Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI


PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
CONF. MIHAIL ROŞU
ÎNVĂŢĂTOR:
CHIFOREANU BRÎNDUŞA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6


„MIHAI VITEAZUL” – FETEŞTI
JUDEŢUL IALOMIŢA
- 2011 -

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

STRATEGII DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN


LECŢIILE DE MATEMATICĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

CONF. MIHAIL ROŞU


ÎNVĂŢĂTOR:
CHIFOREANU BRÎNDUŞA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6


„MIHAI VITEAZUL” – FETEŞTI
JUDEŢUL IALOMIŢA
- 2011 -
PLANUL LUCRĂRII

ARGUMENT………………………………………………………………….…pag. 4
CAPITOLUL I. PROBLEME ACTUALE ALE ÎNVĂŢĂRII MATEMATICI ÎN
CLASELE I-IV…………………………………………...pag. 6
1.1. Rolul şcolii în societatea contemporană …………………………………...pag. 6
1.2. Necesitatea cunoaşterii elevilor din învăţământului primar ……………….pag. 8
1.3. Rolul şi importanţa matematicii în procesul de învăţământ …………….... pag. 11
CAPITOLUL II. STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN
LECŢIILE DE MATEMATICĂ …………………………………………….. pag. 16
2.1. Strategii didactice ……………………………………………………….…pag. 17
2.2. Metode şi procedee didactice …………………………………………….. pag. 18
2.3. Metode tradiţionale şi moderne folosite în predarea matematicii …………pag. 24
2.4. Activism şi activizare în procesul învăţării ………………………………. pag. 45
2.5. Organizarea colectivului de elevi în scopul participării active la lecţii …...pag. 51
2.6. Rolul materialelor şi mijloacelor didactice în activizarea elevilor ……….. pag. 55
CAPITOLUL III. MODALITĂŢI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN
ACTIVITĂŢILE MATEMATICE …………………………………………… pag.65
3.1. Activizarea elevilor prin rezolvarea şi compunerea de probleme ….pag.65
3.2. Folosirea eficientă a jocurilor didactice în activizarea elevilor…....pag.82
CAPITOLUL IV. MODEL EXPERIMENTAL DE UTILIZARE A
STRATEGIILOR LA CLASA A III-A ………………………………………..pag.96
4.1. Obiectivele cercetării şi ipoteza de lucru …………………………..pag.96
4.2. Eşantionul şi caracteristicile sale …………………………………..pag.97
4.3. Metodologia cercetării …………………………………………….pag. 98
4.4. Etapele cercetării ……………………………………………….... pag.100
CAPITOLUL V. CONCLUZII …………………….………………... pag.128
BIBLIOGRAFIE
ANEXE 1-6
ARGUMENT

În procesul complex de instrucţie şi educaţie, învăţătorul are un rol precis şi deosebit. El


este cel dintâi dascăl chemat să-l înveţe pe copil cum să înveţe, cum să trăiască, cum să se
schimbe, cum să-şi făurească propria personalitate, pentru că vârsta copilăriei este vârsta
automodelării.
Creşterea randamentului în orice activitate de învăţare, deci şi în învăţarea matematicii,
este asigurată atât de măsura în care elevii trebuie să participe activ şi efectiv la activitatea de
predare-învăţare, cât şi de nivelul propriului lor efort intelectual. Este de neconceput obţinerea
unor performanţe notabile fără ca cei ce învaţă să participe activ la procesul învăţării, la
dobândirea cunoştinţelor, la propria lor formare.
Activizarea elevilor constituie o acţiune de educare şi instruire, de dezvoltare a
personalităţii acestora prin stimulare metodică, prin trezirea interesului pentru cunoaştere şi
acţiune prin activitate proprie.
În cadrul acestei lucrări am căutat să prezint unele aspecte de ordin teoretic, dar mai ales
modalităţi practice pe care le folosesc în activitatea didactică, care sporesc aportul învăţătorului
la activizarea elevilor din ciclul primar. Metodele active contribuie la realizarea unor lecţii cu
caracter activ-participativ, cu bogate valenţe formative.
Constatând nevoia sporită de a folosi o varietate şi diversitate de modalităţi de activizare
a elevilor in lecţiile de matematică, de a rezolva exerciţii şi probleme cu caracter aplicativ pentru
stimularea lor la creativitate am conceput această lucrare intitulată „STRATEGII DE
ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN LECŢIILE DE MATEMATICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR”.
Modalităţile de activizare pe care le-am abordat şi elaborat în această lucrare au ţinut
seama de principiul accesibilităţii şi atractivităţii învăţării ca şi supunerea gândirii elevului la un
efort gradat, dându-mi ocazia de a obţine multe succese.
În cadrul şcolii am putut cunoaşte elevii, progresul pe care l-au realizat.
Lucrarea este structurată pe patru capitole. În redactarea ei am urmărit programa şcolară,
manualele de matematică pentru clasele I-IV, precum şi alte materiale de specialitate.
Capitolul I, intitulat „Probleme actuale ale învăţării matematicii în clasele I-IV”,
prezintă rolul şi importanţa matematicii în procesul de învăţământ, cu schimbările ce au avut loc
în abordarea conţinutului noii Programe de matematică, precum şi necesitatea cunoaşterii
particularităţilor psihofizice ale elevilor în vederea folosirii corecte şi eficiente a metodelor de
activizare.
În capitolul II, intitulat „Strategii activ-participative”, am arătat în ce constă activizarea,
am prezentat metodele de învăţământ şi importanţa lor în acţiunea instructiv-educativă, precum
şi avantajele folosirii metodelor activ-participative în activităţile matematice.
O importanţă deosebită am acordat organizării colectivului de elevi în scopul participării
active, în urma căreia învăţătorul poate împărţi clasa în grupe de nivel diferit, dar şi rolul
materialelor şi mijloacelor didactice în activizarea elevilor la lecţiile de matematică.
În capitolul III, „Modalităţi de activizare a elevilor în lecţiile de matematică", prezint
exemple practice de exerciţii şi probleme ce pot fi folosite în activizarea elevilor, metode active
în învăţarea operaţiilor matematice.
În capitolul IV, „Model experimental de utilizare a strategiilor la clasa III-a” , am
încercat să demonstrez că, dacă în cadrul orelor de matematică se vor diversifica metodele de
predare-învăţare, atunci motivaţia învăţării la elevi va fi stimulată, iar randamentul şcolar va
creşte.
Capitolul V, „Concluzii”, are rolul de a sublinia că, alegerea celor mai eficiente pentru o anumită
activitate didactică, din varietatea metodelor de învăţământ, constituie o expresie a creativităţii
cadrului didactic, prin care putem asigura şanse de reuşită tuturor elevilor, precum şi cunoştinţe
şi deprinderi încadrate în limita programei de învăţământ şi a exigenţelor sociale viitoare.
În activitatea de zi cu zi la catedră suntem preocupaţi mereu de găsirea şi aplicarea unor
strategii didactice variate care să-i stimuleze pe elevi în învăţarea matematicii. Elevii au fost cei
care mi-au oferit multe răspunsuri în căutările mele.
Astfel, prin această lucrare, îmi propun să realizez o formă de răspuns la una din
întrebările ce ne preocupă ca educatori, şi anume: „ce căi şi ce mijloace de realizare a învăţării
matematicii putem utiliza pentru atingerea calităţii dorite”?