1

Mareial test examen. Electrotehnica 2_

TRANSFORMATORUL: transformă curentul alternativ de o tensiune în altă tensiune. La baza

funcţionării acestui aparat stă fenomenul inducției electromagnetice
Clasificarea acestor aparate: Transformatoare de putere mare, ce se folosesc în sistemele de transportare a
energiei electrice, transformatoare cu caracteristici speciale (pentru alimentația cuptoarelor electrice și altele.)
Transformatoare de putere mică – se utilizează în sisteme de automatică, radioelectronică, electrotehnică.
Autotransformatoare – pentru reglarea automată a tensiunii.
Transformatoare de masură. Transformatoare de sudare.
Construcţia: Cel mai simplu transformator constă din 2 bobine, cu numarul de spire n1 și n2, înfășurate pe
același miez de fier, ce formează un circuit magnetic închis. Bobina cu numarul de spire n1, conectată la sursa de
tensiune alternativă, se numește bobina primară. Bobina cu numărul de spire n2, conectată la consumator, se
numește bobina secundară. Miezul de fier este confecționat din foi de oțel electrotehnic, izolate între ele cu lac.
Această izolație se face cu scopul de a împedica formarea curenților turbionari ce duc la încalzirea miezului de
fier. Coeficientul de transformare la transformator: k=n1/n2; k =U1/U2;
Randamentul transformatorului este raportul dintre puterea utilă P2, și puterea consumată a
transformatorului P1: ή=P2/P1;
Perderile în transformator: În mezul de fer, elecrice în bobine: rP=rPCu +rPFe
Pierderi prin curenții turbionari în miezul de fier, numite pierderi în fier, rPFe.
Pierderile eltrecice în spirile de cupru a bobinelor – numite pierderi în cupru ori electrice, rPCu.
MAȘINILE DE CURENT ALTERNATIV se împart în mașini sincrone și asincrone.
La baza funcţionarii mașinilor de curent alternativ stă fenomenul inducției electromagnetice.
Pentru transformarea energiei electrice în energie mecanică se folosesc motoare electrice asincrone și sincrone.
Pentru transformarea energiei mecanice în energie electrică se folosesc generatoare electrice sincrone.
Construcița mașinii de curent alternativ constă din doua parți componente:
Statorul, partea imobilă care cuprinde carcasa, pachetul de foi statorice, înfasurarea statorică și scuturile.
Rotorul, partea mobilă.
La mașinile sincrone rotorul este alcatuit dintr-un magnet permanent ori electromagnet.
La motoarele asincrone rotorul cuprinde pachetul de foi rotorice, înfasurarea rotorică.
Fregvența rotirii câmpului magnetic al statorului și al rotorului.
Viteza ungiulară n, de rotație a câmpului magnetic a statorului este egală cu: n=60· v /p
Unde: v – fregvența curentului electric alternativ. p – numărul de perechi de poli a mașinii.
În mașinile electrice sincrone, viteza de rotație a rotorului este egală cu viteza de rotație a câmpului magnetic a
statorului.
În mașinile asincrone viteza de rotație a rotorului este mai mică decât viteza de rotație a câmpului magnetic al
statorului.
Alunecarea. Pentru a caracteriza viteza de rotație a rotorului față de viteza de rotație a câmpului magnetic al
statorului sa întrodus noțiunea de alunecare (S). Alunecarea de obicei este exprimată în procente:
S=(n1-n)/n1·100%
Unde: n1 – viteza de rotație a câmpului magnetic a statorului. n – viteza de rotație a rotorului.
Randamentul motorului asincron este egal cu: ή = P2/ P1·100%
Puterea consumata va fi: P1 = √3·UL·IL·cosφ;
Puterea utilă ce o dezvoltă motorul: P2 (puterea mecanică ce o dizvoltă motorul).
Perderile în motorul asincron de curent alternativ: În mezul de fer a rotorului şi statorului,
elecrice în înfasurarea rotorului şi statorului, mecanice: rP= PMEC+PFe+PE

MAȘINA DE CURENT CONTINUU sunt împărțite în generatoare și motoare electrice.

