 UNIVERSITATEA DIN PITESTI FILIALA SLATINA

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI

PROFILUL:PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR
NUME:BRINCOVEANU LORIANA GABRIELA

PERSONALITATEA COPILULUI PRESCOLAR SI SCOLAR I-IV ANALIZATA

PRIN PRISMA PRINCIPALELOR TEORII DESPRE PERSONALITATEA UMANA

Personalitatea reprezintă totalitatea valorilor, scopurilor, trăirilor și efectelor pe care le

provoacă în ansamblu, atât fizicul cât și intelectul. Personalitatea face parte din conștient,
alăturându-se curentului de existențialism, în cadrul căruia ființa umană învață și face
concluzii în urma experienței personale, adică o experiență calitativă.
Existențialismul – varianta distinctă a filozofiei existențiale – este o doctrină filozofică
și de acțiune caracterizată printr-o accentuare a individualității, propagarea libertății
individuale și a subiectivității. Reflectări majore asupra personalității omului au fost
înregistrate încă din antichitate, Aristotel a fost unul din primii care a evidențiat tangențial
acest subiect, luând în considerație ca din antichitate și până la sfârșitul secolului al 19-lea
psihologia a fost considerată parte componentă a filozofiei, aceasta a întrunit mari piedici în
dezvoltarea sa autonomă, Personalitatea având un loc primordial în domeniul psihologiei.
Existența personalității are câteva trepte:

Percepere
Secționalizare
Creare
Dezvoltare
Modernizare
Declin
Perceperea face parte din compartimentul introductiv al existenței sale fizice și
intelectuale. Perceperea are referire la vârsta pre-natală și natală, când copilul conceput și
nou-născut „admiră” lumea din jur, o studiază, o adaptează și o însușește, reușind astfel să
cunoască bazele personalității.
Secționalizare – face parte din compartimentul post-introductiv al existenței omenești
ca personalitate, datele stocate din compartimentul percepere sunt analizate, sortate și aranjate
în ordinea lor cronologică a acțiunii, în felul corect al derulării acțiunii cursiv, clar.
Crearea – face parte din compartimentul cel mai important al existenței personalității umane.
Acestei etape îi revine partea cea mai importantă a realizării personalității. În cadrul acesteia,
toate datele stocate, analizate, sortate și aranjate în ordine cronologică, sunt reanalizate,
respectiv filtrate și adăugate unui dosar personal al persoanei, care în susținerea ideii de
existențialism, face concluzii în urma diferitor acțiuni și situații petrecute de-a lungul
experienței individului, creându-se astfel intimitatea și personalitatea, caracterele definitorii și
trăsăturile distinctive ale acesteia.
 Dezvoltarea – în treapta ce urmează, individul își sistematizează gândirea, formându-și
un reflex parasimpatic, căruia îi revine rolul de „degajare” a experienței. În timpul dezvoltării,
se schimbă în totalitate uneori întregul proces de existență a personalității, aceasta căutându-ţi
perfecțiunea în domeniul ales, fie el de oricare tip, individul caută să se perfecționeze, acest
proces avându-şi durata pe întreaga viața a omului. Modernizarea – această treaptă face
parte din „feedback”-ul pe care-l primește individul, acesta compară reflecțiile sale cu cele
exterioare, în dependență de totalitatea progresiei acestuia, acest „feedback” îl face să
schimbe caractere distincte sau chiar pagini întregi în personalitatea deja creată, fapt care
degenerează de fapt într-o schimbare incontrolabilă uneori, care duce la declin.Declinul – este
faza finală a existenței personalității omenești, este însoțită de apusul existenței fizice. Este
perioada în care puterea și motricitatea personalității scade, fiind supusă unui impuls intensiv
de neputință, care nu face decât să grăbească procesul invers al perceperii, acesta fiind
caracterizat prin întârzierea logică și necronologică a individului, incapabilitatea acestuia de a
efectua cele două activități vitale personalității: dezvoltarea și Modernizarea. Necesar ar
fi de precizat că aceste etape difereră de la individ la individ, nu sunt o legitate caracteristică
tuturor, însă aceste trepte sunt înregistrate pe parcursul vieții tuturor indivizilor, diferită fiind
doar cronologia acestora.