UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICNĂ VETERINARĂ –

BUCUREȘTI

FACULTATEA HORTICULTURĂ

MASTER:

STIINTE HORTICOLE ECOLOGICE

DISCIPLINA: SISTEME DE CULTURĂ BIOINTENSIVE ÎN HORTICULTURA

ECOLOGICĂ

Student masterand:

Rusu (Brumă) Iulia

București 2021

1
 Rotatia culturilor

Cultivarea unei specii de plante pe același teren timp de mai mulți ani duce la urmări
grave, reducându-se substanțele nutritive din sol, majorându-se gradul de îmbolnăvire cu boli și
atacul dăunătorilor. Totodată, cultivând anual aceeași cultură riscam să avem un teren invadat de
buruieni. Problema este cu atât mai evidentă pe câmpurile din țară, unde foarte puțini producători
respectă asolamentul, îndeosebi la cultura porumbului.
Rotatia culturilor(asolamentul) este o tehnică aplicată de sute de ani în agricultură,
având rolul de a preveni bolile, dăunătorii din cultură și dezechilibrele de substanțe nutritive din
sol, de a eficientiza producția și de a obține o recoltă de calitate
Asolament – împărțirea terenului în parcele (sole) și repartizarea logică a plantelor ce
urmează a fi cultivate pe aceste sole. Asolamentul trebuie să includă atâtea sole câți ani de rotație
a culturilor aveți. O specie de plante poate să revină pe aceeași suprafață de teren după 3-4 ani.
Numărul de ani după care o plantă poate fi cultivată pe aceeași solă diferă în funcție de
specia din care aceasta face parte, astfel că rotația culturilor de câmp sau a celor legumicole vor
fi diferite, din punctul de vedere al perioadei. În continuare, voi prezenta modalitățile optime prin
care se poate realiza asolamentul culturilor, beneficiile acestei proceduri și vom oferi o serie de
exemple de rotații ale culturilor.
Sunt un șir de probleme pe care le soluționează asolamentul, combinat cu aplicarea
îngrășămintelor organice și lucrarea rațională a solului:

 combinând culturile cu diferite cerințe în elemente nutritive, nu este epuizat solul;

 este ameliorată structura și asigurată aerarea solului;
 este restabilită fertilitatea;
 poate fi acumulată o cantitate mai mare de apă în sol;
 contribuie la combaterea bolilor și dăunătorilor;
 sporește rezistența la condițiile nefavorabile ale mediului: secetă, arșiță, îngheț.

Fig.nr.1
2
 Din asolament nu trebuie să lipsească culturile leguminoase anuale sau perene pentru a
restabili fertilitatea solului. Floarea soarelui este recomandat să fie cultivată pe același teren peste
5 ani, pentru a evita riscul infestării terenului cu boli.
Atunci când optam pentru o anumită cultură, trebuie să cunoaștem că, specia următoare
pe care o vom semăna după aceasta trebuie să facă parte din altă familie botanică și să aibă alte
caracteristici morfologice. Spre exemplu, nu se admite cultivarea în doi ani consecutivi a
culturilor cu sistemul radicular ce pătrunde adânc în sol, cum ar fi sfecla de zahăr sau floarea
soarelui. Două leguminoase diferite sau două cereale diferite nu se dezvoltă bine împreună
deoarece au aceleași boli și dăunători.
Pentru a realiza un asolament eficient, este necesar să se realizeze o structură a culturilor
ce urmează a fi însămânțate. În primul rând, trebuie stabilite toate speciile care vor fi plantate în
fermă, suprafața care va fi alocată fiecărei specii și modul în care se va efectua rotația culturilor
pe parcursul anilor agricoli.
Pentru realizarea structurii, trebuie ținut cont de particularitățile fiecărei plante care
urmează a fi cultivată. Printre cele mai importante se numără: cerințele de apă și de elemente
nutritive, dimensiunile sistemului radicular din punctul de vedere al lungimii, adâncimii și al
gradului de ramificare și lungimea perioadei de vegetație.

