Sunteți pe pagina 1din 27

Subiecte master

Modulul I: Evaluarea stării de sănătate a populației – Examen 16 ianuarie 2021, ora 10,00, Catedră

1. Tipuri de indicatori utilizați în evaluarea stării de sănătate pentru o populație


2. DALY
3. QUALY
4. APVP – ani potențiali de viață pierduți – decese evitabile
5. Morbiditate
6. Mortalitate
7. Mortalitate infantilă

1.Tipuri de indicatori utilizați în evaluarea stării de sănătate pentru o populație


A. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE

1. Speranţa de viaţă

- speranţa de viaţă la diferite vârste

- speranţa de viaţa în condiţii de sănătate

2. Mortalitate

- mortalitate generală

- mortalitate pe cauze de deces

- rate de supravieţuire

- mortalitate infantilă

- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)

3. Morbiditate

- morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli

- morbiditate profesională

4. Calitatea vieţii

- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate

- alţi indici – QALY – evaluare economică

B. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ

1. Consumul de tutun

2. Consumul de alcool

3. Consumul de droguri

4. Dieta

C. INDICATORI DE CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

1. Rata de angajare/şomaj
2. Condiţii ale mediului de muncă

- proporţia persoanelor cu expunere, la substanţe cancerigene şi alte substanţe periculoase

- frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale

3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit (habitat)

4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu înconjurător

- poluare aer

- poluare apă

- alte tipuri de poluare

- radiaţii

- expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara locului de muncă

D. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII

1. Surse de finanţare

2. Resurse umane

3. Cost/bolnav internat

4. Cost medicamente/bolnav internat

E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

1.Sex

2. Vârstă

3. Starea civilă

4. Loc de rezidenţă

5. Educaţie

6. Venit

7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

Setul de indicatori propuşi pentru evaluarea „profilului stării de sănătate al unei comunităţi”

Caracteristici socio-demografice

1. Distribuţia populaţiei după vârstă şi grup etnic

2. Numărul şi protecţia persoanelor de peste 25 ani cu nivel educaţional mai mic decât liceul

3. Distribuţia în funcţie de venitul mediu al gospodăriei

4. Proporţia copiilor sub 15 ani cate trăiesc în familii aflate sub pragul sărăciei

5. Rata şomajului
6. Numărul şi proporţia familiilor monoparentale

Starea de sănătate

7.Rata mortalităţii infantile

8. Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru toate cauzele de deces şi separat prin boli
cardio-vasculare, cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de trafic, accidente de muncă,
sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic

9. Incidenţa SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex şi grup etnic

10. Proporţia naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul naşterilor

11. Numărul şi rata abuzurilor confirmate în rândul copiilor

Factori de risc asociaţi sănătăţii

12. Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate vaccinurile recomandate

13. Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grup etnic

14. Proporţia populaţiei de peste 18 ani care suferă de obezitate

15. Numărul episoadelor în care s-a constatat depăşiri ale limitelor admise pentru poluarea aerului şi
tipul poluării

Consumul de resurse în sistemul de îngrijiri pentru sănătate

16. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor

Starea funcţională

17. Proporţia adulţilor care au raportat că starea sănătăţii lor este de la bună la excelentă

18. Numărul mediu de zile în decursul ultimei luni în care adulţii au raportat că sănătatea fizică
sau mentală nu a fost bună

Calitatea vieţii

19. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de sistemul îngrijirilor de sănătate

20. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de calitatea vieţii din comunitatea lor.

2.DALY
DALY (Disability Adjusted Life Years)
Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după incapacitate

 In mod clasic, evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi


de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).
 Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în ultimele decenii) privind modelul de
mortalitate şi de morbiditate au impus găsirea unor alte metode prin care să fie măsurată
starea de sănătate a populaţiei.
Dintre aceste metode enumerăm:
 măsurarea impactului deceselor premature;
 a deceselor evitabile;
 elaborarea de indicatori complecşi care să ţină cont în acelaşi timp de intensitatea
fenomenului de mortalitate şi de consecinţele nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire
(incapacitate, handicap):
 speranţa de viaţă fără incapacitate;
 speranţa de viaţă fără handicap;
 speranţa de viaţă ajustată pentru incapacitate – DALY
 DALY
 În dezvoltarea conceptului de DALY s-a ţinut cont de 4 elemente fundamentale:

 1. Orice afectare a stării de sănătate, orice pierdere de bunăstare trebuie inclusă într-un
indicator de evaluare a stării de sănătate a populaţiei.

 2. Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici de persoană:


sex, vârstă, venit, nivel educaţional, religie, etnie, ocupaţie.

 3. Evenimentele identice

 decesul sunt considerate într-o manieră

 invaliditate identică indiferent de locul

 incapacitate geografic al producerii lor.

 4. Timpul – este utilizat ca o unitate de măsură comună pentru evaluarea poverii bolii la
nivel populaţional datorită decesului prematur şi incapacitate.

 În elaborarea modelului de calcul pentru DALY s-au avut în vedere patru aspecte sociale
pentru cuantificarea impactului bolii:
1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur
- pentru măsurarea decesului prematur autorii au utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi
standardizaţi;
- ca standard a fost utilizată tabela de viaţă calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o
speranţă de viaţă la naştere:
 pentru bărbaţi - 80 ani
pentru femei - 82,5 ani
2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a
lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă exponenţială
pentru ponderea vârstei.
3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse grade
- în acest sens au fost identificate şase nivele de incapacitate care se întind de la o stare de sănătate
perfectă deces.
- pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi care se
manifestă prin incapacitate.
- coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la 0  1.
4. Ţinând seama de aspectul „economic” „de actualizare” în timp s-a aplicat un indice de discount
de 3 %.
Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii:
1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de sănătate în scop preventiv şi curativ.
2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru programele de sănătate
3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru
programele de sănătate.
4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.
5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale defavorizate.
6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de sănătate.
S-a stabilit structura DALY pe cauze în România, 1998
1. Bolile cardiovasculare
2. Tumori maligne
3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul de alcool şi consecinţele acestuia).
4. Accidente
5. Traumatisme
6. Otrăviri
Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt:
- fumatul
- HTA
- consumul de alcool
- colesterolul crescut
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- boala coronariană
- depresia unipolară
- bolile cerebro-vasculare
- alcoolismul
Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt:
- consumul de alcool
- HTA
- fumatul
- subnutriţia
- obezitatea
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- tulburările depresive unipolare
- bolile cerebro-vasculare
- infecţii respiratorii
- traumatisme datorate accidentelor rutiere
Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt:
- subnutriţia
- comportamentul sexual cu risc
- lipsa apei potabile şi a igienei
- poluarea cu particole solide
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- infecţia HIV/SIDA
- infecţii ale tractului respirator inferior
- boala diareică
- bolile copilăriei

