Sunteți pe pagina 1din 47

Ministerul Economiei și Infrastructurii

------------------------------------------------------

Studiu de fezabilitate

PRIVIND CREAREA PARCULUI DE INOVARE, CERCETARE ȘI


DEZVOLTARE ÎN INGINERIE (PICDI) JURIDIC AMPLASAT PE:
Adresa: mun. Chișinău, sect. Centru, str. Sprâncenoaia, 1

APRILIE, 2020
Chișinău
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

Studiu de fezabilitate

privind crearea Parcului de Inovare, Cercetare și


Dezvoltare în Inginerie (PICDI) în cadrul

Zonei Economice Libere BĂLȚI


Adresa: mun. Chișinău, sect. Centru, str. Sprâncenoaia, 1

Acest document este un material de lucru al Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP) și ZEL Bălți, respectiv
conținutul acestuia presupune proprietatea sa exclusivă și orice utilizare neautorizată este interzisă. Importanța
documentului derivă din necesitatea informațională și operațională, fără dreptul de publicare.

© APIP&ZEL BĂLȚI PROPERTY, 2020

2
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

CUPRINS:
1. Sumar executiv .................................................................................................................. 7
2. Scopul, metodologia și obiectivele operaționale ............................................................. 8
Obiectivul general .................................................................................................................. 8
Obiective specifice ................................................................................................................. 8
3. Analiza ramural-sectorială ................................................................................................ 9
Potențialul economic al zonei .............................................................................................. 16
Potențialul uman și educațional a terenului Sprîncenoaia .................................................. 18
Infrastructura locală ............................................................................................................. 19
Aspectele de mediu ............................................................................................................. 20
4. Cadrul legal de instituire a PCIDI .................................................................................... 21
Expertiza juridică a prevederilor legale privind crearea PICDI ............................................ 21
Instituirea și principalii actori ai PICDI ................................................................................. 22
Stimulente de afaceri și facilități fiscale .............................................................................. 24
Analiza SWOT a locației pentru PICDI .................................................................................. 27
Moldova Supplier Programme (MSP) .................................................................................. 27
Certificarea calității .............................................................................................................. 29
5. Cadrul general de instituire a PICDI ................................................................................ 33
6. Aspecte privind crearea și funcționarea PICDI ............................................................... 35
7. Crearea institutelor și centrelor de expertiză a PICDI ................................................... 38
8. Justificarea preliminară a operaționalității PICDI .......................................................... 41
9. Evaluarea investițiilor în PICDI........................................................................................ 42
Terenul destinat amplasării PICDI (str. Sprîncenoaia, 1) ..................................................... 42
10. Evaluarea fezabilității proiectului ................................................................................ 44
Valoarea estimativă a investițiilor necesare pentru crearea PICDI ..................................... 44
Prognoza financiară a administrației ................................................................................... 45
Notă justificativă de creare a platformei industriale Automotive ....................................... 46
11. Concluzii și recomandări .............................................................................................. 47

3
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

GLOSAR și acronime
AIC – Aeroportul Internațional Chișinău
APIP – Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare
BNS – Biroul Național de Statistică
CDI – Cercetare, dezvoltare și inovare
CMA - Concentrația Maxim Admisibilă
CMN – Companii multinaționale
CP Factory – Fabrica Cyber–Fizică
GPS – Sistem de navigație prin satelit
HG – Hotărârea Guvernului
HMI – Interfața om-mașină
IMM – Întreprinderi mici și mijlocii
ISD – Investiții străine directe
IT – Tehnologii Informaționale
MEI – Ministerul Economiei și Infrastructurii
MES – Sistemul de execuție a producției
MPN – Mașini cu programare numerică
NFC – Comunicare în câmp apropiat
OPC – Platformă deschisă de comunicare
PIB – Produs intern brut
PICDI – Parcul de Inovare, Cercetare și Dezvoltare în Inginerie
RFID – Identificare prin frecvență radio
RM – Republica Moldova
SAP – Sistemul aplicațiilor și produselor
SOA – Arhitectură software bazată pe servicii
SPR – Sistemul de planificare a resurselor

4
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
NOȚIUNI specifice

Cercetare – activitate de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă şi de dezvoltare experimentală


luate în ansamblu.

Cercetare aplicativă – activitate care are drept scop acumularea și utilizarea cunoștințelor noi pentru
soluționarea unor probleme practice, pentru crearea de noi produse, tehnologii și servicii sau pentru
îmbunătățirea lor.

Cofinanțare – finanțare a domeniilor cercetării și inovării prin cooperarea eforturilor statului, ale
agenților economici și ale donatorilor.

Cloud – un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără
ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează
aceste servicii.

Cercetător științific – persoană cu studii superioare, cunoștințe, abilități și competențe într-un


domeniu științific, care desfășoară activități de cercetare și inovare.

Cluster - extindere în aval către diverse canale de distribuție și clienți și lateral către producători de
produse complementare și către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. De
asemenea clustere includ instituții precum universități, agenții de standardizare, furnizori de instruire
profesională și patronate – ce asigură instruire specializată, educație, informație, cercetare și suport
tehnic.

Comunicare în câmp apropiat – tehnologie bazată pe identificarea prin frecvență radio RFID ce
permite smartphone-urilor și altor dispozitive să comunice între ele prin atingere sau apropiere, la o
distanță mai mică de 10 cm.

Domeniul inovare și transfer tehnologic – ansamblul activităților care includ crearea și implementarea
inovațiilor și tehnologiilor noi, inclusiv prin transferul tehnologic, în scopul fabricării produselor
competitive noi sau perfecționate, precum și în scopul utilizării unor procese, servicii și tehnologii
progresive.

Inovare – activitate de aplicare a rezultatului obținut de pe urma cercetării și/sau experienței practice,
care este orientată spre utilizarea în activitatea practică și/sau comercializarea pe piață a materialelor,
produselor sau dispozitivelor, procedeelor, sistemelor și serviciilor noi sau ameliorate substanțial.

Infrastructură a domeniilor cercetării și inovării – totalitatea organizațiilor care contribuie la


desfășurarea activității științifice și de inovare: Academia de Științe, alte organizații din domeniile
cercetării și inovării, instituții financiare, fonduri și agenții de susținere a activității în domeniu,
business-incubatoare, parcuri de inovare (științifice, tehnico-ştiinţifice și tehnologice), întreprinderi și
alte organizații specializate.

Organizație din domeniile cercetării și inovării – persoană juridică care desfășoară una dintre
următoarele activități: cercetări fundamentale și/sau aplicative, dezvoltarea experimentală
implementarea rezultatelor științifice și inovațiilor, transferul tehnologic, pregătirea și perfecționarea
cadrelor științifice.

5
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Organizație de informații ştiinţifico-tehnologice – organizație specializată și subdiviziunile ei care
desfășoară în domeniile cercetării și inovării activități în domeniul informațiilor ştiinţifico-tehnologice.

Platformă deschisă de comunicare – un standard în comunicația industrială care permite conectivitate


și interoperabilitate universală.

Parc științific – organizație condusă de profesioniști specializați, al cărei scop principal este creșterea
bunăstării comunității sale prin promovarea culturii inovației și a competitivității afacerilor asociate și
a instituțiilor bazate pe cunoaștere.

Realitate augmentată – realitate directă sau indirectă ale cărei elemente sunt completate de către
calculator, generate de intrări senzoriale, cum ar fi de sunet, video, grafice sau date GPS.

Transfer tehnologic – proces de punere în aplicare, în cadrul unor proiecte, a rezultatelor inovării în
scopul obținerii produselor și serviciilor noi, sporirii performanțelor, precum și în scopul îmbunătățirii
eficienței acestora.

6
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

1. SUMAR EXECUTIV
Actualmente, competitivitatea unei economii este bazată, în mare măsură, pe sisteme de
inovare care la rândul impulsionează progresul prin intermediul cercetării și dezvoltării. Știința
și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viață
cotidiană a cetățeanului. În acest scop, cercetarea și inovarea trebuie să răspundă nevoilor
concrete ale mediului economic și sectorului public, în special celor de creștere a calității
serviciilor oferite, precum și oferirea perspectivelor de angajare în sectorul privat a unui
număr cât mai mare de persoane.

Majoritatea economiștilor subliniază importanța inovării ca motor al dezvoltării economice,


iar introducerea de produse noi sau îmbunătățite, tehnici de producție și structuri
organizatorice, precum și descoperirea de noi piețe și utilizarea unor noi factori de intrare
reprezintă temeiuri importante, concurența prin inovare reprezentând forța motrice a
dezvoltării economice.

Cercetarea și dezvoltarea sunt esențiale pentru stimularea inovării și dezvoltării naționale,


precum și a creșterii economice, dar trebuie să fie și o voință politică pentru a reuși. În plus,
trebuie să existe o puternică sinergie între mediul academic și industrie. Astfel, pentru ca
cercetarea să producă livrabile practice, devine necesară și ajustarea politicilor socio-
economice în scopul adaptării acestora nevoilor societății.

Actualmente, absența unui număr suficient de profesioniști în interiorul organizațiilor publice


de cercetare reprezintă provocarea principală la adresa transferului de tehnologie și
cunoaștere între spațiul public și cel privat. Organizațiile de cercetare, dezvoltare și inovare
publice (CDI) nu dispun de echipamente adecvate de transfer, așa încât cercetarea cu potențial
comercial sau social nu este fructificată în mod optim. Astfel, nivelul antreprenorialului, și în
special a celui bazat pe inovare în Republica Moldova este redus.

Pe de altă parte, IMM-urile devin factori determinanți ai creșterii economice, fiind


predominante în domeniul industriilor noi și în plină dezvoltare. Întreprinderile mici și mijlocii
se identifică, practic, cu sectorul privat, fiind principala sursă de locuri de muncă, de inovație
și de productivitate în cadrul economiilor europene. De aceea este necesară o abordare
științifică, profesionistă a acestora din perspectivă inovațională, abordare care să determine
îmbunătățirea calității, productivității cât și a competențelor antreprenoriale.

În vederea realizării obiectivelor din domeniul producerii de noi idei și transformării acestora
în practică, activitățile cercetare și dezvoltare în cadrul întreprinderilor ar trebui să ocupe un
loc esențial, iar importanța acestei conexiuni rezidă în necesitatea adaptării permanente a
întreprinderilor la aspectele inovative din domeniul științei și tehnicii contemporane.
Cercetarea și dezvoltarea trebuie să reprezinte, de jure și de facto, o preocupare permanentă
a întreprinzătorilor nu numai pentru a crea o nouă afacere, ci și pentru ca întreprinderea pe
care a creat-o să supraviețuiască rigorilor moderne de operaționalitate.

Astfel, necesitatea creării unui Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI)
este mai mult decât imperativă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare dinamică și
tehnologică avansată a ramurilor economiei naționale, fapt care rezidă în necesitatea acestui
studiu de fezabilitate.

7
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

2. SCOPUL, METODOLOGIA ȘI OBIECTIVELE OPERAȚIONALE


OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivul general al prezentului studiu este analiza fezabilității și oportunității de creare a


Parcului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare în Inginerie. În acest sens, studiul este axat pe
următoarele aspecte:

a. conceptul parcului și scopurile creării acestuia;


b. argumentarea posibilității de desfășurare a activităților permise și de atragere
a potențialilor rezidenți;
c. gradul de asigurare cu specialiști a potențialilor rezidenți ai parcului;
d. etapele și termenele de creare a parcului;
e. volumul investițiilor necesare pentru crearea parcului și sursele acestora.

PICDI urmează a fi administrat de către o autoritate administrativă. Administrația va avea


statut de persoană juridică și urmează să-și desfășoare activitatea pe principii de
autofinanțare. Misiunea managementului parcului va fi orientată spre asigurarea
implementării politicilor statului în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în industrie.
PICDI va fi coordonat de profesioniști specializați a căror scop principal va fi creșterea
bunăstării comunității prin promovarea culturii inovației, a competitivității afacerilor asociate
și a instituțiilor bazate pe cunoaștere, precum și atragerea componentei de CDI a companiilor
străine cu grad înalt de tehnologizare.

Pentru a permite îndeplinirea acestor obiective, PICDI va stimula și gestiona fluxul de


cunoștințe și tehnologie între universități, instituții de cercetare-dezvoltare, companii și piețe;
va facilita crearea și dezvoltarea companiilor bazate pe inovare prin procese de incubare și de
separare; va oferi alte servicii cu valoare adăugată, împreună cu spații și facilități de înaltă
calitate. Astfel, PICDI va constitui o platformă de cooperare care ar răspunde necesităților și
provocărilor existente în domeniu.

OBIECTIVE SPECIFICE

Obiectivele specifice ale prezentului studiu vizează:

∎ Justificarea necesității creării PICDI;


∎ Identificarea cadrului general de politici în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării
în limitele căruia se realizează crearea PICDI;
∎ Identificarea și descrierea terenurilor disponibile pentru crearea PICDI;
∎ Determinarea fezabilității instituționale și financiare a PICDI;
∎ Elaborarea Planului de Acțiuni privind crearea PICDI;

Studiul privind fezabilitatea proiectului cu privire la crearea PICDI cuprinde aspecte legale,
organizaționale, economice și sociale analizate. Respectiv, abordarea descriptivă,
metodologia și instrumentele utilizate sunt desfășurate pe parcurs.

8
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

3. ANALIZA RAMURAL -SECTORIALĂ


Potrivit datelor BNS, în anul 2017 în Moldova erau înregistrate cca 5320 întreprinderi
industriale, dintre care 1327 (cca 25%) nu au avut nici un fel de vânzări sau rulaj comercial.
Astfel, numărul întreprinderilor industriale operaționale la sfârșitul anului 2017 era de 3992
entități.

