INTERVIU: Catherine Ganzleben, șefa Grupului pentru poluare

atmosferică, mediu și sănătate, cu Alberto González, expert AEM în

calitatea aerului, și cu Eulalia Peris, expertă AEM în poluarea fonică,
pentru a afla mai multe despre eforturile AEM de îmbunătățire a
cunoștințelor în acest important domeniu de activitate.
Catherine, de ce se preocupă AEM de legătura dintre sănătate și
mediu? Care sunt cele mai mari riscuri pentru starea noastră de
bine?

Sănătatea umană și cea a ecosistemului sunt indisolubil legate. Corpul nostru

are nevoie de aer curat, de apă și de hrană în fiecare zi pentru a funcționa.
Oamenii și comunitățile prosperă când petrec timp în natură, făcând mișcare,
socializând și relaxându-se. În același timp, când trăim, muncim, mergem la
școală sau la joacă în medii poluate, suferă atât corpul, cât și mintea.
Protejarea naturii nu înseamnă protejarea planetei. Înseamnă asigurarea
sănătății și a unei stări de bine pentru noi înșine și pentru copiii noștri.
Prevenirea poluării este o măsură de sănătate publică.

Cele mai mari riscuri imediate pentru sănătate sunt poluarea atmosferică și
zgomotul, în special în orașe. Pe termen lung, schimbările climatice amenință
însăși existența modului nostru de viață. Aceasta înseamnă pierderea
imediată de vieți omenești din cauza valurilor de căldură, a incendiilor
forestiere și a inundațiilor, precum și amenințări pe termen mai lung la
adresa producției de alimente din cauza schimbării tiparelor meteorologice.
De asemenea, asistăm la schimbări în distribuția bolilor infecțioase pe
măsură ce insectele vectoare care poartă aceste boli se deplasează spre nord
odată cu încălzirea climei. Știm, de asemenea, că anumite substanțe chimice
sunt periculoase pentru sănătate.

Ce demersuri a întreprins până acum AEM în acest domeniu?

Depunem eforturi pentru a înțelege mai clar cum ne sunt influențate
sănătatea și starea de bine de mediul în care trăim. Adunăm dovezi cu privire
la modul în care oamenii din toată Europa sunt expuși la o serie de riscuri de
mediu, printre care se numără poluarea atmosferică, zgomotul, schimbările
climatice și substanțele chimice. Raportul nostru recent Mediu sănătos, vieți
sănătoase: cum influențează mediul sănătatea și bunăstarea în Europa –
Agenția Europeană de Mediu reunește cele mai noi dovezi și evaluează
impactul asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în
Europa, unul din opt decese este cauzat de poluarea mediului. Aceste decese
ar putea fi prevenite și evitate prin eforturi de îmbunătățire a calității
mediului.

De asemenea, examinăm distribuția riscurilor de mediu în societate și

constatăm că persoanele cele mai vulnerabile din societatea noastră sunt
cele mai afectate de factorii de stres din mediul înconjurător. Comunitățile
defavorizate din punct de vedere social sunt expuse la o povară mai mare a
poluării. Oamenii mai săraci, copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme de
sănătate sunt mai grav afectate decât altele de pericolele de mediu cu
impact asupra sănătății. Această distribuție inegală a riscurilor exacerbează
inegalitățile în materie de sănătate existente în Europa.

Există însă și un aspect pozitiv, anume acela că analizăm și beneficiile pe

care le oferă natura. Ca mențiune specială, marea majoritate a europenilor
au acces la apă potabilă de înaltă calitate, iar apele de scăldat din Europa au
o calitate excelentă și sunt prielnice pentru exercițiu fizic și recreere.

În ce mod susține activitatea AEM Pactul verde european?

