LECŢIA 1 – Hiragana şi Katakana

PARTEA ÎNTÂI

A1 Scrierea
1

Bifaţi þ fiecare căsuţă după ce veţi fi învăţat:

ce sunt şi cum se scriu semnele fonetice silabice ale sistemului de
scriere japonez: hiragana şi katakana;
cum se prelungesc vocalele în cele două sisteme de scriere;
modalitatea de notare a consoanelor sonore şi a sunetului „p”;
cum se dublează consoanele;
despre sunetele compuse cu ajutorul semnelor micşorate ya, yu, yo.

Începem studierea limbii japoneze cu prezentarea sistemului japonez de scriere care, datorită
2 specificului său, necesită a fi discutat mai pe larg.

Sistemul japonez de scriere este alcătuit din două subsisteme fundamentale de semne:
kanji – semne ideografice împrumutate în secolul al V-lea din China şi kana – semne silabice
create în Japonia în secolul al IX-lea. Japonezii au preluat de la chinezi scrierea, care nu
se potrivea cu structura limbii lor. Pentru a înlesni transcrierea, au creat pe baza semnelor
ideografice propria lor scriere silabică.

Kana cuprinde două silabare: hiragana şi katakana. Ambele au câte 46 de semne şi notează
aceleaşi silabe, dar îndeplinesc funcţii diferite, după cum vom vedea mai departe.

În limba japoneză contemporană, semnele kanji servesc la notarea rădăcinii cuvintelor (de ex.
a substantivelor, verbelor sau adjectivelor), iar semnele hiragana – la scrierea desinenţelor
lor gramaticale şi a numeroaselor particule. În schimb, semnele katakana transcriu cuvinte şi
nume proprii de provenienţă străină.

Iată un exemplu de transcriere a unei propoziţii japoneze, în care întâlnim cele trei tipuri de
scriere: kanji, hiragana şi katakana:

私は よく 喫茶店で アイスクリームを 食べます。

Watashi wa yoku kissaten de aisukurīmu o tabemasu. – Mănânc deseori îngheţată la cafenea.

semnele kanji: 私, 喫茶店, 食

semnele hiragana: は よくでをべます
semnele katakana: アイスクリーム
Pentru transcrierea fonetică a limbii japoneze, general folosit este sistemul de transliteraţie
englez Hepburn, care foloseşte alfabetul latin, numit în japoneză – rōmaji. Sistemul poartă
numele misionarului american James Curtis Hepburn, care în anul 1867 a elaborat primul

–7–
 dicţionar japonezo-englez. În cursul nostru, pe lângă toate cuvintele şi propoziţiile noi întâlnite
în dialogurile şi textele lecţiilor, notate în original cu semnele kanji şi kana, am indicat şi
transcrierea lor fonetică cu semnele rōmaji, în transliteraţia Hepburn.

Este momentul să vă familiarizaţi cu modul de citire a semnelor japoneze, notate în rōmaji.

Citiţi cu atenţie exemplele de cuvinte:

ā, ī (sau ii), ū, ē, ō – liniuţa de deasupra vocalelor sau vocala dublă marchează pronunţarea
ei prelungită (aproximativ cât două sunete simple),

ex. okāsan se pronunţă [okaasan]

ch se pronunţă ca sunetul românesc „ci”, ex. ocha se pronunţă [ocia]

ts se pronunţă ca sunetul românesc „ţ”, ex. tsunami se pronunţă [ţunami]

sh se pronunţă ca sunetul românesc „ş”, ex. shakai se pronunţă [şakai]

j se pronunţă ca sunetul românesc „gi”, ex. jūsho se pronunţă [giuusio]

w se pronunţă ca sunetul românesc „u(a)”, ex. watashi se pronunţă [uatasi]

y se pronunţă ca sunetul românesc „i”, ex. yane se pronunţă [iane]

z se pronunţă ca sunetul „dz”, ex. zabuton se pronunţă [dzabuton]

v* se pronunţă ca sunetul românesc „v”, ex. vaiorin se pronunţă [vaiorin]

*(limba japoneză nu conţine sunetul „v”. Deşi apare în unele transliterări foarte recente sau
este folosit de japonezii care vorbesc şi alte limbi străine, ca o formă de cultism, el este cel
reprezentat prin sunetul „b” în fonetica japoneză tradiţională).

