248 Repere şi diviziuni topografice în regiunea umărului.

Puncte de reper: Clavicula, acromionul, spina scapulei, apofiza coronoidă, unghiul

inferior al scapulei, marginea medială a scapulei, sternul, coastele 2,3; muschiu biceps
Centura toracica sau umarul denumita de unii autori cuprinde 4 regiuni anatomo-
topografice: regiunea infraclaviculară; regiunea deltoidiană ; regiunea scapulară ;
regiunea axilară.

249.Anatomia topografică a regiunii infraclaviculare – limitele, stratigrafia, vase şi

nervi,

spaţii de ţesut celuloadipos şi comunicare lor cu spaţii similare.

Limite: superior – clavicular; inferior – linia orizontala care trece prin coasta a 3-a ;
medial – marginea sternului; lateral – sulcus deltoideo-pectoralis / marginea anterioară
mușchiului deltoid Straturile :1 pielea subțire și elastică 2. stratul
celulo-adipos subcutanat (panniculus adiposus) mai evidențiat în inferior. 3. fascia
superficială :Superior este fixată de claviculă, conține fibrele mușchiului platisma,
inferior se divide în 2 foițe, formînd lig. suspensorium mammae și teacă pentru glanda
mamară. 4 fascia proprie (fascia pectoralis) Formează teacă pentru mușchiul pectoral
mare, iar unele fascicule îl separă în câteva porțiuni: claviculară, costo-toracală și
abdominală. Superior este fxată de claviculă, inferior – trece în fascia m. dințat anterior
și fasciile mușchilor abdomenului. Lateral, fascia pectorală continuă în fascia deltoidiană
și axilară, iar medial concrește cu periostul sternului. 5 muschiul pectoral 6 fascia
clavipectorală / coracoclavicostalis formează teacă pentru mușchiul pectoral mic și
mușchiul subclavicular. Împreună cu fascia axilară formează lig. suspensorium axilae.
Sub m. Pectoral mic există spațiul celulo-adipos subpectoral profund
Pachetul neuro-vascular principal este reprezentat de artera și vena subclaviculare,
precum și de porțiunea infraclaviculară a plexului brahial. Toate trei ies de sub claviculă
la nivelul marginii laterale a coastei I, după care artera și vena subclaviculare se
continuă cu vasele axilare. În trigonul clavipectoral vasele și nervii sunt situați astfel, în
direcție din medial spre lateral și de la superficial spre profund: 1. v. axilară 2. a. axilară
3. plexul brachial
Formațiuni vasculo-nervoase: • ramuri ale nervilor supraclaviculari, de la plexul cervical
– în țesutul adipos situat sub claviculă; • primii nervi intercostali – împreună cu primele
artere și vene intercostale – în șanțul subcostal • vena cefalică – în trigonul clavipectoral
penetrează fascia clavipectorală și se varsă în vena axilară

În regiunea subvlaviculara sunt situate 3 trigonuri: clavipectoral; pectoral și subpectoral

trigonal clavipectoral – are limitele: suprtior –clavicula și m subclavicular, inferior –
marginea superioara a m pectoral mic, medial- sternul. Pachetul vasculonervos in acest
triunghi este reprezentat de vena subclaviculară situată medial; artera subclaviculara
dispusa lateral de vena și plexul brachial. Trigonal pectoral - limitele lui ii
corespunde m pectoral mic Trigonal
subpectoral are limitele: superior marginea libera a m pectoral inferior – marginea
libera a m pectoram mare , lateral marginea libera a m deltoid.

250.Regiunea subclaviculară. Limitele triunghiurilor pectorale. Sintopia vaselor şi

plexului

nervos brahial.

trigonal clavipectoral – are limitele: suprtior –clavicula și m subclavicular, inferior –

marginea superioara a m pectoral mic, medial- sternul. Pachetul vasculonervos in acest
triunghi este reprezentat de vena subclaviculară situată medial; artera subclaviculara
dispusa lateral de vena și plexul brachial. Trigonal pectoral - limitele lui ii
corespunde m pectoral mic Trigonal
subpectoral are limitele: superior marginea libera a m pectoral inferior – marginea
libera a m pectoram mare , lateral marginea libera a m deltoid.

251 Regiunea deltoidiană – limitele, stratigrafia, vasele şi nervii.

Corespunde muschiului deltoidian avand o forma triunghiulara cu baza in sus si varful in

jos, se prezinta de obicei ca o proeminenta rotunjita , avand urmatoarele limite: •
anterior – marginea anterioară a mușchiului deltoid • posterior – marginea posterioară
a m. deltoid • superior – marginea externă a claviculei, acromionul • inferior – linia care
unește marginile inferioare ale mm. pectoralis major et latissimus dorsi.
Stratigrafia 1. pielea, groasă. 2. stratul celulo-adipos subcutanat; poate exista bursa
subcutanea acromialis. Aici trec nn. supraclaviculari, n. cutaneus brachii lateralis
superior, n. axillaris 3. fascia superficială fixată superior de claviculă și acromion 4. fascia
proprie / deltoidiană, fixată de scapulă, acromion și claviculă. Formează teacă pentru m.
deltoid, divizîndu-l în porțiunea acromială, claviculară și spinală. Superior, fascia este
fixată de claviculă, acromion și spina scapulae. Medial și inferior, aceasta trece liber în
fascia pectorală și respectivbrahială. 5. m. deltoid 6. spațiul subdeltoid - conține burse
seroase: bursa subdeltoidea (este situată superior de tuberculul mare al humerusului),
bursa subacromialis (inconstantă), care facilitează mișcările m. deltoid în raport cu osul
humeral, și de regulă comunică cu cavitatea articulației umărului. Conține pachetul
vasculo-nervos : vasul de baza care alimenteaza aceasta regiune este a circumflexa
huperala posterioara patrunzind in aceasta regiune prin orificiul patrat tot in acest
spatiu mai patrunde a. circumflexa humeri anterior, venele omonime si n. axilarb. 7.
mușchii care aderă nemijlocit la capsula articulației scapulohumerale.

252.Spaţiul celuloadipos subdeltoidian, conţinutul şi căile de difuzare a colectiilor

purulente

spațiul subdeltoid - conține burse seroase: bursa subdeltoidea (este situată superior de
tuberculul mare al humerusului), bursa subacromialis (inconstantă), care facilitează
mișcările m. deltoid în raport cu osul humeral, și de regulă comunică cu cavitatea
articulației umărului. Conține fasciculul vasculo-nervos: n. axilar, a. circumflexa humeri
anterior et posterior și venele.

253.Raportul a. circumflexe humerale posterioare şi a n. axilar pe parcurs cu colul

chirurgical al humerusului, însemnatatea practică.

Artera circumflexa anterioara inconjoara colul chirurgical si se anastomozeaza cu cea

posterioara

254 Limitele, pereţii şi conţinutul cavitatii axilare, sintopia elementelor pachetului

vasculonervos.

Pereții cavității axilare: • anterior – mușchii pectoral mare și mic, fascia clavipectorală •
posterior – mușchii lat al spatelui, rotund mare și subscapular. Prezintă orificiile trilater
și patrulater • medial – m. serratus anterior • lateral - capul scurt al bicepsului brahial și
m. Coracobrahial.

conţinutul cavitatii axilare țesut adipos și conjunctiv – 5 grupe nodulii limfatici axilari

mănunchiul vasculo-nrvos principal plexul brahial (partea infraclaviculară) artera și

vena axilare - mănunchiuri vasculo-nervoase secundare: lateral – aa. circumflexe
humerale, n. axilar medial – vasele toracice laterale, n.toracic lung posterior – vasele
toracodorsale n. toracodorsal. Elementul
principal al cavitatii axilare il reprezinta a axilara anteromedial de ea se ala v axilara si in
raport cu ele sunt amplasate 3 fascicole ale pleculul brahial: lateral de artera fascicolul
lateral, medial fascicolul medial si posterior de artera fascicolul posterior. Intr fascicolul
lateral si medial se realizeaza o conectiune- ansa pectorala care se afla anterior de
artera. Din ea pleaca 2 nervi pectorali : n pectoral lateral si medial ce vor inerva m
pectoral mare si mic.

V cefalica vine de la nivelul bratului si se aranjeaza prin spatiul deltoidopectorl

perforeaza fascia clavipectorala si se varsa in vena axilarta . deasemenea putem gasi
ram deltoidiana a arterei toracoacromiale ce se gaseste la nivelul santului
deltoidopectoralperforeaza fascia clavipectorala si isi are originea din a axilara

255 Peretele posterior al fosei axilare - orificiile tri- şi patrulatere – delimitarea şi

conţinutul

Peretele posterior al axilei este alcatuit din m subscapular origine pe suprafata

antrerioara a scapulei si se insera pe tubercolul mic partea inferioara se afla m rotund
mare inserat pe santul bicipital . m rotund mare este dedublat de m latisimus dorsi care
are insertia lateral de m rotund. Pe peretele posterior se afla 2 orificii cu 3 si cu 4 laturi.
Orificiul trilater este delimitat superior de rotund mic si sucscapular, inferior rotund
mare si lateral de capul lung al tricepsului brahial. Prin acest orificiu trece a circumflexa
a scapulei.

Orificiul patrulater este delimitat superior m rotund mare , medial de capul lung al
tricepsului brahial, lateral colul osului humeral. Prin acest orificiu trece n axilar, care
inerveaza m rotund mic, deltoid si articulatia humerala si deasemenea trece a
circumflexa posterioara.

256 Căile posibile de răspîndire a puroiului din cavitatea axilară

prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și spațiul interscalen. Aici trec artera și vena
axilare, ramuri ale plexului brahial. • prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-
tricipital) – cu regiunea deltoidiană. Conține a. circumflexa humeri posterior și n. axilar •
prin orificiul trilater (trigonul birondo-tricipital)– cu regiunea scapulară. Conține a
circumflexa scapulae. • prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu regiunea posterioară
a brațului. Aici trec n.radial și a. brahială profundă. • pe traiectul arterei brahiale - cu
spațiile profunde din regiunea anterioară a brațului. Toate aceste comunicări pot servi
drept traiecte de răspîndire a puroiului și hematoamelor.

257 Sintopia pachetului vasculonervos axilar în triunghiul clavipectoral

anterior – fascia clavipectorală, v. cefalică, a. toracoacromială, nn.pectorali

posterior – fasciculul medial al plexului brahial, mm. primului spațiului intercostal, m.
dințat anterior superior și lateral – fasiculele lateral și posterior ai plexului brahial
inferior și medial – v. axilară

in triunghiul clavipectoral pachetul vasculonervos este asezat in felul urmator : medial

vena axilara lateral de ea artera axilara leteral de artera plexul brachial.

258 Sintopia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în triunghiul

pectoral.