La baza funcţionarii mașinilor de curent continuu stă fenomenul inducției electromagnetice.
 2
O trăsătură caracteristică a mașinii de curent continuu este prezența unui redresor mecanic- colector, ce leagă
circuitul extern cu înfășurarile rotorului. Colectorul convertește TEM alternativă indusă în înfășurarile rotorului
în TEM de curent continuu. Ca urmare în circuitul exterior fluxul curentului este curent continuu.
Construcița. Mașină de curent continuu este formată din stator şi rotor.
Statorul este format dintr-o carcasă de fontă sau de oţel în miezul căreia sunt fixaţi polii cu bobinajele
respective sau fără bobinaje în cazul magneţilor permanenţi. În părţile laterale ale carcasei sunt situate cele două
scuturi.
Rotorul este confecţionat din pachetul de foi de oţel electrotehnic, fixate pe arbore, ce au crestături periferice în
care se află laturile active ale bobinelor rotorice. Rotorul posedă un colector cilindric, ce este alcatuit, din lamele
de cupru, izolate între ele.
Schemele electrice de conectare
La motor cu excitaţie separat înfasurarea de excitaţie este conectată la o sursă de alimentare separată.
La motor cu excitaţie în parallel înfasurarea de excitaţie este conectată la tensiunea generatorului.
La motor cu excitaţie serie înfasurarea de excitaţie este conectată în serie cu înfasurarea rotorului.
Motoarele de excitaţie mixtă au doua înfășurari de excitație, una unită în paralel alta în serie.

