Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Rolul Ig A, G, M in boala parodontala


- IgA  Ac din clasa IgA sunt in cantitate mica in santul si tesutul gingival, avand rol
important in apararea fata de placa supragingivala cu concentratii ceva mai mari in saliva
- IgG  Ac din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin in majoritatea lor IgG,
cu o putere mare de opsonizare si de fixare a complementului
- IgM  in proportie mai mica in lichidul santului gingival si tesutul parodontal. Nu au
potential opsonigen, dar au capacitate mare de a activa si fixa complementul

2. Rolul proteinelor de soc termic sau de stres in boala parodontala


In urma agresiunii infectioase sau termice, intoxicatii cronice la nivelul gazdei, cat si al
bacteriilor, este activata sinteza celulara a proteinelor de soc termic, cu rol de protectie cel fata de
factorii de stres.
Proteinele de soc termic sunt reprezentate prin proteine procariote si eucariote care au
fost identificate initial ca rezultat al sintezei proteice in conditii de hiperemie, hipoxie si alte
circumstante de stres. Multe din aceste proteine s-au dovedit a fi nucleoplasmine si chaperonine
care reprezinta un grup variat de proteine cu functii de control al legaturilor intercelulare al
ansamblului polipeptidic; sunt proteine multisubunitare cu structura inelara care actioneaza
impotriva coagregarii proteinelor.
Cresterea proteinelor de soc termic, la nivelul tuturor celulelor organismului gazda
activeaza sistemul imun imediat dupa agresiunea bacteriana si inainte de multiplicarea bacteriilor
si creeaza conditii pentru mobilizarea mijloacelor specifice de aparare.
Bacteriile agresoare sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic cu rol de
protectie in fata atacului enzimatic lizozomal al fagocitelor. Proteinele de soc termic de origine
bacteriana se constituie intr-un material genetic, care stimuleaza mecanismele de aparare
specfice ale gazdei.

3. Bacterii patogene in gingivite


- initial: bacili G + si coci G+/ G –  bacili G – , filamente, spirochete, microorganisme
mobile
- gingivita cronica: specii G – 44% (Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia,
Veillonella parvula, Campylobacter, Haemophilus) si G + 56% (S. Sanguis, S.mittis,
Actinomyces viscosus, Actinomyces naeslundi)
- gingivita de pubertate: specii de Capnocytophaga
- gingivita de sarcina: Prevotella intermedia
- gingivita ulcero-necrotica acuta: Prevotella intermedia, spirochete, Fusobacterium nucleatum,
Porphyromonas gingivalis

4. Bacterii patogene in parodontite


In parodontite marginale  complexele bacteriene
- parodontita marginala cronica profunda: Porphyromonas gingivalis, Tannarella forsithensia,
Prevotella intermedia, Campylobacter rectus, Eikenella Corrodens, Fusobacterium
nucleatum, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Eubacterium
timidum, Bacteroides capillus
- abces parodontal: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Fusobacterium,
Capnocytophaga
- parodontita marginala congestiva:Prevotella intemedia
- parodontita marginala rapid progresiva: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia,
Agregatibacter Actinomycetemcomitans, Eikenella corrodens, Camphylobacter rectus,
Fussobacterium nucleatum, Streptococcus intermedius
- parodontita juvenila: Agregatibacter actinomycetemcomitans serotip b, Porphyromonas
gingivalis, Camphylobacter rectus, Eikenella corrodens, Fussobacterium nucleatum,
Capnocytophaga, spirochete, streptococi, peptostreptococi, Actinomyces
- parodontita prepubertara: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Fusobacterium nucleatum; Capnocytophaga sputigena, Eikenella
corrodens

5. Metode de identificare a bacteriilor din pungile parodontale


- metode microbiologice de izolare si identificare a microorganismelor, bazate pe culturi
bacteriene
- detectarea in pungile parodontale a substantelor asociate patogenilor parodontali: analiza
ADN, profil antigenic, activare enzimatica a unor specii din flora subgingivala
- detectarea enzimelor eliberate la nivel parodontal
- detectarea produsilor rezultati din distrugerea tisulara
- detectarea mediatorilor inflamatori