B1 Hiragana
3
Începem studierea semnelor japoneze
pornind de la învăţarea semnelor hiragana.
Acest silabar a apărut la începutul perioadei
Heian (794–1192) ca onna-de, care înseamnă
„scrierea femeilor”. Un rol important în
popularizarea acestui nou şi simplu sistem
de notare l-au jucat femeile – doamnele
de la curte. Hiragana are la bază cursivele
semnelor chinezeşti, iar denumirea „hiragana”
înseamnă „semne rotunde, armonioase”.

În tabelele următoare indicăm ordinea scrierii

tuturor semnelor hiragana (săgeţile indică
direcţia de scriere a fiecărei liniuţe în parte).
Spaţiile din rubricile din partea dreaptă a tabelelor pot fi folosite la exersarea scrierii semnului
respectiv. Sub fiecare tabel sunt inserate exemple de cuvinte care conţin semnele din şirul
silabic indicat, precum şi explicaţii referitoare la modul de notare a sunetelor compuse,

–8–
derivate de la acestea. Exersaţi scrierea tuturor exemplelor de cuvinte indicate. Încercaţi, de
asemenea, să le citiţi singuri. Pentru început, nu este necesar să le reţineţi şi sensul în limba
română!

Vocalele: a i u e o reprezintă silabe independente şi în tabelul hiragana ocupă primul şir.

あい　 > ai – iubire

いえ > ie – casă
うえ > ue – deasupra, sus
え > e – imagine, tablou
あおい > aoi – albastru

Când vocalele sunt pronunţate prelung, sunt notate cu ajutorul semnelor hiragana în felul
următor:

„a” se prelungeşte cu ajutorul lui あ ex. おかあさん okāsan – mamă

„i” se prelungeşte cu ajutorul lui い ex. おにいさん oniisan – frate mai mare
„u” se prelungeşte cu ajutorul lui う ex. くうき kūki – aer
„e” se prelungeşte cu ajutorul lui え ex. おねえさん onēsan – soră mai mare
„o” se prelungeşte cu ajutorul lui お ex. とおり tōri – stradă
sau う ex. おとうさん otōsan – tată

Prelungirea vocalei お „o” cu ajutorul semnului お „o” apare numai în câteva cuvinte
specific japoneze. În restul cuvintelor de origine chineză, prelungirea vocalei お „o” se
face cu ajutorul semnului う „u”.

În transcrierea fonetică a vocalelor lungi folosim o liniuţă deasupra literei, de ex. ā. Numai
vocala lungă „i” este notată în hiragana cu literă dublă „ii”, de ex.ちいさい chiisai – „mic”.

–– 9 ––
Al doilea şir silabic: ka ki ku ke ko.

あかい > akai – roşu

えき > eki – gară
いく > iku – a merge
いけ > ike – iaz
こえ > koe – voce

Prin scrierea în dreapta semnelor ka ki ku ke ko a semnului diacritic sub forma a două liniuţe
oblice ゛(numit în japoneză „ten ten”) obţinem silabe care conţin consoanele sonore: ga gi
gu ge go が　ぎ　ぐ　げ　ご .

がくせい > gakusei – student

かぎ > kagi – cheie
かぐ > kagu – mobilă
ひげ > hige – barbă
ごはん > gohan – orez, fel de mâncare

Al treilea şir silabic: sa shi su se so.

– 10 –
 あさ > asa – dimineaţă
うし > ushi – vacă
すし > sushi – peşte crud cu orez
せき > seki – tuse
うそ > uso – minciună

Prin scrierea în dreapta semnelor sa shi su se so a semnului diacritic sub forma a două
liniuţe oblice ゛, obţinem silabe care conţin consoanele sonore: za ji zu ze zo ざ　じ
ず　ぜ　ぞ .

ざる > zaru – sită

かんじ > kanji – semn ideografic
すずめ > suzume – vrabie
かぜ > kaze – vânt
かぞく > kazoku – familie

Al patrulea şir silabic: ta chi tsu te to.