în trigonul pectoral - aici are originea a. toracică laterală sintopia:

anterior – m. pectoral mic lateral – fasciculul lateral al plaxului brahial posterior –
fasciculul posterior al plexului brahial și m. Subscapular medial – fasciculul
medial al plexului brahial și v. axilară

in trigonul pectoral plexul brahial se divide in trei fascicole : medial lateral si posterior
care inconjoara artera axilara , incit fascicolul lateral este asezat intre artera si vena in
acest triungi de la artera axilara porneste artera toracica laterala tot aici se afla si
nervul toracic lung
259 Topografia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în
triunghiul

subpectoral

sintopia: lateral – n. musculocutanat, m. coracobrahial și capul scurt al bicepsului

brahial anterior – n. median medial – n. cutaneus brachii medialis și n. cutaneus
antebrachii medialis, n. ulnar posterior – n. radial și n. axilar. Aici au originea aa.
circumlexe humerale anterioară și posterioară și a. subscapulară.

In triunghiul subpectoral medial se afla v axilara iar lateral – artear axilara inconjurata
de nervii ce isi iau inceputul dein fascicolele plexului brachial. Anterior trece nervul
median care porneste 2 radacini din fascicolul median si lateral. Lateral de artera trece
nervul subcutanat ce incepe din fascicolul lateral si se indreapta spre brat strapuzind
muschiul coracobrahial. Medial de artera trec n ulnar, n cutanat medial al antebratului
si n cutanat medial al bratului. Posterior de artera sint situati n radial si n axillar. Toate
aceste ramuri lungi ale plexului se indreapta spre membrul superior . ramurile scurte ( n
dorsal al scapulei, n thoracic lung, n sbclavicular, n pectoral median si lateral, n
subscapular, n scapular) de asemenea n axillar inerveaza m umarului si articulatia
humerala. De la artera axilara in triunghiul subpectoral pornesc ramurile: a
subscapulara care la rindul sau se ramifica in a toracodorsala si a circumflexa scapulara
cit si arterele circumflexe humerale anterioara si posterioara.

260 Indicaţi segmentele critice arteriale pe membrul superior în desen – schema

261 Anastomoza arterială scapulară, desen-schemă

Anastomoza scapulară este un sistem de conectare anumit artera subclavie și

corespunzătoare în artera axilară , formând o anastomoză circulatorie în jurul
omoplatului . Permite sângelui să treacă prin articulație în caz de ocluzie, deteriorare
sau ciupire a următoarelor artere scapulare: Artera cervicală transversală Artera
scapulară dorsală (ramura anastomozantă a colului uterin transvers) Artera
suprascapulară Ramuri ale arterei subscapulare Ramuri de aortă toracică Transversal
artera cervicală emite o ramură, dorsal artera scapulară , care însoțește nervul
scapulară dorsal și se execută în jos marginea vertebrală a scapulei la marginea medială
și unghiul inferior. Cele dorsale ale arterelor scapulară anastomoză cu artera
subscapular , oferind o cale alternativă la a 3 -o parte a arterei axilare în cazul unei
ocluzii care formează lent. Cele suprascapular arterei se ramifică din trunchiul
thyrocervical, care la rândul său provine din prima parte a arterei subclavie. Această
arteră suprascapulară traversează ligamentul suprascapular, trece prin fosa
supraspinoasă și se învârte în jurul marginii laterale a coloanei vertebrale a scapulei și
furnizează fosa infraspinoasă până la unghiul inferior. În artera subscapular ramuri din a
treia parte a axilar și a consumabilelor mușchiul subscapularis în fosa subscapular în
măsura în care unghiul inferior. Artera subscapulară degajă o ramură scapulară
circumflexă care intră în fosa infraspinoasă de pe suprafața dorsală a osului, îngroșând
bordura axilară. Toate aceste vase anastamose sau se alătură pentru a conecta prima
parte a subclaviei cu a treia parte a axilarului, asigurând o circulație colaterală. Această
circulație colaterală permite ca sângele să continue să circule dacă subclavia este
obstrucționată.
262 Anatomia chirurgicală a articulaţiei humerale – ligamentele, muşchii, bursele
sinoviale,

vascularizarea, inervaţia

este formata de capu osului humeral si foseta articulara a scapulei foseta este
inconjurata de tesut cartileginos care mareste volumul fosetei si micsoreaza forta de
frecare dintre acestea mai sus de articulatie se afla o cupola – fornix formata din
procesele coracoid si acromial unite prin lig coracoacromial. Bursa articulara se extinde
de la marginea fosetei articulare a scapulei copera capul humerusului si se insereaza
pe colul anatomic . capsula articulara Se fixează la nivelul marginii cartilajului articular al
fosei articulare scapulare și colul anatomic al humerusului. Capsula permite fețelor
articulare ale scapulei și humerusului să se îndepărteze la o distanță de 3 cm și în timpul
mișcării formează pliuri. Capsula articulației umărului este fortificată de următoarele
ligamente: - lig. coracohumeral - lig. coracoacromial - ligg. glenohumerale superior,
mediu și inferior, și de mușchii: - anterior și medial – mușchii subscapular coracobrahial,
capătul lung al bicepsului, pectoralul mare; - lateral – mușchiul deltoid. Membrana
sinovială a capsulei articulare formează cîteva proeminențe: 1. teaca sinovială
intertuberculară – cuprinde tendonul capului lung al mușchiului biceps al humerusului,
care trece prin articulație superior de capul humerusului. 2. bursa subtendinoasă a
mușchiului subscapular– situată la baza apofizei coracoide a scapulei, sub tendonul
mușchiului subscapular. 3. recesul axilar – în porțiunea inferioară a articulației 4. bursa
subdeltoidianăVascularizatia articulatiei umarului se realizeaza de a circumflexa
humerala anterioara a circumflexa humerala posterioara a toracoacromiala. Reflexul
venos se realizeaza prin venele omonime care se varsa in v axilara. Inervatia se
realizeaza de n axillar si n subscapular.

263 Recesele şi bursele articulaţiei humerale.

In apropirea articulatiei se afle 2 burse: bursa subtentinea si bursa subdeltoidiana. Bursa

suntendineea a m subcabsular comunica cu cavitatatea articulara si mai poarta numele
de recesus subscapular inafara de acestest reces bursa sinoviala mai formeaza 2 axilar in
portiunea inf, si intertubercular care este teaca sinov a tendonului capului lung al
bicepsului. Ambele contribuind la largirea cavitatii articulare.

264 Argumentaţi topografic poziţia capului humeral în luxaţia humerusului.

Partea infero-medială nu este susținută de mușchi, de aceea luxațiile în articulația

umărului sunt, de obicei, în direcția fosei axilare. -fracturile colului chirurgical al
humerusului si luxatiile scapulo-humerale duc la deformari ale regiunii deltoidiene cu
aparitia umarului “in epolet” - de asemenea poate sa apara o paralizie de nerv axilar cu
atrofia muschiului deltoid si impotenta functionala.
265 Topografia regiunii scapulare, vascularizarea, inervaţia, răspîndirea puroiului.

Limitele: • superior – linia ce unește articulația acromio-claviculară și apofiza spinoasă a

vertebrei VII cervicale inferior – linia orizontală ce trece prin unghiul inferior al
omoplatului • medial – marginea medială a scapulei • lateral – marginea posterioară a
m. deltoid și linia axilar ă posterioară.

Stratigrafia: 1. pielea – groasă, puțin mobilă 2. stratul celulo-adipos subcutanat – este

fixat de piele și fascia proprie prin intermediul fibrelor fasciei superficiale care îl
întrepătrund 3. fascia superficială – compactă 4. fascia proprie – formează teci pentru
mm. trapez și lat al spatelui 5. mușchii superficiali: m. trapezius, în porțiunea supero-
medială a regiunii; m. latissimus dorsi, în porț i u n e a inferolaterală 6. fascia profundă –
prezintă o aponevroză; participă la formarea tecilor osteo- fibroase pentru mm.
supraspinat și infraspinat și a tecilor pentru mm. teres major și minor. În loja
supraspinată, mai profund de mușchiul omonim se găsește pachetul vasculo-nervos
(nervul, artera și venele suprascapulare). În loja infraspinată – pachetul vasculo-nervos
este format din a. circumflexa scapulae, r. descendens a. transversae colli, venele lor
emisare. 7. mușchii profunzi: supraspinat, infraspinat, teres major, teres minor l Cele 2
loje supra si subspinoasa sunt despul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea
cu regiunea invecinata: l →din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in loja
supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-nervos suprascapular sau poate fuza in
regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare. l →loja infraspinoasa comunica
cu regiunea axilara prin spatiul humerotricipital sau poate comunica cu spatial
subdeltoidian . 8. scapula 9. m. subscapular 10. fascia subscapulară, formează teaca
osteo- fibroasă pentru mușchiul omonim strat de țesut conjunctiv lax care comunică cu
cavitatea axilară 11. m. serratus anterior 12. strat de țesut conjunctiv lax spațiul celular
subscapular 13. coastele și mușchii intercostali externi

266 Tecile fasciale ale braţului, conţinutul lor

Regiunea anterioara : fascia superficiala si proprie-teaca pachetului vasculonervos de

baza al bratului, este separate de formatiunile superficiale. Pe suprafata medial a
bratului se afla n brahiala median si n intercostobrahial. Pe suprafata laterala
superioara e dispus n cutanat al bratului superior lateral, care porneste din n axillar, iar
in treimea inferioara –n cutanat al bratului lateral inferior. Fascia bratului inconjoara
toti muschii. De la ea lateral si medial spre osul humeral pornesc 2 septuri
intermusculare (medial si lateral) ce desparte grupa anterioara de cea posterioara.
Teaca musculara anterioara : in santul brachial medial se afla pachetul vasculonervos al
al bratului format din a brahiala si 2 vene omonime. Lateral de pachetul vasculo nervos
se afla n musculocutanat care in treimea superioara este dispus intre m coracobrahia si
capul scurt al bicepsului , apoi merge lateral intre muschii brachial si biceps brachial.
Medial si mai profund de a brahiala trece n ulnar. In treimea inf a bratului acest nerv
strapunge septul intermuscular si insotit de a colaterala ulnara superioara trece in
teaca tricepsului situindo sub fascia proprie.

Regiunea posterioara

Fascia proprie e subtire si impreuna cu septurile itermusculare formeaza teaca

posterioara in care este situate m triceps , mai profund de acest muschi este situate
pachetul vasculonervos posterior, constituit din a profunda brachii care este o ramura a
arterei brahiale, 2 vene omonime si n radial. In treimea superioara a bratului n radial e
amplasat in santul n radial si acoperit de m triceps formind un canal. Amplasarea
apropiata a n de os are o insemnatate in aplicarea garoului si anesteziei.

267 Componenta şi sintopia elementelor ale pachetelor vasculonervoase brahiale

Regiunea anterioara: În șanțul bicipital medial se află pachetul vasculo-nervos:

a.brachială cu cele 2 vene omonime și n.median. Vagina fascială se formeaza din septul
itermuscular medial. În treimea superioară de la artera axilară pleacă a.brahială
profundă. Din treimea medie pleacă a.colaterală ulnară superioară,. din treimea
inferioară a.colaterală ulnară inferioară. În treimea superioară de la a.brahială, în teaca
fascială, se află v.basilică și n.cutanat antebrahial medial. Mai profund de a.axilară se
află n.ulnar care la hotarul treimilor medie și superioară străbate membrana
intermusculară și trece în partea posterioară a brațului.

