Sunteți pe pagina 1din 13

Terapia ABA si Terapia PECS

Terapia ABA (applied behavior analysis)

GENERALITATI :

Terapia ABA este recunoscută pe plan mondial ca tratament sigur pentru copiii
autişti. Cercetătorii susţin că cca 47% dintre copii pot scăpa de diagnosticul de
autism, devenind la fel ca şi ceilalţi copii de vârsta lor, dacă terapia ABA este
începută înainte de vârsta de 4 ani şi se fac 30-40 de ore de terapie săptămânal,
timp de 2 ani. Copiii autişti cu vârste cuprinse între 2 ani şi jumătate - 5 ani au mari
şanse de recuperare dacă fac terapia ABA.
Analiza comportamentală aplicată (ABA) reprezintă folosirea tehnicilor şi
principiilor necesare, în vederea abordării problemelor importante din punct de
vedere social care determină schimbări majore în comportament.
Este un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivar Lovaas în anii
70, centrat pe ideea că anumite comportamente ale copiilor apar sau nu în funcţie
de mediu. Bazată pe teoriile comportamentale, ABA demonstrează că schimbând
anumite condiţii în mediu, comportamentele copiilor se schimbă în consecinţă. Este
un sistem de învăţare, un program care îşi propune să modifice comportamentul
copilului în mod sistematic şi intensiv. Sistemul are obiective clar formulate,
împărţite în sarcini mici, astfel încât evoluţia copilului să poată fi măsurată
permanent. Întărirea comportamentului se face cu recompense, întreg sistemul
funcţionând pe baza acestor întăritori, fie materiali, fie sociali.

Ea se bazeaza pe teoriile comportamentale, adica:

Antecedente Comportament Consecinta


Este stimulul care apare Este un act pe care il Este evenimentul
inaintea comportamentului, realizeaza un individ. care urmeaza
astfel incat acesta este comportamentul.
ceea ce se intampla inainte
ca comportamentul sa fie
demonstrate.
Analiza comportamentala aplicata se ocupa de comportamente care opereaza
asupra mediului si au consecinte care afecteaza cu probabilitate performantele din
viitor (Kazdin,1994).

Principile terapiei ABA

-in terapie modifica comportamentul copulului;


-terapia nu se limiteaza la programe. Ele sunt doar o parte din ceea ce trebuie
facut pentru a-i oferi copilului oportunitatea de a invata in stilul si in ritmul lui
propriu.

TEHNICI SI METODE IN TERAPIA ABA

Incervari discrete
-incercarea discreta este o unitate de predare care foloseste teoria conditionarii
operante.
-aceasta metoda de predare este utilizata in munca cu copii cu autism si alte
deficiente.
-sedintele se desfasoara de obicei in serii scurte,cu elevul asezat la masa, departe
de stimulii perturbatori.
-intaritorii sunt identificati pentru fiecare cipil in parte.

Incercarea discreta este fosrmata din:

Stimul Distractor (SD) = antecendent


Raspuns (R) = comportament
Stimul de Intarire (SR) = consecinta

SD-UL este un instructaj

-majoritatea programelor de dezvoltare a abilitatilor au un stil de predare creat in


asa fel incat sa-l determine pe elev sa se implice intr-un comportament-tinta
specific.
-aceste sarcini de invatare solocita din partea elevului capacitatea de discriminare.
-majoritatea programelor solicita un anumit tip de discriminare numit discriminare
conditionala, in care elevul invata sa urmeze un anumit instructaj oferit de profesor
-!!! Instructajul poate consta intr-un cuvant, o propozitie, prezentarea unui obiect
sau a unei actiuni si are scopul de a-I comunica elevului ce trebuie sa faca.
-la inceput nu are nici o semnificatie pentru elev dar, dupa un anumit numar de
intalniri, instructajul ajunge sa controleze comportamentul elevului.
-din momentul in care instructajul controleaza comportamentul copilului el se va
numi stimul discriptiv sau SD
-el semnalizeaza copulului ca se cere un raspuns si intaritorul este disponibil.
-trebuie realizat cu o voce care este usor mai tare si mai aoturitar decat modul
obisnuit de vorbire, in special in etapele initiale ale programului.
-nu trebuie adaugat nici un cuvant in plus. SD trebuie lansat cu consecventa pe
toata durata predarii.
-numele copilului nu trebuie folosit inainte de lansarea SD-ului.
-nu va fi repetar inainte de terminarea fiecarei incercari.