a)motor cu excitație alimentat separat, b) motor cu excitație serie,

c) motor cu excitație paralel, d) motor cu excitație mixtă

Reglarea vitezei motorului se poate efectua prin trei metode:
1) Prin conectarea rezistențelor suplimentare rp în circuitul înfășurării rotorului. Cu cât rezistența
suplimentară e mai mare cu atât e mai mică viteza de rotație a motorului.
2)Prin variația tensiunei de alimentare , viteza n variază direct proporțional cu variația tensiunii de
alimentare.
3)Prin variația fluxului câmpului magnetic de excitație. Această metodă este aplicată prin variația curentului
de excitație cu ajutorul unei rezistențe variabile. În acest caz viteza de rotație în gol n variază invers proporțional
cu variația curentului de excitație.Această metodă de reglare a vitezei este simplă și economică, dar reglarea
vitezei se poate efectua numai înrun interval relativ mic (2-5 ori).
Inversarea sensul de rotație. Pentru inversarea sensul de rotație a motorului de curent continuu este necesar
să se schimbe direcția cuplului electromagnetic care acționează pe rotorul motorului . Acest lucru se poate
obține în două metode: prin schimbarea direcției curentului din înfășurarea rotorului sau schimbarea direcției
curentului din înfășurarea de excitație. Inversarea sensului curentului se realizează schimbinduse între ele
conecțiunele exterioare la bornele înfășurarii rotorului sau a înfășurarii de excitație.
Pierderile de putere în mașinile electrice de curent continuu sunt de mai multe feluri: rP= PMEC+PFe+PE
1.Pierderile în fier ( PFe) sau pierderile magnetice care apar în rotor și polii magnetici a statorului, datorită
curenților turbionari .
2.Pierderile mecanice ( PMEC ) apar în rulmenți și de la frecarea periilor de collector.
3.Pierderile electrice ( PE ), apar în înfășurarea rotorului, în înfășurarea de excitație și la contactul de tranziție
între perii și colector .
Randamentul mașinii electrice se numește raportul dintre puterea utilă ( P2 ) cedată în exterior și puterea
totală ( P1 ) absorbită din exterior:     ή = P2 / P1
ACTIONAREA ELECTRICĂ înseamnă comandarea mecanismelor cu ajutorul energiei electrice.
Actionarea pe grup: De la un motor, se antrenează mai multe mecanisme.
Acţionarea individuală; De la un motor, se antrenează un mecanism
 3
Actionarea interconectată: Mai multe motoare, antrenează un mechanism
Regimurile de lucru a acționărilor electrice sunt împărțite în regimul de echilibru (nominal, ce este caracterizat
prin funcționarea motorului cu o viteză unghiulară constantă în timp și egalității
cuplului motor și cuplului rezistent dezvoltat de mecanizmul executor.) și tranzitorii - pornire, inversare, frânare
(la trecerea de la o stare de echilibru la alta, atunci când se schimba viteza, cuplul și curentul electric). Cauzele
schimbarilor tranzitorii în actionarile electrice sunt schimbarea sarcinei asociată cu procesul de producție, sau
impactul de comandă asupra motorului în timp, de exemplu, pornire, frânare , schimbarea direcției de rotație , etc)
Schema structurală, elementele de bază. Ecuația fundamentală
Pentru studiul sistemelor de comandă asupra motorului electric, este necesar în primul rând
a stabili schema structurală și a indentifica problemele ce le rezolvă elementele de bază.
Sursa de energie
(rețea a energiei electrice)
↓ ↑
1 ↔ 2 → 3 ↔ 4 ↔ 5
Fig.1
O schemă structurală pentru un sistem de actionare electrică este reprezentată în Fig.1.,
în care: 1. – reprezintă post de comandă;
2. – panou de aparate electrice;
3. – reprezintă motorul electric de actionare;
4. – mecanizmul executor;
5. – masele totale de inerție.
Motorul electric primește energia electrică ce este comandat de partea electrică a acționarii (1și 2).
Piesele în mișcare ale agregatului mecanic înmagazinează și cedează energie electrică, cinetică, întervenând în
legile mișcării prin inerția lor. Pentru mărirea capacității de acumulare și de cedare a energiei cinetice, la unele
acționări electrice se adaugă o masă de inerție suplimentară sub forma unui volant.
La stabilirea regimului de mișcare a agregatului mecanic intervin în general, trei cupluri corespunzatoare
elementelor 3, 4 și 5 din Fig.1.
M - cuplul motor dezvoltat de motorul electric;
Mr - cuplul rezistent dezvoltat de mecanizmul executor;
Md - cuplul dinamic prin care masele de inerție ce se opun schimbărilor de viteză.
Suma algebrică a acestor trei cupluri trebue sa fie totdeauna nulă, adică se poate scrie relația:
M – Mr – Md = 0, ce este ecuația fundamentală a acționărilor electrice.
Alegerea tipului de motor electric se face în așa fel încât caracteristica mecanică să corespundă caracteristicii
mecanice a mașinii de lucru pe care o antrenează.
La alegerea motorului trebuie să țină seama și condițiile mediului ambiant în care trebue sa lucreze, alegându-se
tipul constructiv prevăzut cu protecția necesară.
Criteriul principal care trebue luat în considerare, pentru alegerea corectă a puterii motoarelor este regimul
termic (încalzirea) al acestora.
În afară de regimul termic, motoarele trebue verificate și din punct de vedere al cuplului de pornire și al
capacității de supraâncarcare, în funcție de caracteristicile mașinilor de lucru și de regimul tecnologic.
DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE.
semiconductor de tip n, conducția curentului electric se realizează prin electroni
semiconductor de tip p și conducția curentului electric se realizează prin goluri.

Diodă semiconductoare este o conexiune de contact între doi semiconductori, dintre care unul are
conductivitate electronică (de tip n), iar altul conductivitate cu goluri (de tip p).
 4
Dioda semiconductoare este un dispozitiv cu o conductivitate unidirecțională ce are o pn - joncțiune . Dioda
are două terminale, fiind deci un dipol. Anodul este conectat la zona de tip p în timp ce catodul este conectat la
zona de tip n. Una dintre aplicaţiile cele mai importante ale diodelor este redresarea semnalelor alternative.

Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor cu două joncţiuni în succesiune npn sau pnp.
Cele trei zone se numesc emitor (E), bază (B), colector (C).
Tranzistoarele se folosesc la amplificarea semnalelor electrice.

