Piața farma din România 2020.

De la producție și până în farmacii sau spitale mai e doar un pas, iar acesta e făcut de distribuitorii locali de medicamente (CAEN 4646), în topul cărora se află
MEDIPLUS EXIM SRL, cu o cifră de afaceri de 3,9 miliarde de lei. Clasamentul este completat de:

 FILDAS TRADING SRL

 ALLIANCE HEALTHCARE SRL
 FARMEXIM SA
 SANOFI ROMÂNIA SRL

Aceste cinci companii au avut, cumulat, afaceri de peste 14 miliarde de lei în 2018, respectiv 42% din totalul cifrei de afaceri generate de distribuitorii locali.

170 de producători de medicamente

În România sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și aproape 6.500 de comercianți cu ridicata și amănuntul ale
acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, aferente anului 2018.
Forța de muncă a crescut cu 1,5% în comparație cu 2017 și cu 15% față de nivelul din 2009, astfel că, în piața farma locală, în 2018 existau aproximativ 68 de mii
de angajați.

Piața farma din România 2020. Clasamentul farmaciilor

În clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de afaceri, pe primul loc se află SENSIBLU SRL, cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din
total), fiind urmată de:

 DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 979 milioane lei în 2018 (5,1% din toal)
 HELP NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din total)
 CATENA HYGEIA SRL, cu 620 milioane de lei (3,2% din total)
 FARMACIA TEI SRL, cu 448 milioane de lei (2,3% din total).

Cele cinci lanțuri au raportat afaceri de peste 4,4 miliarde de lei în 2018, concentrând 23% din totalul sub-segmentului comerțului cu amănuntul de produse
farmaceutice.

Consiliul Concurentei amendeaza Roche Romania cu 12,8

milioane de euro pentru abuz de pozitie dominanta
Consiliul Concurentei a sanctionat compania farmaceutica Roche Romania cu amenda in
valoare totala de 59.967.944 lei (12.857.897 euro) pentru abuz de pozitie dominanta pe piata
unor produse oncologice din Romania, potrivit unui comunicat al autoritatii de concurenta

Sanctiunile au fost aplicate in urma a doua investigatii declansate in anul 2017.

In cadrul primei investigatii, autoritatea de concurenta a constatat ca, in perioada 2017 - 2019, producatorul Roche
adoptat o strategie comerciala menita sa elimine concurenta la licitatii si sa intarzie intrarea pe piata a unor
medicamente similare.
Comportamentul Roche s-a manifestat, in cursul anului 2017, in contextul participarii la achizitia publica centralizata
pentru medicamente ce contin substantele Rituximab si Trastuzumab, in cadrul programului national de oncologie,
precum si in cadrul a 47 de licitatii organizate la nivel de spital pentru aprovizionarea cu aceleasi medicamente.
Pentru a evita monopolizarea pietei distributiei unui medicament, legislatia in vigoare prevede ca un producator este
obligat sa furnizeze medicamente catre minimum trei distribuitori.
Astfel, desi Roche a vandut medicamentele ce contineau Rituximab si Trastuzumab catre distribuitorii parteneri, care
i-au fost si concurenti in aceste licitatii, pretul oferit distribuitorilor a fost mai mare decat pretul sau de ofertare la
licitatiile publice.
In felul acesta, Roche si-a eliminat concurenta la licitatii, deoarece distribuitorii nu au putut participa in cadrul acestor
proceduri in conditii rezonabile, care sa le asigure desfasurarea activitatii in mod eficient (profitabil).
In acelasi timp, aceasta strategie a fost motivata de intentia de a intarzia si de a ingreuna accesul pe piata a
variantelor similare concurente cu produsele Roche, ce contineau substantele Rituximab si Trastuzumab (Mabthera
si Herceptin).
Distribuitorii de medicamente nu comercializau exclusiv produse ale Roche si, ca urmare, in situatia in care ar fi
castigat o licitatie pentru medicamente ce contineau substante active Rituximab si Trastuzumab, pe parcursul
contractului ar fi putut inlocui produsele Roche cu variante similare, mai ieftine, ale altor producatori.
Prin urmare, actiunile Roche au creat anumite bariere la intrarea pe piata, cu efecte de inchidere a acesteia,
intarziind, astfel, aparitia alternativelor biosimilare, fapt ce a contribuit la consolidarea pozitiei dominante detinute de
Roche.
"Aceasta strategie pusa in practica cu ocazia participarii la procedurile de achizitie publica, cu scopul de a intarzia
accesul pe piata a produselor biosimilare, afecteaza bugetul CNAS alocat programului national de oncologie. Astfel,
decontand pretul medicamentelor inovative, acesta suporta costuri semnificativ mai mari decat daca ar fi decontat
medicamentele biosimilare, mai ieftine. Prin urmare, economia realizata pe termen scurt de catre Ministerul Sanatatii
este aparenta, pe termen lung, estimam ca, in cazul licitatiei nationale, alternativele biosimilare ar fi putut aduce
economii de circa 7,1 milioane de euro bugetului programului national de oncologie", a declarat Bogdan Chiritoiu,
presedintele Consiliului Concurentei.
Pentru acest comportament, compania Roche a fost amendata cu 44.168.105 lei (9,47 milioane euro).
Medicamentele avand substantele active Rituximab, Trastuzumab si Bevacizumab se folosesc in cazul mai multor
afectiuni oncologice, printre care: leucemie limfocitara cronica, cancer mamar, cancer ovarian, cancer renal s.a.
In cadrul celei de-a doua investigatii, Consiliul Concurentei a constatat ca, in aceeasi perioada 2017 - 2019, Roche a
implementat o strategie pentru a impiedica vanzarile de medicamente concurente, mai ieftine, care contin substanta
activa Erlotinib. Autoritatea de concurenta a atras atentia de mai multe ori (in urma derularii unor analize pe piata
farmaceutica) asupra faptului ca gradul de penetrare a medicamentelor generice (mai ieftine) este redus fata de
celelalte state ale Uniunii Europene, desi acestea sunt cu cel putin 35% mai ieftine decat variantele lor inovative.