Cele mai importante schimbări structurale se referă la creșterea ponderii companiilor din
sectorul de producere a mobilei, a industriei textile, a sectorului articolelor de îmbrăcăminte
și a celui de producere a lemnului și articolelor din lemn. În același timp, s-a redus numărul
companiilor din sectorul produselor din minereuri nemetalice, a celor din sectorul de
producere a cauciucului și masei plastice, din industria metalurgică și din sectorul de
producere a calculatoarelor, articolelor electronice și optice (Tabelul 1).

Analiza numărului de companii care operează într-un anumit sector ajută la înțelegerea
faptului cât de atractiv acest sector este pentru investiții, astfel încât competiția să persiste.
Numărul mic de firme prezente în sub-sectoarele produselor din tutun, petrol și țiței,
producerea autovehiculelor, remorcilor, semiremorcilor și altor mijloace de transport, dar și
în industria metalurgică indică asupra faptului că producția în cadrul acestora este dominată
de câteva companii.
Tabel 1. Numărul și ponderea companiilor pe sub-sectoare industriale 2017 vs. 2013
2013 2017
Diferența în
Structura Structura nr.
Sectorul
companiilor companiilor companiilor
Nr. tot. Nr. active Nr. tot. Nr. active
active
active active

Industria extractivă 116 92 2,4% 117 90 2,3% -2

Industria prelucrătoare, inclusiv: 4742 3446 88,0% 4691 3480 87,2% 34

Industria alimentară 1009 717 18,3% 951 699 17,5% -18

Fabricarea băuturilor 250 174 4,4% 239 165 4,1% -9

Produse din tutun 15 9 0,2% 13 9 0,2% 0

Produse textile 96 65 1,7% 131 88 2,2% 23

Articole de îmbrăcăminte 365 263 6,7% 406 289 7,2% 26

Articole din piele, încălțăminte 81 65 1,7% 83 67 1,7% 2

Lemn și articole din lemn 278 174 4,4% 292 196 4,9% 22

Hârtie și carton 116 88 2,2% 108 86 2,2% -2

Tipărire și înregistrări 181 134 3,4% 183 143 3,6% 9

Produse de cocserie și țiței 9 5 0,1% 3 2 0,1% -3

Industria chimică 89 57 1,5% 101 61 1,5% 4

Produse farmaceutice 40 26 0,7% 30 24 0,6% -2

Cauciuc și mase plastice 441 358 9,1% 405 336 8,4% -22

Produse din minerale nemetalice 417 281 7,2% 363 249 6,2% -32

9
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Industria metalurgică 47 35 0,9% 17 10 0,3% -25

Produse din metal 405 301 7,7% 413 304 7,6% 3

Calculatoare, produse electronice, optice 51 36 0,9% 32 23 0,6% -13

Echipamente electrice 33 24 0,6% 36 27 0,7% 3

Mașini, utilaje și echipamente 95 76 1,9% 77 68 1,7% -8

Autovehicule, remorci, semiremorci 7 2 0,1% 10 9 0,2% 7

Alte mijloace de transport 3 3 0,1% 2 0 0,0% -3

Mobilier 374 290 7,4% 451 356 8,9% 66

Alte activități industriale 91 64 1,6% 94 69 1,7% 5

Reparația, instalarea mașinilor și 249 199 5,1% 251 200 5,0% 1


echipam.

Energie electrică, termică., gaze, apă 101 63 1,6% 99 56 1,4% -7

Apă, salubritate, gestionarea deșeurilor 371 313 8,0% 412 366 9,2% 53

TOTAL 5330 3914 100% 5319 3992 100% 78

Recurgând la o simplă analiză a companiilor care operează în industria prelucrătoare


moldovenească (Tabelul 1), observăm că majoritatea acestora (peste 78%) sunt IMM-uri.
Ponderea acestora este, însă, cu puțin peste 4% mai mică decât media țărilor de comparație
din regiune, ceea ce ar putea reprezenta un indiciu al mediului de activitate mai puțin
favorabil pentru întreprinderile din Moldova. Mai mult, „ipoteza” respectivă este susținută și
de comparația „vârstei” medii a companiilor din sector. În Moldova aceasta este cu cca 4 ani
mai mică decât în țările din regiune. Datele referitoare la structura proprietății IMM-urilor
sunt comparabile cu media pentru țările de referință din regiune, în timp ce în privința
companiilor mari, ponderea celor cu capital străin este de peste 2 ori mai mare în RM decât
în țările din regiune.
Tabelul 2. Operaționalitatea și forma de proprietate a companiilor din industria prelucrătoare a RM
Moldova Media țărilor de comparație din regiune

Perioada Perioada
medie de Capital Capital medie de Capital Capital
Mărimea operare, Capital privat străin Alt operare, Capital privat străin și Alt
companiilor ani de stat local și mixt capital Total ani de stat local mixt capital Total

Micro N/A 0,0% 1,0% 0,0% 0,0% 1,0% 23,4 0,0% 0,3% 0,0% 0,0% 0,3%

Mici 16,4 1,0% 42,9% 5,7% 0,0% 49,5% 18,4 0,1% 45,8% 2,6% 0,1% 48,6%

Medii 18,7 0,0% 26,7% 1,0% 0,0% 27,6% 21,3 0,2% 29,2% 3,7% 0,3% 33,4%

Mari 20,7 1,0% 13,3% 7,6% 0,0% 21,9% 26,8 0,7% 13,3% 3,6% 0,1% 17,7%

Total 18,6 1,9% 83,8% 14,3% 0,0% 100,0% 22,5 1,0% 88,5% 9,9% 0,5% 100,0%

Rolul mai limitat al IMM moldovenești în cadrul economiei este confirmat și de datele
statistice referitoare la contribuția IMM în cadrul principalilor indicatori de activitate ai
întreprinderilor (Tabelul 2). Astfel, în timp ce per ansamblul economiei țării, IMM constituie
10
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
98,6% din numărul total de companii, angajează peste 61% din numărul total de salariați,
acumulează 41,5% din volumul total al vânzărilor și dețin peste 42% din profitul net generat,
IMM industriale constituie doar 96,1% din numărul total de întreprinderi industriale, creează
doar 44,5% din numărul de locuri de muncă în industrie, generează mai puțin de 22% din
veniturile totale din vânzări ale întreprinderilor industriale și dețin mai puțin de 14% din
profitul net în industrie.
Tabelul 3. Ponderea IMM-urilor în cadrul indicilor principali de activitate a întreprinderilor, 2017
Ponderea IMM în:
Sectorul Nr.de Nr. de Veniturile din Profitul
întreprinderi, % angajați, % vânzări, % net, %
TOTAL ACTIVITĂȚI 98,6% 61,2% 41,5% 42,4%
TOTAL INDUSTRIE 96,1% 44,5% 21,9% 13,6%
INDUSTRIA EXTRACTIVA 2,2% 1,6% 0,9% 1,5%
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 84,8% 37,7% 19,7% 12,3%
Industria alimentara 17,0% 8,7% 5,2% 1,5%
Fabricarea băuturilor 3,7% 2,5% 1,4% -0,4%
Fabricarea produselor din tutun 0,2% 0,1% 0,1% -0,9%
Fabricarea produselor textile 2,4% 0,9% 0,3% 0,1%
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 7,3% 6,6% 1,6% 1,6%
Articole din piei și încălțăminte 1,4% 1,6% 0,4% 0,7%
Lemn și produse din lemn 5,5% 1,1% 0,6% 0,4%
Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie 1,9% 0,7% 0,7% 0,6%
Tipărire si reproducerea înregistrărilor 3,4% 1,0% 0,5% 0,4%
Produselor de cocserie si din prelucrarea țițeiului 0,1% 0,1% 0,1% 0,0%
Produse chimice 1,8% 0,6% 0,5% 0,8%
Produse farmaceutice 0,5% 0,4% 0,3% 0,2%
Produse din cauciuc si mase plastice 7,4% 2,1% 1,5% 0,5%
Produse din minerale nemetalice 6,6% 2,4% 2,2% 1,2%
Industria metalurgica 0,3% 0,1% 0,1% 0,0%
Construcții metalice si produse din metal 7,7% 2,3% 1,3% 1,1%
Calculatoare, produse electronice și optice 0,6% 0,6% 0,3% 0,4%
Fabricarea echipamentelor electrice 0,6% 0,3% 0,2% 0,5%
Fabricarea de mașini, utilaje si echipamente 1,4% 0,8% 0,4% 0,4%
Fabricarea autovehiculelor și aferentelor 0,1% 0,1% 0,1% -0,2%
Fabricarea altor mijloace de transport 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
Fabricarea de mobila 8,4% 2,7% 1,2% 1,3%
Alte activități industriale 1,7% 0,5% 0,1% 0,2%
Repararea, întreținerea si instalarea mașinilor 4,7% 1,5% 0,8% 2,0%

Respectiv, datele din tabelul 3 de mai jos oferă informații utile despre nivelul de integrare
internațională a companiilor din industria prelucrătoare a RM (în funcție de mărime), în
comparație cu media pentru țările de referință (în grupul țărilor de referință au fost incluse
România, Ucraina, Belarus, Macedonia, Georgia, Letonia, Lituania, Estonia). Aceste date
confirmă faptul că întreprinderile naționale sunt slab competitive la nivel internațional privind
producția industrială, precum și integrarea limitată a firmelor locale în lanțurile valorice
internaționale. Astfel, ponderea companiilor din RM care exportă direct este cu cca 7% mai
mică decât media indicatorului respectiv pentru țările de comparație.

11
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Respectiv, în Moldova sunt mai răspândite cazurile de export indirect (vânzări de produse
industriale către companii din RM care ulterior le exportă). La fel, este mai mare și ponderea
vânzărilor pe piața internă. Această situație poate fi influențată și de ponderea mai mică a
companiilor ce dețin certificate de calitate internațională. Cel mai mare decalaj în acest sens
se atestă în cazul companiilor de mărime medie. Totuși, faptul că IMM exportă direct mai
puțin și, respectiv, vând mai mult pe piața locală sau exportă indirect atestă mai degrabă
probleme de integrare în lanțurile valorice internaționale, decât probleme legate de calitatea
producției/competitivitate.
Tabelul 4. Gradul de integrare internațională a companiilor din industria prelucrătoare în comparație
cu media țărilor de referință
Moldova Media țărilor de comparație
Indicatorii Micro Mici Medii Mari Total Micro Mici Medii Mari Total
Ponderea firmelor cu certificat de
calitate internațional, % N/A 15,4 13,3 75 24,2 0 17,1 29,6 55,0 27,8
Ponderea vânzărilor locale, % N/A 87,8 81,2 73 82,8 100 89,3 76,6 61,9 80,4
Export indirect, % din vânzările
totale N/A 8 11,7 13,2 10,5 0 4,2 8,1 7,3 6
Export direct, % din vânzările totale N/A 4 7,1 13,8 6,8 0 6,4 15,3 30,9 13,5
Ponderea aprovizionărilor din
străinătate, % N/A 33,2 30 40 33,3 30 32 38,6 40 35,4

În ciuda rolului lor central pentru economia și industria țării, după cum o arată și datele din
tabelul de mai sus, puține IMM-uri sunt angajate în comerțul internațional. Și conform unui
studiu realizat pentru Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare
a Competitivității în anul 2015, doar circa 100 de IMM din Moldova erau gata de a exporta, în
timp ce 200-300 erau aproape pregătite de a realiza operațiuni de export, dintr-un număr
total de cca 35 mii IMM-uri active.

În general, există două tipuri de factori care influențează gradul de competitivitate pe partea
de ofertă: condiția factorilor de producție, care afectează costul și calitatea producției; și
cadrul de stimulente, incluzând calitatea mediului de afaceri, ce influențează investițiile
sectorului privat și participarea la export. Productivitatea este considerată în teoria
economică ca unul dintre cei mai importanți factori ce determină competitivitatea.

Procesul, prin care productivitatea extinde aceste oportunități, iar economia evoluează are
loc prin intermediul unor factori facilitatori, care în același timp servesc și ca indicatori
intermediari de competitivitate. Astfel, competitivitatea este măsurată cel mai des prin
productivitate. În cele ce urmează vom analiza productivitatea IMM din industrie și sectoarele
conexe prin prisma comparației internaționale, dar și barierele care nu permit creșterea
acesteia.

Datele din figura 1 ce vizează termenii de productivitate a muncii (măsurată ca valoarea


adăugată per angajat), diferențele față de țările de comparație sunt destul de pronunțate:
performanța IMM-urilor din Moldova este mult mai mică față de cea din țările de comparație.
În majoritatea sub-sectoarelor, productivitatea întreprinderilor din Moldova a fost la nivel de
1/3, 1/4 sau 1/5 din valoarea medie atestată în țările similare. În general, decalajele mari de
productivitate indică asupra concentrării pe segmentele cu valoare adăugată mai mica și/sau
prezența unor deficiențe de productivitate.

12
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Figura 1. Productivitatea IMM-urilor din Moldova comparativ cu țările din regiune
Diferenta de productivitate

Moldova

43 46 19 31 29 38 29
28 34 28 18 22 20 27
15
30 30 17 23 25 25 14
22 20 18 19
26 16 13 10
8
15 15 16 18 12 15
19 19 16 18 20 20 21
5 7 9 7 7 8 9 9 10 12 14 9 10 12 14
3

Provocările operaționale cheie pentru IMM din Moldova, conform aceluiași studiu la comanda
Băncii Mondiale, sunt reprezentate de costul înalt al finanțării (creditelor), accesul dificil la
piețele de desfacere străine, legăturile slabe cu companiile mari și lipsa forței de muncă cu
expertiză tehnică necesară (Figura 2).
Figura 2. Constrângerile principale în derularea afacerilor pentru IMM-urile din Moldova

Alte
Lipsa informațiilor despre piețele de
desfacere, tehnologii și produse noi
Lipsa abilităților și experienței de afaceri

Lipsa materiei prime și a input-urilor

Accesul la finanțare
Lipsa produselor și serviciilor inovative

Lipsa forței de muncă cu expertiză


tehnică necesară
Legături de sub-contractare cu firmele mari

Costul creditelor

Accesul la piețele externe

Vulnerabilitățile de marketing
0 10 20 30 40 50 60

Problemă moderată Problemă majoră

Provocările cele mai mari, pentru care IMM ar solicita asistență din exterior, conform aceleiași
cercetări sunt accesul la piețele externe, depășirea dificultăților legate de lipsa personalului
cu abilități și expertiză tehnică necesară, vulnerabilităților de marketing, costurilor de
finanțare, lipsa serviciilor inovative (Fig. 3).

