Sunteți pe pagina 1din 6

Student: Tumac Andreea

Conversie, anul I

CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR/CATEDRELOR


DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
17 iulie 2019

Probă scrisă LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,

PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR


INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII (ÎNVĂȚĂMÂNT
PREȘCOLAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactați un eseu structurat, de maximum două pagini, în care să prezentați importanța


predării, ca ofertă de experiență de învățare. În elaborarea eseului, veți avea în vedere
următoarele aspecte:
- definirea conceptului de predare;
- descrierea succintă a trei caracteristici ale predării, ca element component al procesului de
învățământ;
- prezentarea opiniei cu privire la importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru redactarea
eseului veți primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilități de analiză și de
argumentare – 4 puncte; ortografie, punctuație, așezare în pagină și lizibilitate – 2 puncte;
încadrare în limita de spațiu indicată – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum o pagină.

Rezolvare:

În învățămăntul preșcolar se operează deseori cu concepte ca: proces de instruire,


sarcini de instruire, didactică preșcolară, termeni care sunt specifici, în mod deosebit,
învățământului școlar.

Ioan Cerghit definea predarea ca pe un ansablu complex de acțiuni și comportamente


specifice, destinate producerii învățării. Cu alte cuvinte, predarea este o acțiune de
provocare a schimbării a ceea ce există, prin angajarea preșcolarilor într-o nouă experiență
de învățare.

Elementele definitorii ale predării, în viziunea lui Ioan Cerghit, sunt:


- Prevederea, planificarea, proiectarea, producerea schimbărilor
- Precizarea naturii schimbărilor intervenite (indentificarea finalităților)
- Determinarea conținuturilor care vor produce schimbarea comportamentală și la
preșcolari

1
- Organizarea și dirijarea schimbărilor dorite prin strategii specifice
- Controlul și aprecierea naturii și a calității schimbărilor intervenite în comportamentul
preșcolarilor

În grădiniță nu se predau lecții, ci se organizeză activități; adevărate ocazii de învățare


situațională.
Forța și eficiența actului didactic depinde de capacitatea educatoarei de a reproduce o
situație de viață pe care copilul să o găsească interesantă, atrăgătoare. Cunoștiințele ce care se
operează în mediul preșcolar apar și ele ca simple mijloace prin intermediul cărora adultul
împărtășește experiența sa copilului, iar nu prilejul de a-și impune supremația.
Modalitatea de realizare a controlului asupra nivelului de preformanță este definitoriu
mneținerea acestei impresii. Dacă în învățământul școlar predarea este urmată de verificarea
imediată a capacității elevilor de a asimila conținuturilor transmise de către profesor și de a
opera cu ele, în grădiniță există o preocupare expresă pentru gradul de satisfacție pe care
acesta îi produce copilului realizarea sarcinilor de joc didactic (învățare!)
Activitatea educatoarei din mediul preșcolar nu este o activitate de predare ci, mai
degrabă, este o continuă provocare a copilului la acțiune. Intervențiile educatoarei sunt, din
aceste considerente, scurte, precise, direcționale (sub aspect intelectiv), calme, blânde,
îngăduitoare, (sub aspectul climatului afectiv-emoțional pe care îl induce).
Potrivit lui Ioan Cerghit, principalele accepțiuni ale predării sunt următoarele: predarea
ca ofertă de experiențe, predarea ca o formă de dirijare a învățării, predarea ca o gestiune a
învățării, predarea ca ansamblu de comportamente didactice specifice.

SUBIECTUL al III-lea

1. Prezentați valoarea educativă a jocului senzorial la vârsta preșcolară, având în


vedere
următoarele repere:
- definirea conceptului de joc senzorial la vârsta preșcolară; 5 puncte
- descrierea unui joc senzorial pentru grupa de vârsta 5-6 ani, Domeniul Științe. 10
puncte
2. a) Definiți conceptul de evaluare în învățământul preșcolar, ca element component
al unei
activități instructiv-educative în grădinița de copii. 3 puncte
b) Prezentați funcțiile evaluării în învățământul preșcolar, ținând cont de următoarele
repere:
- precizarea a două funcții ale evaluării; 4 puncte
- descrierea uneia dintre funcțiile precizate, punând accentul pe utilizarea acesteia în
învățământul preșcolar.

2
Jocurile senzoriale sunt jocuri de învățare, ele aparțin lumii copilului si sunt
indispensabile, îi stimulează cele cinci simțuri, îi permit să se deschidă către lume și să
înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Implicarea în jocul senzorial dezvolta curiozitatea, care se
va pune mai târziu în serviciu cunoașterii, spiritul de inițiativă, care îl va face pe copil să fie
temerar în raport cu necunoscutul, contolul asupra corzilor vocale, care îi va folosi mai târziu
în vorbire, și experiența, ca memorie a reușitelor și a capacității de a rezolva o problemă
dificilă. Acest tip de joc oferă posibilitatea stimulării anilaztorilor copilului prin
experimentare și explorare.â