Raspunsul (R)

-acesta este ceea ce copilul face ca raspunsul la… si prin urmare urmeaza SR
-criterile pentru un raspuns correct la un anumit SD sunt stabilite de la inceput si
vor fi considerate ca si corecte doar acele criterii. De exemplu:
SD = “fa cu mana”
R=”copilul ridica un brat dintr-o parte in alta”
-copilul are interval de 3-5 secunde pentru raspuns; daca raspunsul nu apare in
acest intervat se considera nonraspuns (acesta nu este inclus cand se calculeaza
rata succesului)
-nici un alt comportament nu trebuie sa fie prezentat pe perioada raspunsului (nici
comportamentele autostimulative)

Stimulul intaritor (SR)

-acesta este o consecinta pozitiva oferita cand copilul demonstreaza un raspuns


correct
-urmeaza imediat un raspuns correct
-nu trebuie sa existe nici o intarziere in oferirea intaritorului in studiile initiale ale
programului
-intaritorul oferit drept consecinta unui raspuns corect nu trebuie sa fie disponibil
pentru copil in nici o alta ocazie (acesta inseamna ca lucrurile pe care copilul le
primeste ca intaritori pe durata sesiunii nu vor fi disponibile in afara ei)
-lucrurile care vor fi folosite drept intaritori variaza de la copil la copil, prin
urmare ele trebuie selectate individual
-este necesar caintaritorii utilizati sa fie usor de oferit, iar mancarea sa fie usor
mestecata.
-intaritorii verbali trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru lansarea
SD-ului si de cea care spune “NU”
-ea trebuie sa fie vesela si plina de emotii
-o cantitate mai mare de intaritori va avea un effect mai puterni dar poate cauza
satietate
-intrarea trebuie sa fie diferentiata
-exista diferite tipuri de intaritori: pozitivi si negative, primary si secundari

Modalitatea de a spune “NU”

-folosit drept consecinta imediata pentru un raspuns care este incorrect sau un
nonraspuns
-folosit doar atunci cand copilul aatins criteriile de masterare pentru acel raspuns,
deci suntem siguri ca copilul cunoaste raspunsul
-folosind “NU” inseamna ca copilului ii este clar ce este corect si ce nu este si ajuta
copilul sa discrimineze intre raspunsuri diferite
-folosind “NU” inseamna ca tutorii sunt consegventi in consecintele pentru un
raspuns incorrect sau nonraspuns
-“NU” se spune cu voce calma si neutral

Intarirea

Dedifitie: “principiul intariri se refera la cresterea in frecventa a raspunsului cand


raspunsul este urmat de o anumita consecinta” (Kazdin.,1994)
-intarirea este un eveniment pozitiv prezentat imediat, dupa un comportament
-este definite de faptul ca va creste frecventa comportamentului caruia ii urmeaza
-daca fecventa comportamentului nu crste drept urmare a prezantarii a ceea ce va
considra a fi intaritorul, atunci evenimentul sau itemul nu este intaritor
-intaritorul nu este acelas lucru cu recompense. Recompensa este un evenimet sau p
care poate fid at sau primit in schimbul a ceea ce faci, dar nu inseamna ca va creste
frecventa comportamentului
Promtul-sugestia

Promtul este ajutorul pe care il oferim unui copil pentru a-l invata cum sa realizat o
sarcina.

CAND FOLOSIM PROMPTURILE?


