Sunteți pe pagina 1din 2

Trichinella spiralis 

este un nematod localizat intracelular, atât în stadiul larvar cât și ca


adult. Parazitul este introdus în tractul digestiv uman sub formă de larvă închistată în mușchii unor
animale. Sub acțiunea enzimelor digestive ale stomacului larvele sunt eliberate din chistul muscular,
ajung în intestinul subțire, patrund în citoplasma enterocitelor și în decurs de 30 de ore se dezvoltă
paraziții adulți. Dupa 6 zile de la acuplare, femela începe să depună larve mobile timp de 4-6
săptămâni. Larvele juvenile patrund in vasele limfatice sau sanguine, ajungând în circulația
generală, care le transportă în tot organismul, părăsesc apoi circulația și intră în miocitele mature
unde se închistează producând boala numită trichineloză.

Legături externe

Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care încă
așteaptă să fie descoperite.[1]
Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică (Trigona minima) cu
lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care poate
atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt
speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt
considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina
europeană (Apis mellifera).

Sistematica albinei melifere[modificare | modificare sursă]


Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe
baza regnului vegetal).
Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern).
Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate)
Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule).
Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen).
Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi).
Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).
Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune
îngustă numită pețiol).
Grupul: Aculeata (insecte cu ac).
Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral).
Familia: Apidae.
Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi și care prezintă la a III-a pereche de picioare un
aparat pentru colectat polen).
Tribul: Apini.
Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele
reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți).
Specia:
Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor
arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și
Filipine);
Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic
prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo);
Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și
cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra și
Rusia - Extremul Orient);
Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscută și cea mai răspândită albină, exploatată de om pentru
calitățile sale productive; cuib format în cavități închise, pe mai mulți faguri, cu un număr mare de
indivizi. Denumirea speciei, ,,mellifera" a fost dată de Linne în anul 1758 și schimbată ulterior
(1761),în "mellifica".

Sexe[modificare | modificare sursă]
Fiecare stup are un grup de albine, numită familie, care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și
stupul în general. O familie de albine se compune din: matcă (regină), albine lucrătoare și trântori.
Matca este unică în cadrul familiei, fiind singura care depune ouăle și din care pot ieși toate tipurile
de albine. Se distinge de restul albinelor prin faptul că are corpul mai lung (20-25 mm), capul mai
mic, iar abdomenul alungit și subțire. Matca se împerechează în primele 6-10 zile de viață și numai
în zbor. Dacă nu s-a împerecheat în 20-30 de zile, din cauza condițiilor nefavorabile de zbor, după
circa 40 de zile depune ouă nefecundate din care vor ieși trântori. Matca părăsește stupul numai
atunci când se împerechează sau când familia roiește.
Masculii de albină sunt de un singur fel. Ei au o viață scurtă, nu au responsabilități legate de
hrănirea puilor, de colectarea polenului, de îngrijirea sau de apărarea stupului. Din această cauză au
fost numiți în popor trântori sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este foarte important,
trântorii fecundează matca, contribuind la perpetuarea speciei. Trântorii mai participă la ventilarea
stupului și încălzirea puietului. Toamna când albinele se pregătesc de iernat trântorii sunt izgoniți,
cei mai m