3.Qaly- ani de viaţă corectaţi după calitate


 Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea economică de tip cost-utilitate
 Accentul se pune pe valoarea pe care o dă o persoană propriei sale sănătăţi
 Ia în calcul modificările referitoare la rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor,
pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de ex. un tratament
 În evaluarea cost-utilitate, costul total al unei intervenţiei se raportează la numărul de QALY
obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, obţinându-se un cost/QALY.
Analiza cost-utilitate este folosită atunci când:
1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat
- apreciază modalitatea în care aplicarea diferitelor programe de sănătate aduce îmbunătăţiri stării
de sănătate a unui pacient
2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important
- în evaluarea unei anumite unităţi medicale considerându-se importantă nu numai supravieţuirea ci
şi calitatea acestei supravieţuiri
3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact asupra mortalităţii şi morbidităţii dintr-un
teritoriu
- administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte calitatea vieţii datorită faptului că:
 ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade disconfortul
 scade mortalitatea produsă datorită fracturii de şold
 creşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot apărea: hemoragie
uterină, cancer de endometru
 4. Atunci când se compară mai multe programe de sănătate, decidentul în sănătate
trebuind să aleagă care este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a putea fi
finanţat:

 - programe de sănătate cu caracter preventiv (fluorizarea apei, imunizări)

 - extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli cardiovasculare

 - program de screening pentru depistarea la nivel populaţional a cancerului de col uterin

 - program privind planificarea familială şi utilizarea mijloacelor contraceptive.

 5. Pentru a compara un anumit program pentru care a fost stabilită deja analiza cost-
utilitate

APVP. ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)


(INDICE PYLL)

 Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit printr-o serie de
decese evitabile şi înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru
România).
 APVP
 Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată de intervenţia serviciilor de
sănătate.
 Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un mijloc de stabilire şi de
comparare în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de sănătate.
 Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca indicator al calităţii asistenţei medicale
(decese evitabile)
• Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie
• Măsură cantitativă a mortalităţii premature
Reflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin luarea în considerare nu
numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care survine decesul)
• Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de alcool sau de tutun
• Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o
rată la %o de locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra întregii populaţii.
Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a cinci cauze de deces
premature
- boli cardiovasculare - neoplazii
- accidente - bolile aparatului digestiv
- bolile aparatului respirator

Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de avansate, la fel şi
tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces.
Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile de prevenţie primară şi secundară ar fi
aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise
şi mai puţin aspectului preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea
reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.

CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST


Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară)
Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate crescută la anumite
grupe de vârstă.
Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată, incapacitate, cursul
nefavorabil al evoluţiei bolii).
 TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani)
 Cancer de sân (15 – 54 ani)
 Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani)
 Boala Hodgkin (5 – 64 ani)
 Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani)
 Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani)
 Astm bronşic (5 – 44 ani)
 Apendicită (5 – 64 ani)
 Hernie abdominală (5 – 64 ani)
 Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani)
 HTA şi AVC (35 – 64 ani)
 Decese materne toate cauzele
 Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi morţi/nr.n.vii x 1000)
 Indicatori de politică sanitară naţională (prevenţia primară)

 Se consideră că o profilaxie primară ineficientă poate duce la mortalitate crescută prin:

 Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani)

 Ciroză hepatică (15 – 64 ani)

 Accidente produse de vehicule cu motor (5 – 64 ani)

DOMENII DE UTILIZARE A APVP


1. Analiza modelului de mortalitate sau a impactului exercitat de unele cauze de deces.
 Creşterea speranţei de viaţă la naştere;
 Rata brută de mortalitate;
 Modificarea modelului de morbiditate în sensul scăderii bolilor acute şi a creşterii
prevalenţei bolilor cronice a dus la utilizarea noţiunii de deces prematur prin studiul
modelului de mortalitate
 Cauzele de deces calculate prin APVP diferă de cele obţinute prin alte metode:
 reflectă cauzele de deces care afectează populaţia tânără activă economic şi care determină
cele mai mari pierderi economice:
 pierderi directe (persoana nu mai produce)
 pierderi indirecte (pentru persoanele tinere societatea nu mai recuperează investiţia făcută
pentru formarea şi educarea sa)
 2. Epidemiologia descriptivă a diverselor boli (grupe de boli) – evaluarea tendinţei de
evoluţie.
 APVP – utilizat pentru descrierea caracteristicilor de persoană sau de loc ale diferitelor boli
care îi generează.
 3. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate.
 situarea pe primul loc în ierarhizarea cauzelor de boală care duc la deces prematur a unei
anumite boli sau a unui grup de boli permit decidenţilor în sănătate publică să spună că
acestea reprezintă probleme de sănătate şi sunt prioritare.
4. Utilizarea în cadrul programelor de sănătate:
 identificarea subiecţilor care vor fi incluşi în programele de sănătate (populaţia
ţintă);
 stabilirea obiectivelor programelor de sănătate;
evaluarea rezultatelor investigaţiilor sau a programelor de sănătate;
 analiza cost-eficienţă
5. Criterii de evaluare a eficienţei programului de screening pentru cancerul uterin – în Japonia.
 utilizându-se o combinaţie de:
 metode epidemiologice (fracţia atribuibilă în populaţie);
 metode demografice (calculul APVP).
 Au fost aleşi doi factori de risc de necontestat – fumatul şi consumul de băuturi
alcoolice.