-cand o sarcina este complet naua pentru un copil, raspunsul poate fi promptat de
mai multe ori, acest lucru fiind cunoscut drept”incercari de grup”

CUM FOLOSIM PROMTURILE?


-ingeneral un promt trebuie sa fie oferit intr-un interval de timp cat mai apropiat
de SD (instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta

Clasificarea promturilor

• Promtul fizic
• Demonstratia-modelarea
• Intarirea (folosirea intariri ca promt)
• Pozitionarea
• Corelarea cu cunostintele anterioare
• Pozitionarea
• Instructajul verbal
• Inflexiunile vocale

Promtul fizic

-reprezinta un ghidaj fizic prin care noi ii aratam copilului cum se realizeaza o
anumita actiune (lucru)
-acesta poate fi realizat atunci cand asezam mana noastra peste mana copilului,
ajutandu-l sa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi “batutul intr-o toba:

Demonstratia-modelarea

-acest promt impica imitarea-prin urmare, copilul are nevoie da cunoasca deja
mecanismele imitarii, pentru ca noi sa putem folosi acest tip de promt
-demonstratia presupune ca tutorele sa demonstreza sarcina, modelarea implicand o
alta persoana care sa modeleze sarcina pentru copil
Intarirea (folosirea intariri ca promt)

-cresterea perioadei cand oferim promtul, obtinerea unui raspuns corect si oferirea
imediata a unui alt SD- inseamna ca copilul a avut o experienta recenta a unui
raspuns corect care a fost intarit, ceea ce il determina sa ofere din nou un raspuns
corect

Pozitionarea

-tinta este asezata mai aproape de copil

Corelarea cu cunostintele anterioare

-folosirea unor cunostinte pe care copilul deja le are pentru a-l ajuta sa ofere un
raspuns corect

Instructajul verbal

-presupune oferirea unor instructiuni verbale, de exemplu: “aseaza-l pe cel verde pe


raft”

Inflexiuni vocale

-sublinierea celui mai important cuvant din cadrul unui SD poate indica copilului care
parte este necesara sa o asculte, de exemplu “indica ceasca mare”

Alte tipuri de promturi

-exista alte tipuri de promturi cum ari fi “indicarea cu degetul”, “gesticularea”,


“indicarea cu privirea”
PROGRAMELE DIN TERAPIA ABA

7.jo
c

6.deprinderi
de autonomie
personala

5. arte si meseri

4.indentificarea receptica

3. asocierea si sortarea

2. programul de imitatie

1. instructiuni verbale simple


Terapia PECS (picture exchange communication system)

GENERALITATI :

PECS este o metoda care faciliteaza si/sau mijloceste comunicarea copilului cu


autism. Are la baza comunicarea prin intermediul obiectelor, fotografiilor sau
pictogramelor (in functie de nivelul de dezvoltare a copilului). Copilul trebuie sa aiba
un set de obiecte, fotografii, pictograme care simbolizeaza obiectul sau actiunea
dorita. Cand doreste ceva, el va arata obiectul, pictograma, fotografia adultului
(parinte sau terapeut).
Pentru a putea fi introdus acest sistem, copilul trebuie sa aiba capacitatea de a
initia o situatie de comunicare si sa aiba capacitatea de reprezentare a obiectului,
in sensul de a-l recunoaste in fotografie sau pictograma.
Aceasta metoda dezvolta comunicarea si creste sansele aparitiei limbajului
expresiv.

ETAPELE TERAPIEI

Etapa I “cum sa comunicam”

Obiectivul final:

Atunci cand vede un item pe care il doreste foarte mult, elevul va ridica
pictograma cara reprezinta itemul, o va intinde partenerului de comunicare si va
elibera pictograma in mana acestuia.

