158.

Politic’ de masa - resping modelul mareiui

ansamblu. in prezent, in marile ansambluri
detestate sint cazate poputatile cu situatia
cea mai precara. E o politica priculoasa,
pentru ca, in general, perpetuarea
locuintelor foarte ieftine, destinate unei
clientele greu solvabile, cu exigente
culturale inexistente, risca sa antreneze si
un rispuns pe masura. Riscul de crestere a
problemelor mariior arisamipluri ¢ evident si
de aceea locuinjele pavilionare individuale
sint din ce in ce mai mult in atentia tacticii
politice. Lectia marilor snsambluri nu ar
trebui s& fie totusi renuntarea la locuirea
colectiva si revenirea la cea individuala; de
altfel, experfii sint de acord in a spune c si
in prezent solutia cea mai realisté este un
regim locativ in locuinte colective, singurul
care faciliteazi mobilitatea miinii de lucru.
Dar aceasta solutie trebuie reimpacat& cu
valorile urbane traditionale.

* SUBURBIA. Spre deosebire de suburbia

din epoca imediat urmatoare revolutiei
industriale, cind termenul era practic
sinonim cu 0 calitate inferioara a locuirii si
cu habitatul muncitoresc, suburbia
modern’ desemneaza deseori prosperitate.
Oamenii cu un anumit venit migreaza catre
periferie, afarA din nucleele centrale ale
orasului, unde poluarea gi lipsa de spatiu
impiedicd s& ating’ o anumit’ calitate a
Vietii. In t&rife anglo-saxone, in anii ‘50 si
‘60, constructia de case individuale in
suburbiile marilor orage este forma
dominant, chiar exclusiva, a dezvoltérit
urbane, Pe cind in Franta se inmulteau
marile ansambluri de locuire colectiva, new
towns in Marea Britanie gi residential
suburbs in Statele Unite s-au constituit
astfel In vaste zone de: predominanta a
habitatulul individual, cu atit mai departe
de centru cu cit banalizarea utilizérii
automobilului permite eliberarea fafa de
transportul in comun. In aceasta epoca,
suburbiile férilor anglo-saxone se opun
celor din farile de traditie latina; in primete,
Clasele avute prefera sé iocuiascd in arii
mai recenta, deci mal periferice, in timp ce
in celelalte centrul ramine preterat cu
predilectie.

cf. MERLIN si CHOAY, pp. 85-20

Loeuire

Necesitatea de a stipini, controia si diriia

consumul galopant si anarhic de teritoriu in
suburbiile din jurul mariior metropole
justificA aga-numitele orase noi Milton
Keynes (din cadrul miscarii “new towns”
britanice, initiaté dupa razboi), Cergy-
Pontoise {din cadrul operatiunii “viles
nouvelles” din anii ‘60-'70 din Franta),
Louvain-la-Neuve {caz singular in Belgia
aceleiasi perioade) sau Gheorghe
Gheorghiu-Dej fin Romania socialist3} sint
exemple de “orase noi”. Creatia lor ex
nihilo, fara continuitate cu vreun sit istoric,
8€ sprijina pe principiile unui urbanism
bazat pe zonare si specistizare functionala,
in care conexiunea locuintei cu locul de
munca si spatille de /oisir se face prin
intermediu! automobilului. Ele incearca s&
teproduca complexitatea orasulu'. dar se
lovesc de limitele oricrel reproduceri
artificiale a unui organism natural.
Suburbiile rimin marcate; fara exceptie, de
acelasi handicap al dependenfei faté de
centru, care concentreaza in continuare
majoritatea locurilor de munca, comertul
special, teatrele, cinematografele, marile
restaurante etc. Nici chiar si cele mai
luxoase suburbii amaricane nu scapa de
aceast dependent. De aceea termenut
“suburban” rarnine in continuare atagat
adesea de sensul peiorativ pe cars ba avut
initial.