たけ > take – bambus

くち > kuchi – gură
つくえ > tsukue – birou
てつ > tetsu – fier
おとこ > otoko – bărbat

Când consoanele sunt dublate, ele sunt notate în hiragana cu ajutorul unui mic semn っ
„tsu” inserat înaintea silabei care conţine consoana şi care trebuie dublată, de ex.:

– 11 –
 がっこう > gakkō – şcoală
きっぷ > kippu – bilet
せっけん > sekken – săpun
ざっし > zasshi – revistă
きって > kitte – timbru
しゅっちょう > shutchō – delegaţie

Observaţi că sunetul dublu „ci” în cuvântul しゅっちょう este notat în transliteraţie ca

„tch”, şi nu ca „cch”. Toate celelalte consoane duble se notează prin dublarea aceleiaşi litere.

Prin scrierea în dreapta semnelor ta chi tsu te to a semnului diacritic sub forma a două
liniuţe oblice ゛, obţinem silabe care conţin consoanele sonore: da ji zu de do だ　
ぢ　づ　で　ど .

からだ > karada – trup

ちぢむ > chijimu – a se micşora, a intra la apă
つづく > tsuzuku – a continua
でんわ > denwa – telefon
こども > kodomo – copil

Semnele ぢ şi づ au aceeaşi valoare fonetică precum semnele じ şi ず (adică: „ji” şi

„zu”); totuşi, pentru notarea sunetelor „ji”, „zu” sunt folosite semneleじ şi ず.

Al cincilea şir silabic: na ni nu ne no.

さかな > sakana – peşte

なに > nani – ce
いぬ > inu – câine
ねこ > neko – pisică
つの > tsuno – coarne

– 12 –
Al şaselea şir silabic: ha hi fu he ho.

はな > hana – floare

ひとつ > hitotsu – unu
ふね > fune – vapor
へい > hei – gard
ほし > hoshi – stea

Citiţi singuri informaţiile scrise cu italice şi ascultaţi exemplele:

Semnul は poate fi citit în două feluri, în funcţie de rolul pe care îl îndeplineşte:

● când este parte a unui cuvânt, îl citim „ha” şi în transliteraţie se notează tot „ha”, de ex.
はな　hana – floare
● când apare în propoziţie ca particulă a temei, se citeşte „ua” şi în transliteraţie se
notează „wa”, de ex. わたしは　せんせいです。Watashi wa sensei desu. –
Sunt profesor.
Semnul へ poate fi citit în două feluri, în funcţie de rolul pe care îl îndeplineşte:
● când este parte a unui cuvânt, îl citim „he” şi în transliteraţie se notează tot „he”, de ex.
へや　heya – cameră
● când apare în propoziţie ca particulă a direcţiei de deplasare, se citeşte „e” şi în
transliteraţie se notează tot „e”,  de ex. わたしは　がっこうへ　いきます。
　Watashi wa gakkō e ikimasu. – Merg la şcoală.

Prin scrierea în dreapta semnelor ha hi fu he ho a semnului diacritic sub forma a două liniuţe
oblice ゛, obţinem silabe care conţin consoanele sonore: ba bi bu be bo ば　び　
ぶ　べ　ぼ .
たばこ > tabako – ţigări
かびん > kabin – vază
しんぶん > shinbun – ziar
かべ > kabe – perete
とんぼ > tonbo – libelulă
– 13 –
În schimb, prin scrierea în dreapta semnelor ha hi fu he ho a semnului diacritic sub forma
unui cerculeţ ○ (numit în japoneză „maru”) putem nota astfel de silabe precum: pa pi pu pe
po ぱ　ぴ　ぷ　ぺ　ぽ .

しんぱい > shinpai – îngrijorare

しんぴ > shinpi – mister
いっぺん > ippen – o (singură) dată
さっぽろ > Sapporo – (oraş din Japonia)

Al şaptelea şir silabic: ma mi mu me mo.

まつ > matsu – pin

みみ > mimi – urechi
むし > mushi – insectă
まめ > mame – legumele sub formă de boabe
(cel mai adesea soia)
にもつ > nimotsu – bagaj

Al optulea şir silabic: ya yu yo.

やね > yane – acoperiş

ゆき > yuki – zăpadă
よなか > yonaka – miezul nopţii

– 14 –
 Al nouălea şir silabic: ra ri ru re ro.

さくら > sakura – floare de cireş

とり > tori – pasăre
よる > yoru – noapte
きれい > kirei – frumos
ふろ > furo – cadă, baie

Restul semnelor: wa n o.