Din perspectivă cognitivă, cele mai importante calități care se pot forma prin
intermediul jocului senzorial sunt: capacitatea de a rezolva probleme și libertatea de a lua
decizii. Prin intermediul activitățolor senzoriale, preșcolarii se pot familiariza și își pot însuși
unele noțiuni de matematică timpurie: sortarea, clasificarea și alcătuirea de mulțimi cu obiecte
în funție de un criteriu, compararea mărimilor, aprecierea cantităților, corespondeța unu la
unu, număratul, etc... Deoarece copii mici învață în mod natural folosindu-se de simțuri,
beneficiile activităților senzoriale pentru ei sunt multiple: contribuie la îmbunătățirea
motricității fine, la dezvoltarea limbajului, a imaginației, a creativității și la construirea unei
puternice încrederi în forțele proprii, încredere care rezultă din rezolvarea problemelor și
luarea deciziilor.

Jocurile senzoriale contribuie si la dezvolatarea limbajului, a comunicarii, și la


îmbogățirea vocabularului in contextul în care se poate explica preșcolarilor despre
caracteristicile și proprietățile obiectelor cu care se joacă, despre cum arată acestea, cum se
simt, ce zgomote fac, ce miros au, uneori chiar și despre ce gust au. Perceperea adecvata a
caracteristicilor obiectelor cu care se joacă, sprijină dezvoltarea vocabularului copiilor.
Joc senzorial: grupa de vârstă 5-6 ani.

Domeniul Științe: Cunoașterea mediului


Tema: Spune ce-ai gustat!
Sarcină didactică: Recunoasterea și denumirea corectă a gustului unor alimente de
bază și a unor însușiri stabilite prin intermediul celorlalți analiztori, raportarea însuțirilor la
obiectele care le posedă.
Regulile joucului:
- Copilul, legat la ochi, trebuie să numească alimentul după pipăit, gust, miros, și să-l
denumească;
- Vecinul lui îi confirmă corectitudinea răspunsului și caută un alt aliment cu gust
asemănător
Elemente de joc:
- Legarea la ochi a participantului care vine în fața mesei cu alimente
- Elementul surpriză (descoperirea sau nu a alimentelor după gust, pipăit și miros)
- Manipularea obiectelor/ manipularea materialului didactic cu care se desfățoară
activitatea
- Aplauze

3
Obiective operaționale:
- să recunoască alimentul sau fructul din care a gustat
- să răspundă cu promptitudine la întrebărille puse
- să își aștepte rândul într-o sarcină dată, dără să deranjeze colegii
- să-și înțeleagă eșecul și să nu reacționeze violent atunci când nu ghicește
Moment organizatoric:

Se asigură condițiile bunii desfășurări a jocului: aerisirea sălii, așezarea materialului


didactic pe o masă în mijlocul clasei.
Copii intră în clasă în mod organizat.
Captarea atenției:
O voi face prin prezentarea eșarfei cu care o să-i leg la ochi.
Dialog
-Priviți ce am în mână ! Ce este ? ( o eșarfă..)
-Ce vedeți pe masă ? (fructe, legume și alte alimente)
Copii răspund la întrebările puse.
Anunțarea temei și a obiectivelor:
Cu acestea ne vom desfășura jocul: Ghicește ce ai gustat !
Copii ascultă cu atenție.
Prezentarea situației de învățare ( explicarea regulilor jocului)
Copilul care vrea să vină primul este legat la ochi, i se va da să guste și va trebui să
spună numele fructului sau alimentului.
Vecinul copilului chemat verifică dacă răspunsul este corectși caută pe masă un alt
element cu gust asemănăto și îl arată copiilor.
Copilul legat la ochi gusta și spune, dacă știe, numele.
Dacă nu știe răsăunsul, i se dă voie să pipăie, să miroase ca să-și dea seama ce este.
Organizarea și îndrumarea învățării ( executarea jocului de probă)

Se va juca, mai întâi, jocul de probă. Se va urmări respectarea regulilor și exprimarea


în propoziții clare, corecte din punct de vedere gramatical. Dacă e cazul, copilul are voie să
cerceteze alimentul și cu alți analizatori, pentru a-l recunoaște.
Copilul care vine la masă și este legat la ochi, la semnalul meu “gustă și spune ce
este”, va gusta alimentul și va spune ce a mâncat.
Corecții și feedback-uri ( desfășurarea jocului)
Se va juca jocul cu întreaga grupă de copii. Voi urmări reacțiile copiilor și respectarea
regulilor jocului. Copii vor fi lăsați să se anunțe singuri pentru participarea la joc.Îi voi avea
în vedere pe cei care sunt mai timizi, neîncrezători în forțele proprii, îi voi încuraja și susține
cu aplauze. Răspunsurile trebuie să fie în propoziții clare, să nu se vorbească in cor, să nu se
deranjeze unii pe alții, prin plecare de la locurile stabilite.
Voi privi și asculta pe cel care conduce jocul. Nu vor pleca de la locul stabilit pe
margine/ semicerc. Vor aplauda răspunsurile corecte sau vor da dovadă de respect pentru cel
care nu știe, lăsându-i timp să pipăie să miroase ceea ce a gustat.

