Fișă de lucru

Clasa a VII-a

1. Clasifică următoarele arhaisme în:

a).arhaisme fonetice;
b).arhaisme lexicale;
c).arhaisme semantice;
d).arhaisme morfologice
Lista cuvintelor: pre, spătar, au dzis, grădine, gios, greşeale, argat, viclean, limbă(popor),
moşie(patrie).

2. Se da textul :
,,- Prosti, dar mulţi, răspunse Lăpuşneanul cu sânge rece ; să omor o mulţime de oameni pentru
un singur om, nu ar fi păcat ? Judecă şi dumneata singur. Du-te de mori pentru moşia dumitale,
cum ziceai însuţi când îmi spuneai că nu mă vrea, nici mă iubeşte ţara. Sunt bucuros ca-ţi
răsplăteşte norodul pentru slujba ce mi-ai făcut vânzându-mi oastea lui Anton Sechele...”
(C. Negruzzi)
Explică(folosind la nevoie DEX-ul) sensul din text şi sensul de astăzi al cuvintelor : proşti,
moşie, slujbă.

3. Prezentaţi evoluţia de sens a cuvântului carte.

4. Dregătoriile specifice ţărilor române in Evul Mediu sunt:

*ban *spătar
*logofăt *comis
*vornic *stolnic
*jitnicer *paharnic
*postelnic *clucer
*vistiernic
Precizaţi sensul fiecărui cuvânt.

5. Alcătuiţi o listă de regionalisme mai frecvent întâlnite de voi.

6. Daţi exemple de opere literare în care aţi întâlnit registrele arhaic si regional şi explicaţi
rolul lor.

7. Transpuneţi fragmentul de mai jos in limba standard, eliminând toate particularităţile

regionale si populare:
,,Ce s-o gândit ei?[...]Da’ de acoalea nu o mai putut lucra, c-o iesit on mât în cale, negru, urât.
Şi-o zâs:
-Oamini buni, io nu vă mai las să lucraţ aicea, dacă-mni daţ on cap de om, puteţ săpa, daca nu,
nu.Că aicea de-aia n-o putut lucra nime până amu, că nu mni-o dat nime cap de om.
(Mina din Părăul cel Mare)

8. Textul de mai sus este transcrierea fonetica a unei povestiri orale, înregistrând multe
diferențe fata de limba literară. Cum vi se pare o astfel de transcriere a unui text oral si
popular?Alegeți dintre răspunsurile următoare sau propuneți altele:
*incorecta(creează confuzii, contribuind la răspândirea unor greșeli)
*greoaie(textul nu se poate urmări)
*amuzanta
 *interesanta pentru specialiști etc.

9. Găsiți pentru fiecare dintre regionalismele date mai jos echivalentul din limba literară :
Cucuruz, perje, țintirim, țurloaie, bălan, cocon, oloi, barabulă, ai, lubeniță.

10. Subliniaţi regionalismele din următoarele texte:

 „Tuns chilug... cu botfori potcoviţi, surtuc croit dintr-unul al tatei şi pălărie
neagră de flăcău. Ghiozdanul prins în spinare cu două cureluşe, ca o raniţă.”
 „Şi iute mi-a scos ciubotele din picioare, că se făcuseră bocnă.
- Opinca-i bună, săracă! Îţi şede piciorul hodinit şi la ger huzureşti cu dânsa. Şi până a vorbit
acestea, eram şi învăliţi într-o sarică ghiţiosă de Caşina, băgată într-o desagă, pe cal, purces pe
drum şi hai la Pipirig.”

11. Subliniaţi arhaismele din textul următor:

„După un trup de lănceri ce deschidea marşa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi... În
sfârşit venea duiumul oştei: trăsuri, bagaje, pedestraşi, şlehtă pospolită.”

12. Subliniază regionalismele existente în următoarea serie de cuvinte: voinic, dulău,

căldură, sfadă, domeniu, ocrotitor, spoitor, slobod, taină, consternat, zaplaz, falnic,
flăcău, cracă.

13. Denumeşte şi delimitează tipurile de arhaismele (fonetice, lexicale, semantice,

morfologice) regăsite în seria: călindar, jilţ, să vie, slovă, zbucni, lapăd, se spăimânta,
ciublă, ciopor, oca, smeu.