かわ > kawa – râu

ほん > hon – carte
えいがを みる > eiga o miru – a se uita la un film

Citiţi singuri informaţiile scrise cu italice şi ascultaţi exemplele:

4
În prezent, semnele お şi を reprezintă acelaşi sunet „o” şi sunt notate identic în
transliteraţie, dar au funcţii diferite:
● semnul お este întotdeauna parte dintr-un cuvânt, de ex. あおい　aoi – albastru
● semnul を apare în propoziţie ca particulă a acuzativului, de ex.
わたしは　ほんを　かいました。 Watashi wa hon o kaimashita.
– Am cumpărat o carte.

– 15 –
 Prin îmbinarea semnelor care notează silabele cu vocala „i” (de ex.: ki, shi, chi) cu semnele
5 micşorate ya yu yo ゃ ゅ ょ putem nota următoarele silabe:

kya kyu kyo きゃ きゅ きょ

gya gyu gyo ぎゃ ぎゅ ぎょ
sha shu sho しゃ しゅ しょ
ja ju jo じゃ じゅ じょ
cha chu cho ちゃ ちゅ ちょ
nya nyu nyo にゃ にゅ にょ
hya hyu hyo ひゃ ひゅ ひょ
bya byu byo びゃ びゅ びょ
pya pyu pyo ぴゃ ぴゅ ぴょ
mya myu myo みゃ みゅ みょ
(„myu” apare cu precădere în cuvintele de provenienţă străină, adică în katakana)

rya ryu ryo りゃ りゅ りょ

C1 Exersaţi scris – cititul

6
Secţiunea aceasta este consacrată recapitulării şi dezvoltării abilităţii de a scrie şi a
citi semnele din silabarul hiragana, dobândite până acum. Primele patru exerciţii vizează
silabele principale, următoarele patru – silabele care conţin vocale lungi, consoane duble şi
sonore, precum şi alte sunete compuse. Efectuaţi fiecare exerciţiu individual, apoi verificaţi
corectitudinea răspunsurilor dumneavoastră cu înregistrarea şi cheia de la sfârşitul caietului.

Exerciţiul 1

Transcrieţi fonetic în transliteraţia Hepburn următoarele cuvinte:

1. うし ................................... 2. とる ...................................
3. かお ...................................   4. ふたり ..................................
5. いえ ...................................   6. かわ ...................................
7. きく ...................................   8. ゆき ...................................
9. たけ ................................... 10. やすみ ...................................

Exerciţiul 2

Scrieţi în hiragana următoarele cuvinte:

1. hon ....................................   2. neko ....................................
3. yoru ...............................….   4. hitotsu ....................................
5. heya ....................................   6. uso ....................................

– 16 –
7. mushi ....................................   8. koe ....................................
9. fune .................................... 10. aoi ....................................

Exerciţiul 3

Încercuiţi cuvântul care corespunde modului de citire indicat mai jos:

1. karate かりて からて かるて
2. watashi わたし わてし わつし
3. sakura さけら さくら ちくら
4. yoake やあけ ようけ よあけ
5. nimotsu にもつ にまつ たもつ
6. asa あさ おさ あち

Exerciţiul 4

Alegeţi modul corect de citire a cuvintelor de mai jos:

1. さんにん sannin sanin chinnin
2. きれい chirei kirai kirei
3. ゆめ yume jume yune
4. みみ hihi mimi riri
5. つくえ cukue ukue tsukue
6. さかな sakana chikana sakata

Exerciţiul 5

Transcrieţi fonetic în transliteraţia Hepburn următoarele cuvinte:

1. まんが ........................................   2. りょうり ........................................

3. やくざ ........................................   4. にゅうがく ........................................

5. おにいさん ........................................   6. さびしい ........................................

7. ちゅうごく ........................................   8. せってい ........................................

9. きょうしつ ........................................ 10. おもちゃ ........................................

Exerciţiul 6

Transcrieţi cu semnele hiragana următoarele cuvinte:

1. dochira ................................   2. byōki ................................
3. kyūkei ................................   4. Hokkaidō ................................
5. tamago ................................   6. shōgun ................................
7. kaisha ................................   8. daigaku ................................
9. sanbyaku ................................ 10. dōzo ................................

