MINISTERUL EDUCAŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAȚIE TINERET ȘI SPORT

LICEUL TEORETIC ,,GRĂTIEȘTI”

PROGRAM
MANAGERIAL
pentru conferirea gradului managerial unu (I)

A elaborat: Prohor Inga,

director al LT ,,Grătieşti”

CHIȘINĂU
 APROBAT:
la şedinţa Consiliului Profesoral din ___________,
proces-verbal nr. __________.
Se recomandă pentru conferirea gradului managerial I

Preşedinte Caraman A. ________________

CUPRINS:

1. DATE GENERALE.................................................................................pag.3-4

2. DEFINIREA UNEI PROBLEME DIN CADRUL INSTITUŢIEI.....pag.4-5

3. GRADUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ A PROBLEMEI..........pag.5 -7

4. PROGRAM DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI............................pag.8-9

5. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ..............................................................pag.10-11

6. BIBLIOGRAFIE.......................................................................................pag.11

2
 1. DATE GENERALE
Numele /prenumele: Prohor Inga
Studii:
1993-1998, Colegiul Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Cluj Napoca, România
2005-2010, UPS ,,Ion Creangă”, Facultatea PÎP și PP, specialitatea învățător și educator
2011-2013, IȘE masterat, master în Științele educației, specialitatea profesor de pedagogie și
psihologie
2012-2013, IȘE recalificare, specialitatea profesor de limba și literatura română
2020, masterat, universitatea Dunărea de jos, Galaţi, România, master în Ştiinţele educaţiei,
specialitatea profesor de limba şi literatura română.
Vechimea în muncă: 23 de ani stagiu general de activitate profesională, 10 ani stagiu managerial.
Evoluţia profesională:
1998 –educator, gr.nr.81, mun. Chișinău
2000-2007 învățător, Liceul Teoretic „Elimul Nou”, mun. Chișinău
2007-2008 învățător, Școala experimentală nr. 10, mun. Chișinău
2008 profesor de limba și literatura română, Liceul Teoretic ,,Grătiești”
2010 –2020 director adjunct educaţie, Liceul Teoretic ,,Grătiești”, com Grătiești
2020 – director Liceul Teoretic ,,Grătiești”, com Grătiești
Cursuri de specialitate şi stagii de formare:
 IPECES IȘE 06.04– 29.04.2020 Management educational;
 19-21.08.2020, Forumul municipală al cadrelor didactice: ,,Educaţia astăzi – între viziune şi
acţiune”;
 05-06.2021, Conferinţa transnaţională ,,Educaţie online fără frontiere”;
 18.09.20 -23.10.20, Cursuri de formator internaţional ,,Ocupaţia de formator”, USAV
Bucureşti;
 CTICE, 08.04.2016 Tehnologii informaționale (tabla interactivă)
 2020 „Manager proiect”, USPE ,,Constantin Stere” Management educational
 Program de formare continua: Dezvolatrea curriculară la disciplina: Dezvoltare personală”,
15.08.2018 Management educaţional
 2017 - Seminar instructiv-metodic “Competenţe interpersonal, civice, morale – instrument
în realizarea educaţiei de calitate”;
 2016 - Stagiul de formare continuă la contextual Proiectului “Reforma Învăţământului în
Moldova”, IȘE
 2016 - Seminar municipal “Managementul clasei de elevi – gestionarea situaţiilor de criză;
 2016 - Conferinţa teoretico-practică „Familia – prima şcoală a copilului”;
 2015 - Seminar municipal: „Formarea profesională continuă a cadrelor didactice – aspect
primordial al activităţii directorilor adjuncţi pentru educaţie întru sporirea calităţii procesului
educaţional”.
Performanţe profesionale:
 28-29.02.2020, participant al Conferinţei republicane a cadrelor didactice;
 24.08.2018, formator municipal în cadrul atelierului desfăşurat la Conferinţa municipală:
,,Împreună pentru educaţie de calitate”;
 din 2012 - membru al juriului municipal în cadrul concursurilor ,,O viață nu costă nimic,
nimic nu valorează cât o viață” şi ,,Tinerii agenţi de circulaţie”;
 2016 - Membru al juriului în cadrul Festivalului Păcii, Prieteniei, Copilăriei “Pacea în
viziunea copiilor”, Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport;
 2015-2016 - Formator municipal la seminarul istructiv-metodic “Implementatarea
Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea,
referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victim şi potenţiale victime ale ANET”, Direcţia
Generală Educaţie Tineret şi Sport;
 05.02.14 formator, Stagiu de formare:,,Metode de lucru cu părinții pentru prevenire a
violenței față de copii”;
 29.10.2015 formator, Seminar instructiv metodic: ,,Formarea colectivului de elevi”;
Publicaţii:
3
 - Articol: ,,Identificarea, sesizarea şi evaluarea cazurilor de violenţă în mediul şcolar.
Probleme şi soluţii”, Chişinău 2018;
- Articol: ,,Formarea-dezvoltarea competenţei de autocunoaştere şi autorealizare la orele de
limba şi literatura română”, Didactica ştiinţelor filologice, volumul III, Chişinău 2020
Date despre gradele didactice: 2015 – conferirea gradului managerial II
2016 – conferirea gradului didactic II
Competențe și abilități profesionale:
Experiența profesională am acumulat-o pe parcursul activității pedagogice, asimilând
competențe manageriale necesare spre a-mi atinge obiectivele propuse.
Pentru a deveni un manager performant și eficient este nevoie de o alimentare continuă a
tuturor laturilor, competențelor profesionale prin formare continuă și anume:
 Competența de specialitate psihopedagogică, psihosocială, tehnică și tehnologică,
managerială și de management al carierei;
 Asigurarea calității actului educațional;
 Depistarea și stimularea elevilor cu aptitudini;
 Desfășurarea unor analize de diagnosticare a rezultatelor școlare și stabilirea măsurilor de
remediere a neajunsurilor;
 Conlucrarea activă cu părinții, cu comunitățile locale în formarea la elevi a atitudinilor
pozitive față de valorile societății în care trebuie să se integreze;
 Stimularea perfecționării cadrelor didactice prin grade didactice;
 Extinderea experiențelor în managementul administrativ și cel didactic.

