Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
REFERAT
A realizat:
Educator: Hîncu Larisa
Chisinau 2015
Clasificarea metodelor de grup din experiența de muncă
26 februarie 2015
MOTTO
"Este imposibil ca copiii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt robite şi
tulburate de vreo patimă. Întreţineţi-i, deci, într-o stare de spirit plăcută , dacă
vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât de imposibil să imprimi un
caracter frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de greu e să
tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă."
(John Locke-"Some Thoughts Concerning Education")
Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării
experenţiale, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii
copiilor. Specific acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre
preşcolari, schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al
actului de predare-învăţare-evaluare. Prin folosirea acestor metode, preşcolarii
depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de abordare a altor
demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile
elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică
soluţii.
De asemenea, aceste metode activează toţi copiii şi le dezvoltă comunicarea,
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să
argumenteze deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor
de vârstă, îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale
cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute
şi reconstituirea relaţiei educatoare-copil. Metodele de învăţare activă implică
copiii în procesul de învăţare în sensul formării lor ca participanţi activi la procesul
de educare, astfel fiind ajutaţi să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să aplice în
diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste metode sunt folosite din ce în
ce mai mult în practica educaţională alături de cele tradiţionale ori în combinaţie cu
acestea.
Metodele interactive de grup - Prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare,
distractive, nu de concentrare, metodele interactive, învață copiii să rezolve
probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele.
Metodele, utilizate în proiectarea și realizarea activităților de tip integrat,
acționează asupra modului de gîndire și de manifestare al copiilor.
Aplicarea metodelor solicită timp, diversitate de idei, angajare în actiune,
descoperirea unor noi valori, responsabilitatea didactică, încrederea în ceea ce s-a
scris și în capacitatea personală de a le aplica creator pentru eficentizarea
procesului instructiv educativ.
Situațiile de învățare rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor
gîndirea democratică deoarece ei exersează gîndirea critică și înțeleg că atunci cînd
analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment,
ei critică comportamentul, ideea, fapta nu critică personajul din poveste sau
copilul, adultul. Metodele învața copiii, că un comportament înîlnit în viața de zi
cu zi poate fi criticat pentru a învăța cum să-l evitam. Ei aduc argumente, găsesc
soluții, dau sfaturi din care cu toții învață. Este însă importantă alegerea
momentului din lectie, dintr-o zi, personajul - copil și fapta lui deoarece ele
reprezintă punctul chee în reușita aplicării metodei și nu trebuie să afecteze copilul.
Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere
comportamente reale, cotidiene.
După fiecare metodă aplicată se pot obține performanțe pe care copiii le percep
și-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii înțeleg și
observă că implicarea lor este diferită, dar încurajați își vor cultiva dorința de a se
implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înțelege prin exercițiu să nu-și
marginalizeze partenerii de grup, să aibă răbdare cu ei, exersîndu-și toleranța
reciproc.
Metodele implica mult tact din partea dascălilor deoarece trebuie să-și adapteze
stilui didactic în funcție de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator,
nerăbdător pentru fiecare găsind gestul, mimica, interjecția, întrebarea, sfatul,
orientarea, lauda, reținerea, aprecierea, etuziasmul în concordanță cu situația.
În cadrul fiecărei metode copiii primesc sarcini de învățare. Acestea sunt foarte
diferite de la o metodă la alta încît explorează o mare varietate de capacităti.
Sarcinile de lucru trebuie să îndeplinească anumite condiții:
- să fie transmis timpul alocat sarcinii de lucru;
- să fie descrisă gradual;
- să fie legată de viața reală;
- să ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu
colegii;
- în formularea întrebărilor să se folosească taxonomia lui Bloom.
Obiectivele metodelor interactive:
- formarea, promovarea unor atitudini și comportamente democratice;
- însușirea unor cunoștințe, abilități, comportamente de bază în condiții de
cooperare;
- Promovarea unor activități didactice moderne, centrate pe de mersuri
interdisciplinare;
- Dobîndirea primelor elemente ale muncii intelectuale, în vederea cunoașterii
realității și a activității viitoare de învățare școlară;
- Implicarea activă și creativă a copiilor, stimularea gîndirii productive;
- Formarea deprinderii de a găsi informații, de a lucra în echipă;
- Încurajarea autonomiei, independenței copilului și promovarea
învățămîntului prin cooperare;
- Formarea deprinderii de a gîndi critic;
- Comunicarea pe baza unei tehnologii informaționale moderne, interactive.