Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializarea Drept

Anul II

Student Reuț Andrei-Marius

Referat

FONDUL FORESTIER DIN ROMANIA

Am decis să structurez prezentul referat în trei subcapitole si am început prin

definirea termenului juridic de fond forestier , am continuat cu importanța
existenței pădurilor virgine și probabil ceea ce ne îngrijorează cel mai mult la
momentul actual , tăierile necontrolate din fondul susamintit.

Definiție

Fondul forestier reprezinta totalitatea pădurilor, terenurilor destinate împăduririi,

celor care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile,
albiile pâraielor, precum şi terenurilor neproductive, incluse în amenajamentele
silvice, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate (Legea nr.
26/1996, Codul silvic), şi infracţiuni silvice.

La începuturile istorice, padurile acopereau 80% din suprafata tarii, dar nevoia de
terenuri agricole, terenuri pentru constructii sau alte interese economice au redus în
mod constant suprafata lor, aducînd raportul sub media europeana, de 33%.
Managementul padurilor a fost din ce în ce mai dezechilibrat, interesele economice
primând în fata unui management rational care sa ia în consideratie si interesele
legate de conservarea biodiversitatii.nundatiile catastrofale care au cuprins întreaga
tara au dovedit cât de serios s-a redus capacitatea de protectie hidrologica si
antierozionala a padurilor noastre.

Fondul forestier al României are o suprafaţă de 6.529 mii hectare, reprezentând

27,3% din teritoriul ţării. Volumul total pe picior al pădurilor este estimat la peste
1.340 milioane m3.România păstrează importante suprafeţe de păduri naturale,
virgine şi cvasivirgine iar în prezent, parte din acestea, de valoare unică, sunt
incluse în arii protejate oficial constituite.Valoarea reală a sectorului forestier
include mai mult decât contribuția adusă de sectoarele silvicultură și exploatarea
lemnului, fabricarea de produse din lemn cu accent pe industria mobilei, fabricarea
de hârtie și produse din hârtie. Funcțiile și impactul pădurilor asupra dezvoltării
sustenabile a României au în vedere și rolul de protecție al acestora (corectare de
torenți în fondul forestier, înființarea perdelelor forestiere de protecție, împădurirea
terenurilor degradate și stabilizarea solului etc), rolul pădurilor în atenuarea
schimbărilor climatice, rolul social și cultural, rolul de producere a resurselor
energetice – biomasă etc.Din această perspectivă, atunci când vorbim despre
importanța reală a pădurilor trebuie cuantificată cu prioritate și contribuția adusă la
diminuarea amplitudinii temperaturilor, atenuarea fenomenelor meteorologice
extreme, combaterea secetei și inundațiilor, reducerea emisiilor de carbon si
retenția gazelor cu efect de seră. Judetul Suceava are cel mai mare fond forestier
din tara de aproximativ (437.000 de hectare)

Pădurile Virgine

O importanță deosebită în fondul forestier de pe terotiroul României o reprezintă

pădurile virgine pe care le-am putea defini ca fiind ultimele ecosisteme forestiere
în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de
intervenția omului.

În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar
lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În
pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei
care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni
care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase. Sub
coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale,
de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte și până la vietăți familiare
precum mistrețul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o
strânsă legătură firească. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluție
naturală de mii de ani – nu numai o lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale
naturii dar și o parte a identității culturale a comunităților locale din România.

DEFRIȘĂRILE

Defrişările sunt considerate a fi unul din factorii principali care contribuie la

schimbările climatice care au loc la nivel global. Potrivit lui Michael Daley,
profesor asociat de ştiinţa mediului la Lasell College din Newton, problema
principală pe care o cauzează defrişarea este impactul asupra ciclul global al
carbonului. Molecule de gaz care absorb radiațiile termice infraroşii sunt numite
gaze cu efect de seră. Dacă gazele cu efect de seră sunt în cantitate suficient de
mare, ele pot forţa producerea schimbărilor climatice.

În timp ce oxigenul, al doilea cel mai abundent gaz din atmosferă, nu absoarbe
radiațiile infraroşii, dioxidul de carbon este cel mai răspândit gaz cu efect de seră.
La nivelul anului 2012, dioxidul de carbon, a reprezentat circa 82% din cantitatea
de gaze cu efect de seră din SUA. Copacii pot ajuta, 300 miliarde de tone de
carbon, de 40 de ori mai mult decât emisiile de gaze cu efect de seră provenite
anual de la combustibilii fosili, este stocat în copaci, precizează Greenpeace.

Defrişările nu numai că diminuează considerabil cantitatea de carbon stocată de

copaci ci eliberează dioxid de carbon în aer. Acest lucru se datorează faptului că,
atunci când copacii mor, eliberează carbonul depozitat.

Dar dioxidul de carbon nu este singurul gaz cu elect de seră afectat de defrişări.
Vaporii de apă sunt, de asemenea, consideraţi gaz cu efect de seră iar modificarea
concentraţiei lor în atmosferă are un impact direct asupra climei.

Cel mai mare pericol cu care se confrunta padurile este distrugerea prin taieri
necontrolate si odata cu retrocedarea altor paduri catre fostii proprietari fenomenul
va lua amploare daca nu se iau masuri. Padurile au un rol ecologic, de protectie a
mediului, de aceea 50% din padurile României sunt încadrate în categorii de
protectie a apei, a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate padurile poate
afecta semnificativ calitatea mediului. În regiunile cu sol fragil, padurea joaca
adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocata de vant dar si în cazul
eroziunii provocata de ape. În zonele montane padurile au rol de protectie
impotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanse, stanci ce pot sa cada si
inundatii. Padurea realizeaza si un climat mai temperat decât cel care exista în
teren descoperit, cu o temperatura medie mai joasa si o umiditate mai ridicata.

In perioada 1990-2011, s-au defrisat ilegal 366.000 ha de padure, proprietate de

stat si privata, fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn, in suma de
peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind "Situatia
patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012", realizat de
Curtea de Conturi. "In perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale din padurile
Romaniei s-a mentinut, cu unele fluctuatii anuale, la un nivel extrem de ridicat,
cele mai afectate de acest flagel fiind padurile aflate in proprietatea statului",
potrivit raportului

Bibliografie

http://www.mmediu.ro/categorie/paduri/25

http://www.rosilva.ro/articole/fond_forestier,_exploatarea_padurilor__p_93.htm

https://legeaz.net/dictionar-juridic/fond-forestier