Fig. nr.2
Principalele beneficii ale rotației culturilor
Principiul de asolament este un termen mai complex, pentru că, pe lângă rotația
culturilor, implică și ajustarea practicilor agricole întreprinse, printre care semănatul, schemele
de protecție a plantelor utilizate, fertilizatul și irigarea. Cu toate acestea, asolamentul oferă o
serie de avantaje importante, iar dacă procedura este executată corect, se pot obține mai multe
beneficii:
Pe parcursul unui an agricol, plantele de cultură vor consuma anumite substanțe nutritive
și apa din sol, iar printr-un asolament corespunzător, refacerea acestora este posibilă. De
exemplu, pe parcursul unui an agricol, plantele cu frunze, precum varza, salata sau spanacul, vor
3
consuma o cantitate foarte mare de azot din sol, iar dacă vor fi plantate și anul următor pe aceeași
parcelă, productivitatea va fi cu mult sub așteptări. În schimb, dacă în următorul an se decide
însămânțarea cu mazăre sau fasole, plante care acumulează azotul din atmosferă, iar apoi îl
eliberează în sol, productivitatea pentru ambele categorii de culturi va fi mult mai bună.
Atunci când același tip de plantă sau plante din aceeași familie este cultivat succesiv, pe
aceeași solă, șansele producerii unei infestări repetate sunt mult mai mari, din cauza insectelor și
bolilor care rămân în sol pe timpul iernii. În schimb, prin rotația culturii respective cu una care
nu este afectată de același tip de dăunători sau agenți patogeni, bolile și insectele vor fi eliminate
treptat de pe sola respectivă.
De asemenea, asolamentul este o metodă de a diminua costurile cu forța de muncă și cu
materialele necesare combaterii bolilor și a dăunătorilor sau cu cele necesare fertilizării solului.
Datorită multiplelor beneficii legate de cantitatea și calitatea producției obținute, dar și
pentru a combate toate inconvenientele generate de o monocultură, asolamentul a devenit o
practică de lucru standard pentru agricultorii din întreaga lume. O altă modalitate de a efectua un
asolament optim este înființarea de culturi cu plante care lasă în sol elemente nutritive, precum
leguminoasele, după care pot fi plantate și speciile care consumă o cantitate mai mare de azot și
fosfor, precum grâul, porumbul, floarea-soarelui etc.
Atunci când vorbim despre speciile legumicole, este important ca plantele din aceeași
specie agricolă să nu fie plantate pe aceeași solă la un interval mai mic de trei ani. De aceea, este
necesar ca realizarea structurii culturilor și stabilirea solelor să fie făcute ținând cont de acest
detaliu.
Pentru stabilirea unei structuri optime, este necesară o informare suplimentară în ceea ce
privește plantele leguminoase .
În mod normal, un asolament bun poate fi realizat atunci când numărul de culturi incluse
în structură este mai mare de trei, însă, cu cât numărul de sole este mai mare, cu atât întreaga
structură va fi mai complexă, iar productivitatea pe termen lung va fi una superioară pentru toate
tipurile de plante cultivate.

Sfaturi pentru realizarea rotației culturilor agricole

Determinarea unei structuri optime a culturilor ce urmează a fi însămânțate este esențială
pentru realizarea unui asolament corespunzător. De aceea, cele mai bune rezultate se pot obține
printr-o serie de metode specifice, despre care vom vorbi în cele ce urmează:
Din orice asolament ar trebui să facă parte și leguminoase anuale sau perene, întrucât
acestea degajă în sol substanțele necesare pentru a-i restabili fertilitatea.
Din punctul de vedere al perioadei de vegetație, plantele se clasifică în:

 Efemere: cele care ocupă terenul pentru aproximativ 8 săptămâni;

 Anuale: parcurg starea de vegetație între 2 luni și un an;
 Bienale: parcurg toate stările de vegetație în 2 ani;
 Perene: cele care ocupă terenul pentru mai mulți ani.

Este important de stabilit perioada de vegetație a fiecărei plante, întrucât va determina

disponibilitatea unei anumite sole spre a fi folosită pentru înființarea unei noi culturi.
Pe lângă perioada de vegetație, rotația culturilor trebuie efectuată urmând principiul
succesiunii raționale. Conform acestuia, plantele mari, care au tendința de a consuma cea mai
multă apă și cele mai multe substanțe nutritive din sol, trebuie plantate după cele mai mici, care
consumă mai puține resurse. În cazul în care plantele consumatoare vor fi cultivate cu prioritate
4
sau dacă rotația culturii nu va respecta un interval de timp optim, se va produce fenomenul
cunoscut drept „oboseala solului”, acela în care substanțele nutritive și apa sunt consumate rapid,
iar terenul nu mai poate fi considerat prielnic susținerii unei recolte mulțumitoare.

Reguli speciale pentru floarea-soarelui

Atunci când vine vorba despre floarea-soarelui, este recomandat ca această plantă să
revină pe aceeași solă după minimum 4-5 ani de la prima plantare, pentru a preveni riscul
atacului cu boli. Potrivit Manualului de Fitotehnie a conf. univ. dr. Viorel Ion, floarea-soarelui
nu trebuie plantată după plante ce au fost atacate de putregaiul alb sau de putregaiul cenușiu.
În cazul în care nu există alte soluții, iar cultura de floarea-soarelui trebuie înființată după
o cultură afectată de aceste boli, se recomandă utilizarea unui fungicid cu acțiune preventivă,
precum Pictor®, unul dintre cele mai cunoscute produse pentru protecția culturilor de floarea-
soarelui și de rapiță. Având în compoziție două substanțe active, respectiv dimoxistrobin și
boscalid, Pictor® este unul dintre cele mai eficace produse pentru combaterea putregaiurilor.
Deoarece principalele plante cultivate în țara noastră sunt grâul și porumbul, foarte mulți
fermieri obișnuiesc să folosească rotația grâu-porumb. Această practică nu este corespunzătoare,
întrucât aceste plante sunt mari consumatoare de elemente nutritive din sol și au în comun
anumite boli, precum fuzarioza.