13
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Figura 3. Provocările majore pentru care IMM solicită asistență externă

Accesul la pietele externe 26

Lipsa fortei de munca cu abilitati si expertiza… 20

Vulnerabilitatile de marketing 17

Costul creditelor 10

Legăturile de sub-contractare cu firmele mari 9

Lipsa produselor si serviciilor inovative 7

Lipsa abilitatilor si experientei de afaceri 4

Lipsa materiei prime si input-urilor 4


Nr. de raspunsuri in favoarea
Accesul la credite 2 asistentei externe

Spre exemplu, Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 indică trecerea de la “un
model de creștere a veniturilor și al consumului către un model bazat pe export”. Extinderea
exporturilor de bunuri și servicii, în centrul noului model de dezvoltare, necesita conform
Strategiei, atragerea investițiilor străine pentru a facilita participarea la lanțurile valorice
regionale și încurajarea sporirii productivității și a inovării. Cu toate acestea, nivelul scăzut de
internaționalizare și integrare a IMM-urilor moldovenești în lanțurile valorice
regionale/globale împiedică atingerea acestui deziderat. Conform unui studiu realizat pentru
ODIMM, în medie, input-urile locale reprezintă doar 18% din toate achizițiile efectuate de
către companiile străine în Moldova, în timp ce importurile – 82%.

În același timp, și acest nivel al aprovizionărilor locale este sprijinit în principal doar de câteva
sectoare: prelucrarea produselor agroalimentare, construcțiile și prelucrarea metalelor.
Ponderea input-urilor locale în sectorul automotive este mai mică de 1%, iar în sectoarele
componentelor electronice, textilelor și confecțiilor – sub 5%. Principalele bariere la nivel
micro care împiedică CMN/companiile străine să realizeze mai multe achiziții de la companiile
locale sunt gradul scăzut de pregătire tehnologică a IMM-urilor locale, calitatea scăzută a
input-urilor furnizate de acestea și capabilitățile lor limitate manageriale. La nivel macro,
principalele impedimente ar fi sistemul complex și împovărător de impozitare, accesul dificil
la finanțare, costurile înalte de reglementare și instabilitatea politică. (Fig. 4)
Figura 4. Barierele majore pentru companiile străine în realizarea achizițiilor de la IMM locale la nivel
micro (stânga) și macro (dreapta) (5=cel mai problematic)

Nivelul de pregatire… 3.9


Sistemul de impozitare 3.8
Calitatea input-urilor 3.7
Capabilitatile de… 3.5
Accesul la finantare 3.6

Pretul 3.3 Costurile de reglementare 3.4


Calitatea serviciilor 3.3
Instabilitatea politicilor 3.3
Capacitatea de productie 2.9

14
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
De asemenea, conform datelor unui studiu efectuat de către IDIS Viitorul în 2018, IMM-urile
locale solicită diverse instrumente de sprijin din partea statului, îndeosebi fiind menționate
următoarele necesități:

∎ Forță de muncă calificată, suport pentru brevetarea invențiilor;


∎ Facilitarea procedurilor vamale și a transportului;
∎ Micșorarea TVA în lanțul valoric alimentar (de la producere până la prestarea
serviciilor de alimentație publică);
∎ Programe de suport, consultanță și certificare, suport financiar pentru dezvoltarea
departamentelor de marketing și vânzări ș.a.

În acest context, la inițiativa membrilor APIP, și beneficiind de sprijin din partea Academiei de
Științe a Moldovei, precum și a Universității RWTH din Aachen, Germania, a apărut evidenta
necesitate în crearea unui Parc de Inovare, Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI), care ar
răspunde necesităților micului business și de asemenea ar genera o serie de beneficii pentru
toate părțile implicate. De fapt RWTH Aachen University din Germania, este cotată ca una
dintre cele mai puternice instituții de învățământ tehnic-ingineresc nu doar din Europa, dar și
din întreaga lume. Astfel, instituirea PICDI va oferi mai multe avantaje, printre care:

 facilitarea accesului IMM-urilor din sector la stimulentele financiare, fiscale și vamale;


 formarea parteneriatelor durabile între reprezentanții mediul antreprenorial;
 stabilirea unei colaborări pe termen lung între mediul academic, instituțiile de stat și
mediul privat;
 constituirea unei infrastructuri de afaceri, la cele mai înalte standarde pentru
dezvoltarea economică locală și regională;
 stimularea antreprenorialului inovativ și implicarea companiilor în activitățile de
cercetare, dezvoltare și inovare;
 dezvoltarea activității de cercetare științifică și dezvoltare în inginerie;
 asigurarea unei evoluții rapide și sustenabile, numerice și calitative, a resurselor
umane din cercetare, dezvoltare și inovare;
 atragerea capitalului privat în susținerea inovării bazate pe cercetare-dezvoltare;
 centralizarea activităților de CDI;
 creșterea producției științifice și a capitalului uman autohton din cercetare;
 stimularea cercetării aplicative, dezvoltării experimentale, a transferului tehnologic și
inovării;
 atragerea experților din străinătate pentru conducerea de proiecte în cadrul PICDI;
 susținerea tehnologiilor și industriilor inovative;
 atragerea tinerilor talentați în domeniul de cercetare și inovare.

Astfel, avânde în vedere faptul că în Republica Moldova se simte o penurie vădită de forță de
muncă calificată suficientă, dar și în general de forță de muncă activă, scopul primordial al
agenților economici ar trebui să fie orientat pe crearea de noilor locuri de muncă de înaltă
valoare adăugată. Respectiv, implementarea conceptului de creare a PICDI va genera premise
pentru care inovarea urmează să devină principalul factor de creștere a competitivității.
Aceasta presupune dezvoltarea capacitații companiilor autohtone de a absorbi tehnologie de
ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile pieței și de a dezvolta, la rândul lor,
tehnologii sau servicii care să le permită progresul operațional în lanțurile valorice
internaționale.

15
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

POTENȚIALUL ECONOMIC AL ZONEI


Așa precum e și firesc, inclusiv potrivit statisticii oficiale, or. Chișinău este locația cea mai
dezvoltată din punct de vedere economic a Republicii Moldova. Astfel, Chișinăul are oficial
concentrată o populație de peste 820 mii persoane, cu o densitate a acesteia de cca 1500
persoane pe km2. Respectiv, cca 70% din volumul investițiilor străine directe (ISD) și peste
50% din populația economic activă, sunt concentrate anume în raza reședinței de capitală a
țării.1

În complexul dezvoltării naționale a Republicii Moldova, municipiul Chișinău se prezintă ca o


zonă tipic industrială, inclusiv cu specific axat pe servicii și industria prelucrătoare. În raza
acestuia activează în prezent cca 35 mii de agenți economici, or 65% din aceștia sunt anume
concentrați în raza juridică de activitate operațională a mun. Chișinău. Respectiv, cca 60% din
valoarea PIB al țării este concentrată anume în Regiunea de Dezvoltare a mun. Chișinău. De
fapt, o concentrare geografică a economiei demonstrează ca ponderea unei regiuni în profil
teritorial ar corespunde cu ponderea acesteia per ansamblu în economia națională.
Figura 5. Valoarea procentuală a PIB în profil regional, date pentru 2017

100%

56%

16% 17.6%
8.7%
2.7%

Sursa: Datele BNS, APIP şi calculele autorilor.

În linii mari, așa cum este reprezentat în figura de mai sus, persistă o diferență mare referitor
la repartizarea regională a producției totale în Republica Moldova. Fără îndoială,
reprezentările grafice nu prezintă tabloul complet al dezvoltării teritoriale, deoarece arată
mai mult situația din punct de vedere static. Totuși, în ciuda unei discrepanțe economice și
sociale majore dintre regiuni, datele statistice cu privire la venituri sau salarii pentru ultimii
ani atestă o tendință apropiere a regiunilor față de capitală. Pe de altă parte, din punct de
vedere economic convergența pe salarii, însă, nu ar prezenta situația reală în economie şi că
productivitatea muncii și a salariilor ar conta mult mai mult, fapt care este mult mai sugestiv
pentru Chișinău.

Serviciile. De regulă, sectorul serviciilor, investițiilor, transporturilor şi construcțiilor luate la


un loc, înregistrează cel mai înalt nivel atunci când este calculată VAB, inclusiv la nivel regional,
dar şi ponderea acestora în PIB. Mai mult, în componenta serviciilor se ia în calcul mai multe
ramuri cum ar fi administrația publică, comerțul şi mai multe forme ale acestuia, activitățile
financiare şi de asigurări, tranzacțiile imobiliare, învățământul, sistemul medical etc.

1
http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Chisinau/Chisinau_in_cifre_2016.pdf

16
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Astfel, potrivit datelor statistice, per ansamblu pe economie, contribuția ramurilor
menționate la valoarea adăugată brută totală este de peste 55%. Or, ponderea cea mai mare
la valoarea acestui indicator este pe seama RD a mun. Chișinău, care contribuie cu peste 75%
la valoarea adăugată brută (VAB) din totalul ramurilor contabilizate, urmată de RD Nord, RD
Centru, RD Sud şi RD Găgăuzia. Astfel, Chișinăul iar este pe prima poziție și la acest capitol.
Respectiv, crearea unui parc de inovare, cercetare și dezvoltare, este mai mult decât
justificată având în vedere ca toate utilitățile și infrastructura necesară sunt foarte dezvoltate
și eminamente prezente în raza mun. Chișinău.
Tabel 1. Ponderea în p.p. a serviciilor, investițiilor, transporturilor şi construcțiilor în VABR, 2017
Regiuni de RD Centru RD Chișinău RD Nord RD Sud RD Găgăuzia
Dezvoltare
Ponderea în VABR 46% 75% 48% 44% 41%
Sursa: BNS, APIP și calculele autorilor

În general, activitatea operațională a PICDI va fi orientată către prestarea de servicii și utilități


agenților economici în domeniul ingineriei, roboticii, mecatronicii etc. Astfel, este evident că
ponderea cumulativă cea mai înaltă a ramurilor menționate la contribuția valorii adăugate
brute (VABR), aşa după cum şi s-a specificat, este deținută de RD mun. Chișinău.

Aici sunt concentrate cele mai importante dimensiuni din sectorul de servicii (învățământ,
medicină, servicii de aprovizionare cu apă şi energie electrică, informații şi telecomunicații
etc.). Respectiv, RD a mun. Chișinău îi revine cca 66% din ponderea totală a VABR ce poate fi
atribuită tuturor ramurilor sectorului de servicii, urmată de RD Nord – 13%, RD Centru – 11%,
RD Sud şi RD Găgăuzia, cu 7% şi respectiv, 3%. Or, avem o disparitate mare pe regiuni referitor
la contribuția sectorului de servicii în VABR, dar şi ponderea acestuia în profil teritorial a PIB
(a se vedea Tabelul 3).
Tabel 2. Ponderea procentuală a serviciilor în VABR, 2017
Regiuni de RD Centru RD Chişinău RD Nord RD Sud RD Găgăuzia
Dezvoltare
Ponderea în VABR 11% 66% 13% 7% 3%
ICG 0.35 1.53 0.31 0.25 0.22
Sursa: BNS, APIP și calculele autorilor

Investițiile de asemenea este un factor destul de important pentru activitatea economică. Or,
analiza activității investiționale la nivel regional poate fi extrasă prin prisma provenienței
acestora, care în mare parte sunt concentrate în cadrul Parcurilor Industriale şi Zonelor
Economice Libere. Spre exemplu, cca 50% din investițiile totale plasate în cadrul celor 7 ZEL
din Republica Moldova sunt concentrate anume în cadrul ZEL Bălți.
Tabel 3. Ponderea procentuală a investițiilor publice în VABR, 2017
Regiuni de RD Centru RD Chișinău RD Nord RD Sud RD Găgăuzia
Dezvoltare
Ponderea în VABR 17% 61% 15% 5% 2%
ICG (concentrarea geografică) 0.33 1.22 0.28 0.19 0.12
Sursa: BNS, APIP și calculele autorilor

Trebuie să specificăm că nivelul investițiilor în profil teritorial este mai mult sau mai puțin
subiectiv, ținând cont de disponibilitatea datelor. Per ansamblu, acesta denotă o situație
divergentă dintre regiuni, însă nu atât de mare ca şi în cazul sectorului de servicii. Astfel, în

17
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
pofida unei discrepanțe majore dintre regiuni, analiza indicatorului dat pentru activitatea de
investiții atestă o tendință mică de convergență. În acest caz, impactul capitalei nu este atât
mare, deoarece discrepanța pentru indicatorul cu/fără Chișinău nu este foarte mare şi are o
tendinţă de micşorare în ultima perioadă.

Totuşi, investiţiile în active materiale pe termen lung finanțate din Bugetul de Stat au o
repartizare geografică extrem de neuniformă şi nu manifestă nici o tendinţă de convergenţă.
Ba din contra, activitatea investițională în termeni absoluți la nivel naţional demonstrează
mari divergențe, în mare parte din cauza creşterii semnificative a ponderii municipiului
Chişinău, care a crescut continuu până la peste 60% în 2017.

