Introducere in Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii
spiritului uman, constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor
dialectica. Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-
dragoste, sophos – intelepciune. Filosofia este modul de asimilare a lumii, este
instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cu
asa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a
intelege ce prezinta lumea, care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in
aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea
Filosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre
lume este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui
in lume, este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om si raportul fata
de aceasta lume. Fundamentarea conceptiei despre lume si este filosofie. Ea e
nucleul conceptiei despre lume si procesul de formare a ei.
2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma
maximal generalizata tabloul lumii, omului si interactiunii lor. Obiectul filosofiei
este generalul in sistemul “lume-om”. La rindul sau acest sistem este compus din 2
subsisteme distincte : lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar
interactiunea laturilor 4 aspecte: ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-
practic. Filosofia este o stiinta complexa, care trebuie sa dee raspuns la multe
problem de aceea in filosofie intra asa discipline ca ontologia, gnoseologia,
antropologia, sociologia, etica, estetica.
In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si
existentei omului. In obiectul filosofiei nu se include tot generalul din existent
materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu
lumea. Altfel spus, obiectul filosofiei contine acel general din realitatea materiala
care ii ajuta omului in formarea conceptiei despre lume. Si daca problemele
conceptual sunt specific ( ce prezinta lumea in intregime? Ce este omul? Ce este
adevarul?) atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.
3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta
este diversa, din cauza ca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la
fel sunt diverse, apoi si filosofia se evidentiaza in mai multe domenii de
cunoastere:
Ontologia – stiinta despre existent
Gnoseologia – stiinta despre teoria cunoasterii
Antropologia – stiinta filosofica despre om
Logica – stiinta despre formele gindirii
Etica – stiinta despre morala
Estetica – stiinta despre arta, gustul artistic
Praxiologia – stiinta despre activitatatea practica a omului
Toate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de
intilnit system filosofic unde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim
doar citeva, in dependent de interesul filosofic dat si doar in 3 sisteme am putea sa
le intilnim ca o integritate complexa : sistemul lui Aristotel, sistemul lui Toma
d’Aquino, si a lui Hegel in epoca moderna.
4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului
Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si
mituri nesistematizate. Miturile erau principalele modalitati de explicare a
realitatii, serveau ca paradigm a activitatii umane. Mitul este o legenda, o
povestire, o istorie sacra despre aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor si
eroilor. Mitul descopera o taina, arata careva forte supranaturale care aveau o
comportare exemplara. Miturile sunt niste evenimente care niciodata nu s-au
intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore a ceea ce este imposibil de a
explica cumva.
Se deosebesc urmatoarele mituri : despre animale, despre fenomenele cereti,
cosmogonice si antropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre
zamislirea neprihanita, despre zei murind si inviind. Miturile se transmiteau din
generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa o legenda, sufletele
stramosilor strict supravegheau executarea miturilor si aspru pedepseau pt
incalcarea poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea mai multe
functii, asigura succesiunea spiritual a generatiilor, consolida un anumit system de
valori, mentinau un anumit comportament in societate.
5.Caracterizati succint esenta conceptual a religiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si
credinte primitive formulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din
impartirea lumii in : cea naturala si supranaturala. Specific pentru aceasta
conceptie este nu numai admiterea existentei unei forte supranaturale, dar si
atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este supranaturala este adevarata lume, ca
este primordial si determina lumea naturala si sociala. Lumea supranaturala, ori
divina, dirijeazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. Toate fenomele si procesele
realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.
6.Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta?
Filosofia şi ştiinţa reprezintă două moduri distincte de a pune probleme teoretice.
O deosebire importantă între filosofie şi ştiinţă constă în aceea că fiecare filosof
trebuie să-şi pună problema metodei încă o dată,în timp ce omul de ştiinţă are la
dispoziţie un repertoriu de metode în care are încredere ca într-un dat de mai
presus de el. Aspirând la întemeiere,fiecare filosofie va căuta începutul fără de
presupoziţii,sărind din acesta "printr-un act de optare,ce echivalează cel puţin cu o
anticipaţie de natură metodologică". Metoda nu se poate justifica originar în chip
eficient ,ci "se legitimează mai mult de facto , prin puterea ei de a organiza datele
cunoaşterii şi de a clădi o lume".Filosofii pot opta fie pentru purismul
metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru expansiune metodologică
(ca Platon, Plotin).O altă diferenţiere între ştiinţă şi filosofie pe baza discursului
popperian s-ar putea face în ce priveşte termenul de "adevăr".Ştiinţa nu e
episteme,ea nu atinge adevărul ,ci utilizează acest termen în sens de normă, de
limită ideală în procesul cunoaşterii .Filosofia în schimb clădeşte adevărul în timp
ce-l dezvăluie. Stiinta este concepută ca o serie de soluţii date unor probleme.
Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflecţii trebuie să se constituie ca creatie
universală, integrală, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universală,
trebuie ca filosofia să-ţi asume constitutiv obligaţia de a se confrunta cu orice
problemă. Aceasta însă presupune un risc. Există posibilitatea ca lumea să fie o
problemă în sine insolubilă. Pentru filosofare are primat conştiinţa problemei, iar
nu soluţia, care se poate să nu fie dată la un moment dat. Pragmatismul, în cadrul
căruia o problemă insolubilă nu este problemă, nu este considerat de Ortega
filosofie , ci “teoria sinceră în care se exprimă modul cognitiv al ştiinţelor
particulare.

1.Analizaţi următorele citate:

1.(Democrit) Filozofia este medicina sufletului.
Cei fără minte se iau după cîştigurile norocului, pe cînd cei care ştiu astfel de
cîştiguri, se iau după filozofie.
2.(Platon) Dacă întîlnesc filozofia la un tînăr, îl admir, găsesc că-i şade bine, în tot
cazul mă găndesc că am de-a face cu un om liber. În schimb, dacă nu-l văd
filozofînd, îl socot lipsit de sentimentalul libertăţii şi incapabil de a face cumva
într-o direcţie un lucru frumos şi nobil.
3.(Im. Kant) Nu se poate învăţa filozofia, se poate doar învăţa să filozofezi.
4.(A. Camus) A hotărî dacă viaţa merită sau nu să fie trăită înseamnă a răspunde la
problema fundamentală a filozofiei.

! Continuati fiecare cu cite o expresie a marilor filosofi

2.Concepţia este (indicaţi varianta corectă):

totalitatea de idei despre lume în întregime;
cunoştinţele dobîndite pe parcursul vieţii;
însuşirile generale şi relaţiile realităţii obiective.
3. Indicaţi tipurile de concepţii din perspectiva istorică:
a) mitologică
b) antică
c) religiosă
d) filosofico-ştiinţifică

4. Indicaţi laturile principale în problema fundamentală a filosofiei:

Axiologică
Ontologică
Metodologică
Gnoseologică

Va doresc succes!