PROF.

RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

PROIECT INTERDISCIPLINAR
 Tema: ZÂNA TOAMNA!
Discipline / arii curriculare:
Educaţie pentru societate
Dezvoltare personală
Educaţie religioasă
Comunicare în limba română
Arte vizuale şi lucru manual
Matematică şi explorarea mediului

Structura proiectului:
Argument:
Toamna este anotimpul atâtor schimbări şi modificări în natură,
dar şi în viaţa copiilor care păşesc pentru prima dată, acum,
toamna în clasa pregătitoare. Ar vrea să afle atâtea...pentru că toate
sunt noi şi necunoscute lor. Am propus proiectul ,,Zâna Toamnă’’
ca prim proiect tematic al clasei pregătitoare astfel încât să ofere informaţii
accesibile vârstei, dar totodată să trezească interesul, curiozitatea pentru necunoscut.
Proiectul tematic debutează cu o vizită-surpriză al unui băieţel îmbrăcat de toamnă, cu umbrelă
şi cu un coş cu frunze ruginii. Vom purta o discuţie de ce s-a îmbrăcat băieţelul aşa şi le voi
prezenta copiilor pe Ursuleţul Martinel care nu ştie cum să se îmbrace şi va trebui să îl îmbrăcăm
noi în funcţie de cum e vremea afară, în fiecare zi. De asemenea vom completa zilnic un calendar al
naturii specific perioadei în care ne aflăm, unde vom aşeza în fiecare zi un simbol al vremii de afară
(nor, nor cu ploaie, soare, vânt). Împreună cu copiii vom identifica aspectele vizibile anotimpului
de toamnă. Toamna o vom asemăna cu o zână bună şi frumoasă, care va şi veni în vizită la ei când
vor ştii destul de multe să-i povestească. Copiii vor participa la strângerea de materiale pentru
centru tematic şi la decorarea sălii de clasă cu fructe, legume, flori de toamnă etc.

ÎNTREBĂRI CHEIE:

Întrebare esenţială:
Cum influenteaza viata animalelor schimbarea anotimpurilor?
Întrebările unității de învățare:
Cum se manifesta toamna in localitatea voastră?
Ce sentimente vă induce anotimpul toamna?
Întrebări de conținut:
De ce este considerata toamna cel mai colorat anotimp?
Ce putem învăţa de la vieţuitoarele din jurul nostru?
Ce tehnici folosim în realizarea ghirlandelor de toamnă?
Ce poezii cunoaşteţi, în care se oglindeşte toamna?
Ce anume ne ajută să recităm ?
Care din activităţile din acest anotimp v-au plăcut cel mai mult?De ce?
Cum redăm conţinutul unui text ?
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

Ce program am folosit pentru a desena frunze cu ajutorul calculatorului?

Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe C.L.R.
1.1.Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare
  rostit rar și clar;
1.2.Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt rostit clar și rar;
A.V.
2.4.Transformarea unui material prin tehnici simple;
D.P.
1.3.Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi după
criterii simple;
-Capacităţi M.E.M.
instrumentale 5.1.Sortarea/clasificarea pe baza unui criteriu dat
 
5.2.Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare cu 1-2
unităţi;
A.V.
2.3.Realizarea de compoziţii simple pe baza interesului direct;
M.M.
2.1.Cântarea în colectiv a cântecelelor
D.P.
2.2.Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în
comunitate.
-Atitudini şi E.S.
valori 1.1.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare
3.1.Relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului în vederea rezolvării unor
sarcini de lucru;
3.3.Participarea la proiecte simple cu conţinut moral-civic în cadrul
comunităţii locale;
A.V.
2.5.Descoperirea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu;
M.M.
3.4.Participarea la proiectul integrat sugerat de profesor.
4.   

Planificarea timpului: 4săptămâni

Resurse: materiale: coli de carton, cartoane colorate, culori, carioci, acuarele, foarfece, lipici,
fişe de lucru, aparate foto, CD-uri cu cântece, panouri pentru expoziţii,
diplome realizate de învăţător;
procedurale: explicaţia, demonstraţia, comparaţia, problematizarea, joc,
învăţarea prin cooperare,
forme de organizare: elevii vor lucra :individual, în perechi, în echipă;
cerinţele vor fi enunţate de învăţător, dar în unele situaţii,copiii
ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi alege atât forma de organizare
cât şi una din sarcinile propuse;
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

ELEMENTE CHEIE/EXPERIENȚE DE ÎNVĂȚARE:

 oferirea de răspunsuri la întrebările-cheie ale curriculumului;
 demonstrarea înţelegerii conceptelor, a capacităţilor şi a cunoştinţelor din diferite discipline;
 demonstrarea capacităţilor superioare de gândire şi a competenţelor de comunicare verbala,
matematică, artistică şi ştiinţifică;
 realizarea de conexiuni cu lumea reală;
 utilizarea adecvată şi eficientă a limbajului.

PRODUS ȘI/SAU PROCES:

 desene, colaje, fișe;

EVALUAREA: observarea sistematică, analiza produselor activității, interevaluare,

autoevaluare;
ANEXE: imagini religioase, PPT-uri, texte folosite (poezii, povestioare);

Proiectul se desfăşoară pe parcursul a patru săptamâni, perioadă în care elevii de la grupa

pregătitoare vor învăţa : sa descrie schimbarile constatate în natură, să recunoască şi să deosebească
fructele de legumele de toamnă, cum să consume fructele şi legumele, care este rolul lor . În aceast
proiect tematic, elevii vor îmbina noţiunile teoretice cu cele practice. Astfel în prima perioadă
elevii vor învăţa să povestească oral un text nou,vor intui sensul cuvintelor noi,alcătuind propoziţii
cu acestea. Ca text suport vor avea poezia „Alfabetul toamnei”..Ca activitate transdisciplinară vor
strânge imagini cu frunze de toamna, animale şi vor face un colaj. Deasemenea împreună cu
învăţătorul, vor începe panoul dedicat anotimpului toamna , prin afişarea lucrărilor de la diverse
materii ce corespund temei alese.

În următoarele zile se vor consolida noţiunile legate de sensul cuvintelor. Şi anume cuvinte cu
acelaşi înţeles şi cuvinte cu sens opus.Vor lucra pe grupe, individual sau în perechi utilizând diverse
metode interactive. Numeroasele exerciţii vor viza dezvoltarea comunicării, dezvoltarea
socializării, dezvoltarea abilităţilor kinestezice. Pentru dezvoltarea limbajului, se va folosi textul
suport „Toamna in musuroi”,de Marin Sorescu. Elevii vor construi dialoguri, pe baza imaginilor
vizuale diverse. Apoi vor încerca să povestească, pe scurt, în scris, lecţia.Invăţătorul propune câteva
fişe şi un chestionar.Ca metode folosite enumăr:copacul cu idei, harta povestirii, cadranele.
Ultimele patru ore ale unităţii presupun o recapitulare, un test de evaluare finală şi două ore
cu caracter interdisciplinar, ce au ca scop dezvoltarea imaginaţiei şi pregatirea pentru sfarsitul de
toamna si venirea iernii. În orele de arte vizuale vom face podoabe pentru sala de clasă,
decoraţiuni.Se adună materialele necesare, se planifică activitatea,împreună cu elevii.
După desfăşurarea ultimei activiţăţi, elevii îndrumaţi şi însoţiţi de învăţător,îşi vor prezenta
o parte din activităţi la calculator.Vor face o prezentare power-point,însuşindu-şi astfel noţiuni de
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

utilizare a calculatorului.

Evaluare iniţială se realizeaza prin Brainstorming pe tema „Cum se face trecerea de la un

anotimp la altul?” Aceasta presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de alte idei,
unele în acord, altele în dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care
provoaca gândirea la actiune.

Evaluarea formativă se realizează :

Prin aplicarea metodei ciorchinelui se scrie cuvântul „Toamna” în mijlocul tablei sau a foii de
hârtie; Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care vin în minte în legatura cu tema
respectiv în jurul acestuia, tragându-se linii între acestea si cuvântul „toamnă” Pe masura ce se scriu
cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate. Activitatea se opreste când se
epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

Cu ajutorul metodei Copacul de idei se consodidează noţiunile legate de sensul cuvintelor,

cuvinte cu sens opus şi cu sens asemănător. Pe trunchi se notează un cuvânt, urmând ca pe ramuri
elevii să noteze cuvintele cu sens asemănător, iar pe frunze cuvintele cu sens opus.

Harta povestirii şi Cadranele sunt de un real folos în înţelegerea unui text, apoi în
povestirea acestuia. Prin completare sau prin schemă se notează informaţiile esenţiale: autorul,
locul, timpul, personajele şi impresii.

Fişa de evaluare - Se utilizează în timpul derulării proiectului pentru evaluarea contribuţiei

fiecărui elev în cadrul propriei grupe de lucru.