Similar investițiilor, sectorul industrial are o concentrare geografică destul de mare. Respectiv,
concentrația geografică a producţiei fabricate, inclusiv a VABR, este pe seama RD mun.
Chişinău, urmată de RD Nord şi RD Centru, care ca şi în cazul construcțiilor dispun de un ICG
practic similar. La o mare diferenţă pe acest indicator se află RD Sud şi RD Găgăuzia. Astfel,
ponderea RD Chişinău în producţia manufacturată este de peste 53%, Chișinăul având o
pondere de puţin peste 15% din PRB în 2017. La fel e şi cazul municipiului Bălţi care deţinea o
pondere sectorială de cca 10%.
Tabel 4. Ponderea ramurii industriei în VABR, 2017
Regiuni de RD Centru RD Chişinău RD Nord RD Sud RD Găgăuzia
Dezvoltare
Ponderea în VABR 19% 53% 20% 5% 3%
ICG 0.41 1.18 0.45 0.14 0.12
Sursa: BNS, APIP şi calculele autorilor

POTENȚIALUL UMAN ȘI EDUCAȚIONAL A TERENULUI SPRÎNCENOAIA


Or. Chișinău, str. Sprîncenoaia 1, Numărul cadastral: 0100212.178

În ultimul timp, sistemul universitar și cel mediu de specialitate din Republica Moldova este
expus la diverse tipuri de solicitări care îl obligă să se adapteze pentru a se racorda la aşa-
numitele cerințe ale pieței muncii. În linii mari, situația creată reflectă un aparent antagonism
dintre angajatori şi instituții medii de specialitate, fapt care a şi determinat guvernul să includă
pe lista priorităților naționale în cadrul documentului național de planificare strategică pentru
anii 2012-2020 capitolul „Studii relevante pentru carieră”. Aspectul primordial al acestui
document este de a demonstra că principala deficiență a sistemului universitar moldovenesc
este slaba lui conectare la piața muncii, inclusiv concentrarea regională a instituțiilor acestuia,
care în cea mai mare parte sunt amplasate în min. Chișinău.

Respectiv, putem menționa despre faptul că potențialul uman și educațional din raza
municipiului Chișinău este net superior celor din regiune. Astfel, înființarea PICDI în preajma
Chișinăului oferă o perspectivă avantajoasă atât celor ce vor fi tentați să-și desfășoare
activitatea profesională în cadrul Institutelor de Inovare și Cercetare din cadrul PICDI, cât și
potențialului Parc, administrației acestuia, deopotrivă. Astfel, în raza municipiului Chișinău
sunt amplasate și-și desfășoară activitatea de cercetare și instruire majoritatea instituțiilor
superioare de învățământ și mediu de specialitate din țară. Bunăoară, din cele 33 de entități
universitare din țară, 26 sunt localizate și-și desfășoară activitatea anume în mun. Chișinău.2

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_universit%C4%83%C8%9Bilor_din_Republica_Moldova

18
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Astfel, concentrarea înaltă a entităților de învățământ universitar și mediu de specialitate în
raza mun. Chișinău oferă un mare avantaj sistemului economic al țării. Totodată, această
funcție de „servire” a economiei statului nu poate fi realizată în exclusivitate de către sistemul
universitar,3 ci de o revigorare a sistemului mediu și secundar de specialitate, inclusiv cel
mediu-profesional și special ingineresc. Din acest punct de vedere, poate fi atestată o
încercare a statului de a responsabiliza doar universitățile pentru neadaptarea lor la piața
muncii. În același timp, structurile statale pretind că fac eforturi susținute pentru a planifica
exact necesitățile de resurse umane, susținând că transmit această informație veridică către
universități și colegii, în special cele cu profil tehnic. Trebuie, însă, să recunoaștem că
capacitățile statului de a face prognoze în ceea ce privește necesarul de resurse umane sunt
cam limitate, fapt care conduce la imposibilitatea formulării unei „comenzi de stat”.

În linii mari, conchidem totuși că concentrarea numerică, dar și calitativă, a instituțiilor de


învățământ universitar și mediu de specialitate în raza mun. Chișinău, precum și absolvenților
ce-și fac studiile în cadrul acestor entități constituie avantaje competitive pentru selectarea
de noi angajați în cadrul viitorului PICDI. Acești factori vor, adică tehnici și umani, fi
materializați prin intermediul direcțiilor de activitate a potențialelor componente a
funcționale a parcului, precum institute și centre de cercetare operațională.

INFRASTRUCTURA LOCALĂ
Din capul locului reiterăm că terenul alocat viitorului PICDI dispune de o locație excelentă cu
privire la majoritatea rețelelor conexe la serviciile de infrastructură. În primul rând, acesta
este în imediata apropiere de AIC Chișinău, fapt care-l face extrem de avantajos din
perspectiva legăturilor internaționale, mobilitate a oamenilor de afaceri și a mediului
universitar și academic. În al doilea rând, acesta se află la confluența mai multor drumuri și
șosele naționale și internaționale, precum R1, R2, R5, M3 și E584, aspect la fel destul de
important, implicit faptul ce vizează transportul național și internațional auto, dar și din
perspectiva aspectelor de aprovizionare și furnizare de utilități a PICDI.

Utilitățile publice în zonă sunt asigurate de către majoritatea furnizorilor ce operează la nivel
local şi naţional. Bunăoară, furnizorul de gaze naturale este SRL „Chișinău-Gaz”, structură
aferentă concernului național “Moldova-Gaz”. Preţul de livrare a 1000 m3 de gaz prin
conducte cu tensiune medie constituie 4 501 lei fără TVA, pentru anul 2018.4 Serviciile de
alimentare cu apă şi canalizare sunt prestate de către Î.M. „Apă-Canal Chișinău”. Locuitorii şi
agenţii economici raza mun. Chișinău sunt asigurați cu energie electrică de către Î.C.S. ”Gas
Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L., întreprindere ce prestează servicii de comercializare
a energiei electrice la tarife reglementate pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, aceasta
livrează energia electrică la tariful de 1,91 lei/kWh fără TVA.
Infrastructura bancară este dezvoltată și cu o concentrație eminamente strategică în mun.
Chișinău, fiind prezente cele 11 bănci comerciale care activează actualmente în Moldova.
Astfel, acestea sunt BCR Chișinău, Energbank, Mobiasbanca (OTP Bank Nyrt.), Fincombank,
Moldindconbank, Agroindbank, Victoriabank, ProCreditBank, Eximbank „Grupo Veneto
Banca”, B.C. „COMERȚBANK” S.A. și EuroCreditBank. Mass-media locală este reprezentată de
multitudinea de stații TV, Radio, presa scrisă și electronică amplasate juridic în mun. Chișinău.
Localnicii recepționează peste 150 de posturi TV prin cablu sau digital şi peste 50 f. radio.

3
https://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu%20Procesul%20Bologna%202005-2011.pdf
4
https://www.moldovagaz.md/rom/consumatori/tarifele

19
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de compania „Moldtelecom”, iar cele de telefonie
mobilă de companiile „Orange”, „Moldcell” şi „Unite”, care au o arie de acoperire de cca
99,6%. Primii 2 furnizori de telefonie mobilă operează conform standardului GSM, iar ultimul
menţionat – conform standardului CDMA. Extinderea sectorului de comunicații permite de
a accelera fluxul imens de informații și de asimilare a tehnologiilor noi.

ASPECTELE DE MEDIU
Din start trebuie să menționăm că majoritatea căilor de comunicație, în particular cele cu
conexiunea de transport joacă un rol important în dezvoltarea economică a statului, dar
totodată este unul dintre factorii poluării majore a mediului înconjurător. În Republica
Moldova o dezvoltare mai importantă cunosc 3 tipuri de transport: auto, feroviar şi aerian. 5
Aparent, transportul aerian contribuie în mod semnificativ la poluarea antropogenă a
mediului, mai ales dacă ținem cont de potențiala locație a PICDI, care se află în imediata
apropiere a AIC Chișinău. Arderea volumelor mari de combustibil în motoarele cu turbine
duce la infiltrarea în atmosferă a unor cantităţi mari de gaze care conţin pulbere în suspensie.
Un impact asupra mediului au emisiile motoarelor de aeronave - monoxidul de carbon (CO),
hidrocarburile (CnHm), funinginea (C), oxizii de azot (NOx) şi oxizii de sulf (SO2).
De asemenea, cel mai frecvent şi toxic este şi plumbul. Pentru a evidenţia impactul
transportului aerian asupra solului, în anul 2015-2016 au fost iniţiate lucrări de studiere a
poluării solului din preajma Aeroportului Internaţional Chişinău (AIC). În acest scop au fost
analizate 8 probe de sol colectate la adâncimea 0-10 cm, pe toate direcţiile de la aeroport.
Solul colectat a fost supus analizelor de determinare a produselor petroliere, metalelor grele,
hidrocarburilor poliaromatice, nitraţilor, clorurilor.
Rezultatele analizelor efectuate în solul colectat din preajma Aeroportului Internaţional
Chişinău denotă o valoare maximă - 46,19 mg/kg (1,44 Concentrația Maxim Admisibilă-CMA)
de plumb total, depistată în solul colectat la distanţa de 1 km în direcţia Nord-Est. Conţinutul
plumbului în restul 7 probe nu depăşeşte CMA şi variază de la 7,32 pînă la 13,05 mg/kg.
Conţinutul cuprului, nichelului şi zincului nu depăşeşte CMA şi variază de la 14,42 mg/kg pînă
la 37,96 mg/kg pentru cupru total, de la 17,89 mg/kg pînă la 26,06 mg/kg pentru nichel total
şi de la 22,87 mg/kg pînă la 51,50 mg/kg pentru zinc total. Conţinutul manganului este
neînsemnat, variază de la 351,75 (0,23 CMA) mg/kg pînă la 484,68 mg/kg (0,32 CMA).
Cantitatea hidrocarburilor poliaromatice (HPA16) în solul colectat din preajma AIC a
înregistrat valoarea maximă de 0,4511 mg/kg la distanţa de 1 km de la aeroport, direcţia Nord-
Vest, iar conţinutul maxim de benzo(a)piren a atins valoarea de 2,9 CMA (0,0518 mg/kg) la
aceeaşi direcţie. Depăşiri ale CMA de benzo(a)piren au fost înregistrate şi la distanţa de 1 km
direcţia Vest cu conţinutul de 0,0383mg/kg (1,9 CMA) şi la distanţa de 1 km direcţia Nord-Est
cu valoarea de 0,0292 mg/kg (1,5 CMA).
Conţinutul produselor petroliere din analiza datelor arată că în solul colectat din preajma
Aeroport Internaţional Chişinău este neînsemnat şi variază de la 0,90 pînă la 16,50 mg/kg, iar
cel al nitraţilor a înregistrat valoarea maximă de 92,22 mg/kg (0,71 CMA), iar cel al clorurilor
în probele de sol variază de la 0,002% până la 0,006% şi corespunde conţinutului natural al
clorurilor în sol.

5 http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/Anuar_Sol_2015.pdf

20
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

4. CADRUL LEGAL DE INSTITUIRE A PCIDI


Cadrul general de reglementare a normelor ce țin de crearea și funcționarea parcurilor ce
desfășoară activități de inovare și cercetare cât și principalele prevederi și cerințe legale
pentru crearea PICDI sunt enumerate și prezentate în actele normative din domeniu, după
cum urmează:

∎ Legea Nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației;


∎ Legea Nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere;
∎ Codul fiscal al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr. 1163 din 24.04.1997;
∎ Codul vamal al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr. 1149 din 20.07.2000

EXPERTIZA JURIDICĂ A PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND CREAREA PICDI

Domeniile tehnologia informației, cercetarea și inovarea sunt reglementate de Legea nr. 77


din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Totodată, deoarece
PCIDI urmează a fi creat pe teritoriul Zonei Economice Libere ,,Bălți” activitatea acestuia este
reglementată și de Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la Zonele Economice Libere.

Conform prevederilor legale, în parcurile științifice pot fi desfășurate activități în domenii


precum: tehnologii informaționale, științe naturale și inginerie, biotehnologie, nan-
biotehnologie și bioinformatică. PCIDI se va limita la desfășurarea următoarelor tipuri de
activități (conform metodologiei CAEM rev.2 și CSPM rev. 2):

 cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie (72.19), bazată pe utilizarea


echipamentelor de calcul specializate de înaltă performanță, limitată la:
– servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în matematică (72.19.11);
– servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în calculatoare și științe
informatice (72.19.12);
– servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în fizică (72.19.13);
– servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în nanotehnologie (72.19.21);
– alte servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în inginerie și tehnologie,
cu excepția biotehnologiei (72.19.29);
– servicii de cercetare și dezvoltare a proiectelor originale în științe naturale și
inginerie, cu excepția biotehnologiei (72.19.50);
 cercetare-dezvoltare în biotehnologie (72.11), limitată la:
– cercetare-dezvoltare experimentală în domeniul bioinformaticii: construcții de
baze de date în geonomică, ordonare de proteine, procese complexe de
modelare biologică, inclusiv sisteme biologice;
– cercetare-dezvoltare experimentală în domeniul nan-biotehnologiei: unelte şi
procese nano/micro fabricație folosite la construcția de dispozitive pentru
studierea biosistemelor şi aplicațiilor în medicație, diagnostice etc.;
 fabricarea componentelor electronice (module), (26.11), limitată la:
– fabricarea de microprocesoare;
– fabricarea de circuite integrate (analogice, digitale sau hibride);
 activități de post-producție cinematografică, video și programe de televiziune
(59.12), bazate pe utilizarea echipamentelor de calcul specializate de înaltă
performanță, limitate la:

21
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
– servicii de obținere de efecte speciale (59.12.14);
– servicii de obținere de filme de animație (59.12.15);
 activități de design specializat (74.10), bazate pe utilizarea echipamentelor de calcul
specializate de înaltă performanță;
 activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat spre client);
– activități de editare a altor produse software;
– activități de consultanță în tehnologia informației;
– alte activități de servicii în tehnologia informației.
 activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat spre client) (62.01);
 activități de editare a altor produse software (58.29);
 alte forme de învățământ n.c.a. (85.59), limitate la instruirea în domeniul
calculatoarelor.