Reciunea posterioara: Între m.triceps brahial și humerus se fromează canalul

humeromuscular în care se află n.radial și a.brahială profundă cu venele ce o urmează.
La hotarul dintre treimea inferioară și medie a brațului pachetul vasculo-nervos trece în
loja anterioară.

268 Pachetul vasculonervos principal al braţului – sintopia în 1/3 medie.

Regiunea anterioara:. Pe suprafata medial a bratului se afla n brahiala median si n

intercostobrahial. In treimea medie el o intretaie anterior iar in regiunea fosei cubitale
se afla lateral de artera Pe suprafata laterala superioara e dispus n cutanat al bratului
superior lateral, care porneste din n axillar, iar in treimea inferioara –n cutanat al
bratului lateral inferior. Fascia bratului inconjoara toti muschii. De la ea lateral si
medial spre osul humeral pornesc 2 septuri intermusculare (medial si lateral) ce
desparte grupa anterioara de cea posterioara. Teaca musculara anterioara : in santul
brachial medial se afla pachetul vasculonervos al al bratului format din a brahiala si 2
vene omonime. Lateral de pachetul vasculo nervos se afla n musculocutanat care in
treimea superioara este dispus intre m coracobrahia si capul scurt al bicepsului , apoi
merge lateral intre muschii brachial si biceps brachial. Medial si mai profund de a
brahiala trece n ulnar
269 Pachetul vasculonervos principal al braţului – sintopia în 1/3 inferioară.

Reg anterioara In treimea inf a bratului nervul strapunge septul intermuscular si insotit
de a colaterala ulnara superioara trece in teaca tricepsului situindo sub fascia proprie.

Reg posterioara

270 Canalul humeromuscular - delimitarea, conţinutul, însemnatatea practică.

In regiunea posterioara a bratului intre m.triceps brahial și humerus se fromează canalul

humeromuscular în care se află n.radial și a.brahială profundă cu venele ce o urmează.

Insemnatatea in practica –

271 Formaţiunile anatomice pe secţiunea transversală în 1/3 medie a braţului –

desen-schemă.

272. Deplasarea fragmentelor osoase în fractura humerusului mai sus de inserţia

m. deltoidian.
 Inserția deltoidului pe humerus are loc sub cea a pectoralului mare, fapt cu
importanță în deplasarea capetelor osoase în caz de fractură a diafizei
humerale situată deasupra tuberozității deltoidiene. Fragmentul osos inferior
se deplasează în sus fiind tras de mușchiul deltoid, iar fragmentul osos
superior este tras medial de pectoralul mare.

273. Poziţia fragmentelor osoase în fractura humerusului distal de inserţia m.

deltoidian.

 Fragmentul proximal este deplasat in abductie si rotatie externa, iar cel distal
in adductie si rotatie interna.

274. Anatomia topografică a regiunii cubitale anterioare – limitele, stratigrafia,

sintopia formaţiunilor anatomice.

Limitele

 Liniile orizontale,trasate la 4cm mai sus și mai jos de linia ce unește

epicondilii medial și lateral.
 Două linii verScale trasate prin ambii epicondili împart această regiune

Importanta regiunii:

-datorita prezentei venelor cefalica, bazilica si mediana care este locul de electie al
injectiilor intravenoase sau punctii venoase pentru recoltarea probelor.in 2 porțiuni:
anterioară și posterioară.

Pielea: subțire,se prevăd venele superficiale.

II. Tesutul celulo-adipos subțire: glande sebacee și sudoripare.

III. Fascia superficială: vene superficiale și nervii cutanați. Lateral de șanțul cubital
lateral se află v.cefalică acompaniată de n.cutanat antebrahial lateral. V.basilică
urmată de n.cutanat antebrahial medial este plasată pe depresiunea musculară
medială. Pe depresiunea mediană se formează vena anastomoScă dintre v.cefalică și
v.basilică și anume v.mediană cubitală. V.mediană cubitală străbate fascia și face
legătura cu venele profunde. Tot aici se găsesc și ganglionii limfaSci superfiliali
ce pot forma adenoflegmoane.

Fascia proprie: este plasată neuniform,în special deasupra tendonului

m.biceps brahial,iar deasupra grupului medial de mușchi are forma deaponevroză. De
la fascie pleacă septuri spre mușchi,capsula articulară și epicondilul medial. La limita
inferioară se unește cu membrane interosoasă antebrahială.

Mușchii: sunt plasați în 2 straturi și divizați în 3 grupe: lateral- m.brahioradial iar

sub el m.supinator; mediu- m.biceps brachial iar sub el m.brahial; medial
m.pronator rotund,m.flexor carpi radialis,m.palmar lung,mflexor carpi ulnaris iar
în stratul 2 m.flexor digitorum superficialis.

275. Anatomia topografică a regiunii cubitale posterioare – limitele, vasele şi

nervii.

Pielea: groasă,mobilă. Pe șanțul cubital medial posterior se proiectează n.ulnar.

Țesutul subcutanat este lipsit de grasime, prezinta o bursa seroasa subcutanata

importanta in cazul traumatismelor si elemente vasculo-nervoase superficiale: ramuri

din vena radiala ,nervii musculocutan si cutanat medial al antebratului fascia regiunii

adera pe proeminentele osoase.

Fascia proprie: are aspect de aponevroză. Fascia este bine concrescută cu epicondilii

Humerusului și cu ulna.Sub fascie,în șanțul medial cubital se află n.ulnar.

Mușchii antebrațului: tendoanele m.triceps brahial, m.extenor al degetelor și

extensor carpian.

ArJculația cubitală: constă din 3 articulații (humero-ulnară,humero-radială și

radioulnară). Capsula articulației este mai puternică anterior decît posterior.
Capsulase fixează de marginile pericondrului, asstel formînd o bursă
sinovială numită recesus sacciformis,care în cazul proceselor purulente se
adună în aceast reces iar la ruperea recesului puroiul se răspîndește spre fascia
profundă.

276. Articulaţia cubitală, constituirea, ligamentele, vasele şi nervii.

Articulatia cotului este formata din trei articulatii:

         Articulatia humero-cubitala
         Articulatia humero-radiala
         Articulatia radio-cubitala proximala.
Cele trei articulatii sunt conectate in interiorul aceleiasi capsule
articulare, unice, ce delimiteaza o singura cavitate 

CAPSULA ARTICULARA,
   Este subtire si flasca,

   Urmareste conturul fosetelor anterioare si posterioare, trecand pe

sub baza epicondililor, care raman extracapsulari. La fel raman si
varful olecranului si procesului coracoid

LIGAMENTELE COLATERALE

          ligamentul colateral ulnar  este o banda fibroasa, puternica, de forma

triunghiulara, cu origine pe epicondilul humeral medial, format din trei
fascicule: anterior, mijlociu (ligamentul entorsei sau ligamentul POIRIER) si un
altul posterior (ligamentul BARDINET). Ligamentul colateral ulnar asigura
stabilitatea in valgus (spre partea interna) a articulatiei cotului, in cuplaj cu
articulatia humeroradiala;

          ligamentul colateral radial se intinde intre epicondilul humeral lateral si

ligamentul inelar. Realizeaza controlul pozitiei ulnei fata de epicondilul lateral.
Are, de asemenea, trei fascicule. Oricare ar fi pozitia articulatiei, 2 fascicule din
trei vor fi in tensiune;

          ligamentul inelar (ligamentul anular radial)  este o structura fibroasa,

reprezentand 4/5 din circumferinta unui inel, cu originea pe marginea anterioara
a incizurii radiale si insertia pe marginea posterioara a aceleiasi formatiuni.
Impreuna cu incizura radiala a ulnei, ligamentul inelar completeaza cavitatea de
receptie circulara, osteofibroasa, pentru capul radiusului care poate pivota
astfel, in cadrul articulatiei radioulnare proximale;

          ligamentul patrat este o banda fibroasa subtire, intinsa aproape in orizontal

intre marginea inferioara a incizurii radiale de pe ulna si colul radiusului. El
inchide spatiul articular inferior intre radius si ulna

Vascularizatia – rete articularis cubiti

Inervatia – ramurile nervilor median, ulnar, radial.

277. Anastomozele arteriale cubitale.

A colaterala medie cu a recurenta interosoasa

A colaterala radial cu a recurenta radiala

A colaterala ulnara superioala cu a recurenta ulnara posterioara

A colaterala ulnara inferioara cu a recurenta ulnara anterioara

278. Straturile musculare în regiunea anterioară a antebraţului.

Mușchii se amplasează în 4 straturi: 1) m.pronator rotund, flexor carpal radial, palmar

lung și flexor carpal ulnar; 2) m.flexor superficial al degetelor; 3) m.flexor profund al
degetelor și lung al policelui; 4) m.pronator pătrat.

279. Proiecţia şi sintopia formaţiunilor pachetului vasculonervos ulnar pe antebrat.

În spațiile dintre mușchi se afla 4 fascicule vasculonervoase:

1) Fascicolul lateral : a.radială (situată în șanțul radial), n.radial superficial (lateral de

arteră), venele radiale.

2) Fascicolul medial: a.ulnară cu venele ulnare și n.ulnar.

3) Fascicolul median constă din: n.median cu a.mediană (de la care pleacă

a.interosoasă anterioară).

4) Fascicolul interosos anterior este cel mai profund: vasa interossea anteriora și
n.interosos anterior.

280. Anatomia chirurgicală a spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ.

Intre stratul 3 si 4 al muschilor adica intre flexor profund al degetelor si flexor lung al
degetelor din superficial si pronator quadratus si membrana interosoasa din profund se
afla spatiul celular Pirogov, ce comunica cu tesutul celular al miinii propriu zise. In caz de
purulente pe mina in acest spatiu celular pot difuza colectii purulente, care trebuie
drenate.

281. Anatomia chirurgicală a pachetului vasculonervos al regiunii posterioare a

antebraţului.

Intre straturi se află fascia profundă, care în porțiunea superioară e subțire iar în cea
inferioară este densă. Pe fascia profundă se află spațiul celular în care se amplasează
fascicolul vasculo-nervos ce constă din: r.profundus n.radialis și a.interosoasă
posterioară cu venele ominime.
282. Argumentaţi topografic evoluarea
sindromului canalului supinator, dereglări
funcţionale sensitive şi motorice.

Sindromul de tunel radial apare atunci cand

nervul radial este afectat  atunci cand trece
printr-un tunel osteo-tendinos, situat la nivelul
cotului. Simptomele sindromului de tunel radial
sunt foarte asemanatoare cu simptomele cotului
tenismenului (epicondilita laterala). 

Simptomele sindromului de tunel radial sunt sensibilitate si durere pe partea laterala a

cotului si sunt foarte asemanatoare cu simptomele cotului tenismenului. Ca si in cotul
tenismenului, durerea din sindromul de canal radial de multe ori incepe in apropiere de
epicondilul lateral. (Epicondilul lateral este un reper osos pe partea exterioara a
articulatiei cotului. ) Durerea se agraveaza atunci cand efectuati miscarea de fexie
dorsala a pumnului, miscarea de pronatie si supinatie a antebratului, sau cand prindeti
ceva cu cotul in extensie (drept).