Evaluarea finală presupune :

- prezentarea materialelor realizate de elevi;

- realizarea expoziţiei;
- test de evaluare finală;
- realizarea activităţii finale .
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

7.    Schemă orientativă pentru activităţi

TIMP
ETAPA

OBIECTIVUL METODA RESPON

ETAPEI DE DE LUCRU SABILI-
PROIECT ACŢIUNI DEZVOLTATE DIN PROIECT TĂŢI
LUNI

C.L.R. DP. Întâlnirea de dimineaţă- Adie, Dezbatere Indivi-

frunzele!, calendarul naturii Conversaţia dual 35I
CLR: “Frunza” de Emil Gîrleanu , Explicaţia Frontal
lectură pe baza unor imagini de toamnă, Jocul În grup
convorbire didactic
M.M .Cântec cu mişcare “Bate vântul
frunzele!”
M.E.M. E.S.De ce îngălbenesc frunzele? Jocul Indivi- 35I
Calendarul naturii, pe ziua în curs didactic dual
M.E.M.Sortează după mărime frunzele Problema- Frontal
oferite de zâna toamna tizarea În grup
A.V.Colorează frunzele cele mai mici, Conversaţia
folosind culorile toamnei Exerciţiul
Exersarea
A.V. C.L.R.Antrenament grafic, linia oblică, Conversa-ţia Indivi- 35I
Reprezintă nervurile frunzei primite Problema- dual
A.V.Covorul toamnei, folosind tehnica tizarea Frontal
imprimeului. Exerciţiul În grup
D.S. La cules de frunze, joc de masă Jocul de rol
„Domino cu frunze”

RELIGIE ------------------------------------------------------------ ----------- ............. 35I

MARŢI

M.E.M. A.V. Fructe -dactilopictură Jocul Indivi- 35I

M.E.M.Exerciţii de sortare, clasificare, didactic dual
ordonare crescător şi descrescător a Conversaţia Frontal
mulţimile de fructe primite Problema- În grup
E.S.Concurs de ghicitori -Aricii cei isteţi! tizarea
Răspunde repede şi bine la ghicitorile Exerciţiul
matematice propuse, fiind recompensaţi Exersarea
cu câte un merişor.
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

C.L.R. T.I.C.Desenează un greieraş, folosind Jocul Indivi- 35I

programul paint didactic dual
C.L.R.Balada unui greier mic!, de Problema- Frontal
George Topârceanu, audiere, memorizare. tizarea În grup
M.M.Cântecelul “Greieraşul” Conversaţia
Exerciţiul
Exersarea

D.S. A.V.Modelaj- fructe şi legume Jocul Indivi- 35I

D.S.”Cămara bunicii”- păstrarea fructelor didactic dual
şi legumelor pentru iarnă (conservarea Problema- Frontal
acestora ), tizarea În grup
E.S.Parada fructelor şi legumelor de Conversaţia
toamnă Exerciţiul
E.S. M.M. Samba florilor, muzică şi dans Jocul Indivi- 35I
E.S. Cum îngrijim natura? Grija omului didactic dual
faţă de natură în anotimpul de toamnă. Problema- Frontal
M.E.M. Completează ce lipseşte, părţile tizarea În grup
componente ale unei flori Conversaţia
Exerciţiul
MIERCURI

C.L.R. D.P. Cui şi cum oferim o floare, Jocul Indivi- 35I

observare crizantema. didactic dual
C.L.R. Povestea unei flori, poveste cu Problema- Frontal
început dat- dezvoltarea creativităţii tizarea În grup
A.V.Crizantema, colaj Conversaţia
Exerciţiul
M.E.M. E.S. Ce fac vieţuitoarele toamna?, Jocul Indivi- 35I
convorbire pe bază de imagini didactic dual
M.E.M.Rezolvând operaţiile de adunare Problema- Frontal
şi scădere propuse, afli cu ce se hrăneşte tizarea În grup
fiecare animal Conversaţia
M.M. Ţăranul e pe câmp... Exerciţiul
A.V. E.S. Pregătim conserve pentru toamnă, Jocul Indivi- 35I
borcănelul cu compot, joc de rol didactic dual
“Gospodinele” Problema- Frontal
A.V.Copacul cu mere, sortare, asamblare, tizarea În grup
lipire. Conversaţia
M.M. Cursa fructelor , aleargă din fiecare Exerciţiul
şir cel care poartă numele fructului Exersarea
strigat.
OPŢIONAL Excursie în pădurea din apropierea şcolii, Excursie Indivi- 35I
pentru a culege materiale din natură cât şi tematică dual
pentru a observa direct schimbările din În grup
această perioadă.
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA
JOI