Totodată, mecanismul de creare a parcului este determinat conform prevederilor art. 9 și 10


al Legii nr. 77 din 21.04.2016 astfel ,,Parcul este creat în baza unei hotărâri de Guvern la
propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii”.

Este de menționat faptul că, scopul Legii nr.77 îl constituie crearea premiselor necesare
pentru impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației, cercetării și inovării,
bazată pe tehnologia informației în diverse domenii, activității didactice în domeniul
tehnologiei informației, crearea locurilor de muncă cu valoare adăugată înaltă precum și
atragerea investițiilor autohtone și străine.

Mai mult, aspectele date sunt foarte bine dezvăluite și punctate în proiectul HG cu privire la
aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023 și a
Planului de acțiuni privind implementarea acestuia, proiect dezbătut în cadru unei ședințe de
lucru a executivului din mai curent. În plus, una din cele 5 priorități în domeniul cercetării și
inovării vizează anume competitivitatea industrială și materiale inovative.6

INSTITUIREA ȘI PRINCIPALII ACTORI AI PICDI

Inițiativa de creare a PICDI vine la inițiativa companiilor cu renume din industria prelucrătoare
sub umbrela APIP, cu susținerea Academiei de Științe a Republicii Moldova și a Universității
RWTH din Aachen, Germania. Astfel, companiile ce au inițiat procesul de constituire a PCIDI
sunt:

1. ÎCS ,,Draexlmaier Automotive” Srl

2. ÎCS ,, Gebauer & Griller Cables and Wires EE” Srl

3. ÎCS ,,Fritzmeier” Srl

4. Sumitomo Electric Bordnetze Srl

6
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_224_0.pdf

22
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
5. ,,Topaz Group” SA

6. ,,Coroplast Harness Technology” Srl

7. ,,LUPROM” Srl

8. ,,Led Element”, Srl

9. ,,Grip Enginering”

10. ORVENTO Metal Srl

11. BleackSea-EMS Srl

12. Industrial Manufacturing Group Srl

13. Renard Enterprises SRL

14. Gecry Company

15. WHETEC SRL

16. ASPA S.A.

17. ÎCS ,,Sammy Cablaggi” Srl

18. STRABAG

19. Lokmera” Srl

20. ,,Aviatehnologie” SA

21. ,,Turboenergy Power” Srl

22. ,,Răut” S.A.

23. ,,Electromanufacturing” Srl

23
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
24. Moldagrotehnica S.A.

25. Emipanel Srl

26. Grada Logistic

27. La Triveneta Cavi Srl

28. Intelligent Tech Srl

29. A.O. INCDM

30. Zona Economică Liberă „Bălți”

31. Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”

STIMULENTE DE AFACERI ȘI FACILITĂȚI FISCALE

Experiența internațională în domeniul atragerii investițiilor și stimulării activității inovaționale


demonstrează că un rol determinant în acest sens îl au stimulentele de ordin economic, cu
precădere, facilitățile fiscale și vamale.

În acest sens, conform prevederilor actelor legislative ce stau la baza creării și funcționării
PCIDI sunt prevăzute o serie de facilități fiscale și vamale, după cum urmează:

Conform Legii nr. 77 din 21.04.2016 de la rezidenții PICDI se va percepe un impozit unic în
mărime de 7% din venitul din vânzări care va include:

 impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător;


 impozitul pe venit din salariu;
 contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajați și angajatori;
 primele de asigurare obligatorie de asistență medicală datorate de angajați și
angajatori;
 taxele locale;
 impozitul pe bunurile imobiliare și taxa pentru folosirea drumurilor de către
autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, datorate de rezidenții parcurilor în
conformitate cu legislația în vigoare.

Perceperea drepturilor de import sau de export (p.1 și p.2, art. 91, Codul vamal), or:

 În cazul dislocării mărfurilor străine și autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi


de import și nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislația nu prevede altfel;
 În cazul în care mărfurile sunt scoase din zona liberă și sunt introduse pe partea opusă
a teritoriului vamal, se percep drepturi de import și se aplică măsuri de politică

24
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
economică. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova,
precum și pe teritoriul altor zone libere, nu se percep drepturi de export și nu se aplică
măsuri de politică economică.

Plata impozitului pe venit (art. 49, Codul fiscal)

 Impozitul pe venit al rezidenților, obținut de la exportul mărfurilor (serviciilor)


originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova,
se percepe în proporție de 50% din cota stabilită în țară;
 Impozitul pe venit de la activitatea rezidenților în zona economică liberă, cu excepția
celei stabilite la lit. a), se percepe în proporție de 75% din cota stabilită în Moldova;
 Rezidenții care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere cu un capital echivalent cu cel puțin 1 milion
dolari SUA, sunt scutiți de plata impozitului pe venit de la exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova pe o perioadă de 3 ani, începând cu trimestrul imediat următor trimestrului
în care a fost atins volumul indicat de investiții;

Livrările scutite de TVA cu drept de deducere (impozitarea la cota zero a TVA, art.104 lit.
f) și f1, Codul Fiscal), respectiv se scutesc de TVA cu drept de deducere:

 Mărfurile, serviciile livrate în Zona Economică Liberă din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone
economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepția serviciilor de
transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere
ale Republicii Moldova unul altuia;
 Mărfurile livrate de către rezidentul unei Zone Economice Libere a Republicii Moldova
unui nerezident al Republicii Moldova, dacă marfa este predată în scopul prelucrării
unui rezident al altei zone economice libere a Republicii Moldova, indicat de
cumpărătorul/beneficiarul nerezident.

Livrările scutite de T.V.A fără drept de deducere (Art. 103, alin. (1) pct.27, Codul Fiscal),
respectiv se scutesc de TVA fără drept de deducere:

 Serviciile organizațiilor din sfera științei și inovării acreditate de Consiliul Național


pentru Acreditare și Atestare (CNAA). Scutirea va fi acordată începând cu perioada
fiscală în care organizația din sfera științei și inovării a fost acreditată de CNAA. În cazul
retragerii certificatului de acreditare, organizația va fi privată de dreptul la scutire
începând cu perioada fiscală în care i se retrage certificatul de acreditare.

Înlesniri la plata accizelor (Art. 124 pct.10 și art. 101, Codul fiscal):

 Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică


liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă și scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova;

25
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
 Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul
zonei economice libere, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de
către agenții economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă.

Garanțiile de stat (Art.15, Alin. (4) Legea cu privire la Parcurile pentru Tehnologia
Informației; Art. 13, Legea cu privire la Zonele Economice Libere):

În cazul în care sânt adoptate legi noi care modifică cota și/sau componența impozitului unic
perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației prevăzut la alin. (1) lit. a)
şi/sau îl anulează, rezidenții parcului au dreptul, în cursul unei perioade de 5 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, care însă nu va depăși termenul de funcționare a parcului
respectiv, să activeze conform legilor în vigoare până la data intrării în vigoare a noilor legi.
Dacă anumite impozite și/sau taxe incluse în impozitul unic perceput de la rezidenții parcurilor
pentru tehnologia informației sânt înlocuite, potrivit legislației, cu alte impozite și/sau taxe,
componența impozitului unic se va ajusta corespunzător, fără modificarea cotei acestuia.

De asemenea, ținând cont de faptul că PICDI va avea statut de rezident al Zonei Economice
Libere ,,Bălți”, conform prevederilor Legii cu privire la zonele economice libere în cazul în care
sunt adoptate legi noi care înrăutățesc condițiile de activitate a rezidenților în ceea ce privește
regimurile vamal, fiscal și alte regimuri prevăzute de legile referitoare la activitatea zonelor
libere, rezidenții sunt în drept, pe parcursul unei perioade de 10 ani, dar care nu va depăși
termenul de funcționare a zonei libere anume, să activeze conform prevederilor legilor în
vigoare până la data punerii în aplicare a noilor legi. Această normă se va aplica activității
desfășurate de rezidenți în cadrul proiectelor investiționale înregistrate până la adoptarea
legii noi.

Pentru rezidenții care investesc în fondurile fixe ale întreprinderii situate pe teritoriul zonei
libere și/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel puțin 200
milioane dolari SUA, garanțiile de stat prevăzute la alin.(2) se extind pe întreaga perioadă de
activitate a rezidentului în zona liberă, dar nu mai mult de 20 de ani.

26
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

ANALIZA SWOT A LOCAȚIEI PENTRU PICDI

Puncte forte (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)


 Via crearea și operaționalizarea acestui  Eventuale deficiențe sau insuficiențe de
parc de cercetare și inovare, ZEL Bălți își personal;
va crește competitivitatea investițională;  Potențiale probleme de logistică și
 Domeniile de cercetare și inovare vor fi infrastructură operațională;
cele care sunt în topul ingineresc modern,  Schimbări în cadrul echipei de
și anume robotica, mecatronica, management operațional a PICDI.
hidraulica cuantică etc.;
 Activitatea operațională a acestuia va
permite crearea a peste 600 locuri stabile
de muncă, cu apariția altor aferente;
 Aplicabilitatea acestui parc va genera
noi activități sectoriale și transfer de
tehnologii moderne;
 Expansiunea relațiilor de colaborare
dintre întreprinderile inovatoare, mediul
academic și de cercetare;
 Diversificarea segmentului de utilități
inovatoare pentru furnizorii locali.
Oportunități (Opportunities) Amenințări (Threats)
 Zona ar fi o locație strategică  Potențiale schimbări guvernamentale și a
excelentă, inclusiv cu regimului fiscal și conjuncturii social- politice din țară;
vamal;  Eventuale modificări ale politicii fiscale,
 Poate fi un hub regional de logistică și respectiv a bazei impozabile;
aprovizionare inovativă pentru IMM-uri;  Posibile schimbări ale legislației ZEL,
 În plus, atractivitatea este datorită și regulamentelor de organizare și funcționare.
amplasării sale la interconexiunea
drumurilor auto naționale și
internaționale și aeroportului Chișinău;
 Dezvoltarea aspectelor de cooperare a
partenerilor de dezvoltare, în particular a
celor din Germania.

MOLDOVA SUPPLIER PROGRAMME (MSP)


Programul de conectare a furnizorilor locali la corporațiile transnaționale (CTN)

În Republica Moldova este imperios necesară crearea unui lanț valoric de aprovizionare inter
întreprinderi, prin consolidarea rețelelor de furnizori și producători finali cu scop de reducere
a costurilor operaționale, modernizarea, diversificarea și creșterea calității producției. Astfel,
în mare parte programul de conectare a furnizorilor locali la corporațiile transnaționale (CTN)
este conceput în scopul stabilirii conexiunilor reciproc avantajoase dintre companiile
multinaționale producătoare de componente auto și potențialii furnizori locali și
internaționali din industria automotive.

Stimulentul de bază în lansarea programelor de suport/dezvoltare a furnizorilor locali îl


reprezintă multiplicatorul economic, care presupune că beneficiile urmare a activităților de
subcontractare a companiilor locale de către investitorii străini vor fi net superioare pentru
economia locală în comparație cu activitatea investitorilor străini ca atare.

27
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Angajarea companiilor locale în activități de subcontractare/furnizare către companiile
multinaționale (CTN) investitoare în țară (1) va spori rata de angajare, (2) va facilita crearea
de abilități și deprinderi noi, (3) va genera noi activități sectoriale și transfer de tehnologii,
(4) va îmbunătăți accesul la finanțare pentru IMM-urile locale (via lanțurile valorice).

Schematic reprezentând, acest program urmează să fie operațional pe următoarele etape:


Figura 1. Forma de operaționalitate al Moldova Supplier Programe

Sursa: APIP www.apip.md, ZEL Bălți www.zelb.md

Totodată, acest lanț va crea legături între IMM-uri și universități vis-a-vis de furnizarea de
asistență tehnică, stimularea activităților de CDI, încurajarea transferului tehnologic.
Respectiv, la rândul, IMM-urile vor fi susținute și ajutate în identificarea de noi piețe de
desfacere, în aplicarea cunoștințelor și deprinderilor tehnologice noi în alte sectoare, inclusiv
pentru promovarea exporturilor. Suportul se va baza, în primul rând, pe fortificarea
capacităților în cadrul IMM-urilor, în special pentru accesul la instruire și servicii de
consultanță.

 Pentru CTN – aprovizionările locale semnifică lanțuri de aprovizionare mai scurte ca durată
temporală de furnizare, reduceri de costuri, de pentru parteneriate în dezvoltarea produselor
și furnizori mai flexibili;

 Pentru IMM-urile locale – îmbunătățirile organizaționale și tehnologice vor conduce la un


acces mai bun spre noi clienți și la informații despre piețele de desfacere, transfer de
tehnologii și cunoștințe, potențial financiar mai bun pentru expansiune și perspective mai
bune de internaționalizare;

 Pentru guvern și economia națională – competențe mai bune în cadrul agențiilor de stat
(de suport pentru IMM-uri, de atragere a investițiilor), impact economic sporit de la
investițiile străine și locale, crearea de noi locuri de muncă nu doar în cadrul CMN, ci și cadrul
întreprinderilor locale, creșteri ale impozitelor defalcate la buget. Un alt beneficiu major îl
reprezintă̆ “înrădăcinarea” CMN în economia națională. Respectiv, investitorii străini care au
dezvoltat legături puternice cu economia-gazdă, vor fi mai puțin tentați să-și relocalizeze
investițiile, așa cum deseori costurile de creare a unei noi rețele de furnizori sunt mai mari
decât cheltuielile cu investiția ca atare în construcția unității de producție la noua destinație.

Obiectivul general al acestui program constă în acordarea suportului tehnic companiilor


locale pentru a-și satisface cerințele de calitate și fiabilitate ale CMN și conectarea acestora
la furnizori, iar standardele de conformitate vor corespunde așteptărilor CMN.