Sindromul de tunel radial poate provoca, de asemenea, o durere insuportabila  sau o

scadere a fortei musculare la nivelul antebratului. Presiunea nervoasa din interiorul
tunelului radial duce la atrofia musculaturii de pe fata dorsala a antebratului si mainii,
ceea ce face dificil de a tine incheietura pumnului in pozitie neutra atunci cand apucati
sau ridicati ceva. Tulburari de sensibilitate nu apar, deoarece partea senzoriala a
ramurilor nervoase se desprind din nervul radial deasupra cotului si nu intra in tunelul
radial.
283. Repere şi diviziuni topografice în regiunea mâinii propriu-zis.

Repere:

Radiusul

Ulna

Apofizele stiloide

Osul pisiform

Osul scafoid

Cârligul osului hamat

Oasele metacarpale

Oasele falangelor

Tabachera anatomică

Tendoanele mușchilor extensori pe fața dorsala

Gatul mainii este un segment scurt, de legǎturǎ intre antebrat si manǎ. Limitele sunt
reprezentate de planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian si distal de
planul dus imediat sub pisiform si sub tuberculul scafoidului.

Poate fi împǎrțitǎ în douǎ porțiuni: proximalǎ-mâna propriu-zisǎ cecorespunde

scheletului metacarpian şi distalǎ reprezentată decele 5degete corespunzǎtoare
scheletului falangian.

Mâna propriu-zisǎ se subîmparte într-o regiune palmarǎ şi una dorsalǎ.

• Regiunea palmarǎ are o formǎ concavǎ cu odepresiune centralǎ delimitata între

eminențatenarǎ (lateral) şi cea hipotenarǎ (medial) ambele date de masa muscularǎ

a policelui,respectiv a degetului mic.

• Distal prezintǎ trei proeminențe rotunjite situate în dreptul degetelor mediu şi inelar

superioare.

Regiunea dorsalǎ a mainii este usor convexǎ in sens transversal, prezentand

in partea dorsalǎ aspecte variate in functie de pozitia degetelor; cand acestea sunt
extinse la baza degetelor apar niste depresiuni in care proeminǎ tendoanele

extensorilor; in flexia degetelor proeminǎ puternic capetele oaselor metacarpiene

separate intre ele prin depresiuni.

Scheletul mainii este format din 27 de oase dispuse in 3 grupe:carpul format din
opt oase dispuse pe trei randuri; in primul rand (proximal), dinspre police spre degetul
mic se gǎsesc scafoidul, semilunarul, piramidalul,pisiformul; in randul al doilea se gǎsesc
trapezul, trapezoidul, capitatul si osul cu cârlig; metacarpul (scheletul palmei) este
format din 5 metacarpiene;oasele degetelor (falangelne) i numnǎr de 14 se impart in
falange proximale, mijlocii si distale. Muschii mainii se gǎsesc numai pe fata
palmarǎ si spatiile interosoase; fata

dorsalǎ contine tendoanele muschilor posteriori ai antebratului. Cei 19 muschi ai

palmei sunt grupati in 3 regiuni:

A. Muschii eminentei tenare (lateral) includ muschi ce deservesc degetul mare si

anume: scurt abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al
policelui. InervaŃia se realizeazǎ prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muschi si
nervul ulnar pentru adductor.

B. Muschii eminentei hipotenare (medial) sunt muschi ce deservesc degetul mic si

includ muschii palmar scurt, flexorul scurt al degetului mic, abductorul degetului mic,
opozantul degetului mic. ToŃi muschii sunt inervaŃi de ramuri ale nervului ulnar.

C. Muschii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este formatǎ de tendoanele

muschilor flexori, de muschii lombricali si de muschii interososi. Inervatia se

realizeazǎ prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de nervul
median.

Articulatiile mainii includ:

1.Articulatia radiocarpianǎ(este o articulatie sinovialǎ, elipsoidalǎ, biaxialǎ.)

Componente:suprafete articulare:cavitatea de receptie a radiusului; proeminenta

formatǎ din scafoid, semilunar, piramidal.

:mijloace de unire: capsula articularǎ, ligamente

2. Articulatii intercarpiene:

a) Articulatiile primul rand de oase ale carpului sunt articulatii plane, acoperite de

cartilaj hialin.
b) Articulatiile randului al doilea sunt tot articulatii plane Mijloacele de unire sunt

similare celor anterioare.

c) Articulatia mediocarpianǎ uneste randul proximal (exceptand pisiformul) cu

randul distal al carpului. Linia articularǎ are forma unui S orizontal

3. Articulatiile carpometacarpiene:

a)Articulatia carpometacarpianǎ a policelui este o articulatie sinovialǎ, selarǎ.

b) Articulatiile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane.

4. Articulatiile intermetacarpiene: Cu exceptia primului metacarpian care este

independent, toate celelalte metacarpiene sunt unite intre ele la extremitǎtile lor
proximale prin articulatii plane,iar la extremitǎŃile lor distale printr-un ligament.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:3 ligamente palmare, 3 ligamente dorsale, 3
ligamente interosoase.

5.Articulatiile degetelor:

a)Articulatiile metacarpofalangiene sunt articulatii sinoviale, elipsoidale

b) Articulatiile interfalangiene. Degetele mainii prezintǎ cate 2 articulatii: una proximalǎ

si alta distalǎ (cu exceptia policelui). Toate aceste articulatii sunt sinoviale, in balama.

284. Desen-schemă a regiunii carpiene în secţiunea transversală.

285. Aponevroza şi lojele fasciale ale regiunii metacarpiene (desen-schemă).

În regiunea centrală a palmei fascia profundă se continuă cu aponevroza palmară care

este o lamă de ţesut fibros ce acoperă regiunea palmară între eminenţele tenară şi
hipotenară. Proximal, se continuă cu retinaculul flexorilor şi cu tendonul muşchiului
palmar lung. Distal, se divide în patru benzi unite între ele prin ligamentul metacarpian
transvers superficial. Cele patru benzi se divid la baza fiecărui deget. Fiecare diviziune
abordează laturile degetelor pentru a se uni cu teaca fibroasă a flexorilor, cu capsula
articulaţiei metacarpofalangiene şi cu falanga proximală. Fascia profundă situată
deasupra eminenţelor tenară şi hipotenară se continuă cu aponevroza palmară, însă
este mult mai subţire.

Loja tenară situată extern de septul palmar lateral, conţine muşchii tenarului, dispuşi
dinspre suprafaţă spre profunzime: muşchiul abductor scurt al policelui, muşchiul flexor
scurt al policelui, muşchiul opozant al policelui şi muşchiul adductor al policelui. De
asemenea, loja conţine şi artera palmară superficială din artera radială şi ramura
motorie a nervului median.

• Loja hipotenariană, situată intern de septul palmar medial, conţine muşchii

hipotenarului, care dinspre suprafaţă spre profunzime sunt:

 muşchiul abductor scurt al degetului mic, muşchiul flexor scurt al degetului mic şi
muşchiul opozant al degetului mic.

 În aceast spaţiu se găseşte pediculul vasculonervos ulnar profund, format din ramura
palmară profundă a arterei ulnare şi ramura motorie a nervului ulnar.

Loja mediopalmară se află între cele două septuri palmare, sub aponevroză. Loja
conţine tendoanele muşchilor flexori superficiali şi profunzi, tecile sinoviale, arcada
palmară superficială însoţită de două arcade venoase, nervul median şi ramura
superficială a nervului ulnar.

286. Căile de răspândire a puroiului din lojele fasciale ale metacarpului mâinii.

Prin orificiile comisurale dintre degete (3 la nr )

287. Delimitarea şi conţinutul canalului carpian în loja mezotenară, sintopia

formaţiunilor anatomice.

Continutul:

porţiunea terminală a nervului median

tendoanele m. flexor radial al carpului

tendoanele m. Flexori superficiali ai

degetelor

tendoanele m. Flexori profunzi ai degetelor.

Limite

Posterior: oasele carpiene

Medial: osul pisiform si cârligul osului hamat

Lateral: tuberculul trapezului si tuberculul scafoidului

Anterior: retinaculul flexorilor ce se întinde între cele patru proeminențe.

288.Argumentaţi topografic evoluarea sindromului de compresie a n. median în

regiunea carpiană, dereglările funcţionale, poziţia mâinii.

Numinit si sindrom de canal carpian. Simptomatologia se instaleaza insidios, debutand

cu parestezii, furnicaturi la nivelul fetei palmare a degetelor I – III si in jumatatea
laterala a degetului IV, aceasta fiind, de altfel, distributia inervatiei senzitive a nervului
median. Cu timpul, paresteziile devin dureroase, persistente, initial mai accentuate
noaptea, intrerupand somnul. Caracteristic este faptul ca senzatiile de furnicaturi si
arsuri in mana si degete se amelioreaza sau dispar la scuturarea mainii.

288. Argumentaţi topografic evoluarea sindromului de compresie a n. median în

regiunea arpiană, dereglările funcţionale, poziţia mâinii.

Nervului median trece de la antebraț printr-un pasaj din încheietura mâinii (tunel
carpian) spre palma mâinii. Acesta inervează pielea părții palmare a degetului mare și
falangelor, cu excepția celei a degetului mic. Acesta, de asemenea, conduce semnalele
nervoase pentru inervarea mușchilor în jurul bazei degetului mare (funcția motorie).

În general, tot ceea ce dereglează, irită sau comprimă nervul median, în spațiul de tunel
carpian poate duce la sindromul de tunel carpian. De exemplu, o fractură a încheieturii
mâinii poate reduce din spațiul tunelului carpian si să irite nervul, la fel ca edemul și
inflamația care rezultă în urma artritei reumatoide.

În multe cazuri, nu poate fi identificată nicio cauză concretă, dar se poate întâmpla ca o
combinație de factori de risc să contribuie la dezvoltarea afecțiunii

289. Argumentaţi anatomotopografic sindromul canalului carpiulnar (Guyon),

dereglările funcţionale, poziţia mâinii.

Situat medial de canalul carpian , între retinaculum flexorum și ligamentul carpian

palmar. Este delimitat de osul pisiform si osul hamat. Conține nervul ulnar si artera
ulnară.
Importanța clinică

• Comprimarea nervului ulnar în acest canal se poate solda cu neuropatie ulnară. Poate
apare datorita dezvoltarii unui chist sinovial, sau posttraumatic. Sindromul Guyon poate
apare și din cauza compresiunii de volan la bicicliști.

• Simptomatologia este reprezentata de senzatia de furnicatura si amorteala la nivelul

degetelor 4 si 5. Aceeasi simptomatologie este data si de sindromul de tunel cubital
(nevrita de cubital) care reprezinta o compresie a nervului ulnar la nivelul cotului.

