Sunteți pe pagina 1din 4

Dinamica placilor tectonice, seismicitatea si vulcanismul

În general, distribuţia spaţialӑ a manifestӑrilor vulcanice este în strȃnsӑ legӑturӑ cu


rӑspȃndirea fracturilor din scoarta terestra.
În fig.2 harta prezintӑ delimitӑrile dintre plӑcile tectonice. Dungile albe reprezintӑ crӑpӑturile
ce fragmenteazӑ Litosfera în mai multe compartimente, de mӑrimi variabile, denumite plӑci
tectonice. Acestea se deplaseazӑ unele faţӑ de celelalte cu viteze de cȃţiva milimetri sau
centimetri pe an, deplasarea lor fiind generatӑ de mişcӑrile materiei din Astenosferӑ (învelişul
de sub Litosferӑ) sub forma celulelor de convecţie. Harta ilustreazӑ limitele plӑcilor tectonice,
fie cӑ acestea se apropie una faţӑ de cealaltӑ (contact de tip subducţie), fie cӑ se îndepӑrteazӑ
(contact de tip rift) sau cӑ se deplaseazӑ translaţional (contact de tip transformant).

https://mobee.infp.ro/images/content-images/Despre-cutremure/Cauzele-cutremurelor/Harta-
placi-tectonice-si-sageti.jpg

Fig.2. Litosfera fragmentatӑ în plӑci tectonice.

Fig.3. Extinderea spaţialӑ a vulcanilor.

Dupӑ cum se poate observa în fig.3, rӑspȃndirea ariilor vulcanice (cu roşu) se suprapune
aproape total peste crӑpӑturile litosferei. În mod logic, manifestӑrile vulcanice au loc la
marginea plӑcilor tectonice, unde litosfera este crӑpatӑ iar materialele din adȃncuri pot
pӑtrunde spre suprafaţӑ. Originea magmelor (care devin ulterior lave) poate fi fixatӑ la
adȃncimi relativ mici (în Litosferӑ şi Astenosferӑ).
Fig.4. Tipuri de contact între plӑcile tectonice:
rift, subducţie, transformant
(Sursa: Geology.ohio-state.edu)

De pildӑ, dupӑ cum se poate observa în fig.5, existӑ 3 situaţii ale contactului de tip
convergenţӑ (subducţie – coliziune):
-contact de tip placӑ oceanicӑ – placӑ continentalӑ
-contact de tip placӑ oceanicӑ – placӑ oceanicӑ
-contact de tip placӑ continentalӑ – placӑ continentalӑ

Fig.5. Variantele contactului dintre plӑci la convergenţa acestora. Click pentru a mӑri.
(Sursa: Geology.ohio-state.edu)

În primele douӑ dintre acestea este generat şi fenomenul vulcanic. Stressul tectonic şi
forţa de frecare dintre plӑci lichefiazӑ rocile formȃndu-se magmele ce pӑtrund spre suprafaţӑ
prin crӑpӑturile scoarţei, ascensiune favorizatӑ de presiunile uriaşe. (Pentru a înţelege mai
bine vulcanismul din ariile rift şi subducţie, https://mobee.infp.ro/images/content-
images/Despre-cutremure/Cauzele-cutremurelor/Placi-tectonice-si-vulcani.jpg .
Pe suprafaţa Globului existӑ însӑ foarte multe aparate vulcanice stinse şi active al cӑror
mod de formare nu are legӑturӑ cu mecanismele de la contactul dintre plӑcile tectonice.
Majoritatea se aflӑ în interiorul plӑcilor, departe de marile fracturi ale scoarţei. Erau
considerate la început “anomalii”, ulterior geneza lor fiind pusӑ pe seama unor “puncte
fierbinţi” (hot spots).