28
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
De asemenea, programul urmărește o serie de obiective specifice orientate spre:

 Îmbunătățirea standardelor furnizorilor locali – creșterea standardelor (de producție,


manageriale, organizaționale, etc.) furnizorilor locali până la nivelul care i-ar face atractivi
pentru CTN investitoare în Moldova;

 Crearea în cadrul PICDI a 10 centre de cercetare, care în primul rând vor avea de beneficiat
IMM-urile din Republica Moldova pe dimensiunea de cercetare și dezvoltare;

 Încurajarea parteneriatelor dintre IMM-urile locale și CTN – acordarea asistenței pentru


CMN în identificarea de noi parteneri printre furnizorii locali;

 Furnizarea informațiilor referitoare la furnizorii locali – colectarea și diseminarea de


informații despre furnizorii locali din diferite sectoare.

Totodată, conectarea furnizorilor locali la CMN va contribui la creșterea numărului locurilor


de muncă înalt calificate și sporirea competențelor locale, transferul tehnologic și furnizarea
de capital pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) autohtone.

În acest sens, rezidenții PICDI, vor avea oportunitatea de a beneficia de suport tehnic în
vederea realizării obiectivelor specificate. Astfel, PICDI urmează să devină o platformă propice
pentru stabilirea conexiunilor reciproc avantajoase între CMN și potențiali furnizori
autohtoni.

CERTIFICAREA CALITĂȚII
Servicii de certificare a calității

Equip Test – producerea sistemelor de testare a echipamentelor electronice.

SGS Moldova – specializată în domeniul inspectării, verificării, testării şi


certificări a calității.

TUV Thuringen – TÜV Thüringen își concentrează serviciile oferte în cadrul a 4


companii mari, cu accent pe sectorul industrial, traficul auto și instruire.

Biroul Veritas – oferă soluții personalizate pentru a ajuta organizațiile să


realizeze, să mențină și să demonstreze conformitatea cu îndatoririle de
calitate, sănătate, securitate, mediu și responsabilitate socială.

În scopul creării unei infrastructuri dezvoltate care ar permite accesul rapid la soluții
specializate pentru afaceri orientate spre îmbunătățirea calității, siguranței, productivității și
reducerii riscurilor, ne-am propus atragerea în calitate de rezidenți ai parcului și a companiilor
specializate în servicii de testare, inspecție, verificare și certificare. În acest sens,
conformitatea produselor, proceselor, sistemelor sau serviciilor oferite de către întreprinderi
va putea fi demonstrată prin obținerea certificatelor de calitate de la companii cu renume
care vor pune la dispoziția clienților servicii de certificare de talie mondială.

29
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Deoarece, soluțiile tehnice inovative sunt orientate spre susținerea integrității, siguranței și
fiabilității activităților, operațiunilor și echipamentului agenților economici, procesul de
fabricare este complex și presupune o concentrare deosebită pe standarde și norme
conforme cu legislația în materie de calitate, sănătate, securitate și, adesea, cu reglementările
internaționale.

Astfel, ne-am propus atragerea în calitate de rezident compania SGS – lider mondial în
domeniul inspecției, verificării, testării și certificării cu peste 97 000 de angajați, și o rețea de
peste 2 600 de birouri și laboratoare în toată lumea. SGS dispune de o gamă cuprinzătoare de
servicii care asigură desfășurarea optimă a proceselor de fabricare. Acestea pot fi împărțite în
patru categorii:

Testare: testarea produselor ajută agenții economici să reducă riscurile, să scurteze timpul de
lansare pe piață și să asigure calitatea și performanța produselor conform standardelor de
reglementare relevante privind sănătatea și siguranță.

Verificare: garantarea faptului că produsele și serviciile se conformează standardelor globale


și reglementărilor locale. Combinând acoperirea globală și cunoștințele locale, experiența
inegalabilă şi expertiza în fiecare sector de activitate, SGS acoperă întregul lanț de
aprovizionare, de la materiile prime până la etape de consum final.

Inspecție: gamă cuprinzătoare de servicii de prim rang, cum ar fi controlarea stării și a


greutății mărfurilor comercializate la transbordare, fapt ce ajută la controlul cantității și
calității cerințelor normative relevante din diferite regiuni și piețe.

Certificare: demonstrarea fiabilității produselor, proceselor, sistemelor sau serviciilor cu


standardele și reglementările naționale sau internaționale, fie standardele stabilite de client.

De asemenea, SGS oferă servicii precum testarea materialelor, certificarea produselor, servicii
metalurgice și de modelare a proceselor de lucru, asistență în fabrică și operațională, control
al calității și certificarea sistemelor de management. Cu ajutorul acestor servicii rezidenții
parcului vor putea garanta că produsele și procesele acestora respectă normele care vizează
exact sectorul de fabricație în care activează.

Adițional, pe lângă certificarea potențială a TUV Thuringen, Biroul Veritas,


SGS Moldov sau Equip Test, viitoarea activitate a Parcului Inovațional
intenționează să dispună și de certificarea companiei germane Würth GmbH&Co. KG. Astfel,
creată în februarie 1998 ca reprezentanță în Moldova a concernului german Adolf Würth
GmbH&Co. KG, ICS Würth srl a devenit in scurt timp un actor de top pe piața moldoveneasca.

SISTEMUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETARE – Cyber-Physical Factory


Actualmente, dinamica industriilor de producție și inginerie este una fulminantă, or
inteligența artificială transformă în mare parte fiecare aspect al activităților operaționale.
Cercetătorii, producătorii și dezvoltatorii sunt într-un proces de definire a unui nou nivel de
automatizare a utilajelor de producție care să modifice radical baza societății industriale.

Dezvoltatorii și mediul academic urmează să implementeze această schimbare acum.


Respectiv, trebuie aplicată în practică o nouă gândire strategică cu privire la posibilele
oportunități de a dezvolta propria afacere și de a gestiona amenințările generate de noua

30
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
concurență și de tehnologia de pe piață precum și o dezvoltare sustenabilă a zonei. Aceste
schimbări trebuie gestionate pro-activ.

Industria 4.0 reprezintă un viitor în care mașinile inteligente sunt aparent conștiente de sine,
iar provocările automatizare pot fi rezolvate deopotrivă de acestea. În fabrica “de mâine”,
sistemele cyber-fizice vor comunica interdependent via internet. Microsistemele vor lua
decizii în mod autonom, iar roboții foarte sensibili vor sprijini angajații.

În prezent, avem comunicare de la om la mașină, unde procesele de automatizare necesită


încă o intervenție umană. Există un potențial mare în acest domeniu, deoarece capacitatea
de a rezolva problemele de automatizare de zi cu zi este adesea limitată de operatori care nu
înțeleg pe deplin capacitatea existentă și nu de limitările tehnice ale echipamentului însuși.

Sistemul interdisciplinar cyber-phisycal factory (CP Factory) reflectă noile evoluții din
producția de rețea a industriei 4.0 și oferă un sistem modular Smart Factory pentru învățare
și cercetare. Descoperind implementarea practică a unei fabrici din rețea, CP Factory este un
model industrial cuprinzător, modular și extensibil din industrie, care poate fi utilizat pentru
a reprezenta întregul lanț valoric. Zonele de instruire, cum ar fi linia de asamblare, logistica,
producția, planificarea producției și controlul, asigurarea calității, pot fi reprezentate în
termeni didactici cu acest model.

Sistemul abordează și probleme avansate ale conceptului de Industry 4.0, precum sisteme IT
și de gestionare economică prin utilizarea nivelului superior de administrare a afacerilor prin
intermediul SPR, rețele și securitatea rețelelor industriale (cu toate sistemele de comunicații
relevante), colectarea bazelor de date și analiza acestora prin utilizarea conceptului de Cloud.
Aplicațiile dezvoltate ale acestuia pot fi reconfigurate funcție de obiectivele urmărite.

Sistemele au o arhitectură deschisă permițând extinderea și dezvoltarea ulterioară atât în


zona tehnică prin înserarea unor noi concepte gen robotică, cât și în zona non tehnică,
economică prin analiza bazelor de date privind gestionarea diversităților de comenzi de
producție, a clienților virtuali ai acestui sistem, a datelor, a optimizării modelului de afaceri.
Sistemul permite interconectarea cu nivelul superior de gestionare a afacerilor, adică via
sistemul SAP ME întâlnit la majoritatea agenților economici.

Beneficiile sistemului:

∎ Module standardizate, mobile din fabrică;


∎ Producție transformabilă prin aspect variabil;
∎ Interfețe deschise care respectă standardele industriale;
∎ Metode de conectare și producție;
∎ Flux flexibil de materiale prin robotică mobilă autonomă;
∎ Memorie de produse digitale cu RFID;
∎ Instruire cu sisteme Cyber-Fizică;
∎ Monitorizarea integrată și gestionarea energiei;
∎ Simularea fluxului de fabricație și conexiunea cu sistemele reale de producție;
∎ Utilizarea dispozitivelor Mobile (tablete, telefoane mobile etc.);
∎ Managementul energiei pentru optimizarea proceselor de fabricație
∎ Comunicație OPC-UA;
∎ Comunicare în cloud cu Analiza bazelor de date;
∎ Arhitectură flexibilă a sistemelor de producție prin intermediul roboților autonomi;

31
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Ca platformă de formare Industry 4.0:

∎ Predarea practică a subiectelor din industria 4.0;


∎ Teoria și practica holistică a industriei 4.0;
∎ Facilitarea lucrului în echipele interdisciplinare;
∎ Conversia rapidă la diferite scenarii de instruire;
∎ Subiecte precum RFID, NFC şi Cloud computing, Smart Mentenanța;
∎ Introducerea pas cu pas a CPS (Cyber-Physical System);
∎ Industria 4.0 – Managementul Competenței Strategice;
∎ Leadership 4.0 în era de Industry 4.0;
∎ Roboți flexibili cu camere;
∎ Încurajarea creativității, gândirii sistemice și competențelor de integrare etc.

Obiectivele pot fi atât cu privire la realizarea unor cursuri organizaționale, în care scopul final
este de eficientizarea costurilor energetice, a costurilor de producție și o mai bună
administrare a resurselor, cât și umane precum și materiale.

32
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

5. CADRUL GENERAL DE INSTITUIRE A PICDI


Oportunitatea creării PICDI

Obiectivele creării PICDI sunt determinate de precondițiile consolidate din starea curentă și
perspectivele generale ale economiei naționale pe segmentul inovării, cercetării și dezvoltării
în inginerie. Decizia de a crea un PARC pentru centralizarea activității companiilor din sectorul
CDI este justificată prin oportunitățile pe care le evidențiază perspectivele sectorului și
problemele primordiale (la nivel micro și macroeconomic), or acestea ar fi:

1. Importanța sectorului CDI pentru economia națională

În prezent, în economiile moderne, contribuția multilaterală a sectorului industrial este


crucială și iminentă, iar aspectul inovațional al acestuia, prin aplicarea deopotrivă a
tehnologiilor de nivel mediu și înalt în diverse ramuri industriale, oferă o importantă valoare
adăugată̆ sistemului economic, per ansamblu. Respectiv, buna operaționalitate a unui sector
industrial, ca de-altfel a celorlalte ramuri ale economiei, prezumă o ghidare adecvată și
relevantă fundamentată pe un program unic de politici în domeniu.

2. Mediul antreprenorial

Ținând cont că unul din aspectele strategice vizează factorul inovativ, o cercetare a Biroului
Național de Statistică (BNS) privind activitatea de inovare a întreprinderilor din Republica
Moldova pentru anii 2015-2016, evidențiază că cele mai inovatoare companii din țara noastră
sunt din industria prelucrătoare, ramură ce contribuie cu cca 85% în sectorul industrial per
total. Din numărul total al acestora, cca 55% activează în domeniul industriei (din care cca
50% în industria prelucrătoare).

Datele BNS relevă că în municipiul Chișinău au desfășurat activitate de inovare cca 400
întreprinderi (58% din total), în regiunea de dezvoltare Nord – 109 întreprinderi (16%), în
regiunea de dezvoltare Centru – 104 întreprinderi (15%), în regiunea de dezvoltare Sud – 44
întreprinderi (7%) și în UTA Găgăuzia - 23 întreprinderi (3%).

Încadrarea proiectului în politicile de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic

În aspect de priorități, conceptul PICDI și obiectivele sale de bază se desprinde a fi relevant


din cadrul următoarelor documente de politici publice:

1. Constituția Republicii Moldova (Titlul IV, art. 126, lit. d) din 29.07.1994 (Monitorul
Oficial Nr. 1, 27.08.1994)

Constituția Republicii Moldova prevede că statul trebuie să asigure stimularea cercetărilor


științifice. Astfel, conceptul PICDI este orientat spre crearea condițiilor propice pentru
stimularea activităților de cercetare, inovare și dezvoltare.

2. Planul de acțiuni pentru o guvernare deschisă pe anii 2019-2020, HG Nr. 1172


din 28.11.2018

33
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
3. Strategia Națională de Dezvoltare ,,Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr. 166 din
11 iulie 2012

Un aspect prioritar menționat în Strategia Națională de Dezvoltare ,,Moldova 2020” este


modalitatea de creștere a stocului productiv de capital și a cunoștințelor de utilizare a
acestuia. Aceasta fiind o paradigmă a dezvoltării economice prin atragerea investițiilor, prin
fortificarea activităților de cercetare și de dezvoltare, inovarea și transferul tehnologic
orientate spre eficiență și competitivitate, promovarea societății bazate pe cunoștințe, cât și
dezvoltarea industriilor exportatoare.

De asemenea, acest document de politici urmărește accelerarea dezvoltării economice până


la un ritm care să reducă, în perspectivă apropiată, decalajul dintre Moldova și economiile
europene dezvoltate. Acest fapt fiind posibil de realizat prin promovarea transferului de
cunoștințe într-o manieră în care ideile inovatoare să fie transpuse în noi produse și servicii
care generează creștere, locuri de muncă calificate și care contribuie la soluționarea
problemelor societății, astfel încât să consolideze coeziunea economică și socială.