Stabilirea unei structuri pentru terenurile aflate în pantă

Atunci când vine vorba despre terenurile aflate în pantă, este important ca pe acestea să
fie incluse anumite culturi perene, cu rol de ameliorare, care să reducă fenomenul de eroziune a
solului.
Asolamentul recomandat pentru producătorii de culturi ecologice sunt prezentate în
următoarele tabele. Trebuie să ținem cont de faptul că, unele culturi pot fi cultivate pentru a
asigura consumul din sectorul zootehnic.
Ținând cont de faptul că, circa 80% din terenurile agricole din țară sunt amplasate în
pantă și multe din ele sunt afectate de eroziune, schemele de asolament recomandate pentru
terenurile agricole din Republica Moldova includ și acest specific, fiind elaborate pentru fiecare
zonă în parte.

5
Fig.nr.3 Scheme de asolament recomandate pentru zona de Nord a țării pentru terenuri cu panta
de până la 5 grade:

Fig.nr.4 Scheme de asolament recomandată pentru zona de Centru și Sud a țării pentru terenuri
cu panta de până la 5 grade:

Exemple de asolamente și particularități ale plantelor

Pentru a putea realiza o structură personalizată, este necesar să se cunoască nevoile
particulare ale fiecărei plante.
De exemplu, legumele rădăcinoase, precum hreanul, morcovul sau pătrunjelul ori cele
bulboase, precum ceapa sau usturoiul, nu consumă foarte multe substanțe nutritive din sol, astfel
că pot fi folosite drept culturi premergătoare pentru anumite specii mai pretențioase de plante.

De asemenea, plantele păstăioase, precum fasolea sau mazărea au proprietatea de a fixa

azotul în sol, astfel că pot fi folosite drept cultură premergătoare pentru cerealele păioase sau
pentru porumb.
Pentru asigurarea unei protecții suplimentare a porumbului și pentru maximizarea
productivității, se recomandă utilizarea unui fungicid, precum Retengo® , un produs inovator și
flexibil, care va contribui la creșterea producției și a calității acesteia prin combaterea bolilor din
cultura de porumb dar și datorită efectelor fiziologice AgCelence.
6
 În schimb, plantele crucifere, precum varza, ridichile ori guliile, dar și solanaceele,
precum roșiile, vinetele sau ardeii, sunt plante care vor consuma foarte mulți nutrienți din sol și
care pot fi folosite drept cultură premergătoare pentru legumele rădăcinoase ori bulboase.
În cele ce urmează, voi prezenta câteva exemple de asolamente care pot fi realizate pe o
perioadă cuprinsă între 3 și 6 ani.
Pentru un asolament de 3 ani, cultura din primul an va fi reprezentată de leguminoase sau
plante tehnice, cea din al doilea an - de cereale păioase, iar ultima cultură va fi însămânțată cu
porumb.
În cadrul unui asolament de 4 ani, se poate începe cu o cultură de leguminoase, după
care, pe același teren se va înființa o cultură de cereale păioase. În al treilea an se vor însămânța
plante tehnice, urmând ca în ultimul an să se planteze porumb.
Într-un asolament de 5 ani, cultura de început poate fi formată din leguminoase ori plante
furajere, urmând ca în al doilea și al treilea an, terenul să fie însămânțat cu cereale de toamnă. În
ultimii doi ani, pe sole se pot planta porumb și plante tehnice.
Pentru un asolament de 6 ani, ciclul poate fi început cu plante leguminoase, urmând ca în
al doilea an să fie plantate cereale de toamnă. În cel de-al treilea an, se poate înființa o cultură de
floarea-soarelui, sfeclă sau porumb, urmând ca în al patrulea an să fie plantate cereale de toamnă.
În ultimii 2 ani ai asolamentului, se poate planta porumb.
Rotația culturilor reprezintă una dintre practicile cele mai de succes din agricultură, putând
avea o influență directă asupra producțiilor obținute în fiecare an. De aceea, conformarea cu
toate regulile specifice este direct corelată cu performanța în agricultură.

7
Bibliografie:
 Ghid practic pentru agricultura ecologică, B. Boincean; Crop rotation on Organic Farming, C.L.
Mohler, S.E. Johnson;
Sistemul de agricultură ecologică, Chișinău 2018.
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/rotatia-culturilor-asolament-ce-
presupune.html
https://agrobiznes.md/cum-se-realizeaza-corect-rotatia-culturilor-si-care-este-rolul-
asolamentelor-in-agricultura-ecologica.html.