1. DEFINIREA UNEI PROBLEME DIN CADRUL INSTITUȚIEI.

Actualitatea problemei. Noul context economic şi social, legat de aspiraţiile Republicii
Moldova privind integrarea europeană, presupune performanţe superioare în toate domeniile de
activitate şi, în special, în învăţământ. Provocările lumii contemporane impun o serie de
restructurări ale diferitelor aspecte educaţionale, îndeosebi ale celor ce privesc echilibrul între
formativ şi informativ, accentuarea caracterului prospectiv al educaţiei, necesitatea pregătirii
tinerilor pentru inserţie socio-profesională. În acest context, orientarea carierei tinerilor reprezintă
un pilon de rezistenţă al unui învăţământ eficient prin asigurarea continuităţii, prin extinderea
orientării şcolare şi profesionale la toate nivelele de pregătire, prin abilitarea curriculară durabilă, cu
ajutorul instrumentelor digitale, prin adaptarea curriculei la nevoile elevilor, prin asigurarea unor
resurse metodologice adecvate.
Conform Strategiei de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020, Educaţia 2020
Misiunea sistemului educaţional poate fi văzută ca atingerea standardelor calitative ale
educaţiei prin realizarea procesului de ghidare şi consiliere în carieră a elevilor din învăţământul
preuniversitar, orientat spre susţinerea persoanei în identificarea modalităţilor eficiente de
autorealizare prin profesie.
În acest sens, una din direcţiile prioritare de activitate ale Liceului Teoretic „Grătieşti”, ce
activează într-un sistem concurenţial al serviciilor educaţionale, constituie Managementul Calităţii ,
ce presupune existenţa şi funcţionarea la nivel de instituţie de învăţământ a Sistemului de
Management al Calităţii.
Aceste deziderate au determinat problema de cercetare: discordanţa dintre oportunitatea
stringentă de asigurare a calităţii educaţiei şi lipsa unui Sistem Instuţional de management al
calităţii, bazat pe repere teoretico-metodologice relevante.
În condițiile oferite tot mai variate de continuare a studiilor liceale și a cerințelor în
continuă schimbare de pe piața muncii, consider că problema orientării spre carieră are o
importanță majoră pentru sprijinirea tinerilor în luarea unei decizii corecte.
În contextul problemei identificate, am formulat ca temă de cercetare: Orientarea spre
carieră – parte componentă a managementului educațional.
În Republica Moldova se simte tot mai acut nevoia de orientare spre alegerea carierei şi a
inserţiei socio-profesionale a viitorilor absolvenţi, în conformitate cu standardele europene.
Educaţia pentru orientarea spre carieră, care înseamnă – în extenso – educaţia pentru viaţă, este un
scop educaţional, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune.