Tiristorul este un dispozitiv semiconductor cu trei și mai mult jonctiuni. Tiristorul este prevăzut cu un
electrod de comandă ( numit poartă-P sau grilă –G ) care face posibil controlul stării blocat – conducţie în
anumite condiţii. Tiristoarele se utilizează :
- la invertoare (ce transformă energia sursei de curent continuu în energie de curent alterntiv).
- în convertoare de c.a. – c.a. (ce transformă curentul continuu de o tensiune în altă tensiune).
- în comandarea motoarelor electrice și altele.
CIRCUITE ELECTRONICE
Circuite electrice. Se compun din surse de curent electric, rezistori, capacităţi, inductanţe.
Circuite electronice. O rețea electrică care în plus conține și componente electronice active se numește
circuit (rețea) electronic. Aceste rețele pot fi liniare (analogice), neliniare (digitale)
Circuite electronice analojice. Circuite electronice ce se compun din elemente electronice liniare.
Circuite electronice degitale. Circuite electronice ce se compun din elemente electronice neliniare.
Clasicul ceasornic la care momentul de timp este citit prin poziţia unui ac indicator care se rotește continuu, este
un dispozitiv analogic.
Cu toate acestea, sânt situații în care semnalul este prin natura sa discret, așa cum este cel furnizat de un detector de
particule (el spune dacă a sosit o particulă sau nu, deci are numai două stări posibile), de un comutator mecanic sau
tastatură. În acest caz este natural şi comod să utilizam circuite electronice digitale, care operează cu date alcătuite
numai din valori de 1 și 0, adică cu semnale digitale. Cuvântul vine din limba engleză, unde digit înseamna oricare
din cifrele de la 0 la 9. Semnalele şi circuitele digitale, mai sânt denumite în limba română numerice sau logice.
Limbajul degital constă din doua cifre: 1 şi 0, ce duce la simplificarea calculelor.
Există două modalităţi distincte de reprezentare a unei mărimi măsurabile: analogică şi numerică (digitală).
Mărimile analogice au o variaţie continuă, pe când cele numerice au o variaţie discontinuă, pas cu pas.
Circuite integrate ori schema integrală, poate fi numită și cip ori microcip, este un circuit electronic în miniatură
ce constâ dintr-un număr mare de elemente electronice , interconectate structural și electric.
Circuite electronice de tip analogic sunt: surse de alimentare, amplificatoare, oscilatoare, modulatoare,
demodulatoare
Prin redresor se întelege un circuit electronic capabil sa transforme energia electrică de curent alternativ în
energie electrică de curent continuu.
Redresorul monofazat cu o alternanță. Schema electrica a acestui tip de redresor este redată mai jos.
Functionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative în primar, ia nastere în secundar tot o tensiune
alternativă, ce se aplică pe anodul diodei de redresare. Pe durata alternanțelor pozitive dioda conduce, în circuit
apare un curent proporțional cu tensiunea aplicată, deci având aceeasi formă cu ea.
Curentul prin sarcina circulă deci într-un singur sens, sub forma unor alternanțe (pulsatoriu).
 5
Redresorul monofazat dublă alternanță, în montaj de tip punte. Schema sa oferă avantajele redresorului
anterior, evitând dezavantajele lui, este cea a unui redresor monofazat dublă alternanță în punte.