* UTOPILE CRESTERH
Orasul modern creste si se extinde tot mai
muit in teritoriu; dar chiar si dezvoltat peste
méaura, el tot are o limita. Conurbatille gi
megalopolis-urile nu mai au nici una: sint
conglomerate de orase fara limite definite.
De la inceputul aniior ‘60, toaté lumea
traieste psihoza cresterii nemasurate si a
expansiunii. Ca raspuns, se inmulfesc din
nou utopiite. Sint anii fitmelor SF cu OZN-
uri, anil obsesiei vitorului. Se cautd noi
modele de locuire ale unui viitor mai mult
sau mai putin indepéttat: locuire pe mare,
pe ocean, in desert, pe Lund - orlunde
numai In habitatul traditional nu. Este
prioada megastructurilor $i a arhitecturil
metaboiiste,

Explozia urbana creata de industriaiizare

determinase o crestere initial organic-

Capitolul 10. Medele de locuire

159

naturalé a orasuiui traditional. Problemele

ce au decurs din cresterea natural au
lagitimat solutiile constiente si radicale ale
misc&rii moderne. Dar constientizarea
nevoii de a controla cresterea modema si-a
atins apogeul in anii ‘60, prin modelele
proliferante, care se intind fra limite -
formulé de crestere care se aplica de fa
scara Gbiectului de arhitectura pind ia
scara oragului au chiar a teritoriuiui (fig.
152). Orasele si casele cresc. vegetal-
nelimitat. .
industrializarea $i opusul ei, dezvoltarea
organic, sint pentru prima data fortate s&
conlucreze. eth

182. G. Candis, Toulouse fe Mirai,

ansamblu gi unitate ce focuit colectiva, 1962

PROLIFERANTA PRIN MODULE

REPETABILE. Moshe Safdie propune o
formulé de locuire colectiva bazaté pa
modulare; acessta permite construirea de
ansambluri de locuinte industrializate, ce
projifereaz pe mari suprafeje, la scara
unor cartiere intregi. El se inspird (in moc
declarat) din jocurile de cuburi pentru copii
O alta stirsé de inspiratie 0 constituie
satele indiene pueblos din Arizona {v. fig.
17). Primal experiment, numit “Habitat”, se
realizeazi la Expo 67 din Montreal,
principiut find reluat_apoi in mai multe
locuri de pe glob. La Puerto Rico, de
exemple fig. 153), modulele se multiplicd
literaimente sub forma de fagure.
Hexagonufl a fost de aitfel una din obsesiile
formale ale anilor ‘60, pentru c& se preta
foarte bine la sustinerea ideii de
proliferanta - organicd si totodata de serie.

"din: R. Patrutius, Locuinta in timp gi spatiu, 1975,

P. 180, © Ed, Tehnicd

Satdie enumera mai mutte cerinte pe care

trebuie sa Je indeplineasca “Habitat’-u. Ele
incearca s& defineascd ce fapt insasi ideea de
locuire colectiv8. Ansamblul trebuie in primut
tind s& adposteasca o comunitate. Pentru ca
‘$4 poata fi identificat ca atare, el trebuie sé
alba 0 expresie fizicd unitara, fark s4 negiijoze
ins a fi intr-o continuitate directé cu restul
orasului, Comunitatea ideal e un amestec de
indivizi variati si familli de Giferite dimensiuni,
profesiuni, stare economica sau origine rasiala,
deci planurite trebuie sa fie vatiate si flexibile.

La rindu! ei, fiecere locuinta in parte trebuie s&

aiba identitate; unitatea de locuit (adicd
focuinja) trebuie s& poata fi recunoscutd de
locuitorul @f atunci cind se afld in imediata
apropiere de ea (sic!). Fiecare tocuint3 trebuie
84 dispund de o suprafat de spatiu exterior
cel putin identica cu cea interioard. Accesut fa
locuinta trebuie 84 se facd printr-un spatia
Juminat natural, unde s& se poatd sta $i vorbi
cu alti cameni si unde s& nu se adune mirosuri
intrarea trebule impartasité de cca. pateu
familii, peniru a permite interdependenta
socialé. dupé modelu! curtit sau miculul scuar
urban. Masina trebuie s& poat’ ajunge oft mai
aproape de locuinté4, dar cu toate acestea se
pretinde ca pietonii si maginile sf nu se
intersecteze niciodaté. Locuintele trebule
amestecate cu dot8ri comune: dotiri sportive,
cinema, biblioteci, locuri de joacd, parcuri,
stafii de transport public etc, Lecuinfele trebuie
izolate Intre ele fonic ath cit s& permitd
practicerea muzicif la instrumente sau audifia a
un volum sonor mare. certurile familiale
vcazionale, tipetele copillor etc., prin
inireducere de spalii de aer intre plansee si
ereti. Izolarea tebuio sd fie si vizuald, privirea
? din: R. Patrolius, Locuinta in timp si spatiu. 1975,
B. 208, © Ed, Tehnicd

3v, SAFDIE, pp. 158-169

4 pentru c@, spune Safco, ideaiul nord-american &

de “a intra ‘cu masina direct tn bucatiria” (ible,
p.161)