• Tratamentul de electie pentru sindromul de canal Guyon este chirurgical si presupune

detensionare nervului ulnar de la nivelul canalului Guyon.

290.Incizii tipice in flegmonul comisural, răspândirea puroiului.

Loja comisurală reprezintă regiunea anatomică situată imediat proximal de comisurile

degetelor II-III, III-IV, IV-V).

Clinic - tumefacţie dureroasă şi îndepărtare a comisurii (imposibilitate a apropierii

degetelor).

Tratamentul constă în evacuarea colecţiei sub anestezie generală i.v., anestezie loco-
regională a N. median (efectuată pe linia mediană a antebraţului lângă tendoane) sau
anestezie locală prin efectuare de incizie anterioară şi contraincizie posterioară cu
deschidere a spaţiului comisural, lavaj antiseptic, drenaj transfixiant, imobilizare pe
atelă, antibioticoterapie (vezi şi incizia „în Y” în cazul panariţiului complicat cu flegmon
comisural); trebuie atenţie pentru a nu deschide accidental teaca sinovială cu
însămânţare iatrogenă a ei .
291.Anatomia chirugicală a canalelor muschilor lumbricali, însemnatatea practică.

292.Anatomia chirurgicală a tecilor şi burselor sinoviale ale tendoanelor flexorilor

degetelor mîinii.

Tendoanele flexorilor şi extensorilor sunt prevǎzute cu teci sinoviale. Ele acoperă
tendoanele ușurându-le alunecarea, captușesc tecile fibroase. Au conformație
asemănătoare seroaselor – foița parietală și foița tendinoasă care alunecă una peste
alta prin intermediul unei pelicule de lichid sinovial,c ontinuate la extremități prin
funduri de sac.

Particularități pentru mm. flexori:

- în palma cuprinde tendoanele flexorilor deg etelor II-IV formând teaca comună.

- urcă la 2 cm proximal de retinaculul flexorilor.

- datorită acestei dispoziții, infectța de la police sau de la degetul mic se poate propaga
la nivelul antebratului; celelalte degete, având teci digitale proprii nu au comunicare cu
antebrațul.

- cele două teci digitocarpiene se pot uni în palmă

293.Caile de difuzare a purulenţelor în tendovaginita degetelor I si V ale mâinii

propriu-zise.

Cantonare a puroiului în spațiul Canavelde unde fuzează în spaţiul comisural al policelui
sau în profunzime în teaca flexorului lung al policelui.
294. Tografia formaţiunilor anatomice în secţiunile transversale ale falangelor
proximala şi distală (desen-schemă).

295. Proiectia interliniilor articulare pe falangele degetelor mâinii.

296. Clasificarea panariţiilor şi flegmoanelor mîinii.

Panariţii superficiale:

- panariţiu cutanat(flictenular)- formarea flictenei (bulei) subepidermice cu conţinut

seropurulent; se constată tumefacţie, fluctuentă, durere.Tratamentul, nu necesită
anestezie, constă în secționarea epidermului decolat (trebuie să se vadă dermul
denudat, rosu-violet).
- panariţiu unghial(peri/subunghial), - afectarea ţesuturilor din regiunea bazei sau a
laturilor unghiei, (cel mai frecvent după manichiură) sau subunghial (subonixis) clinic se
constată durere periunghiala şi unghiala (aplicarea unei presiuni pe unghie produce
durere) , tumefacţie rosu-gălbuie.

-panariţiu antracoid

-panariţiu eritematos- Reprezintă faza iniţiala a oricărui panariţiu; hiperemie, durere, cu

localizare mai frecventă la nivelul plicilor de flexie sau la nivelul falangei distale.
Tratament→imobilizare a degetului în poziţie funcţională; antialgice si sedative pe cale
generală .

Panariţii profunde:

- panariţiu subcutanat,- afectează parţile moi de sub piele; prezintă manifestări şi

tratament diferit în funcţie de localizare: a) panariţiul pulpar b) panariţiul lojilor
falangelor mijlocii şi proximale

- panariţiu tendinos,- este o forma foarte gravă şi destul de rară (tendonul şi teaca sunt
mai rezistenţi la infecţie decît osul şi articulaţia),datorită particularităţilor anatomice
diferite ale tecilor sinoviale ale flexorilor degetelor II, III si IV faţă de tecile sinoviale ale
policelui şi degetului mic, panariţiile tendinoase ale acestora au expresie clinică şi
tratament diferenţiat.

- panariţiu articular,- tumefacţie articulară, limitare a mobilitaţii, durere vie accentuate

de tentativă de mișcare, impotenţa funcţională (blocarea degetelor); lărgire radiologică
a spaţiului articular; Tratament: antibioticoterapie şi imobilizare fiziologică urmate după
48-72 de ore de artrotomie dorsală sub anestezie generală.

- panariţiu osos.- cu fistula ce merge pîna la os; radiologic se constată demineralizare cu

rarefiere osoasă (la 10-12 zile), sechestru (la 3 săptămîni) cu posibilă extinderea la
articulaţie; Tratamentul chirurgical constă în secționarea țesuturilor pâna la os, incizii
largi cu drenaj, ablaţia sechestrelor (sechestrectomie) în stadia avansate se asociază
antibioticoterapie cu bună penetranţă osoasa.
FLEGMOANELE MÂINII

 flegmoane superficiale, țesutul subcutanat (dorsale, palmare);

 flegmoane profunde:
a) tenare,
b) hipotenare,
c) m e d i o p a l m a r e ( c o m i s u r a l e , subaponeurotice, subunghiale).

297. Indicaţi segmentele arteriale critice ale membrului superior în desen-schemă.

298. Prin ce se manifestă sindromul de compresie a n. radial?

Nervul radial realizeaza miscarile de extensie (intindere) a degetelor, mainii si

antebratului pe brat, iar zona senzitiva corespunzatoare acestuia este delimitata pe fata
posterioara a bratului si mainii si, partial, police.

Paralizia nervului radial se poate produce prin compresiune pe plan osos sau in
interiorul muschiului supinator, in regiuni vulnerabile de pe traiectul nervului in axila

299. Deplasarea fragmentelor osoase în fracturi ale oaselor antebraţului la diferite

nivele.

300. Secţiunea transversală a coapsei în 1/3 medie, lojele fasciale

301. Lacuna musculară şi lacuna vasculară în regiunea subinghinală - delimitarea,

conţinutul

Intre lig. Inghinal si oasele bazinului se afla lacuna musculara si lacuna vasculara. Lateral
se afla L. Musculara delimitata de cea vasculara prin arcul iliopectineu intins de la
ligamentul inghinal pina la crasta pubiana. Prin lacuna musculara trec m. Iliopsoas si
n.femural iar prin lacuna vasculara trec a si v femurala.

302. Topografia triunghiului femural (Scarpe), limite, stratigarfia, sintopia

pachetului

vasculonervos.

Delimitat:

medial - de muschiul adductor lung al femurului

lateral - muschiul croitor

superior - de ligamentul inghinal

Inaltimea triunghiului femural ajunge pina la 20cm .

Baza lui o constituie triunghiul femuaral mic sau fosa iliopectinee, limitele:lateral-
muschiul iliopsoas, medial-muschiul pectineu.

Statigrafie

 Pielea - subtire,mobila
 In tesutul subcutanat se afla vase sangvine, ganglioni limfatici superficiali, nervii
cutanati.

artera epigastrica superficiala - se indreapta prin tesutul subcutanat al peretelui

anterior abdominal spre ombilic

artera circumflexa iliaca superficiala continua paralel cu ligamentul inghinal spre spina
iliaca anterioara superioara.

arterele pudente externe trec medial, anterior de vena femurala, mai sus sau mai jos de
confluenta ei cu vena safena mare (punct de reper important in cazul interventiilor
chirurgicale in aceasta regiune).

Nervul genitofemural, la iesirea din lacuna vasculara da nastere la ramura femurala,

care inerveaza pielea portiunii mediale a ligamentului inghinal.

Nervul lateral cutanat al femurului strapunge fascia lata - inferior si intern de spina iliaca
anterioara superioara.

Dea lungul marginii interne a muschiului croitor, sub piele ies ramurile cutanate
anterioare ale nervului femural.

Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia genunchiului.

 Artera femurala cu diametrul de 1-1,2cm vine intre unghiul femural din lacuna
vasculara, se situeaza putin mai lateral de mijlocul ligamentului inghinal.
 Dea lungul marginii interne a muschiului croitor sub piele ies ramurile cutanate
anterioare ale nervului femural.
 Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia genunchiului.
 Ramurile profunde ale ei se incruciseaza cu ramurile arterei circumflexe
femurale laterale, indreptindu-se spre muschii cvadriceps si pectineu pe care ii
inerveaza.

Artera femurala profunda:

 porneste cu 4-6cm mai jos de ligamentul inghinal

 pornesc ramuri - mediala si laterala care dau ramuri ascendente si descendente
si anastomozeaza cu arterele fesiere, obturatorie, epigastrica inferioara.
  Inferior triunghiul femural trece in santul femural – medial muschii adductori,
cvadriceps.

303. Anatomia chirurgicală a canalului femural. „Corona mortis”.

Treimea mediala a lacunei vasculare ce constituie spatiul dintre vena femurala si

ligamentul lacunar si contine tesut celular lax si ganglionul limfatic Rosenmuller –
Pirogov poarta denumirea de inel femural profund.(mai larg la femei) Prin acest spatiu
pot prolaba herniile femurale formind canalul femural.

Inelul femural profund delimitari:

 Anterior si superior- ligamentul inghinal

 Posterior si inferior- ligamentul pectineal
 Lateral- teaca venei femurale
 Medial- lig. Lacunar

Inelul femoral superficial corespunde cu hiatus saphenus si este acoperita de fascia

cribroasa

Peretii canalului femura:

 Anterior- foita superficiala a fasciei late

 Posterior- foita profunda a fasciei
 Lateral- vena femurala

Inelul femoral profund uneori e inconjurat de vase. Aceasta se observa in 25 % de cazuri

cind artera obturatorie isi ia inceputul de la artera epigastrica inferioara(de obicei
porneste de la a obturatorie porneste de la a iliaca interna). In asa cazuri lateral de
conul hernia e dispusa vena femurala, superior si medial artera obturatorie impreuna cu
ramura pubiana a arterei epigastrice inferioare. Aceasta localizare a vaselor poarta
denumirea de coroana mortii. In cazul in care vasele sunt lezate hemoragia nu poate fi
oprita.

304. Canalul obturator – pereţii, conţinutul, sintopia elementelor vasculonervoase

Delimitari:

 Superior-santul obturator al osului pubian

 Inferior- de membrana obturatorie si muschiul omonim
Orificiul intern al canalului se deschide in spatiul celular prevezical sau cel lateral al
bazinului. Orificiul extern se proiecteaza cu 1,5 cm mai jos de ligamentul inghinal si cu 2-
2,5 mai lateral de tuberculul pubian.