4. Strategia de Dezvoltare a Industriei 2019-2030 (aceasta este la etapa aprobare a HG)

Obiectivul principal al strategiei este creșterea competitivității și productivității în sectorul


industrial al Republicii Moldova, creștere sprijinită în linii mari pe aspecte inovative, obiectiv
care tinde să fie susținut de aspecte inter-conexe precum:

∎ Consolidarea competitivității și inovării;


∎ Ameliorarea mediului de afaceri din sectorul industrial;
∎ Activități pentru susținerea dezvoltării pe termen lung a industriei.

Totodată, menționăm că instituirea PICDI este parte componentă a Planului de Acțiuni a


Strategiei de Dezvoltare a Industriei pentru anii 2019-2030, iar pentru înființarea acestuia
documentul de politici a prevăzut o sumă estimativă în valoare de cca 2 milioane USD.
Cheltuielile în cauză urmează a fi acoperite atât din contul bugetului de stat, cât și din contul
suportului acordat de către donatori și partenerii de dezvoltare.

5. Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica


Moldova-Uniunea Europeană pentru perioada 2017-2019 (cap. 10 pct.63 lit (d),
aprobat prin HG Nr. 1472 din 30.12.2016

Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, planul de acțiuni prevede încurajarea
dezvoltării politicii în domeniul inovării, prin schimbul de informații și de bune practici privind
comercializarea în domeniul cercetării și dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru
întreprinderile nou-înființate), dezvoltarea de poluri (clustere) și accesul la finanțare.

6. Strategia Inovațională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 ,,Inovații


pentru competitivitate” HG Nr. 952 din 27.11.2013

Politicile inovaționale definite în Strategie sunt orientate spre implementarea unei noi
paradigme de dezvoltare economică. Această se bazează în parte pe atragerea investițiilor,
dezvoltarea industriilor exportatoare, edificarea unei societăți bazate pe cunoaștere.

34
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

6. ASPECTE PRIVIND CREAREA ȘI FUNCȚIONAREA PICDI


Cadrul legal de creare a PICDI

Conform prevederilor art.10 al Legii nr. 77 din 21.04.2016 pentru crearea parcului, solicitantul
depune o cerere la Ministerul Economiei și Infrastructurii în care indică scopurile creării
parcului, orientarea funcțională a acestuia, precum și activitățile ce vor fi desfășurate în parc.
La cerere se vor anexa copiile de pe actele de constituire ale persoanei juridice sau fizice care
solicită crearea parcului, precum și un studiu de fezabilitate.

Procedura operațională de creare a PICDI

Potrivit art. 11 al Legii nr. 77 din 21.04.2016 urmare a depunerii cererii de către solicitant,
Ministerul Economiei și Infrastructurii examinează cererea privind crearea parcului și
documentele anexate în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea acestora.

În cazul în care documentele prezentate nu corespund cerințelor stipulate la art.10 al Legii nr.
77 din 21.04.2016, Ministerul Economiei și Infrastructurii poate să solicite prezentarea
documentelor și informațiilor rectificate. În acest caz, termenul de 30 de zile calendaristice se
prelungește cu încă 15 zile din data solicitării suplimentare făcute de Ministerul Economiei și
Infrastructurii. În cazul în care solicitantul nu prezintă documentele și informațiile rectificate
în termenul prevăzut sau prezintă în mod repetat documente ce nu corespund cerințelor,
Ministerul Economiei și Infrastructurii îl informează, printr-un aviz scris, despre refuzul de a-i
satisface cererea de creare a parcului, cu indicarea obligatorie a cauzelor refuzului.

În cazul în care în urma examinării cererii se ia decizia preventivă de creare a parcului,


Ministerul Economiei și Infrastructurii va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul
hotărârii respective, însoțit de proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a
Administrației parcului și proiectul Regulamentului de înregistrare a rezidenților parcului, și îl
va informa pe solicitant, printr-un aviz scris, despre inițierea procedurii de creare a parcului.

Figura 2. Schema operațională de creare a parcului


Solicitant/Solicitanți

Ministerul Economiei

Ministerul Economiei

Ministerul Economiei

Guvernul Republicii
și Infrastructurii

și Infrastructurii

și Infrastructurii

Înaintarea
Moldova

Examinează
Emiterea proiectului
Depun cererea deciziei
solicitarea HG spre
cu anexele preventive de
timp de 30 zile
necesare creare a Aprobarea
calendaristice
parcului aprobare
HG

Sursa: APIP www.apip.md, ZEL Bălți www.zelb.md

35
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Prevederi referitoare la administrarea parcului

La crearea parcului, Guvernul instituie Administrația acestuia având statut de persoană


juridică ce activează pe principii de autofinanțare. Regulamentul de organizare și funcționare
a Administrației parcului se aprobă de Guvern. Administrația parcului este condusă de un
administrator, desemnat în funcție de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei și
Infrastructurii, pe un termen de 5 ani. Funcțiile, drepturile și obligațiile administratorului sânt
stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației parcului și preluate
în contractul încheiat între administrator și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Sursele de venit ale Administrației parcului se constituie din cotizațiile obligatorii ale
rezidenților parcului, mărimea cărora este stabilită de Administrație în conformitate cu
regulamentul acesteia și funcție de numărul rezidenților parcului și venitul din vânzări al
acestora. Mărimea cotizației obligatorii a rezidentului parcului se stabilește în condiții egale
și nu poate fi discriminatorie. Administrația nu are dreptul să intervină în activitatea
economică a rezidenților parcului.

Figura 3. Modelul operațional al PICDI

Sursa: APIP www.apip.md, ZEL Bălți www.zelb.md

Funcționarea parcului după modelul operațional propus va genera o serie de beneficii pentru
toate părțile implicate în activitatea acestuia. Astfel, în mare parte, acestea ar fi după cum
urmează:

Pentru Mediul de Afaceri 

∎ Infrastructură de afaceri la cele mai înalte standarde, pentru dezvoltarea economică


locală și regională;
∎ Spațiu de co-working comun, laboratoare comune, săli de conferință;
∎ Oportunitatea de a activa după principiul ,,share costs”;
∎ Centralizarea activităților de CDI;
∎ Sporirea competitivității produselor;
∎ Productivitate înaltă etc.

36
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Pentru Guvern și economia națională 

∎ Diversificarea și modernizarea producției locale;


∎ Diversificarea producției științifice și a capitalului uman autohton din cercetare;
∎ Stimularea antreprenorialului inovativ și implicarea companiilor în activitățile de
cercetare, dezvoltare și inovare ;
∎ Reducerea decalajului dintre RM și economiile europene dezvoltate etc.

Pentru Mediul Academic 

∎ Oportunitatea de a conduce cercetări orientate spre necesitățile reale ale pieței;


∎ Posibilitatea de a implementa învățământul dual pentru studenții din sfera CDI;
∎ Comercializarea rezultatelor științifice;
∎ Atragerea tinerilor talentați spre cariera de cercetare etc.

37
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

7. CREAREA INSTITUTELOR ȘI CENTRELOR DE EXPERTIZĂ A PICDI


Potrivit literaturii științifice, creșterea și dezvoltarea economică modernă este fundamentată
pe trei componente de bază: a) acumularea de capital – incluzând investițiile în imobile,
echipamente și resurse umane, b) creșterea numărului populației și, implicit a forței de
muncă, și c) progresul tehnologic.7 În acest context, de-a lungul timpului s-au conturat două
teorii principale care punctează importanța schimbării tehnologice în toată schema creșterii
economice, sprijinind ideea că principalul motor al acesteia este inovarea.

Prima teorie, de origine neo-clasică, percepe progresul tehnologic ca fiind un element


exterior, susținut doar de trecerea timpului și neexplicat ca proces de sine stătător, accentul
fiind pus pe intensitatea acumulării capitalului. Robert M. Solow, laureat al premiului Nobel
pentru economie, este creditat pentru inițierea acestui curent, denumit modelul de creștere
exogenă. Prin contrast, se remarcă acele modele unde creșterea economică este guvernată
de schimbarea tehnologică, iar ideile/cunoștințele reprezintă motorul acesteia.

Acesta este fundamentul teoriei creșterii endogene, al cărei reprezentant semnificativ este
economistul american Paul Romer.8 Prin lucrările sale de referință, Romer susține faptul că
progresul tehnologic este driver-ul creșterii economice și că aceasta are loc în contextul unor
investiții direcționate în mod concertat către aria de CDI. În acest context, investițiile în
tehnologie precum și în cheltuielile de CDI conduc la creșterea productivității.

Astfel, instituirea institutelor și centrelor cercetare specializate în cadrul PICDI va oferi o înaltă
valoare adăugată elementului de cercetare, dezvoltare și mai ales inovare, element care va fi
dimensiunea de bază pe latura scopului de activitate primară a PICDI. Respectiv, pentru
operaționalitatea plenară a acestuia, parcul va fi constituit dintr-un institut cadru, respectiv
care va avea ca sub-componente structurale mai multe centre de cercetare și dezvoltare.
Institutul ca atare se va nume Institutul Național de Acționări Pneumatice și Interacțiuni
Hidraulice (INAPIH).
Figura 4. Institutul de acționări pneumatice și interacțiuni hidraulice

Sursa: ZEL Bălți www.zelb.md

Fluidica, prin intermediul pneumaticii și hidraulicii, este o tehnologie esențială în realitatea


industrială. Aerul este curat, rapid, ușor de transportat și depozitat – pentru a menționa doar
câteva dintre numeroasele avantaje ale pneumaticii. Oricând sunt necesare, presiune ridicată
și forță mare în industrie și mediu, hidraulica oferă soluția. Spre exemplu, pentru cea mai bună
formare și educare continuă în meseriile legate de industria de automotive e imperios

7
Todaro, M. P. (1997). Economic Development 6th Edition, New York
8
Romer, P. M. (1990). Endogenous technological change. Journal of political Economy, 98 (5, Part 2), S71-S102;

38
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
necesară dotarea centrului de instruire cu dispozitive de ultimă generație. De asemenea,
laboratorul va oferi materiale de instruire moderne, precum:

a) sistemele electrice și electronice;


b) sistemele BUS în rețea, siguranță și confort;
c) tehnologia și managementul motoarelor;
d) tehnologia șasiului și sistemului de frânare;
e) sisteme de propulsie și hidraulice-pneumatice.

Figura 5. Schema camerei laboratorului de fluidică

Sursa: ZEL Bălți www.zelb.md

Stația de lucru pentru studiul individual sau în grup poate fi realizată printr-un minim de efort,
oricând este necesară. Această stație de lucru mobilă va fi proiectată astfel încât va permite
lucrul simultan pentru mai multe persoane.

Respectiv, pe lângă centrul menționat vor mai fi create următoarele:

 Centrul de mecanică generală;


 Centrul de pneumatică și hidraulică;
 Centrul testării obiectelor din metal;
 Centrul testării obiectelor din plastic;
 Centrul pentru robotică și mecatronică;
 Centrul de extragere a uleiurilor din plante;
 Centrul pentru tehnologii și industrii avansate;
 Centrul de reciclare a lichidelor de răcire/ungere a mașinilor unelte;
 Centrul de cercetare și dezvoltare în sudură și încercări de materiale;
 Centrul integrat de fabricare cablaj imprimante prototip și de serii mici.

39
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Inițiativa de instituire a unui program de master regional în inginerie mecanică
Urmare a creării și instituționalizării PICDI, ulterior în parteneriat cu instituții de învățământ
de talie internațională gen Universitatea RWTH Aachen, Germania, dar și entități academice
din Republica Moldova, Romania și Ucraina, se intenționează deschiderea unui program de
masterat în Inginerie Mecanică Asistată de Calculator (CAME). Acesta se arată a fi un program
interdisciplinar derulat în cadrul Parcului, în conformitate cu necesitățile partenerilor din
Industria Automotive.

Absolvenții cu depinderi practice în complexitatea proceselor inginerești sunt tot mai căutați
în lumea industrială de astăzi. Masterul în Inginerie Mecanică Asistată de Calculatoare se
referă la această cerere ca un program, care va oferi ulterior posibilitatea de a activa în mai
multe domenii din Industria Automotive.

Curricula prevede un stagiu industrial și o lucrare de proiect de cercetare (mini teză). În timpul
semestrului de inginerie, masteranzii sunt familiarizați cu procesele de producție, iar pe
parcursul programului, masteranzii vor obține abilități de cercetare, evaluare critică a
rezultatelor unor cercetări, conceperea și conducerea proceselor tehnologice specifice
domeniului.

40
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

8. JUSTIFICAREA PRELIMINARĂ A OPERAȚIONALITĂȚII PICDI


Din capul locului trebuie să menționăm că Parcul de Inovare, Cercetare, Dezvoltare în
Inginerie este un proiect esențial pentru fortificarea obiectivelor de dezvoltare modernă în
domeniul inovării în inginerie, în special a roboticii, hidraulicii și mecatronicii și pentru
valorizarea economică a rezultatelor cercetării de pe întreaga platformă zonelor economice
libere, în particular a ZEL Bălți.

Studiul de fezabilitate, care a fost realizat cu suportul Asociației Patronale din Industria
Prelucrătoare, demonstrează necesitatea iminentă a acestei investiții, dar și oportunitatea
construcției parcului care ar fi la o distanță de cca 13 km de Aeroportul Internațional Chișinău
(AIC), anume a terenului amplasat pe str. Sprîncenoaia 1, iar cel din str. Pădurii 26/1 este la o
distanță de 5 km de aeroport. Astfel, aceasta poate să devină un potențial hub științific de
inovare și cercetare și o locație strategică în domeniului cercetării, dezvoltării și inovării din
Republica Moldova.

Parcul de Inovare va permite convergența celor mai competitive sectoare ale cercetării în
domeniul de inginerie, respectiv cele ale antreprenorialului inovator, inclusiv a unor granzi ai
inginerii în domeniu. Astfel, considerăm că acesta va contribui la dezvoltarea unei locații și a
unui ecosistem atractiv pentru instituțiile și companiile naționale și internaționale bazate pe
cunoaștere și, în consecință, va avea contribuții importante la dezvoltarea economică la nivel
regional și național.

