Valorile Dativului

Este cazul complementului indirect al verbelor și al unor adjective și răspunde la întrebările

cui? pentru cine?

Ex.: Magister discipulis libros pulchros tribuit – prof.a împărțit elevilor cărți frumoase
Bene tibi (sit) – să-ți fie de bine
Faber est suae quisque fortunae.

Dativul cerut de verbe intranzitive

În dativ stă și complementul unor verbe tranzitive în limba română, dar care în latină sunt
intranzitive. Deci, în română aceste complemente vor fi traduse cu acuzativul (complementul
direct).

Parco, ĕre, peperci, parcitum – a cruța

Suadeo, ĕre, si, sum – a sfătui
Persuadeo, ĕre, si, sum – a convinge
Faveo, ĕre, vi,fautum – a ocroti
Noceo, ĕre, ui – a vătăma
Studio, ĕre, ui – a studia, a se strădui
Ignosco, ĕre, vi, otum – a ierta
Etc.

Ex.: Voluptates iuvenibus male suadent – plăcerile sfătuiesc rău pe tineri

Probus homo invidet nemini – Omul cinstit nu invidiază pe nimeni
Discipulus sedulous tempori parci – Elevul harnic economisește timpul.

Dativul cerut de verbele compuse

Cer complement indirect în dativ și verbele compuse cu prepozițiile: ad, ante, cum (con), in,
inter, ob, post, prae, sub, super, precum și toate compusele verbului sum, esse, fui: absum,
abesse, afui – a lipsi; adsum, adesse, adfui – a fi de față;intersum, interesse, interfui – a fi la
mijloc, a lua parte

Ex.: Salus patriae omnibus commodis nostris anteponatur - Salvarea patriei să fie mai
presus de toate interesele noastre!

Dativul posesiv sau dativul cu esse

Pt. a exprima idea de posesiune, în locul verbului habēre – a avea, se poate folosi verbul
esse. În acest caz, numele posesorului trece în dativ, iar obiectul posedat în nominativ;
verbul esse va face acordul cu acest nominative în număr și persoană (vezi, în limba română:
mi-e somn, mi-e sete, mi-e dor etc.)

Ex.: (Ego) habeo libros – eu am niște cărți

Schimbând pe habeo cu esse, exemplul nostru devine: Mihi libri sunt, în traducere literală:
mie îmi sunt niște cărți. Pt.că enunțul este ininteligibil, vom traduce corect: Eu am niște cărți.
Murena Luculloo legatus fuit, în loc de Lucullus Murenam legatum habuit – Lucullus a avut
locțiitor pe Morena
Dativul final

Arată scopul sau destinația pentru care se desfășoară acțiunea exprimată de verb; răspunde, în
general, la întrebarea în ce scop? La ce? Pe lâgă dativul final, verbul mai are, de obicei, un
dativ al persoanei interesate (dativ dublu).

Ex.: Disciplina mihi usui et laudi est – disciplina îmi este de folos și e o laudă pentru mine

Virtus sola nobis neque datur dono, neque accipitur – Numai virtutea nu ni se dă în dar, nici
nu se primește
Mihi cives auxilio venerunt – Cetățenii mi-au venit în ajutor
Dies dictus est colloquio – a fost fixată o zi pentru convorbire

Dativul interesului sau al pagubei

Arată persoana în al cărei interes sau pagubă are loc acțiunea verbului (predicatului). Se
traduce în limba română cu ajutorul prepoziției pentru.

Ex.: Sol omnibus lucet – soarele strălucește pentru toți

Quidcquid discis, tibi discis – orice înveți, pentru tine înveți
Maiorum Gloria posteris quasi lumen est – Slava străbunilor este ca o lumină pentru urmași

Dativul etic

Se exprimă prin pronumele personale mihi, tibi, nobis, vobis și arată participarea morală a
vorbitorului la acțiunea verbului. Este echivalent cu expresiile din limba română: mi ți-l luă,
mi ți-l trânti etc.

Ex.: Quid mihi Celsus agit? Ce-mi face Celsus?

Quid est tu mihi tristis est? De ce-mi ești trist?

Dativul de agent sau al autorului

Arată agentul unei acțiuni și este concurat de a, ab + Abl. Este folosit în mod curent când
predicatul este la conjugarea perfifrastică pasivă, care exprimă idea de necesitate. Acest dativ
este folosit în special de poeți în locul ablativului precedat de a, ab.

Construcția propoziției:
- subiectul stă în dativ
- compl.direct, dacă există, se pune la nominativ
- predicatul la conjugarea perifratică pasivă se acordă cu nominativul (Nu cu dativul), în gen,
număr și caz

Ex.: Hi libri legendi sunt pueris – Copiii trebuie să citească aceste cărți
Legatis pax petenda erat – Solii trebuiau să ceară pace
Virtus nobis colenda est – Noi trebuie să cultivăm virtutea

Dativul direcției
La întrebarea încotro? , poeții pun uneori dativul în locul acuzativului cu prepozițiile in sau
ad.

Ex.: It clamor caelo – Strigătul (se ridică) până la cer

Lux praecipitatur aquis – Lumina se coboară în ape
Facilis est descensus Averno – e ușoară coborârea în Avern.

Dativul punctului de vedere

Arată persoana care judecă, apreciază acțiunea verbului, altfel spus, persoana care își spune
părerea sau punctul de vedere privind afirmația făcută de verb.

Ex.: Quintia Formosa est multis, mihi candida, longa, recta est – Q.este frumoasă după
părerea multora, după părerea mea, ea este albă, lungă și dreaptă.
Suum cuique pulchrum est – Pentru fiecare frumos este ceea este al său

Dativul complement cerut de adjective

O serie de adjective pot avea complement în cazul dativ, răspunzând la întrebările: cui?
pentru cine?

Utilis, -e – folositor
Fidelis, e – devotat, credincios
Infensus – ostil, șubred
Odiosus, -a, -um – neplăcut, nesuferit, plicticos, odios

Ex. : Semper patriae fideles erimus et pro sua libertate pugnabimus – Vom fi totdeauna
credincioși patriei și vom lupta pentru libertatea ei
Homo patriae utilis est – omul este de folos patriei
Flamma est proxima fumo – flacăra este în apropierea fumului
Procellae nautis noxiae sunt – furtunile sunt dăunătoare pt.navigatori