Grupul elvetian Novartis ocupa locul al doilea in sectorul farmaceutic din Romania, cu vanzari de circa 140 de
milioane de euro in 2015 si o cota de piata de 5,5%.
De asemenea, Consiliul Concurentei are in analiza posibila incalcare a legii concurentei de compania GSK Romania,
filiala romaneasca a grupului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), pentru modul de implementare a unui
sistem de distributie directa catre farmacii.
Medicii prescriu medicamente mai scumpe şi direcţionează pacienţii doar spre anumite
farmacii, fiind influenţaţi de bugetele de marketing ale companiilor din acest domeniu, se
arată în concluziile studiului derulat de Consiliul Concurenţei pe piaţa farmaceutică

Totodată, în urma analizei a rezultat că 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca
urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe
substanţa activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială.

"Ca urmare, medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare de
medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri
promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce priveşte specialităţile medicale, cei
mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti"

Producătorii din ţară retrag sute de medicamente ieftine şi sunt obligaţi să frâneze numeroase proiecte de dezvoltare
de medicamente, modernizare şi retehnologizare. Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor
publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în
ţară pentru desfacere pe piaţa internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar
190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani, deşi piaţa medicamentelor s-a dublat în acest interval", a completat
reprezentantul PRIMER.

El a atras însă atenţia că investigaţiile sectoriale ale Consiliului Concurenţei se finalizează cu recomandări, iar aceste
recomandări, cel puţin în sectorul producţiei şi comercializării de medicamente, nu au fost luate în consideraţie până
acum de autorităţile din domeniu, care au continuat să reglementeze contrar intereselor pacienţilor şi fabricilor de
medicamente din ţară.

"De exemplu, ultima investigaţie sectorială a Consiliului Concurenţei, încheiată în 2015, s-a finalizat cu un ansamblu
de recomandări referitoare la modificările care trebuie aduse legislaţiei din domeniu, pentru a creşte accesul
pacienţilor la medicamente şi a încuraja utilizarea medicamentelor generice ieftine, care aduc economii pentru
pacienţi şi sistemul sanitar, inclusiv prin aplicarea diferenţiată a 'taxei clawback'. Din păcate, nici măcar una dintre
recomandările raportului Consiliului Concurenţei nu şi-a găsit locul într-un act legislativ, autorităţile continuând să
reglementeze cum au crezut de cuviinţă, lucru care a favorizat repetatele crize ale medicamentelor din ultimii doi ani",
a continuat Damian.
Patronatul PRIMER reuneşte 16 dintre cele mai importante fabrici de medicamente din ţară, respectiv AC Helcor,
Antibiotice, B. Braun, Bio-Eel SRL, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano
Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia-Sun Pharma, VIM Spectrum.

Consiliul Concurentei a sancţionat compania GlaxoSmithKline SRL (GSK) cu 11,9 milioane de lei pentru
nerespectarea unora dintre angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul investigaţiei privind un posibil
abuz de poziţie dominant

Practic tendința ultimilor ani a fost achiziționarea farmaciilor mici independente de marile lanțuri farmaceutice, și mutarea acestora în vaduri comerciale profitabile. Trecerea de
la farmacia tradițională la farmacia modernă, a avut un preț, și din păcate s-a făcut și cu pierderea prestigiului și credibilității profesiei de farmacist în ochii publicului larg.