C.L.R. E.S. Jocul cuvintelor: cuvinte cu sens Jocul Indivi- 35I

opus, cuvinte cu sens asemănător didactic dual
C.L.R.Povestea „Neliniştea unei frunze!” Conversaţia Frontal
Audierea poveştii citită de învăţător, Exerciţiul În grup
discuţii pe marginei acesteia. Exersarea
A.V.Veşmântul copacului toamna
M.E.M. E.S.Palatul “Zânei Toamna!”, decorăm Jocul Indivi- 35I
sala de clasă cu fructe, legume, materiale didactic dual
realizate de elevi Problema- Frontal
M.E.M.Potriveşte fiecare fruct lădiţei tizarea În grup
corespunzătoare, după rezolvarea sarcinii Conversaţia
de pe jeton Exerciţiul
M.M.Cântecul “Toamna”(A,a,a acum e Exersarea
toamnă da!)
E.S. C.L.R.Cuvinte cu sens opus, sens Jocul Indivi- 35I
asemănător, norişorul de ploaie, desenăm didactic dual
grafismul –liniuţa oblică. Conversaţia Frontal
E.S. ‘’Povestea nucii laudăroase’’ de Exerciţiul În grup
Vladimir Colin- lectura educatoarei Exersarea
M.M.
M.M. E.S. Joc de rol “Doctorul”, vitaminele şi Jocul Indivi- 35I
sănătatea. didactic dual
M.M. Conversaţia Frontal
M.E.M.„Gaseste-mi jumătatea’’, formare Exerciţiul În grup
de mulţimi după diferte însuşiri Exersarea
VINERI

M.E.M. E.S.Rândunelele se pregătesc de plecare. Jocul Indivi- 35I

Dacă ai fi o rândunică ce le-ai spune didactic dual
copiilor? Problema- Frontal
M.E.M.Stolul rândunelelor, află vârsta tizarea În grup
fiecărei rândunele, rezolvând în lanţ Conversaţia
operaţii de adunare şi de scădere cu unul Exerciţiul
sau două elemente Exersarea
A.V.Rândunica, dactilopictură
D.P. M.E.M. Pune lângă cifra primită tot Jocul Indivi- 35I
atâtea elemente didactic dual
D.P.Cum protejăm animalele şi păsările Problema- Frontal
care rămân în ţară şi în anotimpul de tizarea În grup
iarnă? Conversaţia
A.V.Construim căsuţe pentru păsărele Exerciţiul
Exersarea
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

C.L.R. M.E.M. Săculeţul buclucaş, pipăie şi Jocul Indivi- 35I

recunoaşte fructele şi legumele din didactic dual
săculeţ Problema- Frontal
C.L.R. Memorizare “Supa de zarzavat!” tizarea În grup
A.V.Modelaj –coşul plin cu bunătăţi al Conversaţia
toamnei Exerciţiul
Exersarea
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

Harta proiectului
A venit toamna

Flori şi frunze pe cărări

Frunze ruginii
Flori de toamnă
Fenomene specifice
Caracteristici ale anotimpului.

Toamnă si şi hărnicie Toamna se plimbă prin grădină

Fructe şi legume
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

Grădină, vie, munci specifice.