Amplificatoarele electronice au rolul de a amplifica semnalele electrice. Ele sânt formate din circuite cu
elemente electronice, care au rolul de a produce un semnal mai mare la a eșire dar identic ca forma cu cel primit
la intrare.
Oscilatoarele sunt generatoare de semnale electrice întreținute, cu frecvența proprie (care functionează deci
fară semnal de intrare).
Modulatoarele sunt circuite electronice conținând elemente neliniare, cu ajutorul cărora se realizează
modulația prin varierea unor parametri în ritmul semnalului modulator.
Demodulatoarele sunt circuite electronice conținând elemente neliniare, cu ajutorul carora se obține semnalul
de modulație dintrun semnal modulat, ce poartă denumire de proces de demodulație.
Aparate de masură și control adecvate: multimetru, fregvenţmetru, osciloscop:
Multimetrul permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ şi a
rezistenţelor în curent continuu.
Frecvenţmetrul. În multe aplicaţii este necesară cunoaşterea cu precizie a frecvenţei semnalelor utilizate. Acest
lucru se face cu ajutorul frecvenţmetrului, ce permite masurarea numarului oscilaţiilor într-o secundă a
semnalelor electrice.
Osciloscopul catodic clasic OCC este cel mai utilizat aparat de măsură în electronică. Permite vizualizarea
variaţiilor de tensiune (de obicei semnale periodice) sub formă unei oscilograme.
Sistemul electronic de control al unei mașini moderne este de neconceput fără Traductoare.
Traductoarele sunt dispozitive electronice ce transformă semnale non electrice în semnale electrice.
Traductoarele se compun din elementul sensibil (senzor) și elementul traductor.
Senzorul evaluează valoarea parametrilor de bază non-electrice iar elementul traductor le transformă în semnale
electrice ce acționează ca un semnal de tensiune, curent, frecvență, etc. Semnalele sunt convertite în cod digital și
transmise către unitatea de control electronic a automobilului.
Un număr mare de traducătoare cu senzori sunt utilizați în sistemele mobile ale vehiculului (arbore cotit,
arborele cu came, arborele clapetei de accelerație în cutia de viteze, roți, supapa de recirculare a gazelor de
eșapament), în sistemele de siguranță activă.
Senzor de temperatură, principiul de lucru este bazat pe modificarea rezistenței semiconductoare.
La Senzorii de temperatură se utilizează proprietățile semiconductorilor de ași schimbă rezistența lor atunci
când se schimbă temperatura ambiantă. Vehiculele moderne sunt echipate cu senzori de temperatură care
constituie rezistențe semiconductoare cu coeficient negativ de temperatură - rezistența lor scade odată cu creșterea
temperaturii ambiante. Adică o modificare a temperaturii provoacă o schimbare bruscă a rezistenței lor.
Senzor arborelui cotit, principiul de lucru este bazat pe Efectul Hall.
Esența efectului Hall constă în fapt că un magnet permanent este asociat cu obiectul de măsurat și în timpul
rotirii, acest magnet generează o tensiune proporțională cu poziția unghiulară a obiectului. Traducatoare cu
senzori de Hall sunt folosite în mai multe scheme de măsurare ale poziției și vitezei.
Senzor de nivel, principiul de lucru este bazat pe modificarea rezistenței potențiometrului.
Traductoare cu senzorii de poziție executați cu contacte sunt în construcție potențiometre ce măsoară mișcarea
unghiulară ori lineară a obiectului. Contactele mobile sunt deplasate de-a lungul rezistenței variabile a
potențiometrului, mișcarea reală a obiectului schimbă proporțional rezestența pontețiometrului. Potențiometrele
sunt utilizate pe scară largă ca senzori de poziție a clapetei de accelerație, de debit a volumului de aer, de nivel a
combustibilului, și altele.
 6
Senzor optic, principiul de lucru este bazat pe Efectul fotoelectric intern.
În traductoare cu senzor optic, se folosește un disc cu sectoare transparente și opace. Discul este amplasat între
LED și foto-rezistor. La deplasarea (rotirea) discului se produc impulsuri electrice pe foto-rezistor, ce se folosesc
pentru determinarea poziției unghiulare și vitezei de rotație a arborelui.