3.1. Morbiditatea – defini4ie, scop, tipuri de morbiditate


Msurarea strii de sntate la nivel popula-ional se realizeaz utilizând
indicatori pozitivi i negativi.
Din categoria indicatorilor negativi sau indirec-i, fac parte morbiditatea i
mortalitatea.
Defini4ie. Morbiditatea este reprezentat de fenomenul de mas al îmbolnvirilor care apar sau
evolueaz într-o popula-ie definit, într-o anumit perioad de timp (1 an calendaristic).
Scopul. Studiul morbidit-ii este acela de a cunoa te frecven-a bolii în popula-ie, precum i tendin-ele
de evolu-ie ale acesteia.
În literatura de specialitate, exist i termenul de co-morbiditate care se
refer la „orice combinare a dou sau mai multe boli/deficien-e, aprute la acela i individ” (dup D.
Ruwaard). La nivel popula-ional, studiul morbidit-ii este
necesar pentru:
• controlul bolilor în popula-ie;
• analiza factorilor socio-economici în corela-ie cu starea de sntate a
popula-iei;
• estimarea importan-ei economice a bolii;
• studiul etiologiei i a tabloului clinic al bolii;
• pentru comparri la nivel na-ional i interna-ional privind propagarea
bolii în popula-ie.
Tipuri de morbiditate. În literatura de specialitate sunt descrise patru tipuri de morbiditate: real ,
diagnosticabil, diagnosticat, resim-it.
• Morbiditatea real - se refer la toate cazurile de îmbolnvire exisCapitolul 3 – Morbiditatea
49
tente în colectivitate i este mai mare decât morbiditatea diagnosticat; ea poate
fi doar estimat. În morbiditatea real este inclus morbiditatea diagnosticabil,
diagnosticat i cea resim-it.
Tendin-a este de a cunoa te cât mai exact ponderea acestui tip de morbiditate (real).
• Morbiditatea diagnosticabil – cuprinde cazurile de boal existente
în colectivitate, dar tehnicile cunoscute, nu permit stabilirea diagnosticului (ex.
SIDA a devenit cunoscut dup ce au fost descoperite tehnicile de diagnostic).
• Morbiditatea diagnosticat – se refer la toate cazurile ce pot fi diagnosticate prin diferite tehnici
existente în perioada de referin-.
• Morbiditatea resim-it – cuprinde cele trei tipuri de morbiditate
amintite, adic cea real, diagnosticabil i diagnosticat, fiind reprezentat de
îmbolnvirile pe care le percepe popula-ia.
3.2. Sursa de informa4ii pentru studiul morbidit14ii, este reprezentat1 de:
• documenta-ia medical (foi de observa-ie, registru de consulta-ii)
• registru de boal (cancer, BCV, malforma-ii congenitale)
• date ob-inute prin screening
• date furnizate de diferite tipuri de chestionare
• fi ele de declarare a bolilor transmisibile.
Morbiditatea se msoar cu ajutorul urmtorilor indicatori:
• rata de inciden-
• rata de prevalen-
• morbiditatea spitalizat
• morbiditatea individual
• morbiditatea prin incap

