentele religioase (Paşti, Crăciun), utilizând decor adecvat şi alte facilităţi
permise
- pacientul să fie ajutat să-şi exprime disconfortul spiritual

Educaţia pacientului:
- în cazul unui conflict între doctrina religioasă şi recomandările terapeutice, pacientul să fie
informat despre necesitatea promovării sănătăţii.

98
 FIINŢ A UMANĂ Ş I NURSINGUL 2013-
NEVOIA DE A-Ş I PRACTICA RELIGIA 2014

PROCESUL DE INGRIJIRI/NURSING

Culegere de date – apreciere - vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.

Identificarea problemelor - analiza
Probleme posibile:
• culpabilitate, izolare socială, suferinţa spirituală;
• neputinţa, nesupunere, conflict decizional (sindrom de inutilitate);
• intoleranţa la activitate, deficit de diversificare a activităţilor;
• implicare socială scăzută, dificultate de a acţiona după credinţe şi valori proprii;
• dificultăţi de a participa la activităţi religioase, alterarea relaţiilor sociale;
• alterarea imaginii de sine, alterarea imaginii corporale, alterarea stimei de sine;
• sindromul traumei violului.
Dx probabile = P.E.S.
Suferinţa spirituală:
- referitor la întreruperea obişnuinţelor religioase/culturale, credinţe şi valori ale sistemului
modificate, de ex, datorate implicaţiilor morale/etice ale terapiei datorate suferinţei intense;
- mod de manifestare = exprimarea îngrijorării privind înţelesul vieţii sau valorilor credinţei;
exprimă verbal existenţa unor conflicte privind credinţa, privind înţelesul propriei existenţe,
incapacitatea de a participa la practici religioase uzuale, coşmaruri, modificări în starea sufletească
(furie, plâns, preocupare, apatie, anxietate, ostilitate).
Neputinţa:
- referitor la deteriorarea fizică, lipsa de control asupra propriei sale imagini;
- mod de manifestare = neparticipare la luarea deciziilor, lipsă a satisfacţiei, frustrare, teama faţă de
cei ce îl îngrijesc, lipsa abilităţilor în obţinerea informaţiilor; nu susţine practicile de autoîngrijire;
exprimă îndoială, resentimente, vinovăţie şi furie.
Culpabilitate:
- referitor la pierderea stimei de sine şi a respectului de sine, apartenenţa la o religie sau o cultură
diferită, existenţa unui conflict social, boală;
- mod de manifestare = autoacuzare, autopedepsire, perceperea bolii ca pe o pedeapsă, îşi face
reproşuri, amărăciune, depresie, anxietate (tahicardie, tegumente reci - umede, hiperventilaţie, furie,
mânie).
Planificarea îngrijirilor. Obiective potenţiale pentru pacient:
• să coopereze în măsura capacităţii sale, să-şi menţină orientarea;
• va relua relaţiile interpersonale, îşi va accepta imaginea corporală modificată;
• să vorbească despre schimbările sale, să-şi asume responsabilităţile;
• va desfăşura acţiuni după sistemul său de valori;
• îşi va domina sentimentul de culpabilitate, să ştie să-şi diminueze depresia;
• să determine cel mai bun răspuns, să manifeste optimism;
• să-şi amelioreze adaptarea psiho-socială, să exprime reglarea conflictului;
• să îndeplinească activităţi religioase după dorinţă, să se integreze social.
Realizarea îngrijirilor. Intervenţii generale:
• cunoaşterea credinţei pacientului şi a celor ce decurg din ea; atenţie la persoanele vârstnice;
• asigurarea practicii propriei religii, ce presupune activităţi specifice numeroase;
• respectarea unor forme de recreere considerate inofensive sau chiar salutare de către unele
persoane cu alte convingeri;
• respectarea unor obiceiuri alimentare, a zilelor de post.
Evaluarea îngrijirilor. Vom evalua:
• apartenenţa la o religie;
• obişnuinţe, plângeri şi dorinţe;
• starea psihică, modul de comunicare, receptarea morţii;
• nivel de cunoştinţe, alte semne asociate.

99