4
 Tendinţele majore ale reformei curriculum-ului în plan european constau în: educaţia
pentru toţi, relevanţa curriculum-ului pentru individ și pentru societate, dezvoltarea unor atitudini
şi valori dezirabile, dezvoltarea abilităţilor, a gândirii critice, preocuparea pentru adecvarea
instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea potenţialului fiecărui elev, predarea şi învăţarea
centrate pe elev, evaluarea holistică a performanţelor, autocunoaşterea potenţialului individual,
autoinformarea despre piaţa muncii şi traseul de formare profesională, autoformarea sistemului de
atitudini şi valori necesare integrării profesionale. Crearea unui sistem viabil de ghidare în carieră în
baza unei concepţii şi strategii deduse din particularităţile contextului autohton este o necesitate şi
urmează să devină şi o prioritate a politicii educaţionale.
3. GRADUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ A PROBLEMEI.
Cercetările arată că tot mai mulţi tineri după ce termină gimnaziul nu sunt decişi ce studii
să urmeze, fie că liceale sau profesionale. Pe de-o parte ar dori să facă studii universitare, dar teama
de bacalauriat, de mediile obţinute, mai ales absolvenţii de la sate, merg să facă şcoli profesionale
sau colegii. Pe de altă parte alegerea unei profesii a fost întotdeauna un lucru dificil, absolvenţii
nefiind încă decişi în ce domenii să se orienteze. Astăzi, când mereu mai multe profesii suferă
transformări radicale, acest moment decizional este şi mai mult îngreunat de faptul că părinţii,
profesorii etc., nu mai pot oferi prognoze, lipsindu-le experienţa în domeniile profesionale nou
apărute.
Sistemul de educație din Republica Moldova nu încurajează încă tinerii spre formarea
abilitaților în timp util pentru a fi orientați către o profesie mai degrabă decât către o facultate, care
nu constituie un scop in sine, ci doar un pas pentru atingerea scopului. Din păcate, în școală se
predau discipline, dar școala nu-i învață încă pe tineri capacități esențiale pentru viața lor sau
acestea sunt insuficiente.
Didactica modernă aplicată corect în Planul de Dezvoltare Școlară poate asigura accesul la
sursele de informare moderne a tuturor elevilor din perspectiva egalizării șanselor pentru o inserție
socială si profesională adecvată. Școala trebuie să ofere elevilor campanii corecte de informare în
ceea ce privește diversele oportunități de studio pentru ca elevii să ia decizii corecte în ceea ce
priveşte orientarea spre carieră.
Din studiile realizate se constată că decizia este luată de către viitorii absolvenți după
următoarele criterii (in ordinea frecvenței răspunsurilor):
1) media de la bacalaureat (in funcție de care au acces prin depunerea dosarului
personal la una sau mai multe facultăți),
2) un salariu bun în practicarea viitoarei meserii,
3) sfatul părinților,
4) în mod conștient (în funcție de aptitudini, abilitați, competențe, interese).
Numărul de elevi care se orientează spre carieră în „conștient” este îngrijorător de mic.
Astfel apare o nevoie stringentă de informare și de formare a tânărului în acest domeniu. Opțiunea
unui tânăr pentru o anumită carieră fără nici un sprijin extern adesea asociat cu amânare sau
abandon are un serios impact asupra viitorului său profesional.
Aşadar, ghidarea în carieră şi proiectarea carierei au un caracter complex şi continuu, fapt
ce condiţionează prezenţa unor etape/ipostaze:
I. Etapa de pregătire sau crearea contextului favorabil evoluţiei în carieră
Direcţionarea spre succes socio-profesional prin autorealizare presupune beneficii atât
pentru persoană, cât şi pentru societate. Este o etapă ce are în special un caracter acumulativ.
Persoana se înarmează cu abilităţi, cultură generală, cunoştinţe, îşi formează sistemul de priorităţi.
Este perioada unei deveniri intensive, ce pune bazele evoluţiei ulterioare.
II. Opţiunea profesională, care trebuie să ţină cont de trei realităţi: ce vreau, ce pot, ce
trebuie. Opţiunea profesională se bazează pe următoarele criterii:
• compatibilitatea subiect-profesie;