Mortalitatea popula iei


Mortalitatea este componenta negativ a mi crii naturale a popula-iei,
reprezentând fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o popula-ie
dat
i un anumit interval de timp (un an calendaristic).
Unitatea de observare pentru studiul mortalit-ii este decesul.
Decesul este evenimentul dispari5iei definitive a semnelor de via- în orice
moment dup constatarea strii de nscut viu.
În categoria mor5ii intr1 avortul 7i n1scutul mort, care nu sunt concomitent 7i
decese.
Decesul implic, obligatoriu, trecerea prin starea de nscut viu (respira-ie,
activitatea cardiac, contrac-ia voluntar a unui mu chi chiar dac placenta a fost
sau nu expulzat iar cordonul ombilical a fost sau nu sec-ionat), în timp ce pentru
nscutul mort i avort nu exist semne de via-.
Importan4a studiului mortalit14ii
• indicator de msurare i evaluare a strii de sntate a popula-iei;
• are implica-ii în cre terea numeric a popula-iei i în structura pe grupe de
vârst a acesteia;
• metodele utilizate în msurarea mortalit-ii permit identificarea problemelor de
sntate, stabilirea priorit-ilor, a obiectivelor în cadrul programelor
de sntate;
• studiul mortalit-ii este utilizat în procesul de planificare sanitar a resurselor;
• permite evaluarea eficacit-ii activit-ii sistemului de servicii de sntate;
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
106
Documentele purt1toare de informa4ii utilizate în studiul mortalit14ii
• documente medicale – certificatul medical constatator al decesului;
• documente statistice – buletinul statistic de deces i certificatul de deces,
care sunt completate de oficiile de stare civil pe baza certificatului medical
constatator al decesului.
Certificatul medical constatator al decesului
Este un act medico-legal, fiind singurul document utilizat pentru ob-inerea
de date privitoare la cauza mor-ii. Orice gre eal voit sau involuntar a medicului
care completeaz cauza mor-ii se poate solda cu sanc-iuni administrative sau
penale.
Înregistrarea decesului se face în termen de trei zile de la deces la oficiul
strii civile al primriei pe raza creia s-a produs acesta, termen care cuprinde
atât ziua în care a decedat persoana cât i ziua în care se face declararea.
La oficiul strii civile se trece decesul în registrul de decese, se completeaz
buletinul statistic de deces i se elibereaz familiei certificatul de deces i
adeverin4a de înhumare. Actul de deces se completeaz în dublu exemplar.
În urma prelucrrii i centralizrii datelor la nivelul Direc-iilor Jude-ene
de Statistic i a Comisiei Na-ionale de Statistic, se asigur studiul mortalit-ii
generale la nivel jude-ean i na-ional, elaborându-se indicatori de mortalitate.
Cea mai important1 parte a certificatului constatator al decesului este
cea care se refer1 la cauza mor5ii pe cauze de deces.
Ea trebuie completat corect, conform instruc-iunilor Ministerului Snt-
-ii i Familiei.
Aceast parte cuprinde:
I. Cauzele propriu-zise ale mor4ii:
a. cauza direct, imediat;
b. cauze antecedente;
c. stare morbid ini-ial;
II. Alte st1ri morbide importante
În mod obligatoriu, se completeaz cauza decesului la punctul „I.c.”, pentru c
aceasta este cauza care se codific i se ia în considera-ie la studiul mortalit-ii pe
cauze medicale de deces.
Nu se trec mai multe cauze de deces la nici o rubric („a,b,c”) din partea
„I” a certificatului.
Chiar dac exist mai multe cauze de deces, totu i medicul trebuie s
aleag o singur cauz (sau o singur înln-uire de cauze) care a determinat decesul
sau s -in cont de ponderea mai mare pe care a avut-o o cauz în producerea
decesului, respectând reglementrile Ministerului Snt-ii i Familiei.
Atunci când cauza decesului este unic i nu exist o înln-uire de fenomene
morbide, se va trece aceast cauz la punctul „I.c.”– starea morbid, ini-ial – iar
punctele „a” i „b” rmân necompletate.
Exemple – „c” – sinucidere, înec, omucidere, traumatism imediat mortal.
În cazul în care exist dou sau mai multe cauze de deces i când medicul
care a tratat bolnavul nu poate decide care din ele a provocat cu prioritate
moartea, se va ghida dup urmtoarea regul:
• se va da prioritate accidentelor imediat mortale (fractur de baz de craniu,
omucidere, sinucidere), chiar i în cazul când acestea au fost înso-ite
de o boal grav (HTA, cardiopatie ischemic).
• urmeaz în ordine descresctoare:
• accidentele grave cardiace (infarct miocardic);
• boli cerebro-vasculare (hemoragie cerebral);
• tumori maligne;
• boli transmisibile cu evolu-ie grav.
• dac decesul a survenit dup o interven-ie chirurgical – ca, de exemplu,
abdomen acut – se va trece la punctul „c” – drept cauz ini-ial de deces
accidentul chirurgical (din cauza hemoragiei intraoperatorii sau a anesteziei).
• simptomele nu reprezint cauz de deces;
• pentru accidente, otrviri, traumatisme trebuie specificat în mod clar cauza i
natura lor..
Exemplu: fractur de baz de craniu prin cdere de pe scar
• senilitatea, prematuritatea – nu sunt cauze de deces, ci se trec la partea a
II-a a certificatului;
• în anumite situa-ii (asfixie, otrvire) trebuie precizat dac fenomenul s-a
petrecut accidental sau dac este vorba de sinucidere sau omucidere.
• trebuie s existe o concordan- între cauza decesului, sex i vârst.
Mortalitatea – indicatori de m1surare
1. Rata brut de mortalitate general sau indicele de mortalitate general
2. Ratele de mortalitate specific calculate pe:
a. grupe de vârst;
b. mediu de re edin- (U/R);
c. stare civil;
d. sexe.
3. Indicatori de structur (mortalitatea propor-ional);
a. letalitate;
b. fatalitate.
4. Metode de standardizare (corectare) a mortalit-ii, raportul standardizat
al mortalit-ii.
5.5.1.2.1 Rata brut1 de mortalitate general1 sau indicele de mortalitate
general1
Msoar frecven-a (intensitatea) deceselor într-o anumit popula-ie i o
perioad definit de timp (1 an calendaristic).
1000
Num1r de locuitori la 1iulie
Num1r decese generale
×
Indicele de msurare al mortalit-ii generale are avantajul c este u or de
calculat; dezavantajul este reprezentat de numitor, pentru c nivelul mortalit-ii
este influen-at de structura pe grupe de vârst a popula-iei, de distribu-ia pe sexe,
Capitolul 5 – Statistica demografic1
109
etc.
Vârsta este cel mai important factor care influen-eaz riscul de deces.
5.5.1.2.2. Ratele de mortalitate specific1 pe:
• grupe de vârst;
• sexe;
• mediu de re edin-;
• cauz medical de deces.
Msoar intensitatea deceselor în subpopula-ii bine definite în func-ie de
un anumit criteriu (vârst, sex, ras, mediu de re edin-), etc.
Când se calculeaz mortalitatea specific pe grupe de vârst, sex, ras, nivel socio-
economic, indicatorul respectiv se exprim în promile.
De exemplu, mortalitatea specific pentru grupa de vârst 60-64 ani se
calculeaz astfel:
1000
Num1r de persoane de 60 - 64 ani
Num1r decese generale pentru grupa de vârst1 60 - 64 ani
×
Studiul mortalit-ii specifice pe sexe eviden-iaz fenomenul de
supramortalitate masculin care se coreleaz cu o supramorbiditate feminin.
Ratele de mortalitate calculate pe cauze medicale de deces reprezint o
modalitate utilizat în aprecierea strii de sntate a popula-iei. În acest caz,
indicatorul se exprim la 100.000 de locuitori (procentimile).
De exemplu, mortalitatea specific prin boli cardiovasculare (BCV) se
calculeaz astfel:
100.000
Num1r de locuitori la 1iulie
Num1r decese prin BCV
×
Într-adevr, bolile cardiovasculare reprezint cea mai frecvent cauz de
deces, dar nu întotdeauna certificatul medical constatator al decesului se
completeaz corect, tendin-a fiind de a se trece prea u or, ca i cauz de deces
pentru
acea persoan, o afec-iune cardiovascular.
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
110
Principalele cauze de mortalitate specific1 pe cauze medicale, în România,
în 2001, au fost reprezentate de:
• Bolile aparatului cardiovascular: 701,6 00000 de locuitori.
• Tumori 190,8 00000 de locuitori.
• Bolile aparatului digestiv 70,6 00000 de locuitori.
• Accidente, traumatisme 63,7 00000 de locuitori.
• Bolile aparatului respirator 62,9 00000 de locuitori.
În practica medical, ratele de mortalitate specific se pot calcula utilizând o
combina-ie de mai multe variabile. Atunci când în calculul acelui indicator
apare, indiferent de tipul i numrul de variabile utilizate, cauza medical1 de
deces, indicatorul se raporteaz la 100.000 de locuitori. Pentru restul variabilelor,
mortalitatea specific se raporteaz la 1000 de locuitori.
În func-ie de cauzele medicale de deces, în literatura de specialitate sunt
descrise trei modele de mortalitate:
• primar – specific -rilor subdezvoltate;
• intermediar – specific -rilor aflate în tranzi-ie;
• evoluat – specific -rilor dezvoltate.
Tipul primar – specific -rilor subdezvoltate, unde predomin mortalitatea prin
boli respiratorii, digestive, infecto-parazitare, unde mortalitatea materno-
infantil este crescut.
Tipul evoluat – specific -rilor dezvoltate, cu o mortalitate crescut prin
boli cardiovasculare, neoplazii i accidente.
5.5.1.2.3. Indicatori de structur1 (mortalitatea propor4ional1)
Letalitatea
Este un indicator de structur care msoar ponderea deceselor de un
anumit tip din totalul deceselor.
Capitolul 5 – Statistica demografic1
111
În cadrul indicatorului de structur, întregul este considerat 100 i se noteaz cu
„N”, iar „n” reprezentând ponderea pr-ii componente din acel întreg,
N.
Indicatorul de letalitate se poate calcula pe cauze medicale de deces, pe
sexe, pe grupe de vârst, pe medii de reziden-.
Se exprim întotdeauna în procente.
La nivel mondial, în anul 2001, s-au înregistrat 56,5 milioane de decese,
ponderea cea mai mare fiind întâlnit la persoanele de sex masculin, 52,4%,
decesele la femei reprezentând 47,6% din totalul deceselor. Cea mai frecvent
cauz de deces au reprezentat-o bolile cardiovasculare (29,3%), urmate, în ordine
descresctoare, de bolile infecto-parazitare (19,3%), neoplazii (12,6%),
accidente, traumatisme (9%).
Fatalitatea
Msoar riscul de deces printr-o anumit boal, din totalul bolnavilor cu
acea boal.
Astfel, fatalitatea prin boli cardiovasculare se calculeaz astfel:
100
Num1r de bolnavi cu boli cardiovasculare
Num1r decese prin boli cardiovasculare
×
Datele oferite de literatura de specialitate, referitoare la calculul fatalit-ii,
sunt rezultatul unor studii efectuate pe cohorte de bolnavi.
5.5.1.2.4. Metode de standardizare a mortalit14ii
Metoda standardizrii este utilizat atunci când se fac compara-ii privind
indicatorii de mortalitate i de morbiditate ce provin din popula-ii care au o
structur pe vârst sau grupe de vârst diferite.
Pentru evitarea unor influen-e de acest fel, se utilizeaz mortalitatea standardizat
i raportul standardizat al mortalit-ii.
Mortalitatea standardizat nu ne arat nivelul fenomenului ci numai com
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
112
pararea lui.
Mortalitatea standardizat este un indice ipotetic, teoretic, adic nu sunt
indici reali, ci rezult doar din calcul.
5.5.1.2.8. Mortalitatea infantil1
Este definit ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an înregistrate în
popula-ia de nscu-i vii într-o anumit perioad de timp (un an calendaristic).
Datorit faptului c studiaz decesele 0-1 an, poate fi tratat ca un aspect
particular al mortalit-ii specifice pe grupe de vârst. Mortalitatea infantil este
un indicator sensibil al strii de sntate a popula-iei, fiind influen-at de factori
sociali, economici, de mediu i de factori care -in de sistemul de servicii de sn-
tate. Estimri fcute în România în ultimii ani, arat c probabilitatea de deces în
primul an de via- este aproximativ egal cu riscul de deces pentru popula-ia în
vârst de 60-65 ani. Dar, spre deosebire de popula-ia vârstnic, unde mortalitatea
este mai greu de influen-at, asupra mortalit-ii infantile se poate interveni mult
mai eficient.
Unitatea statistic1 de observare este decesul 0-1 an.
Documentele purt1toare de informa4ii sunt reprezentate de:
• certificatele medicale constatatoare ale decesului 0-1 an;
• fi ele decesului 0-1 an.
Mortalitatea infantil1 – indicatori de m1surare
Se poate realiza într-o manier1 transversal1, adic studiind mortalitatea
infantil dintr-un an calendaristic sau într-o manier1 longitudinal1 – când
studiul mortalit-ii infantile se face pe o genera-ie de nscu-i vii.
Cea mai frecvent modalitate de abordare a studiului mortalit-ii infantile
este cea transversal (studiul mortalit-ii infantile într-un an calendaristic) cu
urmtorii indicatori:
1. rata de mortalitate infantil;
2. rata de mortalitate infantil calculat pe:
sexe;
pe medii de re edin- (U/R), cu valori crescute în rural;
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
118
pe grupe de vârst (în func-ie de vârsta de deces);
pe cauze medicale de deces;
1. Rata de mortalitate infantil1 (msoar frecven-a deceselor 0-1 an
într-un an calendaristic)
100 Num1r de n1scu5i vii la
0 1iulie
× Num1r decese 0 - 1 an
Avantajul calculului acestei rate este reprezentat de simplitatea calculului.