-in etapa I PECS, elevul este invatat “natura” comunicarii- el va invata sa se


apropie de o alta persoana, sa directioneze o activitate catre ea sis a obtina itemul
dorit, adica acela pe care el l-a cerut prin intermediul pictogramei
Structuta mediului in care se face predarea
-elevul si cei doi traineri se afla intr-o arie comuna, deseori fiind asezati, desi
acest lucru nu esti necesar
-partenerul de comunicare se afla in spatele elevului
-un item foarte dorit de elevi este tinut de partenerul de comunicare, fara insa ca
sa ii fie permis accesul elevului la el
-o pictograma cu itemul dorit se afla pe masa (covor), intre elev si partenerul de
comunicare

1. este nevoie de doi traineri pentru a preda initierea


2. nu se utilizeaza nici un promp verbal pe durata acestei etape
3. prezentati o singura pictograma la un moment dat
4. nu conduceti tot trainingul intr-o singura sesiune, aranjati cel putin 30-40
de oportunitati pe parcursul unei zile
5. folositi diferite tipuri de intaritori-mancare, jucari
6. modificati simbolul/ pictograma pentru a se potrivi cu abilitatile motorii
ale elevului

Resposabilitatile partenerului de comunicare

-momeste studentul
-intareste shimbul facut de elev (cu un item) in interval de 2 secunde
-asociaza recompense sociala cu cea tangibila
-deschide mana in intervalul de timp adecvat

Responsabilitatea prompterului fizic

-asteapta ca elevul sa initieze comunicarea


-prompteaza fizic elevul pentru a schimba pictograma
-se ocupa de stergerea sistematica a promptului

Secvente de predare :

RIDICA INTINDE ELIBEREAZA

Vom folosi pentru a evalua rapid puterea de intarire a itemului ales stratrgia
numita “primul este gratis”. Dati posibilitatea copilului de a avea acces pentru
cateva secunde la inaritor.

EPATA II DISTANTA SI PERSEVERENTA

Obiectivul final:
Elevul merge la cartea de comunicare, indeparteaza pictodrama reprezentand
itemul dorit, se indreapta catre partenerul de comunicare, obtine atentia acestuia
si elibereaza pictograma in mana intinsa.

Note:

-nu se foloseste nici o indicatie (promt) verbal ape parcursul acestei etape
- folositi o varietate de imagini-prezentand una la un moment dat
-conduceti reevaluarea intaritorului frecvent
-folositi mai multi parteneri de comunicare
-pe langa predarea in medii structurate, creati cat mai multe oportunitati pentru
cereri spontane, pe perioada activitatilor functionale din fiecare zi
-noua abilitate pe care trebuie sa o intariti este plimbarea
-create lectii care nu arata ca niste lecti

Pasul 1. indepartarea pictogramei de pe cartea de comunicare


Pasul 2. cresterea distantei intre trainer si elev
Pasul 3. cresterea distantei intre elev si cartea de comunicare
Pasul 4. evaluarea si eliminarea prompturilor aditionale

Scapati de tpate prompturile, oricat de subtile ar fi ele

ETAPA III DISCRIMINAREA IMAGINILOR

Obiectivul final:

Elevul cere itemul dorit, merge la cartea de comunicare selectand pictograma


dorita, mergand apoi la profesor caruia i-o da.

Faza III A

Discriminarea intre o pictogram ace reprezinta un item dorit/ preferat si o


pictograma reprezentand un item distractor sau neprefereat.
-acesta faza presupune prezentarea elevului a doua obiecte impreuna cu
pictogramele corespunzatoare lor
-unul dintre obiecte este prefert de catre copil si celalalt, fie nu prezinta nici un
interes pentru el, fie nu se potriveste in cadrul activitatii curente.
-in faza de discriminare, abilitatea ce este predate este cea de a allege pictograma
corecta, si nu neaparat de a plasa incaiectul de comunicare
-cand va inmaneaza pictograma dati-I imediat obiectul respective

Faza III B

Discriminarea intre 2 pictograme reprezentand itemi cu aceasi putere de


intarire.