• prestigiul profesiei;
• avantajele profesiei;
• disponibilitate.
Există multiple momente care fac dificilă opţiunea:
• motivaţia;
• lipsa de experienţă în problema vizată;
5
 • necunoaşterea propriilor posibilităţi şi capacităţi;
• lipsa de informaţie [5, p.122].
III. Decizia pentru o activitate profesională
Decizia este un proces mai complex decît opţiunea, deoarece are un caracter clar definit,
conţine elemente precum fermitatea poziţiei, claritatea direcţiei de acţiune, conturarea precisă a
finalităţii. Este o judecată categorică, o opinie fermă.
IV. Strategia de realizare a deciziei
Această etapă coincide, în mare parte, cu formarea profesională. Strategia exprimă prin
acţiuni de formare profesională dezvoltarea unor competenţe ce constituie condiţia de bază a
realizării unor roluri profesionale.
V. Managementul propriu-zis al carierei
Managementul carierei este definit ca proces de pregătire, implementare şi monitorizare a
planurilor de carieră, asumate de individ în mod singular sau împreună cu sistemele de carieră ale
organizaţiilor [6, p.18].
Logica internă a procesului de ghidare în carieră determină o consecutivitate a acestor
ipostaze cu intensitate diferită în diverse etape ale dezvoltării personalităţii.
O importanţă majoră în ghidarea în carieră o are şi cunoaşterea direcţiilor de activitate,
conturarea unor obiective-cadru care configurează structura procesului. Ca oricare altă dimensiune a
fenomenului educaţional, aceasta este incompatibilă cu incidentalul şi cu nedifinirea clară a
aspectului teleologic. Poţi să-i formezi discipolului competenţa de a-şi proiecta cariera numai dacă
ghidarea în carieră are un caracter sistemic şi sistematic. Doar reieşind din această abordare fiecare
acţiune întreprinsă va asigura efectul complementarităţii funcţionale. Consider necesar a axa
ghidarea în carieră pe patru obiective-cadru.
1. Cunoaşterea potenţialului individual al persoanei.
Obiectivul în cauză este impus de însăşi esenţa ghidării în carieră şi finalitatea majoră a
acesteia: plasarea omului potrivit la locul potrivit. Compatibilitatea dintre persoană şi mediul de
activitate profesională reprezintă condiţia de bază a constituirii unei cariere de succes. Activităţile
ce au scopul de a identifica potenţialul individual sînt orientate spre cunoaşterea:
• tipului de personalitate;
• dimensiunilor de personalitate;
• particularităţilor proceselor cognitive;
• intereselor, aspiraţiilor profesionale;
• aptitudinilor şi capacităţilor;
• sistemului de atitudini şi valori.
Această direcţie/dimensiune a ghidării în carieră poate fi realizată nu numai de către
psiholog, prin teste şi chestionare, dar şi de către diriginţi, profesori, prin: utilizarea unor
instrumente psihologice uşor de aplicat şi interpretat, observarea comportamentului elevului, analiza
produselor activităţii, conversaţie etc.
2. Informarea
Ghidarea în carieră demonstrează o abordare corectă dacă se axează pe trei aspecte ale
informării:
• despre piaţa muncii şi cerinţele profesiei;
• despre oportunităţile sistemului educaţional;
• despre reperele legislative ale angajării şi posibilităţile legale de evoluţie în carieră.
3. Formarea sistemului de atitudini, valori şi competenţe ce facilitează integrarea
profesională.
Consider acest obiectiv foarte important, mai ales în condiţiile Republicii Moldova. La
moment, opţiunea şi decizia pentru o profesie sunt influenţate în special de factori subiectivi –
prestigiul profesiei, avantajele activităţii profesionale – şi mai puţin de capacităţi şi compatibilitatea
persoanei cu domeniul de activitate profesională, necesitatea economiei naţionale în anumite
categorii de specialişti. Mulţi tineri au o atitudine nihilistă şi sceptică faţă de posibilitatea
dezvoltării profesionale în ţară, chiar şi în situaţia când statul are nevoie de specialişti în unele
domenii şi investeşte în formarea acestora. De asemenea, este lipsită de responsabilitate implicarea
multora în formare profesională prin alocarea finanţării bugetare fără a aprecia cheltuielile şi
investiţiile societăţii.