Prin canal trec vasele si nervul omonim

Artera obturatorie in canal sau la nivelul membranei obturatorii bifurca in ramuri

anterioara si posterioara. Ramura anterioara vascularizeaza muschii aductori ai coapsei
si se anastomeaza cu artera circumflexa femurala mediala. Ramura posterioara da
ramura acetabulara spre ligamentul capului femural si se indreapta pe suprafata
posterioara a coapsei unde se anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si ramurile
arterei circumflexe femurale mediale.

Ramurile n obturator inerveaza muschii aductori si gratios.

305. Topografia canalului vastoadductor (Hunter) - delimitarea, orificiile,

conţinutul, sintopia.

La virful triunghiului femural santul femural anterior trecind intre muschi se transforma
in canalul adductorilor sau femuropopliteu care e dispus in treimea inferioara a
femurului pina la fosa poplitee.

Delimitari:

 Lateral- m vast medial

 Medial-m adductor mare
 Anterior – membrana vastaductorie intinsa intre acesti 2 muschi
 Tot anterior canalul este acoperit de m croitor

Canalul are 3 orificii:

1. Prin orificiul superior din santul anterior femural intra artera femurala si n
safen, iese din canal v femurala. Se proiecteaza cu 16-17 cm mai sus de
tuberculul aductor al condilului medial al femurului
2. Prin orificiul inferior situat intre tendonul muschiului aductor mare si osul
femural fasele femurale patrund in fosa poplitee.
3. Orificiul anterior este situat in membrana vastoaductorie, prin el trece a si v
genus descendens si n safen(daca vasele si nervul trec separat atunci in
membrana vastoadctoria se formeaza citeva orificii)

Lungimea canalului- 6-7 cm

Comunicari:
  Superior- cu tesutul celular din triunghiul femural
 Anterior- cu stratul subcutanat al regiunii mediale a genunchiului
 Inferior- cu tesutul adipos al fosei poplitee si deci poate fi conductor al
colectiilor purulente din regiunea anterioara pe cea dorsala si invers.

In canal anterior si lateral de artera femurala trece n safen iar posterior si medial trece
vena femurala

306. Pachetul vasculonervos femural – proiecţia, componenţa şi sintopia.

Pachetul vasculonervos femural este alcatuit din a v si n femural.

A Femurala vine in triunghiul femural din lacuna vasculara situinduse putin mai lateral
de mijlocul ligamentului inghinal, aici artera poate fi comprimata pe pubis in caz de
leziuni , in acest punct se efectuiaza punctia si cateterizarea ei, medial de artera in
aceeaso teaca fasciala e dispusa vena, distal mai aproape de virful triunghiului femural
vena se amplaseaza dorsal de artera

Nervul femural e situat lateral de artera fiind delimitat de ea prin arcul iliopectineu si
fascia iliopsoatica. Iesind prin lacuna musculara nervul se ramifica, ramurile cutanate
perforeaza fascia lata si la marginea mediala a m sartorius ies in tesutul subcutanat,
ramurile profunde se incruciseaza cu ramurile arterei circumflexe femurale laterale si
inerveaza m cvadriceps si pectineu

307. Schema colateralelor a. femurale, segmente critice.

Ramuri colaterale:

Epigastrica superficiala

Circumflexa iliaca superficiala

Pudenda externa

Femurala profunda

308. Căi colaterale arteriale în ligaturarea a. femurale proximal de a. femurală

profundă.

309. Căile de difuzare a puroiului din lojele fasciale ale coapsei.

310. Anatomia topografică a regiunii fesiere – stratigarfia, vase şi nervi, spaţii
celulare.

Limite:

superior: creasta iliaca

Inferior: plica fesiera

Interna: linia mediana a sacrului si coccisului

Externa: linia ce uneste spina iliaca antero-superioara cu marele trohanter al femurului

Puncte de reper: trohanterul mare, tuberul ischionului si spina iliaca posterioara.

Statigrafie

Pielea:

Groasa, contine multe glande sebacee

Prin septuri fibroase se uneste cu fascia subiacenta

Stratul celuloadipos subcutanat este evident si consta din 2 straturi: superficial si

profund

Massa adiposa lumboglutealis – in portiunea superioara a regiunii fesiere, unde cele 2

straturi se contopesc

In tesutul subcutanat sint situate ramificarile arterei fesiere si ale nervilor clunium
superior, medii, inferiores

Fascia proprie

Placa groasa constituita din fibre groase de tesut conjunctiv

Superior ea continua in fascia proprie lombara, iar inferior trece in fascia lata a coapsei

Prelungirile fasciei proprii despart muschiul fesier mare in fascicule separate, care
contribuie la limitarea proceselor purulente.

Muschii se dispun in 3 straturi:

Superficial – fesierul mare

Mediu – fesierul mediu, piriform, obturator intern, gemeni(superior, inferior), patrat al

femurului

profund – sus: fesierul mic, jos: obturator extern

Vase si nervi

Vin din cavitatea bazinului mic prin orificiile:

Suprapiriform: trece pachetul vasculonervos fesier superior

Infrapiriform: pachetul vasculonervos al fesierului inferior, si vasele rusinoase interne,

nervii - sciatic, rusinos si cutanat posterior al femurului.

Artera fesiera superioara

scurta, fixata de os pe marginea incizurii ischiadice, ramurile ei sunt inconjurate de un

plex venos

se bifurca in ramura superioara si profunda (anastomozeaza cu artera fesiera inferioara)

alimenteaza muschii fesieri

In caz de leziuni, ea ramine larg deschisa, contractindu-se se retrage in spatiul celular

lateral al bazinului.

Hemoragia se opreste cu greu si de aceea se recurge la ligatura ramurii posterioare a

arterei iliace.

Nervul fesier superior e dispus exterior de vase, trecind prin muschiul fesier mare si mic.

311. Topografia orificiilor supra- şi infrapiriforme în regiunea fesieră – limitele,

conţinutul.

La trecerea m piriform prin orificiul sciatic mare il imparte in 2 orificii suprapiriform si

infrapiriform. Prin orificiul suprapiriform trece pachetul vasculonervos superior format
din a v si n fesiera superioara iar pri orificiul infrapiriform trece pachetul vasculonervos
inferior de asemenea vasele rusinoase interne, nervii sciatic, rusinos si cutanat posterior
al femurului.

312. Căile posibile de răspândire a puroiului din regiunea fesieră.

313. Articulaţia coxofemurală – structura, ligamentele, vascularizaţia, inervaţia.

Capsula articulara

- este foarte densa si foarte rezistenta

- se intinde de la nivelul circumferintei acetabulului pana la colul femural

- este alcatuita din fibre circulare si longitudinale care formeaza un colier in jurul colului
femural, cunoscut drept zona orbiculara.

- fibrele sale sunt consolidate prin intermediul a trei ligamente: ligamentul femural,
ligamentul pubo-femural si ligamentul ischio-femural.

2.Ligamentele

- ligamentul ilio-femural este portiunea ingrosata a capsulei articulare, care se intinde

de la spina iliaca a osului iliac pana la linia inter-trohanterica femurala, linie care separa
cele doua trohantere.

- ligamentul pubo-femural este o alta parte ingrosata a capsulei articulare care se

intinde de la nivelul partii pubiene a circumferintei acetabulului pana la colul femural.

- ligamentul ischio- femural leaga peretele ischiatic al acetabulului de colul femural

- ligamentul capului femural: are aspectul unei benzi triunghiulare plate, intinsa de la
nivelul cavitatii acetabulului pana la fateta capului femural: foveea capitis.

- ligamentul transversal al acetabulului este foarte rezistent, sustinand labrumul

acetabular si este legat de ligamentul capului femural si de capsula articulara.

3.Labrumul acetabular

- este un inel alcatuit din cartilaj fibros si fixat pe circumferinta acetabulului.

Rezistenta capsulei articulare si modul in care femurul este inserat in acetabul, inclusiv
muschii care il inconjoara au ca efect o stabilitate extraordinara a articulatiei
coxofemurale. Sunt permise miscari in trei planuri, ca urmare a formei sferoide a acestei
articulatii:

- flexia

- extensia

- abductia

- rotirea

Aceste miscari sunt insa limitate in amplitudine in functie de adancimea acetabulului.

Reteaua articulara este formata din arterele circumflexe mediala si laterala femurale –
ramuri din a femurala profunda, sin de a obturatorie. Refluxul venos are loc in venele
profunde ale femurului si bazinului. Capsula articulara este inervata de nn obturatorius,
femoralis si ischiadicus.

314. Căile posibile de răspândire a puroiului din articulaţia coxofemurală.

Colectiile purulente se raspindesc datorita locurilor slabe ale capsulei articulare (2 la nr.
Ex 17 jos )

315. Anatomia topografia a n. sciatic, linia de proiecţie, raportul cu formaţiunile

anatomice pe

parcurs.

Nervul sciatic este insotit de a. Comitans n. Ischiadici ambii incorporati in teaca

fasciomusculara . In treimea superiara a coapsei nervul este situat sub fascia lata lateral
de capatul lung al bicepsului, in treimea medie este acoperit de capul lung a acestul
muschi iar in treimea inferioara se dispune intre biceps si semimembranos.

La intrarea in fosa poplitee n. Se afla median intre mm semitendino,

semimembranos si in lateral- biceps femural. La marginea superioara a fosei
poplitee n bifurca in
 N tibial – care trece prin mijlocul fosei poplitee
 N peroneu comun- mcare este paralel cu tendonul bicepsului brahial

316. Topografia regiunii posterioare a genunchiului, fosa poplitee, limitele,

conţinutul, răspîndirea puroiului.

Stratigrafia:

1-pielea mobila

2-tesut subcutanat(r.din n.cutanat femural posterior,safen si cutanat sural

lateral,v.safena

magna et parva)

3-fascia proprie(acopera spatiul celuloadipos si formeaza canalul Pirogov)

4-plan profund=fosa poplitee

delimitari:
-Supero-medial-m.semimembranos et semitendinos

-Supero-lateral-tendonul m.biceps

-Infero-lateral-capul lateral al m.gastrocnemian

-Infero-medial-capul medial al m.gastrocnemian

Raspindirea puroiului

-In loja anterioara si laterala a gambei- prin canalul

musculoperonier superior

-In canalul cruropopliteu-pe traiectul a.n.v.tibiale

posterioare

-In regiunea anterioara a coapsei-prin canalul adductor

-In loja posterioara a coapsei-pe traiectul n.tibial

317. Proiecţia şi sintopia formaţunilor pachetului vasculonervos popliteu.

Artera poplitee

. ORIGINE La nivelul inelului celui de-al treilea adductor continuă a. femurala

 2. TERMINARE La nivelul inelului m. solear 2 ramuri :

Artera tibiala anterioara

Trunchi arterial tibio-peronier

 3. TRAIECT SI RAPORTURI în lungul spatiului popliteu – raporturi cu: vena poplitee

nervul sciatic popliteu intern cu peretii spatiului popliteu cu articulatia

genunchiului

 RAMURI COLATERALE

 1. A. articulare superioare: interna, externa (cerc arterial perirotulian)

 2. A. articulara mijlocie

 3. A. articulare inferioare: interna, externa

318.Căile de raspîndire a puroiului din fosa poplitee.