-odata ce elevul a masterat discriminarea intre pictograme a doi itemi, unul avand o
mare putere de in intarire si altul in item neutru
-urmatorul pas este acela de a-l invata pe elev sa discrimineze intre pictogramele a
doi item ice reprezinta intaritori puternici
-asezati cartea de comunicare in pozitia prezentata in Faza IIIA si plasati doua
pictograme, una la capat si una la celalalt capat, reprezentand doi cu aceeasiputere
de itarire
-din moment ce ambele pictograme desemneaza itemui preferate de copil, nu avem
de unde sa stim care este cel pe care si-l doreste acum decat in urma primului
schimb de pictograme
-trebuie sa ne asiguram ca elevul sties a aleaga pictograma corecta pentru a obtine
itemul dorit. Modul in care noi facem aceste verificare este realizand asa numita
“verificare a corespondentei”

Citirea propozitiei de pe banda de comunicare

Odata ce elevul a masterat indicarea in timp ce voi cititi propozitia, pasul


urmator este sa-I oferim elevului oportunitatea de a vorbi in timpul schimbului. Ii
vom preda acest lucru folosind strategia de “intarziere constanta in timp”

Atributele

Obiectivul terminal: elevul cere diferiti itemi prezenti sau absenti prin
deplasarea la cartea de comunicare inde construieste propozitii utilizand banda de
comunicare pe care fosrmeaza propoziti care sa contina pictograma cu “eu vreau”, o
pictograma cu itemul dorit precum si pictograma cu atribut al itemului dorit. Dupa
ce a format propozitia elevul desprinde banda si o intinde partenerului de
comunicare realizand schimbul.

Elevul foloseste diferite attribute pe care le combina in propozitii care contin mai
mult de trei pictograme
Pasul 1. construirea propozitieai din trei pictograme (nu discrimineaza intre
pictograme)
Pasul 2. discriminare intre un item inalt preferat vs. un item nepreferat sau neutru
Pasul 3. discriminarea intre pictograme reprezentand doua sau mai multe preferinte
Pasul 4. cresterea sarcinii de discriminare a atributelor
Pasul 5. introduceti itemi diferiti pentru acelaso atribut

ETAPA IV- STRUCTURA PROPOZITIEI

Obiectivul final:

Elevul cere itemi prezenti si absenti prin intermediul unei fraze pe care o
construieste parcurgand urmatorul traseu: se deplaseaza la cartea de comunicare,
indeparteaza de pe carte pictograma sau simbolul cu “eu vreau”, aseaza pictogram
ape banda de comunicare, indeparteaza apio pictograma cu itemul dorit si o aseaza
langa cea cu “eu vreau” pe banda de comunicare, indeparteaza apoi banda de
comunicare de pe carte si se apropie de partenerul de comunicare caruia i-o intinde.

La sfarsitul acestei etape elevul poseda in mod obisnuit un vocabular de cel putin
20 de pictograme care sunt asezate pe paginile cartii de comunicare si comunica cu
diferiti parteneri

In acest sens vom invata copilul sa foloseasca fraze simple sau propoziti
“starter” de forma “eu vreau”, “eu vad” sau “el este”

Secvente de predate:
1. ia cartea de comunicare
2. indeparteaza pictograma cu “eu vreau” de pe coperta cartii de comunicare
3. pune pictogram ape band ape comunicare
4. indeparteaza pictograma cu itemul dorit de pe coperta cartii de
comunicare
5. pune pictograma cu itemul dorit pe banda de comunicare
6. da banda de comunicare partenerului de comunicare

pasul 1. adaugarea pictogramei care reprezinta intaritorul pe banda de comunicare


pasul 2. manipularea pictogramei cu “eu vreau”

EPATA V- A raspunde la intrebarea “ce vrei ?”

Obictivul final:

Elevul solicita in mod spontan o varietate mare de obiecte si raspunde la


intrebarea “ce vrei ?”

ETAPA VI- COMENTARIUL

Obiectivul final:

Elevul raspunde la intrebarea :ce vrei ?”, “ce vezi ?”, “ce ai ?”, “ce auzi ?” si “ce
este ?” si face cerer spontane si comentarii.