6
 Demersurile îndreptate spre atingerea acestui obiectiv trebuie să fie realizate atât în
contextul educaţiei formale, cât şi al celei nonformale, printr-o tematică relevantă a orelor de
dezvoltare personală, prin intermediul acţiunilor educative organizate la nivel de şcoală, al celor
monitorizate prin mass-media la nivel naţional, al activităţii centrelor de creaţie pentru copii şi
tineret, ONG-uri etc.
4. Promovarea potenţialului individual sau marketingul vocaţional
Activităţile orientate spre atingerea acestei finalităţi urmăresc formarea unor abilităţi prin
care persoana să tindă şi să poată să se promoveze pe piaţa muncii:
• întocmirea unui CV şi a dosarului candidatului (fie la studii, fie la un post de
muncă);
• identificarea unor oportunităţi pentru formarea profesională sau pentru o bună
angajare;
• selectarea locurilor de muncă conform unor criterii adecvate situaţiei;
• contactarea angajatorilor;
• susţinerea interviului etc.
În acest proces complex al orientării tânărului spre carieră un rol deloc de neglijat îl are
familia, care ar trebui să pornească de la premisa că educația nu este niciodată prea scumpă. Acele
familii, chiar și foarte modeste, care înțeleg că investiția cea mai importanta este investiția în
educația propriilor copii, iau cea mai corectă decizie în legătură cu viitorul acestora. Familia
trebuie să fie un sprijin real pentru tânăr, să-l susțină în luarea deciziilor și să nu-i frângă aripile în
mod involuntar, din rațiuni aparent importante și doar pentru un anumit moment. De multe ori
părinții transferă asupra copiilor lor nemulțumirile lor profesionale sau propriile aspirații
nerealizate. În general „criteriile pe care le au în vedere părinții în influențarea profesională a
copiilor lor sunt: siguranța și viitorul profesiei, durata studiilor, costurile, distanța de casă a
facultății, poziția socială, timpul de lucru. Argumentele părinților sunt adesea diferite de ale
specialiștilor (diriginți, profesori, psihologi), adesea fiind de natură economică, afectivă, de păstrare
a tradițiilor, de poziție socială.
Rolul familiei este foarte mare în alegerea carierei și aceasta trebuie sa fie un sprijin real
pentru tânăr, să-l susțină în luarea deciziilor și să nu-i frângă aripile în mod involuntar. Tânărul nu
are nevoie de un șef, ci de un prieten în acest demers. Parintele trebuie să fie obiectiv, să aibă
încredere în copilul lui si să-i lase lui posibilitatea de a alege și mai ales să-i acorde zilnic timp
pentru a discuta împreună, pentru a se sfătui tot împreună. Rolul familiei este cu atât mai important
cu cât acesta este practic singurul mediu în care întreaga atenție este focusată pe individ.
Cadrul instituțional cel mai abilitat să-l informeze si să-l formeze pe elev pentru viață
rămâne școala, datorită pârghiilor care-i sunt acesteia la îndemână: profesori și diriginți calificați în
domeniul psihopedagogiei, psihologi, consilieri. Școala trebuie sa vină în întâmpinarea nevoilor
elevului aflat în pragul unui pas important în viață ca cel al opțiunii pentru carieră, prin activități și
metode didactice moderne aplicabile în cadrul orelor de dirigenție. Elevul trebuie pregătit cum să
acționeze pentru a-și transpune visurile în realitate și pentru a persevera într-un anumit domeniu, iar
mai apoi să profite de oportunitățile ce i se oferă.
Republica Moldova a introdus măsuri de reformă a sistemelor de educație în conformitate
cu schimbările sociale și economice din ultima perioada, cu impact pe piața muncii. Tendințele
majore ale curriculum-ului european constau în: educația pentru toți, relevanța curriculum-ului
pentru individ și societate, dezvoltarea unor aptitudini și valori dezirabile, dezvoltarea abilităților, a
gândirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea
potențialului fiecărui elev, predarea și învățarea centrate pe elev, evaluarea holistica a
performanțelor.
Orientarea spre carieră este considerată pe plan european ca o componentă esențială a
reformelor educaționale și o dimensiune majoră a politicilor educaționale în toate țările europene.
Educația pentru carieră înseamnă educație pentru viață, dirijând sistemele de învățământ către un set
de valori comune.