Sigur că afacerile cu medicamente, sunt printre cele mai profitabile, așa că presiuni pentru liberalizarea pieței au existat și vor exista în continuare.

În ultimul deceniu s-a înregistrat o tendință de formare a grupurilor afiliate ale farmaciilor independente sau așa-numitelor "lanțuri farmaceutice virtuale”. Această formă de
organizare oferă farmaciilor independente potență mai ridicată în cee ce privește achizițiile, sisteme de gestionare mai performante a farmaciei și pachete de fidelizare a
clienților. Acest lucru oferă farmaciilor independente avantaje în cee ace privește competivitatea și eficiența pentru a concura cu lanțurile farmaceutice, rămânând însă același
timp independenți.

Potrivit semnalelor din piata, lanturile de farmacii vor continua sa se extinda in Romania, in viitor. In plus, pe langa lanturile cu acoperire nationala, apar

retele mai mici, cu pozitie regionala puternica, precum Ecofarmacia, care este activa in regiunea centrala a Transilvaniei, si Farmacia Vlad, activa in zona

Timisoarei. Primele cinci retele de farmacii sunt Catena, detinuta de Anca Vlad, cu peste 500 de unitati, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste

400 de unitati, Dona, cu 275 de unitati, retea controlata de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net cu 175 de unitati, parte a distribuitorului Farmexim, si

Ropharma, cu  125 de unitati, lant detinut de  omul de afaceri Mihai Miron. Alte retele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica

cu circa 250 de unitati in 10 judete, Farmacia Richter, detinuta de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona, Farmaceutica Remedia, controlata

de omul de afaceri Valentin Norbert Tarus, si Reteta, detinuta de familia Vonica din Sibiu.

Pe piata autohtona, lanturile farmaceutice sunt in competitie in principal intre ele si nu cu farmaciile independente care se lupta pentru supravietuire pe o

piaţa cu marje reduse. „In prezent, situatia de pe piata farmaceutica romaneasca este oarecum dificila. Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera

ca este mai bine sa-si inchida afacerea decat sa lupte pentru profitabilitate. Taxa claw-back nu afecteaza numai producatorii, dar si alte parti ale lantului de

distributie. Producatorii pun presiune pe distribuitori, iar acestia, la randul lor, pe farmacii. Discounturile sunt acum mult mai putin substantiale, iar marjele

sunt mici”,

Farmacistii independenti se plang de ani buni ca lanturile farmaceutice le fac concurenta de multe ori neloiala, printr-o practica publicitara agresiva care de

multe ori s-a dovedit inselatoare, dar nu au alte mijloace de a rezista pe piata decat corectitudinea, profesionalismul si adaosurile comerciale foarte mici
Modificări importante a cunoscut și clasamentul primelor companii farmaceutice, întocmit în funcție de vânzările de medicamente înregistrate în România,

la finalul anului trecut. Gigantul Abbvie a coborât din poziția de lider deținută la începutul anului, pe locul 9, în timp ce primele trei locuri au fost ocupate,

în ordine, de Sanofi, Merck și Novartis. După valoarea vânzărilor din 2019, clasamentul primilor 10 producători farmaceutici este condus de compania

Sanofi (930,1 milioane lei), urmată de Merck (910,6 milioane lei), Novartis (809,5 milioane lei), Gilead (759,1 milioane lei), Servier (685,2 milioane lei),

GSK (681,6 milioane lei), Sun Pharma-Terapia (667,3 milioane lei), Pfizer (634,9 milioane lei), Abbvie (630 milioane lei) și AstraZeneca (600,5 milioane

lei).

În 2018, compania Abbvie a înregistrat cele mai mari vânzări pe piața românească – 1,09 miliarde de lei, fiind urmată de Sanofi (809,3 milioane lei),

Merck (722,3 milioane lei), Novartis (708,3 milioane lei), Servier (689,1 milioane lei), GSK (663,5 milioane lei), Sun Pharma-Terapia (632,3 milioane lei),

Pfizer (625,8 milioane lei), AstraZeneca (547 milioane lei) și Bristol Myers Squibb (496,2 milioane lei). În funcție de volumul vânzărilor realizate pe piața

românească în 2019, clasamentul arată complet diferit, producătorii din România numărându-se printre liderii pieței, deoarece sunt specializați în fabricarea

de medicamente generice, mai ieftine. Astfel, clasamentul după numărul de unități vândute în 2019 este condus de Sun Pharma-Terapia Cluj (56,4 milioane

unități), Zentiva (43,4 milioane unități), Servier/Egis (36 milioane unități), Krka (31,9 milioane unități), Antibiotice Iași (31,1 milioane unități), Sanofi