Dezavantajul – rezult din faptul c decesele 0-1 an dintr-un an calendaristic
provin din nscu-i vii care apar-in a dou genera-ii diferite, astfel, în condi-
-iile în care numrul de nscu-i vii variaz de la un an calendaristic la altul, rata
calculat nu mai corespunde realit-ii, ea subestimând sau supraestimând
intensitatea fenomenului (în aceste condi-ii, se recomand ratele corectate de
mortalitate infantil; datele se introduc într-un grafic Lexis ce arat provenien-a
deceselor 0,1 an dintr-un an calendaristic).
2. Rata de mortalitate infantil1 calculat1 pe:
a. sexe – msoar frecven-a deceselor 0-1 an în subpopula-ia de nscu-i vii
de sex masculin sau feminin; se descrie o supramortalitate masculin i pentru
acest segment de vârst.
b. grupe de vârst1 – (în func4ie de vârsta la deces)
A. Rata de mortalitate neonatal:
1000
Num1r de n1scu5i vii
Num1r decese 0 - 27 zile
×
care cuprinde dou perioade:
1. rata de mortalitate neonatal precoce:
1000
Num1r de n1scu5i vii
Num1r decese 0 - 6 zile
×
Capitolul 5 – Statistica demografic1
119
2. rata de mortalitate neonatal tardiv:
1000
Num1r de n1scu5i vii
Num1r decese 7 - 27 zile
×
B. Rata de mortalitate postneonatal:
1000
Num1r de n1scu5i vii
Num1r decese 28 - 364 zile
×
Justificarea acestor indicatori const în variabilitatea riscului de deces al
copilului sub un an, în func-ie de grupa de vârst, precum i de cea a cauzelor
care determin producerea decesului la diferite vârste în intervalul 0-1 an.
Astfel, perioada neonatal este dominat de o cauzalitate endogen: afec-
-iuni respiratorii, digestive, cardiovasculare, congenitale, prematuritate.
Pentru mortalitatea neonatal precoce, cauzele de deces sunt: hipoxie,
anoxie, malforma-ii congenitale, prematuritate, leziuni obstetricale.
Mortalitatea postneonatal este dominat de o cauzalitate exogen: afec-iuni
respiratorii, boli infec-ioase, accidente în mediul casnic, boli digestive, boli
ale sistemului nervos central, boli ale organelor de sim-.
În România, majoritatea deceselor în intervalul 0-1 an se produc dup
prima lun de via-, cea mai frecvent cauz reprezentând-o afec-iunile respiratorii,
accidente în mediul casnic, multe decese producându-se la domiciliu.
Pentru -ri al cror standard de via- este ridicat, majoritatea deceselor sub
un an se produc în prima lun de via-, având drept cauz anomaliile congenitale.
C. Rata de mortalitate perinatal:
1000
Num1r de n1scu5i vii
Num1r n1scu5i mor5i num1r decese 0 - 6 zile
×
+
D. Mortalitatea infantilpe cauze medicale de deces:
1000
Num1r de n1scu5i vii din acea perioad1
Num1r decese 0 - 1 an de cauz1 X
×
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
120
Cele mai frecvente cauze pentru anul 2000 sunt reprezentate de bolile
respiratorii, cauze perinatale, malforma-ii congenitale, boli infecto-parazitare.
De asemenea, se poate calcula letalitatea (indice de structur) pe cauze
medicale de deces i grupe de vârst.
Factorii de risc ai mortalit14ii infantile
Mortalitatea infantil este un indicator demografic cu determinism plurifactorial,
care ofer date privitoare la standardul de via- al unei societ-i. Pentru
a scdea mortalitatea infantil într-un teritoriu, este necesar s fie identifica-i
principalii factori de risc.
Ace tia se clasific în:
1) Factori endogeni care (in de mam
• vârsta mamei (sub 19 ani i peste 35 ani);
• paritatea (risc crescut pentru primul nou-nscut);
• avorturi în antecedente;
• caracteristicile fizice ale mamei care se refer la talie i greutate (talia mai mic
de 150 cm, greutatea mai mic de 45 de kg);
• patologie general: diabet, boli cardiovasculare, tuberculoz, afec-iuni
respiratorii în primul trimestru de sarcin;
• patologie obstetrical – toxemia gravidic;
• accidente în timpul na terii – placenta praevia.
2) Factori endogeni care (in de copil
• sexul masculin;
• rangul nscutului;
• greutatea mic la na tere;
• vârsta (primul trimestru)
• handicapuri biologice: malnutri-ia protein-caloric, anemie, malnutri-ie,
rahitism, malforma-ii congenitale, indice APGAR mic la na -
Capitolul 5 – Statistica demografic1
121
tere, infec-ii.
3) Factori exogeni
• intoxica-ii;
• accidente;
• factori de mediu;
• asisten-a medical adresat mamei i copilului.
4) Factorii care (in de familie
• familia dezorganizat;
• familia cu domiciliu instabil;
• starea civil a mamei (mama necstorit);
• alimenta-ia incorect (calitate, cantitate);
• venitul familiei;
• condi-ii de locuit necorespunztoare (locuin- insalubr);
• nivelul de educa-ie sczut al mamei;
• promiscuitate;
• vagabondajul;
• existen-a de bolnavi cronici în familie;
• familia în primul an de csnicie datorit experien-ei sczute în a
cre te un copil.
5) Factori demografici
• planificarea familial (mortalitate infantil crescut pentru copiii
care nu sunt dori-i);
• varia-ii în evolu-ia natalit-ii i a fecundit-ii.
6) Factori economico-sociali +i de mediu
Se consider c în modelul de mortalitate, serviciile de sntate intervin
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
122
cu o pondere de 10%.
Mortalitatea infantil1 în România
Pân în 1947, nivelul mortalit-ii infantile în România avea valori foarte
mari – 200 decese 0-1 an la 1000 de nscu-i vii. Urmeaz o perioad de scdere,
pentru ca în 1965 s ajung la cel mai sczut nivel de pân atunci (44,1‰).
Datorit legisla-iei pronataliste adoptate prin Decretul 770/1965, se înregistreaz
dup aceast dat o cre tere a mortalit-ii infantile, corelat i cu o
cre tere a natalit-ii.
Începând cu 1970, când valoarea a fost de 49,4‰, în evolu-ia ratei de
mortalitate infantil se înregistreaz o tendin- de scdere pentru a ajunge, în
1990, la 26,9‰. Tendin-a de scdere a continuat i dup 1990, pentru a ajunge
în 2001 la un nivel de 18,4‰, nivel care situeaz România pe unul din ultimele
locuri din Europa.
În profil teritorial, valori mari ale mortalit-ii infantile s-au înregistrat în
jude-ele: Ialomi-a (29,5‰), Boto ani (27,4‰) i Ia i (25,5‰).
Valori ale mortalit-ii infantile mai mici decât media pe -ar s-au înregistrat în
jude-ele: Harghita (12,7‰), Vâlcea (11,8‰), Cluj (11,1‰).
În timp ce, în România, majoritatea deceselor se produc dup prima lun
de via-, având drept cauz de deces afec-iunile respiratorii, accidentele în mediul
casnic, cauzele perinatale, pentru -ri cu standard ridicat de via-, majoritatea
deceselor în intervalul 0-1 an se produc în prima lun de via-, cauza cea mai
frecvent reprezentând-o malforma-iile congenitale.
Modulul II. Fenomene cu influență pozitivă asupra reproducerii populației – Examen 17 ianuarie
2021, ora 10,00, Catedră