7
4. PROGRAM DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI: ,,Orientarea spre carieră – parte componentă a managementului educațional. ”:
Obiectiv general: Implementarea și asigurarea funcționalității Sistemului Instituțional de Management pentru orientarea spre carieră în contextul
asigurării calității educației, promovării imaginii și menținerii competitivității instituției prin trecerea instituţiei de la filiala liceu teoretic la filiala
liceu tehnologic. Astfel, elevii vor fi formați pentru o societate dinamică, o societate în schimbare, idealul educaţional al căreia este formarea
personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajarea
pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale
asumate.

Obiective generale Obiective specifice Activități Grup-țintă Termen Indicatori de performanță

1. Cunoaşterea potenţialului individual al persoanei.

Formarea si - dezvăluirea intereselor elevului; Seminare; Cadre La început de an Exersarea abilităţilor de
dezvoltarea - dezvoltarea abilităților pentru Traininguri; didactice; școlar. elaborare a planului de
capacității de rezolvarea unor probleme, dificultăți Discuții; carieră de scurtă şi lungă
autocunoaștere specific legate de carieră; Testări. Elevi; Pe parcursul durată.
-informarea părinţilor cu tendinţele anului școlar.
contemporane ale orientării şcolare Părinți.
şi profesionale
2. Informarea. Educația pentru carieră.
Dezvoltarea - dezvoltarea deprinderilor și Proiecte Cadre Diversificarea strategiile de
capacității de abilităților necesare pentru educaţionale didactice; Pe parcursul marketing la nivel național și
valorizare maximă managementul propriei cariere; Masă rotundă; anului școlar. internațional;
a potențialului -cunoaşterea înclinaţiilor şi Traininguri; Elevi; Promovarea în instituție a
propriu aptitudinilor sale; Discuții; serviciilor educaționale de
- stimularea interesului elevilor şi a Testări. Părinți. voluntariat;
cadrelor didactice de a se implica în Excursii Analizarea consecinţelor
proiecte educaţionale (avantaje şi dezavantaje)
privind continuarea traseului
educaţional sau inserţia
profesională.

8
 3. Formarea sistemului de atitudini, valori şi competenţe ce facilitează integrarea profesională. Planificarea carierei.
Formarea și - conturarea direcției de carieră; Pariciparea la ziua Cadre Pe parcursul Elaborarea proiectului de
dezvoltarea -stabilirea scopurilor în legătură cu ușilor deschise a didactice; anului școlar. dezvoltare personală şi
capacității propria carieră; diferitelor profesională.
decizionale -inițierea acțiunulor în vederea interprinderi; Elevi; Constituirea unui parteneriat
atingerii acestor scopuri. Întâlniri cu persoane funcțional pentru crearea unui
de afaceri, ONG-uri; Părinți. mediu propice învățării și
Masă rotundă; îmbunătățirea performanțelor
Traininguri; elevilor.
Discuții;
Testări.