Printre cele mai importante sisteme de falii active din lume ( implicit zonele cu cea mai
intensa seismicitate) se numără:

o Sunda din Asia de Sud-Est (cu o lungime de 5000 km)


o Riftul Central-African (cu o lungime de 4000 km)
o Alaska-Aleutine (cu o lungime de 3600 km)
o Faliile Alpine din Noua Zeelandă (cu o lungime de 1400 km)
o San Andreas din California, SUA (cu o lungime de 1300 km)
o Faliile din zona Himalaya-Tibet, precum Megafalia Himalayană Frontală,
Altyn Tagh, Haiyuan, Kunlun, Xianshuihe sau Longmenshan.
o Sistemul de falii Est și Nord Anatolian din Turcia
o

Cutremurele sunt un indicator al activităţii din interiorul Pământului, care trebuie privit ca un
întreg organism viu, mereu în transformare. https://mobee.infp.ro/despre-cutremure/cauzele-
cutremurelor

Elementele unui seism sunt:

Focar sau hipocentru- locul din interiorul scoartei terestre in care se declanseaza cutremurul

Epicentrul- locul de la suprafata scoartei terestre care corespunde pe verticala hipocentrului

Unde seismice- se propaga sferic, transporta energia declansata de cutremur. Undele


seismice sunt de tipul:

P- primare

S- secundare

T- tertiare ( de suprafata- produc pagube insemnate)

1. Adâncimea focarului:
• Cutremure crustale -se produc la cea mai mică adâncime (până la 70 de km).
• Cutremure subcrustale sau intermediare - se produc între 70 şi 300 de km adâncime.
• Cutremure profunde sau adânci - se produc între 300 şi 700 km şi reprezintă
cutremure cu o rată de incidenţă destul de scăzută.
2. Energia degajată în focar:
• Cutremure mici
• Cutremure moderate
• Cutremure mari
3. Poziţia geografică a focarului:
• Cutremure continentale cu focar în zona continentelor.
• Cutremure marine cu focar în zona mărilor şi oceanelor.

Zona cea mai întinsă din lume unde se produc cutremure este aşa-numita „Centură de foc a
Pacificului”, care mărgineşte Oceanul Pacific – din Chile până în Alaska, Japonia, Filipine
şi, în final, Noua Zeelandă. Aici au loc peste 81% din cele mai mari cutremure ale lumii

Al doilea sector important este Dorsala Medio-Atlantică, aflată în mijlocul Oceanului


Atlantic.

Celelalte cutremure puternice au loc în diferite alte zone de pe glob, situate şi în interiorul
plăcilor tectonice, nu neapărat la marginea lor sau in zona muntilor tineri de incretire.

Mituri și povești legate de cutremure

În vechime, când oamenii nu puteau înțelege cauzele cutremurelor, le explicau prin


intermediul miturilor şi poveştilor. Iată câteva exemple:

 Japonia: Pământul plutește pe spatele unui pește uriaș, pe nume Namazu. De fiecare
dată când Namazu dă din coadă, Pământul se cutremură.
 Noua Zeelandă: Mama Pământ poartă în pântec un copil, pe micuţul zeu Ru. Când el
se întinde şi loveşte, aşa cum fac bebeluşii, el provoacă cutremure.
 India: Pământul este susţinut de patru elefanţi care stau pe spatele unei broaşte
ţestoase. Broasca ţestoasă la rându-i stă în echilibru pe capul unei cobre. Atunci când
unul dintre animale se mişcă, se cutremură şi Pământul.
 Mexic: El Diablo, diavolul, începe să sfâşie Pământul pornind din interiorul său. El şi
cohorta sa de draci, folosesc crăpăturile făcute atunci când vor s-o ia pe scurtătură ca
să iasă la suprafaţă şi să stârnească din nou necazuri pe Pământ.
 America Centrală: Pământul pătrat este ţinut la cele patru colţuri ale sale de către
patru zei. Atunci când ei decid că Pământul a devenit suprapopulat, aceştia îl răstoarnă
pentru a scăpa de surplusul de oameni.
 Mozambic: Pământul este o fiinţă vie şi are aceleaşi probleme ca şi oamenii. Din când
în când, el se îmbolnăveşte, face gripă cu febră şi noi îl putem simţi atunci când are
frisoane.
 Vestul Africii: Oamenii trăiesc pe capul unui uriaș. Pădurea este părul lui iar oamenii
și animalele sunt ca niște purici pentru uriaș. Atunci când acesta strănută se produce
un cutremur.
 România: Lumea se sprijină pe stâlpii divini ai credinţei, speranţei şi carităţii. Atunci
când faptele oamenilor slăbesc unul dintre stâlpi, Pământul se cutremură.

Parcurgeti cu atentie textul, figurile din text iar pe caietul de notite


trascrieti doar textul marcat cu font verde italic.