– 17 –
Exerciţiul 7

Alegeţi cuvântul corespunzător modului de citire indicat mai jos:

1. obāsan おばさん おばあさん おばあちん

2. kyōshi ちょうし きょし きょうし
3. shusshin しゅっしん しゅしん しゆっしん
4. shokugyō しよくぎょう しょくぎよう しょくぎょう
5. happyō はっぴょう はぴょう はぴょ
6. setchi せち せっさ　　 せっち

Exerciţiul 8

Alegeţi modul de citire corespunzător cuvântului indicat:

1. じゅぎょう jugyo jūgyo jugyō

2. いしゃ icha isha ishia

3. にっぽん Nippon Nipon Nihon

4. いけばな ikehana ikepana ikebana

5. ちいさい chiisai chisai chīsai

6. ひょうじ hyoji hyōji hyōshi

– 18 –
LECŢIA 1 – Hiragana şi Katakana
PARTEA A DOUA

A2 Katakana
7

În partea aceasta a lecţiei veţi învăţa semnele

katakana din al doilea silabar creat de japonezi
pentru notarea cuvintelor împru-mutate din alte
limbi (cu excepţia celor din chineză) şi a numelor
proprii străine. Semnele katakana au fost create
tot la începutul perioadei Heian (794–1192) ca
forme prescurtate ale semnelor ideografice.
Cuvântul „katakana” înseamnă „semn creat din alte
componente”. Sistemul de scriere katakana are tot
atâtea semne ca şi hiragana şi notează aceleaşi
sunete. În katakana, la fel ca în hiragana, consoanele
sonore se notează prin adăugarea unor semne
diacritice, iar pentru notarea sunetelor compuse se
folosesc combinaţii de semne principale.

În tabele indicăm ordinea scrierii tuturor celor 46

de semne katakana (săgeţile indică direcţia de
scriere a fiecărei liniuţe în parte). Locul din rubricile
din partea dreaptă a tabelelor poate fi folosit la
exersarea scrierii semnului respectiv. Sub fiecare
tabel sunt inserate exemple de cuvinte, pe care
puteţi încerca să le citiţi singuri. Nu este necesar să
le reţineţi şi sensul în limba română!

Exersaţi scrierea fiecărui semn şi citirea exemplelor indicate.

Primul şir silabic: a i u e o.

– 19 –
 アイス > aisu – gheaţă
インク > inku – cerneală
ウエア > uea – îmbrăcăminte
エプロン > epuron – şorţ
キオスク > kiosuku – chioşc

În katakana, vocalele lungi sunt notate cu ajutorul unei liniuţe orizontale (sau verticale, în
scrierea verticală) „ー”, de ex.:

カーテン　 > kāten – draperie, perdea

コーヒー > kōhī – cafea
グループ > grūpu – grupă
セール > sēru – lichidare de stoc, reduceri
ボールペン > bōrupen – pix

În transcrierea fonetică a tuturor vocalelor lungi se foloseşte o liniuţă deasupra literei.

Al doilea şir silabic: ka ki ku ke ko.

カメラ > kamera – aparat de fotografiat

キー > kī – cheie
クーラー > kūrā – aparat de aer condiţionat
ケーキ > kēki – prăjitură
ココア > kokoa – cacao

Al treilea şir silabic: sa shi su se so.

– 20 –
 サンダル > sandaru – sandale
シーソー > shīsō – leagăn
バス > basu – autobuz
セーター > sētā – pulover
ソーセージ > sōsēji – cârnat

Al patrulea şir silabic: ta chi tsu te to.

タオル > taoru – prosop

チーズ > chīzu – brânză
ツアー > tsuā – excursie
テレビ > terebi – televiziune
トマト > tomato – roşie

Consoanele duble, la fel ca în hiragana, se notează cu ajutorul unui semn micşorat ッ

tsu, de ex.:
コップ > koppu – ceaşcă
マッチ > matchi – chibrituri
オートマチック > ōtomachikku – automat
セット > setto – set
スリッパ > surippa – papuci de casă

– 21 –
Al cincilea şir silabic: na ni nu ne no.

ナイフ > naifu – cuţit

テニス > tenisu – tenis
カヌー > kanū – caiac-canoe
ネクタイ > nekutai – cravată
ノート > nōto – caiet

Al şaselea şir silabic: ha hi fu he ho.

ハート > hāto – inimă

ヒット > hitto – şlagăr
ゴルフ > gorufu – golf
ヘルメット > herumetto – cască
ホテル > hoteru – hotel

–– 22 ––
Al şaptelea şir silabic: ma mi mu me mo.