4. Promovarea potenţialului individual sau marketingul vocaţional

Formarea unor -stabilirea structurilor organizatorice Constituirea Echipa La început de an Funcționalitatea Comitetului
parteneriate responsabile de MRP la nivel de Comitetului pentru managerială; școlar. pentru Asigurarea Relațiilor
durabile instituție ; Asigurarea reprezentanți ai de Parteneriat; Includerea
-organizarea activităților de formare Relațiilor de Consiliului reprezentanților tuturor
profesională continuă în contextul Parteneriat (CARP); profesoral (câte factorilor de interes.
asigurării parteneriatului -elaborarea politicii 1 membru de la Realizare de activități
institutional; de motivare și fiecare CM); extracurs în parteneriat cu
-constituirea pareneriatelor cu recompensare a Reprezentanți liceele din țară.
organizații necomerciale, publice, cadrelor didactice și ai părinților, Programe și proiecte de
private din țară și de peste hotare în manageriale ce se elevilor, cooperare la nivel raional,
vederea asigurării progresului implică conștient și Comitetului național și internațional. Toți
instituției de învățământ și a activ în procesul sindical. actorii educaționali se implică
comunității relațiilor de conștient și activ în procesul
parteneriat; de dezvoltare a culturii MRP
-Încheierea la nivel de instituție.
acordurilor de
colaborare cu
Instituțiile partenere

9
 5. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ

,,Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina;

