(MACOVEI, S., POPESCU, G., DINA, L., CORLACI, I., 2011.

Didactica predării disciplinelor

gimnice. Editura Discobolul, București, pag. 19)

BAZELE TEHNICE ALE ÎNVĂȚĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN

Fazele săriturii sunt:

1. Elanul
2. Bătaia pe trambulină
3. Zborul I
4. Sprijinul pe aparat
5. Zborul II
6. Aterizarea

BAZELE METODICE ALE ÎNVĂȚĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN

Succesiunea învățării fazelor săriturii sunt:

1. Aterizarea
2. Elanul
3. Bătaia pe trambulină
4. Zborul I
5. Sprijinul pe aparat
6. Zborul II
Fiecare fază a săriturii are o serie de exerciții pentru învățare, consolidare și perfecționare.
Acestea diferă însă, de la o săritură la alta.
Școala aterizării
Există o serie de exerciții și o metodică ce trebuie urmată pentru ca subiecții să învețe ușor și
corect aterizările.
Exerciții:
1. Din stând, semiîndoirea genunchilor, brațele înainte- lateral (luarea poziției de aterizare)
și revenire în stând
2. Săritură dreaptă cu brațele sus și aterizare (foarte important este ca primul contact cu solul
la aterizare să se facă prin rularea piciorului vârf-talpă)
 3. Din stând, săritură dreaptă cu ușoară deplasare spre stânga
4. Din stând, săritură dreaptă cu ușoară deplasare spre dreapta
5. Din stând, săritură dreaptă cu ușoară deplasare spre înainte
6. Din stând, săritură dreaptă cu ușoară deplasare spre înapoi
7. Din stând, săritură cu diferite grade de întoarcere în aer: 90°- 180°- 360°......
8. Din stând pe o bancă de gimnastică, săritură dreaptă în adâncime și aterizare
9. Din stând pe o bancă de gimnastică, săritură dreaptă înapoi în adâncime și aterizare
10. Același exercițiu, dar cu diferite grade de întoarcere în aer: 90°- 180°- 360°......
11. Apoi se mărește înălțimea aparatelor de pe care se sare în adâncime (lada de gimnastică
cu 1, 2, 3,...., 6 capace; capra de gimnastică; de pe scara fixă etc)

Elanul
(Suport de curs gimnastică în şcoală, I. Pașcan, pag. 103)
Exerciţii metodice propuse:
1. Stând, ridicarea alternativă a genunchilor înainte
2. Stând cu braţele îndoite, balansarea braţelor în plan sagital
3. Alergare pe loc
4. Alergare pe loc cu joc de gleznă
5. Stând facial la o distanţă de 1 m cu mâinile sprijinite pe perete, alergare cu joc de gleznă.
6. Alergare cu pendularea gambelor înapoi pe o distanţă 10-15 m
7. Alergare cu genunchii sus pe o distanţă de 10-15 m
8. Alergare pe linie marcată
9. Alergare pe semne desenate
10. Alergare cu trecere peste obstacole (mingi medicinale cu dimensiuni reduse)
11. Alergare lansată
12. Alergare cu schimbarea tempoului
13. Alergare cu întinderea unui cordon elastic fixat la un capăt de spalier, iar la celălalt de
mijlocul elevului.
14. Alergare în pantă sau în rampă

Școala bătăii pe trambulină

 Se poate folosi trambulina:
 Semielastică
 elastică
Mă voi opri numai asupra exercițiilor care folosesc trambulina semielastică. Pot afirma că ar
putea fi ținut un curs întreg despre trambulina elastică.
Și aici există o serie de exerciții și o metodică ce trebuie urmată pentru ca subiecții să învețe
mai ușor și mai corect acțiunile necesare bătăii pe trambulină.
Exerciții:
1. Din stând, mici sărituri succesive pe două picioare (cu genunchii întinși) și concomitent,
rotarea înapoi a brațelor îndoite
2. Același exercițiu, cu efectuarea săriturilor cât mai înalte
3. Din stând pe trambulina semielastică, sărituri succesive (este indicat ca în timpul bătăii,
dar și în timpul zborului, subiecții să aibă genunchii întinși)
4. Din stând pe trambulina semielastică, mâinile sprijinite pe o saltea la nivelul pieptului
(saltele aranjate una peste cealaltă), sărituri succesive în extensie cu genunchii întinși
5. Același exercițiu, dar cu un mai mare grad de amplitudine a săriturii, astfel încât subiecții
să ajungă chiar până în stând pe mâini
6. De pe loc, pas săltat și bătaie pe două picioare pe trambulină
7. Din 2 -3 pași de alergare, aps săltat și bătaie pe două picioare pe trambulină
8. Din alergare, pas săltat peste o ștachetă cu înălțime variabilă (aceasta poate fi înlocuită și
de niște bureți) și bătaie pe două picioare pe trambulină
9. Din alergare, pas săltat și bătaie pe trambulină pe două picioare