Dezvoltarea PICDI se va face în 3 etape. Prima înseamnă planificarea, amenajarea și


construirea elementelor adiționale la cele existente pe o suprafață de 2,2 ha, cu o investiție
inițial preconizată de 2 milioane USD din partea USAID și 600.000 Euro din partea Agenției de
Dezvoltare a Austriei (ADA), or per total, investiția inițială s-ar estima la cca 2,5 milioane USD.
În această primă etapă vor fi create și instituționalizate mai multe centre de cercetare și
transfer tehnologic.

Rezidenții parcului se așteaptă a fi reprezentanți ai companiilor trans-naționale (CTN) cu


renume, entități care investesc masiv în aspecte moderne de inovare operațională. Respectiv,
conform estimărilor de activitate operațională, se preconizează crearea a minim 200 locuri de
muncă, cu o estimare de majorare temporală a acestora la un număr de angajați de până la
1000 unități de personal.

Valoarea investiției Sursa mijloacelor


Pregătirea infrastructurii cca 1,5-2 milioane Euro Împrumut ADA (Agenția de
• Reparația blocurilor/halelor Dezvoltare a Austriei)
de producție
• Amenajarea teritoriului
Dotarea laboratoarelor cca 10 milioane Euro Donatori
Atragerea rezidenților parcului Estimate la 2 milioane Euro CTN+IMM-urile locale (private)
Per total cca 14 milioane Euro sau
280 milioane Lei

41
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

9. EVALUAREA INVESTIȚIILOR ÎN PICDI

TERENUL DESTINAT AMPLASĂRII PICDI (STR. SPRÎNCENOAIA, 1)


Prețul mediu al terenului din zona viitorului PICDI, teren care are o suprafață de 2,2 ha (cu nr.
cadastral 0100212.178) care se află în raza municipiului Chișinău, potrivit Legii nr. 1308 din
25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,9 inclusiv la
poziția IV din anexă care indică un coeficient de 0,9/ha pentru mun. Chișinău (3.5 Euro pentru
1m2).10 Totodată, potrivit datelor cadastrale, valoarea estimată a terenului și imobilelor din
aria de suprafață a acestora este de cca 21,5 milioane Lei. Tipul de proprietate a acestui
teren este publică. În plus, destinația terenului pentru PICDI are statut de teren pentru
construcții.

Adițional, în raza terenului dat sunt mai multe construcții, în particular clădiri cu destinație
administrativă, respectiv suprafețele acestora sunt după cum urmează:

 Teren p/u construcții – 3.79590 ha; nr. cadastral 0100212.178, valoarea – 21.464.987 lei
 Construcție I – 903.8000 m2,; nr. cadastral 0100212.178.01, valoarea – 3.713.283 lei
 Construcție II – 6918.3000 m2; nr. cadastral 0100212.178.02, valoarea – 12.131.367 lei
 Construcție III – 2211.7000 m2; nr. cadastral 0100212.178.03, valoarea – 5.547.482 lei
 Construcție IV – 133.4000 m2; nr. cadastral 0100212.178.04, valoarea – 717.118 lei
 Construcție V – 433.8000 m2; nr. cadastral 0100212.178.05, valoarea – 1.533.988 lei
 Construcție VI – 458.6000 m2; nr. cadastral 0100212.178.06, valoarea – 1.234.063 lei
 Construcție VII – 190.3000 m2; nr. cadastral 0100212.178.19, valoarea – 641.483 lei

Astfel, legea cu privire la Parcurile industriale nr. 182 din 15.07.2010 (alin.(1), art.12) acordă
deținătorului titlului de Parc Industrial şi rezidenților acestuia scutire de la compensarea
pierderilor cauzate de excluderea din categoria de terenuri cu destinație agricolă. Respectiv,
o atare compensare nu se prevede odată ce terenul face parte din categoria cu destinație
pentru construcții. Ulterior, în caz de privatizare a clădirilor amplasate în proxima suprafață a
terenului, eventualele compensări urmează a fi convenite ulterior.

Conform prevederilor alineatului (12) din articolul 10 al Legii privind prețul normativ şi modul
de vânzare-cumpărare a pământului la calcularea plății anuale de arendă pentru terenurile
proprietate publică din cadrul Parcurilor Industriale, create în corespundere cu Legea cu
privire la Parcurile industriale nr. 182 din 15.07.2010, întreprinderea-administrator va aplica
coeficientul de micșorare până la 0,3 din plata anuală pentru arenda pământului stabilită de
lege.

Pentru mun. Chișinău această cotă constituie 0,9% din preţul normativ al pământului. Astfel,
în cazul unei operațiuni de arendă a potențialilor rezidenți ai parcului pentru un hectar de
pământ cu bonitatea de 76 grade în or. Chișinău, aceasta poate fi calculată după formula
162914 lei * 0,005 = 8148 lei per an, iar pentru agenții economici rezidenți ai Parcului
Industrial aceasta va constitui 2 444,4 lei sau 0,24 lei pentru 1m2 pe an.

9
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=313289
10
https://www.cadastru.md/ecadastru/webinfo/f?p=100:1:2644600364284429#

42
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
Figura 6. Terenul PICDI, or. Chișinău, str. Sprâncenoaia, 1 cu Numărul cadastral: 0100212.178

Sursa: https://www.cadastru.md/ecadastru/webinfo/f?p=100:1:3778303878034687#

43
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

10. EVALUAREA FEZABILITĂȚII PROIECTULUI

VALOAREA ESTIMATIVĂ A INVESTIȚIILOR NECESARE PENTRU CREAREA PICDI

Estimările prealabile pentru măsurile operaționale de creare a PICDI pentru prima etapă,
implicit pentru pregătirea infrastructurii, sunt evaluate la cca 2 milioane Euro sau 40 milioane
Lei. Totodată, în cadrul parcului sunt prevăzute să-și desfășoare activitatea 10 centre de
cercetare și dezvoltare inovațională, entități menite să ofere un nou suflu componentelor
moderne combinate ale mecatronicii, pneumaticii, hidraulicii în noua eră de dezvoltare
informațională și computațională. Astfel, acestea urmează a fi următoarele:

I. Centrul de mecanică generală 

II. Centrul de pneumatică și hidraulică 

III. Centrul testării obiectelor din metal 

IV. Centrul testării obiectelor din plastic 

V. Centrul pentru robotică și mecatronică 

VI. Centrul de extragere a uleiurilor din plante 

VII. Centrul pentru tehnologii și industrii avansate 

VIII. Centrul de reciclare a lichidelor de răcire/ungere a mașinilor unelte 

IX. Centrul de cercetare și dezvoltare în sudură și încercări de materiale 

X. Centrul integrat de fabricare cablaj imprimante prototip și de serii mici 

 Infrastructura internă

• Energie electrică;
• Conductele de apă;
• Conductele de canalizare;
• Gaze naturale.

Procesul operațional:

1. Pregătirea documentației tehnice și diverselor acte permisibile pentru reconstrucția


halelor de producere și a spațiilor de oficii ale Parcului de Inovare.
2. Reconstrucția blocului administrativ și a halelor de producere a Parcului de Inovare,
Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI).
3. Elaborarea conceptelor și costurilor pentru centrele de plastic modern, metale ușoare,
inginerie mecanică, nanotehnologie și nanomateriale, mașini cu programare numerică
(CNC), servicii pentru afaceri/industrie, în cadrul parcului.

44
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”
4. Utilarea și echiparea parcului cu utilajul și echipamentele necesare pentru activitatea
operațională.

 Infrastructura externă

• Drumuri auto;
• Energie electrică;
• Rețele de apă;
• Rețele de canalizare;
• Gaze naturale.

 Investiții primare

Astfel, așa precum s-a menționat anterior, pentru realizarea activităților primare de creare
a infrastructurii viitorului PIDCI, inclusiv pentru lansarea primei etape de operaționalitate
a acestuia, sunt necesare în jur de 2 milioane de Euro sau cca 40 milioane lei, resurse care
în mare parte vor fi oferite via Agenției de Dezvoltare a Austriei (ADA), resurse ce vor avea
o repartizare primară după cum urmează:

Categorii generale de cheltuieli Costuri estimative, lei Cota, % din total costuri
Studiu de fezabilitate 20.000 0,005%
Documentația tehnică 200.000 0,5%
Reconstrucția blocului administrativ 20.000.000 50%
și halelor de producere
Infrastructura și utilitățile comune 17.800.000 44,5%
din interiorul PICDI
Total costuri 40.000.000 100%

Pentru prima etapă de creare și dezvoltare a PICDI, activitățile vor lua amprenta unei
investiții generale. Per total, aceasta s-ar estima la cca 2 milioane Euro sau 40 milioane lei,
așa precum se specificase anterior. Respectiv, În această primă etapă vor fi create și
instituționalizate mai multe centre de cercetare și transfer tehnologic, așa precum s-a
specificat și descris în contextul studiului de fezabilitate.

PROGNOZA FINANCIARĂ A ADMINISTRAȚIEI


Suprafața inițială pentru care se preconizează a fi amplasat PICDI este de 2,2 ha, însă
urmare a lucrărilor de construcție și amenajare aceasta se va extinde la peste 70 ha per total.

Cheltuieli de administrare a sub- Costuri Cantitatea/nr. Total, lei


zonei în primul an de activitate salariale, lei de luni
Administrator 30 000.00 12 360 000.00
Contabil 20 000.00 12 200 000.00
Cheltuieli administrative 100 000.00 12 1 200 000.00
Audit 50 000.00 1 50 000.00
Total 1 810 000.00

45
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

NOTĂ JUSTIFICATIVĂ DE CREARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE AUTOMOTIVE


Menționăm în context că dinamica regională de dezvoltare economică, în particular din
Europa Centrală și de Est, atât membre ai UE, cât și Turcia, depun eforturi consistente pentru
a absorbi investiții în domeniul automotive, precum Bulgaria pentru Volkswagen sau
România, care a utilizat fonduri structurale europene pentru concernul Daimler, concern ce a
deschis în Sebeș o uzină ce produce cutii de viteze automată cu dublu ambreiaj și opt trepte.
Deoarece Republica Moldova nu dispune de toate instrumentele și pârghiile operaționale
disponibile statelor-membre UE, nici de piața și ajutorul de stat al Turciei, ar fi extrem de
binevenită crearea Platformei Industriale Automotive pe o suprafață de peste 70 ha. Iar
aceasta poate fi fiabilă în baza actualului Institut pentru Protecția Plantelor, institut care se
află în dificultatea de a întreține spații enorme rămase de pe timpul URSS. Astfel,
Administrația Zonei Economice Libere Bălți (ZELB) este dispusă să ofere Institutului o clădire
pe viitoarea Platformă care ar satisface necesitățile Institutului.
În acest context este necesar, de asemenea, specificat faptul că, concomitent cu dezvoltarea
și reutilarea Platformei Industriale Automotive, ZELB intenționează să lanseze Programul de
Master “Concepția și producția asistată de computer în inginerie mecanică” (M.Sc. CAME)”,
împreună cu RWTH Aachen, Germania și în colaborare cu Universitățile din Bălți, Chișinău și
Cahul. Astfel, via acestei rețele ar putea fi pregătite cadre inginerești necesare pentru
viitoarea Platformă Industrială Automotive.

46
Studiu de fezabilitate privind crearea PICDI în cadrul ZEL “Bălți”

11. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI


 Susținerea CDI prin politici fiscal-bugetare
Astfel, din exemplele de succes ale multor state, ar putea fi preluate mai multe măsuri pentru
încurajarea investițiilor în domeniul de cercetare, dezvoltare și inovare. Printre acestea pot fi:

1. Clarificarea modului în care se definesc activitățile CDI care sunt eligibile pentru aplicarea
facilităților fiscale implementate, fie prin includerea în legislație a unor definiții mai detaliate,
fie prin elaborarea unor ghiduri cu exemple de activități/procese eligibile pentru diverse
domenii de activitate;

2. Definirea unor linii directoare cu privire la modul în care autoritățile vor evalua eligibilitatea
proiectelor/activităților CDI pentru aplicarea facilităților fiscale specifice;

3. Clarificarea și simplificarea condițiilor administrative pentru aplicarea facilităților fiscale


existente, cu precădere în cazul IMM, astfel încât beneficiile obținute să nu fie depășite de
costurile asociate aplicării facilităților.

4. Extinderea facilităților fiscale și adaptarea acestora la specificul anumitor tipuri de entități,


cum ar fi IMM sau companiile din anumite domenii de activitate;

5. Finanțarea țintită a proiectelor de cercetare de la bugetul de stat, atât pentru instituții


publice, cât și pentru entități private (de exemplu, acordarea de stimulente pentru
înregistrarea de noi brevete, acordarea de granturi pentru proiecte de cercetare în anumite
domenii de activitate de interes strategic pentru economia Republicii Moldova etc.).

 Facilitarea și propulsarea inovării


Totodată, nu mai puțin important este contextul mai larg în care se desfășoară activitățile de
CDI. Statul, prin politicile sale, ar trebui să asigure infrastructura necesară inovării, fiind la
rândul său inovator, de exemplu prin digitalizarea serviciilor administrației publice sau prin
utilizarea parteneriatului pentru inovare.

În același timp, este importantă facilitarea inovării prin crearea unui cadru legislativ stabil și
prin asigurarea de șanse egale de acces la resurse, realizată prin măsuri de reducere a
diferențelor/ dezechilibrelor între diverse regiuni ale țării și între diverse categorii de entități
care desfășoară activități inovative.

Nu în ultimul rând, pentru a încuraja dezvoltarea unei culturi bazate pe inovare, autoritățile
ar putea lua în considerare extinderea facilităților fiscale existente și pentru proiecte de
inovare formalizate la nivelul companiilor ce nu au, în mod necesar, activitatea de cercetare-
dezvoltare în obiectul de activitate.

47