マスク > masuku – mască

ミルク > miruku – lapte
ハム > hamu – şuncă
メロン > meron – pepene galben
モップ > moppu – mop

Al optulea şir silabic: ya yu yo.

イヤリング > iyaringu – cercel

ユニホーム > yunihōmu – salopetă, uniformă
ヨット > yotto – iaht

Al nouălea şir silabic: ra ri ru re ro.

– 23 –
 ラムネ > ramune – limonadă
リスト > risuto – listă
ルール > rūru – regulă
レモン > remon – lămâie
ロケット > roketto – rachetă

Restul semnelor: wa n o.

ワイン > wain – vin

パン > pan – pâine
エヲ　カク > e o kaku – a picta un tablou

B2 Scrierea
8
În secţiunea aceasta vă vom oferi mai multe informaţii despre modul de scriere a
cuvintelor de origine străină cu ajutorul semnelor katakana.

Regulile de notare a silabelor din afara setului de semne principale, de ex. a consoanelor
sonore, a sunetelor compuse, sunt aceleaşi ca şi în hiragana. Aşadar, ele sunt următoarele:

a) două liniuţe servesc la notarea consoanelor sonore, de ex.:

ガラス garasu – sticlă
ギター gitā – chitară

b) cerculeţul serveşte la notarea sunetului „p”, de ex.:

デパート depāto – centru comercial
プール pūru – bazin, piscină

– 24 –
 c) semnele micşorate ya yu yo ャ ュ ョ servesc la notarea sunetelor compuse, de ex.:
キャベツ kyabetsu – varză
チューリップ chūrippu – lalea
チョコレート chokorēto – ciocolată

Semnele ジ, ヂ „ji” şi ズ, ヅ „zu” au aceeaşi valoare fonetică, dar pentru scrierea

silabelor „ji” şi „zu” se folosesc de regulă semnele ジ „ji” şi ズ „zu”, iar folosirea semnelor
ヂ „ji” şi ヅ „zu” este foarte limitată.
Cu ajutorul semnelor katakana pot fi, de asemenea, notate sunetele care nu apar în limba
japoneză, de ex.: ti, di, fa, fi, fe, fo, va. Repetaţi exemplele de cuvinte:
ti:　 テ＋ィ (te + semnul mişcorat i) パーティー pātī – petrecere
di:　 デ＋ィ (de + semnul micşorat i) ビルディング birudingu – clădire
fa: フ＋ァ (fu + semnul micşorat a) ファン fan – fan
fi: フ＋ィ (fu + semnul micşorat i) フィルム firumu – film
fe: フ＋ェ (fu + semnul micşorat e) フェリー ferī – bac
fo: フ＋ォ (fu + semnul micşorat o) フォーク fōku – furculiţă
v: ウ＋゛ (u + două liniuţe)　
va: ヴ＋ァ (v + semnul micşorat a) ヴァイオリン vaiorin – vioară
Iată câteva exemple de scriere în katakana a numelor proprii străine:
イギリス Igirisu – Anglia
フランス Furansu – Franţa
ドイツ Doitsu – Germania
ブラウン Buraun – Brown

În transliteraţia Hepburn numele proprii se scriu cu literă mare.

C2 Exersaţi scrisul/cititul
9
În partea aceasta a lecţiei veţi exersa citirea şi scrierea semnelor din silabarul katakana.
Efectuaţi fiecare exerciţiu individual, apoi verificaţi corectitudinea răspunsurilor dvs. cu
ajutorul înregistrării şi al cheii de la sfârşitul caietului.

Exerciţiul 1

Transcrieţi fonetic în transliteraţia Hepburn următoarele cuvinte:

1. アイス ..................................   2. ギター ...................................
3. インク ..................................   4. アジア ...................................
5. ココア ..................................   6. コーヒー ...................................
7. クッキー ..................................   8. クイズ ...................................
9. ケーキ .................................. 10. ビデオ ...................................

– 25 –
Exerciţiul 2

Scrieţi în katakana următoarele cuvinte:

1. banana ................................   2. wain ...............................
3. kopī ................................   4. yōguruto ................................
5. tomato ................................   6. sōsēji ................................
7. beddo ................................   8. myūjikaru ................................
9. pēji ................................ 10. jōku ................................