După ce au fost însușite exercițiile din școala aterizării și școala bătăii pe trambulină, se poate
trece la o altă categorie de exerciții, care le însumează pe acestea două, astfel:
1. Din 2-3 pași de alergare, bătaie pe două picioare pe trambulină și săritură dreaptă și
aterizare la același nivel
2. Din 2-3 pași de alergare, bătaie pe două picioare pe trambulină și săritură cu întoarcere
90° și aterizare la același nivel
 3. Din 2-3 pași de alergare, bătaie pe două picioare pe trambulină și săritură cu întoarcere
180° și aterizare la același nivel
4. Din 2-3 pași de alergare, bătaie pe două picioare pe trambulină și săritură cu întoarcere
360° și aterizare la același nivel
5. Din 2-3 pași de alergare, bătaie pe două picioare pe trambulină și săritură în înălțime pe
lada de gimnastică cu patru capace, aterizarea cu genunchii întinși
După care se poate trece și la alte sărituri directe sau cu sprijin pe diferite aparate.

PROGRAMUL ALGORITMIC DE ÎNVĂȚARE A SĂRITURILOR CU SPRIJIN

(MACOVEI, S., POPESCU, G., DINA, L., CORLACI, I., 2011. Didactica predării disciplinelor
gimnice. Editura Discobolul, București, pag. 27)

Înainte de a vorbi de programul algoritmic de învățare a săriturilor cu sprijin este

obligatoriu să vorbim despre Școala Aterizărilor și Școala Bătăii pe Trambulină

(C.Barbu, M.Stoica, Metodica predării ex de atletism în lecția de efs, pag. 5)

Inițierea în atletism

În pregătirea atleților începători, ca și a elevilor în lecția de clasă, inițierea în atletism

devine o adevărată ”ȘCOALĂ A ATLETISMULUI”, pe parcursul căreia elevii trebuie să-și
însușească cunoștințe și deprinderi de mișcare specifice atletismului, orientate astfel încât ulterior
aceștia să poată învăța corect tehnica exercițiilor (probelor) de atletism, respectiv tehnica
alergărilor pe plat, peste garduri, săriturilor și aruncărilor.
Această sarcină prioritară este dublată de cerința obligatorie privind dezvoltarea calităților
motrice strict necesare însușirii de către elevi a tehnicii particulare ale diferitelor exerciții (probe)
de atletism. Aceste calități se dezvoltă în paralele cu însușirea tehnicii, dar și prin exercițiile ce se
predau pe parcursul școlii atletismului. Calitățile motrice la care ne referim sunt viteza de reacție,
viteza de execuție, viteza de deplasare, forța și detenta, rezistența mobilitatea și bineînțeles
îndemânarea specifică alergărilor, săriturilor sau aruncărilor.
 Școala atletismului, pentru a avea o eficiență ridicată, prin utilizarea unor exerciții cu
adresă directă, cuprinde:
A. Școala alergării
B. Școala săriturii
C. Școala aruncării

A. Școala săriturii

Are ca sarcini următoarele:

 Formarea deprinderii de desprindere unilaterală (bătaie pe un picior)
 Formarea deprinderii de bătaie eficientă- cu derularea labei piciorului de la călcâi
la vârf și a umerilor, fie în scopul de a transforma viteza orizontală ”în sus”
(pregătitor pentru săritura în înălțime), fie pentru a parcurge în zbor o distanță cât
mai lungă pe orizontală (pregătitor pentru săritura în lungime);
 Formarea deprinderii de aterizare amortizată;
 Educarea îndemânării și a echilibrului în zbor în sărituri simple;
 Formarea simțului elanului, pentru transformarea, prin intermediul bătăii a unei
viteze orizontale din ce în ce mai mari;
 Dezvoltarea forței și detentei.
Pentru realizarea sarcinilor ce revin școlii săriturii, se folosesc următoarele MIJLOACE:
1.Săritura de pe loc, cu desprindere de pe două picioare
-sărituri pe loc simple;
-sărituri pe loc, cu diferite sarcini de realizat în timpul zborului- forfecarea picioarelor
înainte-înapoi, depărtarea picioarelor întinse peste orizontală (spre piept);
-săritura în lungime fără elan, care formează în plus și deprinderea de aterizare ”lungă”,
eficientă.
(STOICA, M., IVAN, C., 2011. Didactica predării atletismului. Editura Discobolul, București,
pag. 70)

Săritura în lungime cu 1 ½ pași în zbor

Însușirea tehnicii săriturii în lungime se efectuează după ce s-a asigurat o bună stăpânire a
alergării de viteză, a capacității de accelerare în alergare, o corectă execuție a exercițiilor din
școala săriturii (pasul săltat și pasul sărit) și formarea deprinderii de bătaie unilaterală, în scopul
desprinderilor cu elan mic sau mediu peste diferite obstacole.
Abordarea metodică a săriturii în lungime cu 1 ½ pași respectă următoarea
scuccesiune: învățarea aterizării, învățarea bătăii-desprinderii, învățarea zborului,
învățarea alergării și a ritmului pe elan.