Canalul musculoperoneus superior – în loja anterioară şi laterală a gambei;

Pe traiectul a.v.n. tibialis posterior în canalis cruro-popliteus

Princanaluladductorius–regiuneaanterioară

a coapsei.

Pe traiectul n. tibialis – ascendent – loja posterioară a coapsei.

319.Topografia articulaţiei genunchiului

Genunchiul- portiunea dintre coapsa si gamba ce are ca limite 2 linii orizontale ce trec:

-proximal-cu 2 degete superior de baza patelei;

-distal-prin tuberozitatea tibiei.

Este impartit intr-o regiune anterioara si una posterioara de planul frontal format din 2
linii verticale prin ambii epicondili ai femurului.

320.Lojele fasciale ale gambei, conţinutul, muşchii, vasele şi nervii (desen-schemă).

În regiunea anterioară deosebim 2 loje fasciomusculare:

-anterioară: m. Tibial anterior, mai lateral extensor lung al degetelor, între ei inferior-
extensor lung al halucelui .

Artera tibială anterioară

2 vene omonime

Nervul peronier profund situat pe membrana interosoasă

-laterală: m. peroneu lung şi scurt

Loja musculară superficială :

M. Gastrocnemian cu capetele lateral şi medial

M. Solear

M. Plantar

Loja musculară profundă cuprinde după consecutivitatea:

-medial: m. flexor lung al degetelor;

-lateral: m. flexor lung al halucelui;

-anterior între ele: m. tibial posterior

- a. v. n. tibial posterior

321.Anatomia topografică a regiunii posterioare a gambei – formaţiuni fascio-

celulare, canale, vase şi nervi.

322.Topografia regiunii anterioare a gambei – muşchii, vasele, nervii.

323.Anatomia chirurgicală a canalului cruropopliteu (Hruber) – limitele, orificiile,

conţinutul.

Se afla intre straturile superficial si profund de muschi si are urmatorii peretii:

• anterior-m.tibial

• posterior-m.flexor lung al degetelor,m.flexor lung al halucelui, m.solear

-Orificiul de intrare-intre arcus tendineus, m.solear si m.popliteus.Intra a. si v.poplitee si
n.tibial

-Orificiul superior de iesire-in membrana interosoasa.Trece a.tibiala anterioara.

-Orificiul inferior de iesire- posterior de m.tibial posterior si anterior de tendonul

calcanean.Conduce pachetul vasculonervos tibial posterior in santul maleolar medial

324.Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.

Superior e situat între: m. Tibial anterior şi extensor lung al degetelor

Inferior e situat între : m. Tibial anterior şi extensor lung al halucelui

Pachetul vasculo-nervos al lojei anterioare este reprezentat de către:

Artera tibială anterioară

2 vene omonime

Nervul peronier profund situat pe membrana interosoasă

325.Topografia canalelor musculoperoniere superior şi inferior, limitele, conţinutul.

Canalul musculoperoneu superior prezintă un orificiu de intrare şi două de ieşire :

orificiu de intrare (localizat la marginea internă a fibulei, 3 cm distal de capătul

proximal al fibulei) Intra n. Peroneus comunis

orificiul superior de ieşire (localizat la marginea internă a fibulei 6-7cm distal-anterior

de capul fibulei) iese n. peroneus profundus

orificiul inferior de ieşire (localizat la marginea antero-laterală a gambei, 10-11cm mai

sus de apexul maleolei laterale) iese n. peroneus superficial

Canalis musculoperoneu inferior (Hyrtl) ( un orificiu de intrare şi două de ieşire) : pereţii:

- anterior- m.tibial posterior;

-posterior – m. Flexor lung al halucelui;

orificiu de intrare (localizat între m. Tibialis posterior et m. Flexor hallucis longus)
Intra a.v. Peronea

orificiul superior de ieşire (localizat în membrana interosea) iese rr. Perforantes a.
peronea

orificiul inferior de ieşire (m. Flexor lung al halucelui şi fibula) ramurile terminale ale
a. Peronea (r. Malleolare mediale).

326.Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial posterior.

Pachetul este situate in canalul cruropopliteu (-anterior=osul fibular si m. tibial

posterior, -posterior-m. flexor. Lung al degetului mare.)

Este constituit din:

• A. tibiala poserioara (ramifica artera peroniera, care se indreapta in canalul

musculoperonier inferior)

• 2 vene omonime

• N. tibial ( este dispus lateral pe vase)

327.Sistemul venos superficial şi profund al gambei, rolul lor în refluxul venos în
condiţii normale şi patologice.

Cond. Normale- deoarece Prin venele profunde re lor reflux de singe venos a circa 90%,
iar prin venele superficiale 10%

Caz de patologie- acestea au valve care restabilesc fluxul.

328.Prin ce se manifestă dereglările funcţionale în lezarea nervilor tibial şi peronier?

LEZAREA NERVULUI TIBIAL

Bolnavul nu poate să se ridice în vârful degetilor, nu poate bate tactul cu călcâiul, în
mers se sprijină pe călcâi. Atrofiile musculare interesează baza posterioară a gambei cu
apariţia atitudinii în gheară – “degete în ciocan”. Reflexul achilian este abolit.
LEZAREA NERVULUI PERONEU COMUN

Se produce atitudinea de “picior în valgus ecvin”. Paralizia de nerv peroneu duce la
imposibilitatea extensiei piciorului şi a degetelor piciorului, nu poate sta în călcâi.
Mersul devine stepat, bolnavul trebuie să flexeze gamba în mod exagerat, atunci când
păşeşte, pentru ca, să nu se împiedice de propriul său picior bolnav. Diminuă sau dispar
reflexele achilian şi medioplantar.

329.Enumăraţi formaţiunile vasculonervoase superficiale în regiunea gleznei

(talocrurale).

Vascyularizatia:

A.tibilă anterioară, posterioară, peronieră

Inervaţia :

lateral-n.sural; medial-n.safen; anterior- n.peronier profund

330.Topografia canalului maleolar medial, limitele, sintopia formaţiunilor anatomice.

Intre reticulum musculorum flexorum si osul calcaneu . de aici pornesc septuri care
imaprate canalul in patru canale osteo-fibroase.

• Tendon m. tibialis post.

• Tendon m. flexor haluci long.

• Anterior- Vasa tibialis post. , 2 vene omonime, si posterior-n.tibialis

331.Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos dorsal al piciorului

epropriuzis.c

Sunt situate în teaca fascială a stratului mediu de muşchi şi reprezentate de a.dorsală a
piciorului,v.omonime şi n.peronier profund.
332.Canalele, şanţurile şi lojele fasciale ale regiunii plantare a piciorului.

Loja medială: mm. abductor hallucis brevis, flexor hallucis brevis, tendo m. adductor
hallucis et flexor hallucis longus.Procesul purulent poate difuza atît in loja posterioară
cît şi în cea mijlocie.

 Loja laterlă: mm. abductor dugiti V, flexor digiti minimi.

 Loja medie: se repartizează în compartimentul superficial (m. Flexor digitorum brevis
et m. lumbricales) şi cel profund (m. Flexor digitorul longus, m. qvadraturs plantae et m.
adductor hallucis)

333.Articulaţiile Şopar şi Lisfranc – importanţa practică.

Au importanţe mari în intervenţiile chirurgicale;

Art.transversa a tarsului (Chopart) după înlăturarea lig.bifurcat (lig.cheie) e posibilă

înlăturarea liberă a porţiunii distale a piciorului;

334.Zonele de comprimare a trunchiurilor arteriale pe extremitatea inferioară în caz

de hemorogii profuze

Pe a. Dorsalis pedis (linia de proiecţie: mijlocul dintre maleole şi spaţiul interdigital I).

335.Deplasarea fragmentelor osoase în fractura osului femural în 1/3 inferioară

(epicondiloidală).

Fragmentul distal se deplaseaza medial si posterior. De aceea exist ariscul lezarii

pachetului vasculonervos popliteu.

336.Poziţia fragmentelor osoase în fractura de col femural.

• Apar dupa cadere pe trochanterul mare, contractia musculara deplaseaza

fragmentele distal, proximal si in rotatia externa, iar trochanterul amjor se deplaseaza
superior de linia Rozer-Nelaton.
337.Anastomozele a. poplitee (desen).

338.Cauza dereglărilor de consolidare osoasă în treimea distală a osului tibial.

339.Particularităţile circulaţiei sanguine colaterale în sistemul arterial şi venos al

gambei.

340.Lojele fasciocelulare a gambei şi căile de difuzare a puroiului.

Spaţiul celular din canalul cruropopliteu prin orificiul superior comunica cu fosa poplitee
şi apoi pe parcursul pachetelor vasculo-nervoase cu spaţiile celulare proximale ale
regiunii proximale ale coapsei şi regiunii fesiere,pe parcursul arterei tibiale anterioare
comunica cu loja musculară anterioară iar pe parcursul arterei tibiale posterioare şi
arterei fibulare cu ţesutul subcutanat, în inferior prin canalul maleolar medial cu spaţiul
celular mijlociu al plantei

Probleme de situatie

1. A fost operat un bolnav cu un flegmon subdeltoidian. În timpul deschiderii

flegmonului,

efectuării contrainciziei pe marginea posterioară a m. deltoidian a fost lezat un nerv

care a adus la dereglări motorii. Care nerv a fost lezat şi care dereglări motorii au
survenit?

A fost lezat nervul axilar va fi perturbata inervatia regiunii posterioare a bratului si

anume a muschiului deltoid sirotund mic

2. A fost spitalizat un bolnav cu luxaţia umărului cu dureri puternice. La

examinare s-a constatat deplasarea capului humerusului în direcţie anteroinferioară.
Care nerv a fost compresat?

Este compresat nervul axilar se poate atrofia muschiului deltoid ce are impotenta
functionala.

3. ! Pe parcursul reviziei şi toaletei unei plăgi profunde în regiunea axilară s-a

constatat o ruptură a arterei axilare mai distal de ramura ei subscapulară. Care va fi
circuitul colateral la ligaturarea arterei axilare la acest nivel?

Se va efectua de artera dorsala a scapulei

4. La un bolnav cu fractura osului humeral la nivelul colului chirurgical a fost

diagnosticată o hematomă masivă în spaţiul subdeltoidian. Lezarea căror vase a
cauzat formarea hematomului?

In acest caz va fi lezata artera circumflexa anterioara si posterioara

5. Unul dintre simptomele principale e „mîina balanţă” ca urmare a

paraliziei extensorilor carpiradial, carpiulnar, digitali. Care nerv a fost lezat?
Este lezat nervul radial si se mai spune si nervul extensoar al membrului superior
6. !S-a stabilit diagnosticul: flegmon profund în treimea medie-distală a
antebraţului. Indicaţi şi argumentaţi calea de răspândire a puroiului din acest spaţiu?

7. E indicată ligaturarea arterei brahiale pe traiect în treimea medie a braţului.

Enumeraţi straturile care trebuie incizate şi determinaţi sintopia vaselor brahiale şi
nervului median la nivelul indicat.

