PRONUMELE

Def. Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui nume (substantiv) .

1. PRONUMELE PERSONAL

- pronumele personal are forme la persoana I, a II-a şi a III-a singular şi plural.

PERSOANA I

SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. eu - noi -
Ac. (pe) mine mă, m (pe) noi ne, n
D. mie îmi, mi nouă ne, ni
G. - - - -
V. - - - -
PERSOANA A II-A
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. tu - voi -
Ac. (pe) tine te, t (pe) voi vă, v
D. ţie îţi, ţi vouă vă, vi, v
G. - - - -
V. tu! - voi! -
PERSOANA A III-A - masculin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. el - ei -
Ac. (pe) el îl, l (pe) ei îi, i
D. lui îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
lui - lor -
V. - - - -
PERSOANA A III-A - feminin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. ea - ele -
Ac. (pe) ea o (pe) ele le
D. ei îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
ei - lor -
V. - - - -
Alte forme ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele, dânsului, dânsei, dânşilor,
dânselor.
Funcţii sintactice
1. Subiect: Ei au zidit o casă.
2. Complement direct: Am văzut-o pe Maria.
3. Complement indirect (D): Îi dau ei floarea.
4. Complement indirect (Ac): Vin cu noi în excursie.
 2. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE

Forme: Persoana a II-a: dumneata, dumneavoastră, dumitale

Persoana a III-a: dumnealui, dumneaei, dumnealor

Alte forme (locuţiuni pronominale): Domnia Ta, Domnia Voastră, Luminăţia Ta, Înălţimea
Voastră, Înalt Prea Sfinţitul.

Forme populare: matale, mătăluţă, mătălică.

Funcţii sintactice

1. Subiect: Dumnealui a venit la mine.

2. Complement direct: Am văzut-o pe dumneaei.

3. PRONUMELE REFLEXIV

- pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a

PERSOANA A III-A

f. accentuate f. neaccentuate
Ac. (pe) sine se, s
D. sie, sieşi îşi, şi

Observaţie!!! Pentru persoana I şi a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele

neaccentuate – singular şi plural – ale pronumelui personal.

Persoana a I-a Persoana a II-a

Singular Plural Singular Plural
Ac. mă, m ne, n Ac. te, t vă, v
D. îmi, mi ne, ni D îţi, ţi vă, vi, v
Pentru a nu se confunda pronumele reflexiv cu pronumele personal, trebuie să se
ţină cont de următoarele indicaţii:
*** când persoana verbului coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume reflexiv
Mă spăl pe faţă. Te îndrepţi spre ieşire.
I I II II
*** când persoana verbului nu coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume personal
Mă aştepţi în parc. Vă dau un ban.
I II II I

Observaţie!!! În general, pronumele reflexiv se ia împreună cu verbul, care este la

diateza reflexivă, fără a avea funcţie sintactică (fiind marcă a diatezei reflexive).
*** Când este marcă a diatezei reflexive nu poate răspunde corect la întrebările pe cine? cui? ,
neavând funcţie sintactică

Eu mă gândesc. Îşi aminteşte de mine.

(Pe cine?) (Cui?)
!!!! Când pronumele reflexiv poate răspunde corect la întrebarea pe cine? cui? Atunci
acesta nu mai este marcă a diatezei reflexive, ci are funcţie sintactică (verbul fiind la
diateza activă pronominală)
Eu mă spăl. (pe mine) Eu îmi cos nasturele. (mie)
(pe cine?) (cui?)

Funcţii sintactice
1. Complement direct: S-a regăsit pe sine.
2. Complement indirect (D): Şi-a procurat sieşi o maşină.
3. Complement circumstanţial de mod: cartea se afla lângă sine.
4. Atribut pronominal (D posesiv): Niculăiţă şi-a numărat banii.

4.PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

- stabileşte o dublă referinţă pronominală.
- este precedat întotdeauna de articolul posesiv: a, al, ai, ale

Forme:
Un obiect/un posesor un obiect / mai mulţi posesori
Pers I masc al meu al nostru
fem a mea a noastră

Pers II masc al tău al vostru

fem a ta a voastră

Pers III masc al său -

fem a sa -

Mai multe obiecte/un posesor mai multe obiecte/mai mulţi posesori

Pers I masc ai mei ai noştri
fem ale mele ale noastre

Pers II masc ai tăi ai voştri

fem ale tale ale voastre

Pers III masc al său -

fem ale sale -

Observaţie!!!
Pronumele ei, lui, lor sunt întotdeauna pronume personale.

Funcţii sintactice

1. Complement direct: I-am rugat pe ai mei.

2. Complement indirect (Ac): Am vorbit despre ai mei.
3. Complement indirect (D): Trimit alor mei un mesaj.
4. Atribut pronominal genitival: Ideea alor mei a fost genială.
 5. Atribut pronominal prepoziţional(Ac): Părerile despre ai mei sunt împărţite.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui posesiv determină un substantiv şi se acordă cu acesta 
devine adjectiv pronominal posesiv cu funcţia sintactică de atribut adjectival.
Casa mea este nouă.
Lucrarea voastră este de mare valoare.

5. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

Forme:
a. pronume demonstrativ de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, acestea, acestuia,
acesteia, acestora.
b. Pronume demonstrativ de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea, aceluia, aceleia,
acelora.
c. Pronume demonstrativ de identitate: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi, aceluiaşi,
aceleiaşi, aceloraşi.
d. Pronume demonstrativ de diferenţiere: celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte, celuilalt,
celeilalte, celorlalţi, celorlalte.
Forme populare: ăştia, ăstea, ăşa, aia, işti, ălălalt, etc

Funcţii sintactice
1. Complement direct: Îi aştept pe aceştia.
2. Subiect: Acelea au sosit mai repede.
3. Atribut pronominal genitival: Casa acestuia a luat foc.
4. Complement dircumstanţial de loc: Merg la ceilalţi.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui demonstrativ determină un substantiv şi se acordă cu
acesta  devine adjectiv pronominal demonstraţiv cu funcţia sintactică de atribut
adjectival.
Maşina aceea este nouă.
Pe aceşti oameni îi cunosc.

7. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

- pronumele relativ are rol dublu: - în frază este conjuncţie subordonatoare
- în propoziţie are funcţie sintactică
Forme: - simple: care, cine, ce, cui, câtă, câţi, câte, căruia, căreia, cărora
- compuse: ceea ce, cel ce, cei ce, celor ce

Funcţii sintactice

1. Subiect: N-am aflat¹/ cine te supăra².

2. Complement direct: Nu ştiu¹/ pe cine aştept²/.
3. Complement indirect(Ac): Nu ştiu¹/ despre cine vorbiţi²/.
4. Complement circumstanţial de loc: Banca¹/ pe care stau²/ e undă¹/.
5. Atribut pronominal genitival: Am citit cartea¹/ a cărui erou este personajul principal²/.
 6. Complement indirect(D): Ştiu¹/ cui adresez întrebarea²/.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui relativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta 
devine adjectiv pronominal relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Nu ştiu¹/ care faptă e mai gravă²/.

8. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

- apare numai în propoziţii interogative
Forme: - care?, cine?, ce?, cui?, câtă?, câţi?, câte?, căruia?, căreia?, cărora?

Funcţii sintactice

1. Subiect: Cine te supără?

2. Complement direct: Ce ai citit?
3. Nume predicativ (N): Cine este vinovatul?
4. Complement indirect(Ac): Despre ce ai vorbit?
5. Complement indirect(D): Cui i-ai spus noutatea?
6. Atribut pronominal genitival: A cui prietenă eşti tu?

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui interogativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal interogativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Ce mâncare preferi?
Cărui vecin îi datorezi scuzele?

9. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

- pronumele negativ apare întotdeauna în propoziţii negative
Forme: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele
niciunuia, niciuneia, niciunora, nimeni, nimănui, nimic

Funcţii sintactice
1. Subiect:Niciunul nu a câştigat.
2. Complement direct: Nu i-am văzut pe niciunii dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Vinovatul nu a fost niciunul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit cu nimeni.
5. Complement indirect(D): Nimănui nu i-a venit să creadă vestea.
6. Atribut pronominal genitival: Nota niciuneia nu a fost comentată.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui negativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta 
devine adjectiv pronominal negativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Nicio fată u vine la masă.

Niciun băiat nu a câştigat premiul.
 6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

Forme: însumi, însuţi, însămi, înseşi, înşivă, însevă, înşine, însene, însăşi.

Funcţii sintactice
1. Subiect: Înşine am văzut muzeul.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui de întărire determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal de întărire cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Claudiu însuşi a luat cartea în mână.

9. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Forme: simple: unul, una, unii, unele, unuia, uneia, unora

altul, alta, alţii, altele, altuia, alteai, altora
vreunul, vreuna, vreunii, vreunele, vreunuia, vreuneia, vreunora
atât, atâta, atâţia, atâtea, atâtora
tot, toată, toţi, toate, tuturor
mult, multă, mulţi, multe, multor
compuse: fiecare, fiecăruia, fiecăreia, fiecărora
oricare, oricine, orice, oricăruia, oricăreia, oricărora
orişicare,orişicine, orişice, orişicăruia, orişicăreia, orişicărora
cineva, careva, ceva, cuiva, căruiva, căreiva, cărorva
altcineva, altceva, altcareva, altcuiva, altcăruiva, altcăreiva, altcărorva
fiecare, fiecui, fiecine, fiece
oricât, oricâţi, oricâte, oricâtă, oricâtor

Funcţii sintactice

1. Subiect:Fiecare a câştigat.
2. Complement direct: I-am văzut pe toţi dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Lucian a devenit altul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit despre ceva.
5. Complement indirect(D): Am dat cartea unuia dintre colegii mei.
6. Atribut pronominal genitival: Am ascultat părerea fiecăruia.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui nehotărât determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal nehotărât cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Mulţii copii aleargă.

Pe alţi colegi i-am văzut.