1. Natalitate
2. Fertilitate
3. Fecunditate
4. Nupțialitate
5. Indice brut de reproducere
6. Indice net de reproducere
7. 5.5.1.1.1. Natalitatea
Este reprezentat de frecven-a nscu-ilor vii înregistra-i într-o popula-ie
definit i într-o anumit perioad de timp (un an calendaristic).
Unitatea purttoare de informa-ii demografice în studiul natalit-ii este
nscutul viu.
Natalitatea se msoar prin indicele sau rata de natalitate:
100 nr. de locuitori
Indice (rata)
0 (1iulie)
natalitate =
× nr.n1scu5i vii
8. Natalitatea este un indice de intensitate care msoar frecven-a fenomenului
într-o popula-ie.
Natalitatea este componenta pozitiv a mi crii naturale a popula-iei, fiind
indicatorul cel mai flexibil i mai mobil al fenomenelor mi crii naturale a
popula-iei.
Rata de natalitate are avantajul c se calculeaz u or, dezavantajul major
se refer la faptul c numitorul este neomogen, adic cuprinde popula-ia de
ambele sexe, pentru toate grupele de vârst, indiferent de starea civil.
Documentele de stare civil nu reflect întotdeauna, cu maxim exactitate,
venirea pe lume a unui nou cet-ean al planetei.
Astfel, în anumite zone ale -rii, în credin-a conferirii unei zodii mai
fericite, se întârzie în mod inten-ionat zile în ir declararea oficial a unui
copil, pe
când în China, de exemplu, ziua na terii se calculeaz cu nou luni în urm,
în
momentul concep-iei.
În studiul natalit-ii, certificatul medical constatator al n1scutului viu
reprezint documentul oficial primar al circuitului informa-ional.
Acesta se completeaz în primele 24 de ore de la producerea na terii de
ctre medicul unit-ii pe teritoriul creia s-a produs na terea i care a asistat
sau
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
96
constatat na terea.
Acest document se depune în termen de 15 zile la oficiul strii civile al
primriei localit-ii pe teritoriul creia a avut loc na terea.
Aici, evenimentul se înregistreaz într-un registru pentru nscu-i vii; se
completeaz buletinul statistic de nscut viu i se elibereaz familiei
certificatul
de na7tere.
Buletinul statistic de na tere se înainteaz la Comisia Jude-ean de Statistic,
de aici datele fiind trimise la Comisia Na-ional de Statistic pentru
prelucrare, centralizare i elaborare de indici de natalitate pentru toate
jude-ele -rii.
Evolu4ia natalit14ii la nivel mondial
Datele oferite de literatura de specialitate arat c nivelul maxim al natalit-ii
este în jurul valorii de 50 nscu-i vii la 1000 de locuitori într-un an
calendaristic.
Astfel de valori crescute se înregistreaz în -ri subdezvoltate economic
din Africa: Niger (53,7‰), Angola (48,4‰); din Asia de Sud i de Sud-
est: Laos
(41,3‰), Pakistan (39‰), Irak (38,4‰), Arabia Saudit (35,1‰).
Începând din a doua jumtate a secolului al XIX-lea, în urma cre terii
nivelului de trai, a industrializrii i urbanizrii, în -rile dezvoltate azi
economic,
mortalitatea a început s scad, antrenând i scderea natalit-ii. (Tabel 5-2
Evolu4ia natalit14ii în România
În România, evolu-ia natalit-ii a fost urmtoarea:
• În perioada 1901-1905, nivelul natalit-ii era de 39,7‰;
• În perioada dintre 1930 i cel de-al doilea rzboi mondial, se înregistreaz
o scdere a natalit-ii: (1935 – 30,1‰; 1940 – 26,0‰).
• În perioada celui de-al doilea rzboi mondial, nivelul natalit-ii scade din
cauza dezorganizrii familiilor, a climatului psihologic de insecuritate i
team care exista.
• Sfâr itul rzboiului marcheaz o cre tere a natalit-ii, ajungând pân la valoarea de
27,6‰ în 1949. Liberalizarea avorturilor din 1957 duce la o
scdere a natalit-ii pân în 1966, când se înregistreaz nivelul cel mai
sczut al acestui indice – 14,3‰.
• În condi-iile unei politici pronataliste, prin aplicarea Decretului 770/1966
i a lipsei mijloacelor contraceptive, se înregistreaz o cre tere brusc a
nivelului natalit-ii, ajungând în 1967 la 27,4‰.
• În 1990, ca urmare a liberalizrii avorturilor i a introducerii metodelor de
planificare familial, se înregistreaz o scdere continu a natalit-ii,
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
98
ajungând în 2000 la un nivel de 10,4‰, 2001 – 9,8‰ (una din cele mai
sczute valori ale fenomenului pe timp de pace).
• În profil teritorial, jude-ele din estul -rii au o valoare mai mare a natalit-
-ii decât media pe -ar, iar jude-ele din vestul -rii o valoare mai mic decât media
pe -ar.
5.5.1.1.2. Fertilitatea
Reprezint fenomenul demografic al frecven-ei nscu-ilor vii raportat la
1000 de femei de vârst fertil.
În demografie, vârsta fertil este vârsta cuprins între 15-49 ani.
Studiul fertilit-ii dintr-un an calendaristic (abordare transversal) se m-
soar prin urmtorii indicatori:
Rata de fertilitate general
100 Num1r femei 15 - 49
0 ani
× Num1r n1scu5i vii
În România, pentru 2001, fertilitatea general a fost de 37,8‰.
Rata de fertilitate specific
pe grupe de vârst cincinale a mamei (15-19;
20-24;25-29;…… 45-49 ani) sau decenale. De exemplu, fertilitatea specific
pentru grupa de vârst 25-29 ani se calculeaz astfel:
1000
Num1r femei de vârst1 fertil1 25 - 29 ani
Num1r n1scu5i vii ai mamelor de vârst1 25 - 29 ani
×
De asemenea, se mai poate calcula o fertilitate specific în func-ie de starea civil
a mamei – fertilitate legitim i nelegitim i o fertilitate în func-ie de
mediul de re edin- (urban, rural).
Nivelul maxim al fertilit-ii specifice pe grupe de vârst se înregistreaz
pentru grupele de vârst 20-24 ani, 25-29 ani, pentru ca apoi s scad, ajungând
la 0,2‰ pentru grupa de vârst 45-49 ani.