Demersurile AEM în domeniul „mediu și sănătate” aduc laolaltă dovezile
disponibile cu privire la modul în care sănătatea oamenilor din întreaga
Europă este afectată de poluare, de schimbările climatice și de degradarea
ecosistemelor. Raportul nostru recent Mediul european – situație și
perspective 2020 (SOER 2020) descrie în ce fel actualul nostru mod de viață
determină degradarea mediului ca urmare a obiectelor pe care le producem
și consumăm, a consumului de energie, a alegerilor noastre în materie de
mobilitate și a sistemului nostru alimentar. Această bază de cunoștințe
sprijină eforturile de a schimba dinamica respectivă printr-o tranziție în
cadrul Pactului verde european.
Alberto, de ce este calitatea aerului un factor atât de important
pentru sănătatea europenilor?
Poluarea atmosferică este considerată cel mai mare risc de mediu din
Europa. Potrivit ultimelor noastre estimări, expunerea la particule fine
(poluantul cu efectele cele mai grave asupra sănătății umane) a provocat
peste 400 000 de decese care ar fi putut fi prevenite în Europa în 2018.
Aceste decese au fost cauzate în principal de boli cardiovasculare și
respiratorii și de cancer. Dar, în afară de aceste boli foarte grave, există tot
mai multe dovezi ale faptului că expunerea la poluarea atmosferică este
asociată cu alte impacturi asupra sănătății. Putem menționa ca exemple
diabetul de tip 2 cu debut recent, inflamația sistemică sau tulburări mentale,
de exemplu boala Alzheimer și demența.

Poluarea atmosferică afectează și mediul, de exemplu reducând

biodiversitatea în anumite ecosisteme și afectând creșterea vegetației și a
culturilor. De asemenea, are impact asupra mediului construit, deteriorând
de exemplu patrimoniul cultural.

În ce fel s-a îmbunătățit situația în ultimii ani? Ce probleme mai

trebuie încă rezolvate?
Aplicarea politicilor și a măsurilor Uniunii Europene, a celor naționale și locale
a dus la reducerea emisiilor totale de poluanți atmosferici, iar scăderea
expunerii populației a avut drept rezultat mai puține impacturi asupra
sănătății.

Emisiile diferă în funcție de poluant și de sectorul economic. De exemplu,

agricultura și utilizarea combustibililor pentru încălzirea locuințelor sunt două
sectoare cu potențial foarte mare de reduceri suplimentare ale emisiilor. O
altă problemă care nu a dispărut, în pofida reducerilor constante, este că încă
suportăm o povară excesivă în ceea ce privește decesele care ar putea fi
prevenite. Un alt motiv de preocupare constă în influența din ce în ce mai
mare a schimbărilor climatice asupra producerii de poluanți precum ozonul,
precum și în nevoia de a căuta sinergii în politicile de combatere atât a
poluării atmosferice, cât și a schimbărilor climatice.

Eulalia, de ce poluarea fonică este adesea trecută cu vederea și ce

face AEM în acest domeniu?

Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică este o problemă

importantă. Ne afectează sănătatea. Când ne gândim la zgomote care ne
afectează sănătatea, ne imaginăm că mergem la un concert sau stăm
aproape de un utilaj zgomotos care ne deteriorează auzul. Oamenii nu își dau
seama însă că nivelurile constante de zgomot din trafic, de exemplu, pot
provoca alte efecte care nu au legătură cu deteriorarea auzului; sunt efecte
grave precum cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, obezitatea,
diabetul etc. Autoritățile recunosc că zgomotul este o problemă, de aceea
avem o directivă europeană privind zgomotul ambiental din 2002 și un nou
ghid publicat de OMS. Partea cea mai dificilă este să se ia măsuri și să existe
mijloacele financiare pentru a o face. Aceasta este o problemă grea
deoarece, de exemplu, orașele și zonele de la periferia lor sunt din ce în ce
mai populate și cererea de mobilitate crește.

Activitatea agenției în domeniul zgomotului se axează pe evaluarea

impactului poluării fonice la nivel european. Evaluăm impactul expunerii la
zgomot asupra sănătății populației europene, pe baza celor mai recente date
de la nivel european.