Exerciţiul 3

Alegeţi cuvântul corespunzător modului de citire indicat mai jos:

1. meron メロン　　 メロソ　　 ヌロン

2. orenji オルンジ ホレンジ オレンジ
3. bīru ビル ピール ビール
4. kamera カメラ カノラ カメフ
5. pasupōto パスポト パスポート バスポート
6. chīzu チーズ テーズ チズ

Exerciţiul 4

Alegeţi modul de citire corespunzător cuvântului indicat:

1. ハンカチ chankahi hasokachi hankachi
2. ティー tei tī tii
3. トースター tōsutā tosutā tōnutā
4. アパート ahāto abāto apāto
5. テーブル tēpuru tēbure tēburu
6. スイッチ suitchi suicchi suichi

Nu vă îngrijoraţi dacă, în ciuda efectuării exerciţiilor, întâmpinaţi încă dificultăţi în reţinerea

anumitor semne – în lecţiile următoare veţi mai avea ocazia să le exersaţi. Nu uitaţi că, în
cursul nostru, toate cuvintele şi propoziţiile noi, întâlnite în dialogurile şi textele notate în
original cu semnele kanji şi kana, sunt însoţite şi de transcrierea lor fonetică. Pe parcursul
studiului puteţi folosi transliteraţia Hepburn la scrierea propoziţiilor japoneze în
exerciţii şi la temele pentru acasă.

– 26 –
 RECAPITULARE LECŢIA 1
1. Sistemul japonez de scriere
Este alcătuit din două subsisteme de semne: kanji – semne ideografice originare din China; kana –
semne silabice create în Japonia.
Cu ajutorul semnelor kanji notăm rădăcinile cuvintelor care desemnează noţiuni. Kana are două
silabare: hiragana şi katakana. Primul este folosit la notarea desinenţelor gramaticale, a particulelor
şi cuvintelor care nu pot fi scrise cu semnele kanji, al doilea – la scrierea cuvintelor şi numelor proprii
de origine străină. Ambele silabare, hiragana şi katakana, au câte 46 de semne şi notează aceleaşi
silabe.

2. Transliteraţia – pentru transcrierea fonetică a limbii japoneze se foloseşte transliteraţia Hepburn,

bazată pe ortografia limbii engleze numită în japoneză rōmaji („semnele alfabetului latin”).

3. Consoanele sonore şi sunetul „p” – în ambele silabare consoanele sonore se notează cu ajutorul
a două liniuţe oblice ゛„ ten ten”, iar sunetul „p” – cu ajutorul unui cerculeţ ゜„maru”.
Hiragana: がくせい gakusei – student Katakana: ガラス garasu – sticlă
しんぱい shinpai – îngrijorare ポテト poteto – cartofi

4. Vocalele lungi
Hiragana:
あ se prelungeşte cu semnul あ ex. おかあさん　 okāsan – mamă
い se prelungeşte cu semnul い　ex. おにいさん oniisan – frate mai mare
う se prelungeşte cu semnul う　ex. くうき　 kūki – aer
え se prelungeşte cu semnul え ex. おねえさん onēsan – soră mai mare
お se prelungeşte cu semnul お ex. とおり tōri – stradă
sau う ex. おとうさん otōsan – tată
Katakana:
Toate vocalele se prelungesc cu ajutorul semnului „ー”.
カーテン　　kāten – draperie, perdea セーター sētā – pulover
ビール bīru – bere ボールペン bōrupen – pix
グループ grūpu – grupă

5. Consoanele duble – atât în hiragana, cât şi în katakana consoana se dublează prin adăugarea
semnului micşorat „tsu”.
Hiragana: っ がっこう gakkō – şcoală Katakana: ッ コップ koppu – pahar
きって kitte – timbru マッチ matchi – chibrituri

6. Sunete compuse – atât în hiragana, cât şi în katakana semnele micşorate ya, yu, yo (ゃゅょ,
respectiv ャュョ) servesc la notarea sunetelor compuse, de ex.:
Hiragana: しゃしん shashin – fotografie Katakana: シャワー shawā – duş
ぎゅうにゅう gyūnyū – lapte キューバ Kyūba – Cuba
きょうしつ kyōshitsu – clasă チョーク chōku – cretă

– 27 –