sub pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfîrşit.”
Franz Kafka
Totul în activitatea umană şi, evident, în învăţământ evoluează. Această evoluţie se face prin
schimbări repetate sau prin salturi. Noutatea este o regulă, o prezenţă constantă în felul de a
percepe lumea. Or, fără inovare nimic nu ar exista. Păstrarea unui continuum în inovare la toate
nivelele funcţionale ale educaţiei trebuie să fie un scop principal al activităţii educaţionale,
transferând rezultativitatea din zonele de regres în cele de progres ridicat, reducând riscurile prin
aplicarea corectă a regulilor pedagogice, folosind o metodologie adecvată. Formarea cadrelor
didactice/manageriale este cunoscută ca parte a învățământului superior, având capacitatea de
angaja resurse în realizarea cercetării științifice de nivel înalt. Un pas important în această
direcție îl constituie reformarea instituțiilor care au responsabilitatea organizării și desfășurării
programelor de pregătire inițială și continua a cadrelor didactice. Pentru a face față tuturor
schimbărilor și provocărilor din societate un manager trebuie să posede anumite capacități și
abilități: spirit inovativ, receptivitate față de tot ce este nou, spirit de disciplină, spirit de
răspundere, devotament, fermitate, perseverență, capacitate de a lua decizii, abilitate de a lucra
cu oamenii, de a-i dirija și conduce, stabilitate emoțională, creativitate, suplețe intelectuală, etc.
Toate acestea se obțin prin autoformare. De aceea, în următorii ani îmi propun să continui
studierea temei abordate în lucrare. În același context voi pune accent pe:
1. Perfecționarea și participarea continuă la cursuri, stagii în domeniul managementului
educational pentru orientare în carieră
2. Promovarea valorilor general-umane și naționale prin intermediul proiectelor
educaționale.
3. Promovarea unui parteneriat durabil cu instituțiile de învățământ din republică şi peste
hotarele ţării.
4. Colaborarea cu instituţiile specializate, cum ar fi: CMIOP, ONG-uri, specialişti,
psihologi, etc.
5. Racordarea cerințelor învățământului național la cel european prin studierea exemplelor
de bune practici ale altor țări/vizitelor de studiu.
6. Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a
exemplarelor de bună practică în managementul instituțional.
7. Implicarea în diverse acțiuni de promovare și propagare a imaginii liceului.
8. Armonizarea ofertei de servicii educaționale cu nevoile specific identificate în uniunea
școlară și comunitatea locală.
9. Utilizarea site-urilor de colaborare pentru postare de către profesori a proiectelor
didactice, fișelor de lucru și a altor materiale pentru elevi.
10. Îmbunătățirea comunicării cu părinții în scopul ghidării în carieră a elevilor.
În concluzie:
Misiunea sistemului educaţional poate fi văzută ca atingerea standardelor calitative
ale educaţiei prin realizarea procesului de ghidare şi consiliere în carieră a elevilor din
învăţământul preuniversitar, orientat spre susţinerea persoanei în identificarea modalităţilor
eficiente de autorealizare prin profesie.
Sistemul educaţional reprezintă o investiţie economică enormă, de aceea guvernele, de
obicei, îşi asumă responsabilităţi de finanţare a programelor de ghidare în carieră. O ghidare în
carieră care funcţionează bine contribuie la o bună funcţionare a pieţei de muncă şi, deci, la
creşterea economică şi a bunăstării. Este demonstrat că ţările sărace nu dezvoltă strategii de
ghidare în carieră, fapt ce îndepărtează şi mai mult posibilităţile lor de prosperare. Contribuţia
ghidării în carieră asupra scopurilor de instruire constă în faptul că ajută persoanelor să facă o
alegere corectă în cadrul sistemului educaţional secundar, să nu-şi irosească timpul şi resursele
pe instruire/training-uri ireale sau neconvenabile. La nivel de politici publice, la fel, sunt
importante dimensiunea economică şi morală: statul nu pierde pentru subvenţii de şomaj şi
recalificare, preia persoane sociale cu atitudini şi valori şi nu se vede nevoit să irosească
banii publici pentru programe de recuperare. Sistemul ghidării de carieră este legat atât cu
politica socială şi cea de angajare, cât şi cu politica educaţională. Şcoala trebuie să facă tot ce îi
stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin stimularea intelectuală a elevilor,
aptitudinilor, atitudinilor şi trăsăturilor de personalitate.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul Educației, Chișinău, 2014;
2. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 – 2020 Educația 2020,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 944 din 14 noiembrie 2014.
3. Andrițchi V., Management educațional. Ghid metodologic pentru
formarea/autoformarea continuă a managerilor școlari, Chișinău, 2014;
4. Andrițchi V.,Teoria și metodologia managementului resurselor umane în
învățământ, Chișinău: PRINT-Caro SRL, 2012;
5. Clipici I., Evaluarea cadrelor didactice,Timișoara: Editura de Vest, 2010;
6. Constantin T., Constantin-Stoica A., Managementul resurselor umane,Iași:
Institutul European,2002;
7. Cojocaru V.,Calitatea în educație. Managementul calității., Chișinău, 2007;
8. Guțu V., Managementul educațional: Ghid metodologic., Chișinău, 2013;
9. Pânișoară G., Pânișoară I., Managementul resurselor umane,Ghid practic,Ediția a
II-a.Iași,2007;
10. Dandara Otilia, ”Proiectarea carierei”, Centrul educațional poligrafic al USM,
Chișinău, 2009;
11. Bălan Adriana (coordonator), Consiliere educaţională, Editura Aramis, Bucureşti,
2002;
12. Cosmovici Andrei, Iacob Luminiţa, Psihologia socială, Editura Polirom, Iaşi,
1998;
13. Ilut Petru, Sinele şi cunoaşterea lui, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
14. Klein M.M., Introducere în orientarea în carieră, Institutul pentru Ştiinţele
Educaţiei, Bucureşti, 1997;
15. Jigău Mihai, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001;
16. Neculau Adrian (coordonator), Manual de psihologie socială, Editura Polirom,
Iaşi, 2003;
17. Zlate Mielu, Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti, 2008;
18. Baban A., Consiliere educaţională, Ghid metodologic, Cluj Napoca, 2001;
19. Ghica V., Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
20. Dandara O., Orientarea şcolară şi profesională - dimensiune a eucaţiei pentru şi
prin profesie, Chişinău 2005;
21. Tomşa G., Consiliere şi orientare şcolară, Bucureşti, 1999.

11