RECAPITULARE:
1. Transformatorul - Transformă curentul alternativ de o tensiune în altă tensiune.
2. Construcţia transformatorului - Un miez de fier și două înfășurări.
3. Pierderile în transformator - În miezul de fier, electrice în bobine.
4. Generatorul sincron – Transformă energia mecanică în energie electrică de curent alternativ.
5. Construcţia generatorului sincron - Stator şi rotor ce este un magnet permanent ori electromagnet.
6. La motoarele sincrone - Viteza de rotaţie a rotorului este egală cu viteza câmpului magnetic a
statorului.
7. Pierderile în motorul sincron de curent alternativ - În miezul de fier a rotorului şi statorului,
electrice în înfăşurarea rotorului şi statorului, mecanice.
8. Motorul asincron – Transformă energia electrică de curent alternativ în energie mecanică.
9. Construcţia motorului asincron de curent alternativ: Stator şi rotor cu înfăşurare scurtcircuitată.
10. La motoarele asincrone - Viteza de rotaţie a rotorului este mai mică decât viteza câmpului magnetic a
statorului.
11. Pierderile în motorul asincron de curent alternative - În miezul de fier a rotorului şi statorului,
electrice în înfăşurarea rotorului şi statorului, mecanice.
12. Motorul de curent continuu– Transformă energia electrică de curent continuu în energie mecanică.
13. Construcţia motorului de curent continuu: Stator cu poli magnetici şi rotor cu collector.
14. La motoarele de curent continuu - Viteza de rotaţie a rotorului este direct proporţională cu variaţia
tensiunii de alimentare.
15. Pierderile la motoarele de curent continuu - În miezul de fier a rotorului şi a polilor statorului,
electrice în înfăşurări și colector, mecanice.
16. Acţionarea individual - De la un motor, se antrenează un mechanism.
17. Acționarea pe grup - De la un motor, se antrenează mai multe mecanisme.
18. Acționarea interconectată - Mai multe motoare, antrenează un mechanism.
19. Dioda semiconductoare - Dizpozitiv semiconductor cu o joncţiune în succesiune pn sau np.
20. Dioda se utilizează - La redresarea semnalelor alternative.
21. Tranzistorul bipolar - Dizpozitiv semiconductor cu două joncţiuni în succesiune npn sau pnp.
22. Tranzistorul se utilizează - La amplificarea semnalelor electrice.
23. Tiristorul semiconductor - Dizpozitiv semiconductor cu trei şi mai multe joncţiuni în succesiune
pnpn.
24. Tizistorul se utilizează - La comandarea motoarelor electrice.
25. Circuite electrice de curent continuu - Se compun din surse de curent electric, rezistori.
26. Circuitele electrice de curent alternativ - Se compun din surse de curent electric, rezistori și
capacităţi, inductanţe.
27. Circuite electronice analogice - Se compun şi din elemente electronice liniare.
28. Circuite electronice digitale - Se compun şi din elemente electronice neliniare.
29. Redresorul - Dispozitiv electronic ce transformă curentul alternativ în curent continuu.
30. Invertor - Transformă curentul continuu în curent alternative.
31. Convertor - Transformă curentul continuu de o tensiune în altă tensiune.
 7
32. Amplificatorul - Dispozitiv electronic ce produce un semnal mai mare la ieşire faţă de cel primit la
intrare.
33. Oscilatorul - Dispozitiv electronic ce generează semnale elecrice, fară semnal de intrare.
34. Elementele fotovoltaice se utilizează- La transformarea energiei luminiscente în energie electrică.
35. Multimetrul - Permite măsurarea curenţilor, tensiunilor şi a rezistenţelor.
36. Fregvenţmetru - Permite măsurarea numărului oscilaţiilor într-o secundă a semnalelor.
37. Oscilometru - Permite vizualizarea variaţiilor de tensiune a semnalelor.
38. Traductoarele - Dispozitive electronice ce transformă semnalele non electrice în semnale electrice.
39. Senzorul de temperatură, principiul de lucru - Este bazat pe modificarea rezistenței
semiconductoare.
40. Senzorul arborelui cotit, principiul de lucru - Este bazat pe Efectul Hall.
41. Senzor de nivel, principiul de lucru - Este bazat pe modificarea rezistenței potențiometrului.
42. Senzorul optic, principiul de lucru - Este bazat pe Efectul fotoelectric intern.

Formula de calcul:
1. Coeficientul de transformare la transformator - k=n1/n2
2. Perderile electrice în transformator - P=PCu +PFe
3. Fregvența rotirii câmpului magnetic al statorului motorului asincron - n=60·v /p
4. Alunecarea motorului asincron - S=(n1-n)/n1·100%
5. Perderile electrice în maşinile de curent continuu - P= PMEC+PFe+PE
6. Ecuația fundamentală a acționărilor electrice - M – Mr – Md = 0

Simbolul dispozitivelor electrice și electronnice:

- Transformator,

- mașina de curent continuu,

- dioda,

- tranzistorul,

- tiristorul.
 8

Schemele electrice de conectare a motorului de curent continuu.

U Uexc U

a)motor cu excitație alimentat separat, b) motor cu excitație serie,

U U

c) motor cu excitație paralel, d) motor cu excitație mixtă

Schemele electrice a redresoarelor de curent alternativ.

1) Redresor monofazat cu o alternanță. 2) Redresor monofazat cu dublă alternanță

în montaj de tip punte.

3) Redresor monofazat cu dublă alternanță 4) Redresor trifazat

 9
cu transformator priză mediană.