Se va sectiona pielea , stratul celular subcutanat, fascia superficiala, pe o sonda canelata

se deschide peretele anterior al tecii muschiului biceps si se indeparteaza lateral. Prin
peretele posterior , subtire si transparent al tecii fasciale se vede nervul median, situat
pe artera.

8. E stabilit diagnosticul: adenoflegmon cubital superficial. Indicaţi

localizarea exactă a ganglionilor limfatici cubitali superficiali.

Sunt in numar de 2-4 si sunt plasati deal lungul venei bazilice si colecteaza limfa de pe
fata mediala si anterioara a miinii si antebratului. Vasele eferente profunde ale acestor
ganglioni se unesc cu vasele profunde impreuna cu care merg spre gangl axilari.

9.În care spaţiu adipos al antebraţului poate pătrunde infecţia în caz de tendovaginită
purulentă a tecilor sinoviale-radială sau ulnară?

Canalul radial al antebratului ?

10.Bolnavului ce suferă de tendovaginită a degetului doi a mîinii i-a fost prescris un

tratament conservativ, dar fără efect - a doua zi starea bolnavului s-a agravat. Apoi
bolnavul a fost supus unei intervenţii chirurgicale. La locul afectat, afară de puroi, s-a
constatat şi necroza tendonului respectiv. Care particularităţi structurale ale degetului
au condiţionat această complicaţie?

11.În regiunea proximală a eminenţei tenare la un copil a fost stabilită o plagă

secţionată de dimensiuni 0,8x1,6cm. La examinarea bolnavului ş-a constatat o
dereglare esenţială a funcţiei de opunere a policelui. Care formaţiuni anatomice au
fost lezate?

N median(ramura motorie ) , m oponens

12.Bolnavului ce suferă de tendobursită a degetului mic (inflamaţia tecii sinoviale
ulnare) i s-a efectuat o incizie longitudinală prin mijlocul eminenţei hipotenare. La
deschiderea lojei mediale tendonul flexorilor şi puroi nu s-a depistat, starea
bolnavului s-a agravat. În care lojă a palmei sunt dispuse tendonul flexorilor degetului
mic şi bursa sinovială ulnară?

Loja hipotenara

13.La policlinică s-a adresat un bolnav cu dureri pulsătoare în falanga distală a

policelui, temperatură ridicată, dureri şi noapte nedormită. Apreciaţi diagnosticul şi
determinaţi tratamentul chirurgical

Panaritiu subcutanat se recomanda incizia anterocolaterala sau in forma de crosa.. rana

se dreneaza .

14.La efectuarea herniotomiei femurale s-a produs o hemoragie profuză din marginea
medială a inelului femural intern. Ce vas a fost lezat?

Vena femurala

15.Chirurgul a ligaturat artera femurală mai proximal de originea arterei profunde a

coapsei. Argumentaţi căile colaterale de vascularizare a membrului inferior în acest
caz.

Ligaturarea arterei trebuie efectuata mai jos de a femurala profunda daca este
legaturata mai proximal de aceasta artera frecvent provoaca gangrene. Circulatia
colaterala se restabileste prin anastomose dintre artera fisiera si a circumflexa femurala
laterala, deasemenea prin anastomose dintre a fisiera inf si a circumflexa femurala
medial.

16.! Bolnavul s-a adresat cu dureri acute în regiunea fesieră. S-a constatat flegmon
sub muşchiul gluteu mare. Indicaţi căile posibile de difuzare a puroiului.

Colectia purulenta se difuzeaza la fosa ischiorectala pe calea prelungirii posterioare a

fosei determina tenesme rectale sau vezicale prin propagarea infectiei la viscerele
respective.

17. Bolnavul suferă de afecţiune purulentă în articulaţia coxofemurală. Indicaţi

căile posibile de migrare a puroiului prin locurile slabe ale capsulei articulare.

Locurile slabe ale articulatiei se afla intre ligamentele ei. Un loc slab se afla intre lig.
pubofemural si iliofemural, rupind aceasta portiune a capsulei colectia purulenta se va
raspindi in teaca fasciala a muschiuluii iliopsoas, in bursa iliopectineea.
Al doilea loc slab eset situat in regiunea posteroinferioara a colului femural sub
marginea inferioara a ligamentului ischiofemural. Trecind prin acest loc slab colectia
purulenta din cavitatea articulara se extinde pe parcursul tecii obturatoirii externe spre
suprafata mediala a coapsei, de aici prin canalul obturator puroiul poate difuza in
cavitatea bazinului mic iar pe parcursul obturatorului extern si a vaselor circumflexe
femurale mediale – in regiunea fesiera. Mai departe de sub marginea inferioara a
fesierului mare colectia purulenta poate difuza pe fata posterioara a coapsei.

18. Accidentatul s-a adresat medicului cu o rană contuză adîncă în regiunea fosei
poplitee. La examinarea plăgii s-a constatat lezarea arterei poplitee, care a fost
ligaturată de chirurg, utilizînd in acest scop calea de acces prin fosa Jobert. Numiti
straturile, limitele fosei şi argumentaţi căile colaterale, de circulaţie sangvină din
punct de vedere anatomic şi funcţional.

Localizata pe partea mediala a articulatiei genunchiului,permite accesul spre fosa

poplitee si anume la a.poplitee.

Delimitari:

-inferior-suprafata superioara a condilului femural

-medial si capul medial al m.gastrocnemian

-superior-m.sartorius

-anterior-tendonul m.adductor magnus

-posterior-tendonul mm.semimembranos,semitendinos et gracilis

19. În timpul examenului clinic la un bolnav, cu o plaga contuză a gambei la

nivelul capului fibulei, e depistată poziţia piciorului propriu-zis, aflîndu-se în flexie
maximală şi supinaţie. Ce nerv e lezat?

N.tibial ?

20. La un bolnav cu flegmon în fosa poplitee s-a depistat puroi în loja

osteofibroasă anterioară a gambei. Argumentaţi calea de răspîndire a puroiului în
acest spaţiu fasciocelular.

21. La secţia de traumatologie a fost spitalizat un bolnav cu fractură închisă a

ambelor oase ale gambei în treimea medie cu deplasarea fragmentelor. Argumentaţi
deplasarea fragmentelor, luînd în consideraţie acţiunea grupelor de muşchi.
22. La un bolnav cu artrită purulentă în articulaţia genunchiului afecţiunea s-a
complicat cu un flegmon în regiunea profundă a gambei. Numiţi căile posibile de
difuzare a puroiului.

Pe parcursul vaselor femurale pri care fosa poplitee comunica cu canalul adductorilor si
triunghiul femural si pe parcursul vaselor poplitee si a n tibial- cu regiunea posterioara a
gambei.

23. Unui bolnav cu insuficienţă coronariană i-a fost propusă operaţia şuntarea
aortocoronariană. Care vene de la gambă se pot folosi în acest scop în calitate de
grefe?

Venele safene mare si mica

24. Medicul a decis ca în infuzie intravenoasă să utilizeze un vas din regiunea

articulaţiei talocrurale. Numiţi vasul mai potrivit şi topografia lui.

Vena tibiala posterioara

25. Pe suprafaţa plantară în porţiunea ei laterală e localizată o plagă profundă a

ţesuturilor moi. În scop de hemostază a fost ligaturată a.plantară laterală, însă
hemostaza n-a fost completă. Numiţi alte artere din care e posibilă hemoragia în cazul
dat sau anastomoze.

trebuie legaturata a plantara mediala? cu a plantara laterala se anastomozeza si

formeaza arcul arterial plantar

27. A fost stabilit diagnosticul flegmon al lojei plantare medii. Indicaţi căile potenţiale
de răspîndire a puroiului.

 Trecerea in lojele laterale ale plantei , pe calea lizei purulente a asepturilor

faciale sau pe calea scurgerii dea lungul acestor tendoane care penetreaza
aceste septuri.

 Pe dorsul plantei, dea lungul ramus plantaris profundus a. dorsalis pedis

 Prin canalis malleolaris in loja fasciala profunda acoapsei

 In spatiile interdigitale, dea lungul mm lumbricales, si a caput oblicuum m

adductor pollicis.
28. Unui bolnav cu o plagă contuză în regiunea axilară şi hemoragie profuză i s-a
aplicat o ligatură pe artera respectivă mai distal de artera subscapulară. Ce complicaţii
pot să apară în legătură cu oprirea fluxului arterial şi care este cauza lor
determinantă?

29. La un bolnav cu fractura osului humeral la nivelul colului chirurgical lipseşte

abducţia braţului. Care e cauza?

 Traumarea nervului median

30. A fost spitalizat un copil cu fractura osului humeral în treimea medie. La
examinarea bolnavului s-a constatat o paralizie a grupurilor de muşchi posteriori şi
laterali ai braţului şi antebraţului. Care nerv a fost lezat?

 N ischiadicus

 N obturatorius

31. La bolnav după amputarea antebraţului în treimea inferioară a apărut durere
fantomă în regiunea policelui. Argumentaţi cauzele apariţiei acestor dureri. Tactica
chirurgului.

Durerea fantomă poate fi influențată de: stresul emoțional, schimbările climaterice,

senzația de frig, stimularea mișcării, necesitățile fiziologice. Durerea fantomă apare cu
atât mai frecvent, cu cât pacientul avea dureri un timp mai îndelungat imediat în
perioada premergătoare intervenției chirurgicale. Din acest motiv durerea fantomă mai
poate fi exprimată și prin termenul memoria durerii. 

Terapie: Durerea fantomă apare mai rar dacă persoanele afectate primesc un tratament
adecvat împotriva durerii înainte de intervenția chirurgicală sau dacă anumite
intervenții chirurgicale sunt efectuate sub anestezie generală.
Este un fenomen cunoscut, că durerea fantomă poate fi redusă prin utilizarea unei
proteze potrivite. În acest caz nervii ai pielii trimit un feedback pozitiv creierului.
32. După trepanarea apofizei masteidione, la bolnav a apărut pareza musculaturii
mimice a feţei în partea corespunzătoare. Cauza apariţiei acestei complicaţii, greşala
chirurgului?

 Afectarea nervului facial….??????

33. La bolnav, după o traumă închisă în regiunea temporală, s-a diagnosticat hematon
intracranial epidural. Radiologic s-a constatat că osul e intact. Sursele hematomului?
Mecanismul dezvoltării acestei complicaţii?

Apare când artera se împarte între suprafața exterioară a dura mater și craniu. Apoi,
sângele se scurge între dura mater și creier și formează o masă care apasă țesutul
creierului. Cei mai mulți oameni devin somnoroși și cu frică comatoasă după traumă.
Totuși, unele persoane pot rămâne inconștiente. Dacă nu este cerut un tratament rapid,
hematomul epidural poate fi letal.

34.În timpul efectuării trepanării apofizei mastoidiene în caz de mastoidă purulentă,
chirurgul a depăşit limitele triunghiului de trepanaţie. S-a produs o hemoragie
puternică, determinaţi cauza hemoragiei.

 Lezarea arterei occipitale sau a venei occipital care se afla mai lateral de artera