Povestea nucii lăudăroase

de Vladimir Colin

A fost odată o nucă , o nucă ... ei , ca toate nucile ! Şi nuca asta

creştea într-un nuc . Dar nucul nu mai era ca toţi nucii ... Şi ştiţi de ce ?
Pentru că nucul ăsta se pomenise crescând în pădure . Nu ştiu cum
ajunsese acolo , printre stejari şi fagi , dar ce ştiu , e că acolo trăia de ani şi
ani de zile . Şi uite că printre nucile pe care le făcuse era şi nuca noastră .
Ei , şi într-o bună zi vine un urs mare , mai mare chiar decât nenea Niţă , şi se întinde sub
nuc să tragă un pui de somn .
-Ah , ce bine o să dorm ! spuse ursul şi se puse cu burta în sus , cu labele pe după ceafă şi
începu să sforăie : Sfârrrr-mârrr ! Sfârrr-mârrr !
Tocmai atunci , creanga pe care tocmai stătea spânzurată nuca noastră strigă veselă :
-Ei , nucă-nucuşoară ! Gata , poţi să-ţi dai drumul , că eşti coaptă bine ...
Fireşte , nuca nu aşteptă să i se spună de două ori . Se aruncă de pe creanga ei , fără umbrelă sau
paraşută , se aruncă vitejeşte , aşa cum se aruncă nucile şi ... drept pe nasul ursului se opri :
-Văleu ! răcni ursul , deşteptat fără veste , dar nepricepând ce-l izbise tocmai de nas ( care
e partea lui cea mai simţitoare ) se ridică degrabă şi-o luă la sănătoasa .
-Ehei , aţi văzut cine sunt eu ? strigă atunci nuca .
Sunt pesemne nespus de puternică dacă până şi ursul se teme de mine !
Iepurele , care văzuse tot ce se petrecuse , se apropie tremurând de nucă şi o rugă cu glas stins :
-Puternică nucă , milostiveşte-te de un biet iepure ! ... Să nu mă mănânci !
-Bine , îi răspunse nuca . De astă dată te iert , dar vezi să nu mă superi prea tare şi să nu-
mi mai ieşi înainte că de ! nu ştiu , zău
Veveriţa se rugă şi ea , plângând :
-Of şi of , puternică nucă ! Îndură-te şi de o biată veveriţă ... N-o mânca nici pe ea !
Ia ascultaţi , făpturi neroade ! se supără de astă dată nuca . Ce , vreţi să mă lăsaţi să mor de
foame ? ... Păi , mâine o să vină lupul să mă roage să-l cruţ , apoi mistreţul , apoi cine mai ştie
care alt neisprăvit ... Şi eu ? V-aţi gândit că şi eu trebuie să mă hrănesc ? Doar sunt o nucă
adevărată , o nucă puternică , o nucă ... Ehei , ce ştiţi voi !
Iar în tăcerea aceea se auzeau când şi când nişte ţipete grozave :
-Unde-s lupii , urşii şi mistreţii ? Unde-s leii , zmeii şi balaurii ? ... Vreau să le trag o
mamă de bătaie şi să-i înghit pe nemestecate !
Aşa striga nuca de răsuna pădurea , şi nici lupii , nici urşii , nici mistreţii , ba nici chiar leii ,
zmeii şi balaurii nu cutezau să crâcnească .
 PROF. RĂILEANU ELENA
CLASA PREGĂTITOARE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ LARGA JIJIA

Dar într-o zi veni un băieţel , se plimbă prin pădure , găsi nuca şi , după ce-i sparse coaja
o mâncă .

Neliniştea unei frunze

(poveste de toamna)

Micuta frunza tot ofta şi plângea de fiecare data cand o adiere de

vânt trecea pe lângă ea. Creanga de care era prinsă o întreabă:
-Care este problema, micuta frunza?
-Vantul mi-a spus ca intr-o zi ma va rupe si ma va arunca pe pamant si voi muri.
Crenguta a spus despre necazul frunzei crengii de care era prinsa, iar creanga a spus
pomului. Cand pomul a auzit asta, a foşnit tot si a transmis mai departe frunzei:
-Nu-ti fie frica. Tine-te bine si nu vei pleca pana cand nu vei vrea tu.
Frunza s-a oprit din suspin si s-a cuibarit langa celelalte surate, iar cand vantul trecea pe langa
ea, canta si dansa bucuroasa. Si asa a trecut toata vara pana in octombrie.
In zilele insorite de toamna, micuta frunza a vazut in jurul ei o multime de frunze care
devenisera foarte frumoase. Unele erau galbene, unele stacojii, altele aveau dungi cu ambele
culori.
Micuta frunza a intrebat copacul ce s-a intamplat cu celelalte frunze. Si copacul a spus:
-Toate aceste frunze sunt gata sa zboare si de bucurie s-au imbracat in aceste culori.
Atunci micuta frunza a inceput sa-si doreasca sa plece si ea si s-a gandit ca i-ar place si ei sa aiba
o culoare la fel de frumoasa. Incetul cu incetul, micuta frunza s-a imbracat si ea in culorile
toamnei. A privit ramurile si a intrebat mirata:
-O, ramuri! de ce aveti culoare de plumb, iar noi de aur?
-Noi trebuie sa pastram pe noi hainele de lucru, pentru ca noi mai avem de muncit.
Hainele voastre sunt de vacanta, pentru ca sarcinile voastre s-au incheiat, au declarat ramurile.
Dar apoi, un puf mic de vant a venit si frunza s-a lasat luata de adierea lui. Vantul a rasucit
frunza in aer ca pe o scanteie de foc. Micuta frunza a alunecat usor jos, pe pamant, alaturi de alte
sute de frunze si a cazut intr-un vis si niciodata nu s-a trezit sa-l povesteasca.