Capitolul 5 – Statistica demografic1
99
În România, nivelul fertilit-ii generale a fost în anul 2001 de 37,8‰.
La recensmântul din 2002, din totalul femeilor de 15-49 ani:
• 37,8% nu nscuser nici un copil;
• 49,0% nscuser unul sau doi copii;
• restul de 13,2% - 3 copii i mai mul-i.
5.5.1.1.3. Indicele brut de reproducere
Reprezint numrul mediu de descenden-i de sex feminin pe care i-ar na -
te o femeie dintr-o genera-ie de femei de vârst fertil 15-49 ani, în absen-a
mortalit-ii specifice pe grupe de vârst.
5.5.1.1.4. Indicele net de reproducere
Numrul mediu de feti-e pe care le-ar aduce pe lume o femeie de vârst
fertil 15-49 ani, dintr-o anumit genera-ie de femei de vârst fertil 15-49 ani,
dar a crei genera-ie a fost mic orat datorit mortalit-ii specifice pe grupe de
vârst.
Pentru a asigura o genera-ie urmtoare, ar trebui ca fiecare femeie de vârst fertil
s aduc pe lume cel pu-in o feti- (indicele net i brut de reproducere
s aib valoare supraunitar).
În condi-iile scderii natalit-ii, ace tia au o valoare subunitar.
5.5.1.1.5. Descenden4a final1
Reprezentat de numrul de nscu-i vii ce revin la 1000 de femei de vârst
fertil.
Datele de la recensmântul din 2002 au artat c:
• Numrul mediu de nscu-i vii care reveneau la 1000 de femei de vârst
fertil a fost de 1648, comparativ cu 1802 copii la recensmântul din
1992.
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
100
• Numrul de nscu-i vii la 100 de femei de vârst fertil este de 1,6 ori mai
mare în mediul rural decât în cel urban.
5.5.1.1.6. Descenden4a medie final1
Se refer la numrul de nscu-i vii care revin la o singur femeie de vârst
fertil.
Factorii care influen eaz
natalitatea i fertilitatea
1. Factori demografici
• ponderea popula-iei feminine de vârst fertil în cadrul popula-iei totale;
• structura popula-iei feminine pe grupe de vârst;
• nup-ialitatea – o rat crescut a nup-ialit-ii reprezint un factor important
în cre terea fertilit-ii.
• divor-ialitatea;
• vârsta la cstorie – fertilitatea are un nivel crescut pentru grupele de vârst
tinere. În România, vârsta medie la cstorie are o tendin- de cre tere;
• structura familiei – nivelul fertilit-ii este sczut atunci când se constat
trecerea de la familia de tip tradi-ional la cea de tip modern, sau nuclear,
modificându-se astfel raportul între genera-ii.
• mortalitatea infantil i juvenil - cu cât mortalitatea infantil este mai
mare, cu atât fertilitatea este mai mare, aspect care se explic prin efectul
de înlocuire al copilului pierdut, asigurându-se în acest fel un anumit numr de
copii supravie-uitori, în special de un anumit sex;
2. Factorii medico-biologici
• sterilitatea masculin i feminin (primar i secundar) în cadrul popula-
-iei;
• patologia genital;
• mortalitatea fetal, cel mai frecvent de cauze genetice.
Capitolul 5 – Statistica demografic1
101
3. Factorii socio-economici
• nivelul de instruire a femeii – cre terea nivelului de instruire a femeii duce
la scderea natalit-ii;
• prelungirea perioadei de colarizare (determin amânarea cstoriei);
• venitul familiei;
• gradul de angajare a femeilor în activit-i socio-economice;
• omajul, nivelul de angajare a femeilor în via-a socio-economic;
• apartenen-a la o anumit categorie social;
• PIB pe locuitor – pe plan interna-ional, paralel cu cre terea venitului
na-ional, scade nivelul natalit-ii;
• cre terea costului implicat de cre terea i educarea unui copil;
4. Factorii legislativi
• sistemul de aloca-ie pentru copii;
• prevederile Codului Muncii i Codului Familiei;
• instituirea i generalizarea sistemelor de asigurri sociale;
• programe de protec-ie adresate mamei i copilului;
• politica de planificare familial, precum i legisla-ia privind avorturile;
5. Factorii subiectivi
• metode i mijloace contraceptive (accesibilitatea lor);
• motiva-ii subiective legate de comportamentul demografic;
• atitudinea fa- de numrul de copii dori-i i realiza-i;
6. Factori locali-tradi4ionali, regionali
• nivelul cultural;
• obiceiuri i tradi-ii;
• apartenen-a la o religie;
SNTATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR – Georgeta Zanoschi
102
5.5.1.1.7. Indicele (rata de fecunditate)
Fecunditatea reprezint capacitatea femeii de a procrea, iar expresia cantitativ a
fecundit-ii este reprezentat de:
100 Num1r de femei 15 - 49
0 ani
× Num1r de sarcini
1. Numrul de sarcini = numr nscu-i vii + numr nscu-i mor-i + numr
avorturi
5.5.1.1.8. Indicele (rata) de nup4ialitate
1000
Num1r de locuitori
Num1r c1s1torii
×
Fenomenul demografic al cstoriilor înregistrate într-o popula-ie dat i
într-o anumit perioad de timp
• vârsta medie la prima cstorie (anuarul demografic al României) era în
2000 de: 28,9 ani (so-) i 25,4 ani (so-ie).
Datele recensmântului din 18 martie 2002, oferite de Comisia Na-ional
de Statistic, arat:
• În cadrul popula-iei feminine cstorite, propor-ia acelora care se afl la
prima cstorie este de 93,9%.
• 3,8% din popula-ie trie te în uniune consensual, peste jumtate dintre
ace tia regsindu-se în mediul rural. Pe grupe de vârst, aproape jumtate
au vârste cuprinse între 20-34 ani, majoritatea necstori-i.
• Fa- de recensmântul anterior (1992), a crescut ponderea persoanelor v-
duve i divor-ate.
• Distribu-ia popula-iei dup aceast caracteristic (starea civil) arat ca în
2002:
47,9% cstorite;
Capitolul 5 – Statistica demografic1
103
39,7% necstorite (~ 40%);
3,7% divor-ate;
8,7% vduve.
• Aproximativ 65% din popula-ia cstorit avea vârste cuprinse între 25 i
54 ani.