4
Obținerea performanței (complicarea jocului)

În complicarea jocului voi spune copiilor ce gust are alimentul respectiv, iar copii
indica alementul cu gustul corespunzator.
Câștigător este copilul care denumește cel mai mare număr de alimente cu gust
asemănător.
Copii răspund, fac analogii, compară.
Asigurarea retenției și a transferului
-Ce joc am jucat astăzi ?
Vom relua acest joc, daca v-a plăcut, la activitățile de dimineață.
Copii ascultă, completează răspunsurile, sau fac comentarii.
Încheierea lecției
Voi face aprecieri asupra modului în care s-au comportat copii pe parcursul activității.
Copii vor primi stimulente.

2.a. Dupa cum arata Daniel L. Stufflebeam (1980), in in literature de specialitate sunt
acceptate trei perspective principale de definire a evaluarii, in functie de trei echivalente
posibile:

1. evaluare – masurare
2. evaluare – congruenta
3. evaluare – judecare

Constantin Cucos (2008)


Evaluarea scolara este procesul prin care se delimiteaza, se obtin si se furnizeaza informatii
utile, permitand luarea unor decizii ulterioare.

Ioan Cerghit (2008)


A evalua inseamna a enunta o judecata de valoare, in baza unor criteria précis stabilite, cu
privire la o entitate determinate, in scopul adoptarii unei decizii referitoare la ameliorarea sai
viitorul acestei entitati.

Ioan Bontas (2001)


Evaluarea este actul didactic complex, integrat intregului process de invatamant, carea asigura
evidentierea atat a cantitatii cunostiintelor dobandite de catre prescolar, cat si a calitatii
acestora, oferind solutii de perfectionare a actului de predare-invatare.

Steliana Toma (1994)


Evaluarea este un proces de masurare si apreciere a valorii sistemului de educatie si
invatamant sau a unei parti a acestuia, a eficientei resurselor, conditiilor si strategiilor folosite
prin compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse in vederea luarii unor decizii de
imbunatatire si perfectionare.

Marin Manolescu (2010)


Evaluarea este activitatea prin care se emit judecati de valoare despre procesul si produsul
invatarii prescolarului pe baza unor criteterii calitatilor prestabilite, in vederea luarii unor

5
decizii in funtie de semnificatia acordata demersului evaluative: de ameliorare, de selectie, de
certificare.

In ceea ce ne priveste, consideram ca evaluarea didactica este, in linii generale, un


procedeu pshio-pedagogic complex de stabilire a valorii unor procese, comportamente,
performante, de ordin onstructiv-educativ prin raportarea acestora la un set de criteria
prestabilite, cu valoare de etalon.

Analiza vastului spectru al definitiilor evaluarii didactice la nivel prescolar indica


faptul ca repertoriul actiunilor subsumate procesului evaluative sunt exprimate prin
intermediul unui numar relative redus de verbe: a masura, a aprecia, a identifica nivelul de
concordanta, a judeca, a verifica, a raporta, a compara, a stabili, etc., verba utilizate in vederea
unei puneri in balanta a rezultatelor scolare ale prescolarului in raport cu un anumit system de
referinta.

b. Functiile evaluarii didactice

Principalele functii ale avaluarii didactice sunt:

- Functia constatativa
- Functia diagnostica
- Functia prognostica
- Functia motivationala
- Functia decizionala
- Functia informationala

Functiile evaluarii didactice se afla intr-o stransa relatie de interdependenta si necesita,


datorita complexitatii lor individuale si diversitatii planurilor in care acestea actioneaza, o
abordare si o “utilizare” diferentiala atat la nivelul profesorului cat si la cel al prescolarilor, in
functie de obiectivele urmarite si de particularitatile concrete ale situatiei educationale.

Functia motivationala joaca un rol deosebit de important in ceea ce priveste sfera evaluarii
didactice, aoncstituind practic resortul energetic si orientativ al desfasurarii procesului
instructive-educativ. La nivelul profesorului, evaluarea devine o modalitatea principal prin
intermediul careia este recompensat sau sanctionat compportamentul scolar al prescolarului.
Judecatile valorizatoare ale profesorului cu privire la nivelul performantial al prescolarului
contribuie de o maniera esentiala la impulsionarea si progresul scolar al acestuia si se reflecta
intotdeauna atat in planul performantelor ulterioare ale acestuia cat si in cel al atitudinii
generale fata de gradinita si activitatea de invatare.

Functia decizionala detine la randul sau conditii importante la nivelul evaluarii didactice
realizate de catre professor. Astfel, gratie evaluarii didactice, profesorul este intr-o mai mare
masura abilitat sa decida si sa plaseze de o maniera exacta prescolarul fie in structura ierarhica
a grupei, fie in raport cu standardele performantiale anterior stabilite. Aceste decizii sunt
communicate explicit scolarului si interiorizate de catre acesta, influenteaza la randul lor
deciziile prescolarului cu privire la propria pozitionare sociala si la nivelul sau de aspiratie.