(29,6 milioane unități), GSK (28,9 milioane unități), Alvogen-Labormed (26,2 milioane unități), Gedeon Richter (21,2 milioane unități) și Novartis (21

milioane unități). În concluzie, câștigători sunt producătorii de medicamente inovative, care la un volum mai mic de produse, au înregistrat profituri

fabuloase.  
După achiziţionarea farmaciilor Sensiblu şi Punkt, cehii de la Penta Investment, care controlează şi cel mai mare lanţ
de farmacii din Europa - Dr. Max, deţin în România peste 600 de farmacii. Dacă preluarea lanţului de farmacii
Belladonna va primi aviz favorabil din partea Concurenţei, cehii îşi vor mai adăuga în portofoliu alte 47 de farmacii.

În România, lanţul Belladonna are 93 de farmacii, potrivit informaţiilor de pe site, însă din a doua jumătate a anului
2017, acţionarii au împărţit activele din cadrul grupului. Din cele 93 de farmacii, aproximativ 26 au fost poziţionate
pe segmentul low-cost, sub brandul Farmacia 1. Acestea nu vor face subiectul tranzacţiei cu Penta Investement.
Tranzacția prin care grupul german Phoenix, care în vara anului 2018 a preluat lanțul Help Net, cumpără acum lanțul de farmacii
Ecofarmacia din Transilvania, cu 32 de unități, un business anul trecut de peste 92 milioane lei, a primit avizul Consiliului
Concurenței.

Help Net preia și opt farmacii deținute de Tri Farm (șapte în municipiul Constanța și una în municipiul Râmnicu Sărat). Ecofarmacia,
pe piață de 10 ani, lanț condus de Marius-Călin Cherecheș (14,5% din acțiuni), are unități în Alba, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita,
Mureș, Sibiu. Compania, cu sediul în Brașov, este controlată indirect de cetățeanul francez Jean Stephan Georges și de Albert
Attila, care dețin și compania farmaceutică Bioeel din Târgu-Mureș, conform termene.ro. În 2018, Ecofarmacia, cu 210 angajați, a
avut afaceri de peste 92 milioane lei și un profit net de 170.792 lei.

Prin noua tranzacție, Phoenix ajunge în România la un portofoliu de 300 farmacii.

Grupul german Phoenix, înființat în 1994, cu sediul în Mannheim, este una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cu
afaceri anuale de peste 20 miliarde euro și fiind prezent în 27 de țări cu circa 37.000 de angajați.

În total, Phoenix operează peste 2.700 de farmacii în 27 state din Europa, sub brandurile BENU, Apotek 1, și Rowlands Pharmacy.
Anterior, germanii au fost interesați și de preluarea A&D Pharma, lanț cumpărat în final, pe finalul anului 2017, de cehii de la Penta
Investments.

De remarcat că producția locală de farmaceutice (CAEN 2110 și 21020) este condusă de TERAPIA SA,
cu afaceri de 730 milioane de lei în 2018, compania fiind urmată de ZENTIVA SA (461,4 milioane de lei),
ANTIBIOTICE SA (365 milioane lei), SANDOZ SRL (357 milioane lei) și BIOFARM SA (184 milioane de
lei). De la producție și până în farmacii sau spitale mai e doar un pas, iar acesta e făcut de distribuitorii
locali de medicamente (CAEN 4646), în topul cărora se află MEDIPLUS EXIM SRL, cu o cifră de afaceri
de 3,9 miliarde de lei. Topul este completat de FILDAS TRADING SRL (3,6 miliarde lei), ALLIANCE
HEALTHCARE SRL, FARMEXIM SA și SANOFI
În clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de afaceri, pe primul loc se află
SENSIBLU SRL, cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din total), fiind urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R.
SA), cu 979 milioane lei în 2018 (5,1% din total) și HELP NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din
total). Următoarele clasate sunt CATENA HYGEIA SRL, cu 620 milioane de lei (3,2% din total) și
FARMACIA TEI SRL, cu 448 milioane de lei (2,3% din total). Dacă se iau însă în considerare datele la
nivel de grup, CATENA, prin cele peste 100 de entități separate, devine lider de piață.
Cele 5 lanțuri au raportat afaceri de peste 4,4 miliarde de lei în 2018, concentrând 23% din totalul sub-
segmentului comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice.