MINISTERUL EDUCATIEI, CULTURII ýI СЕRСЕТДRII

AL REPUBLICП MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE CHIMIE ýI TEHNOLOGIE СНIМIСД
ýCOALA DOCTORALД ýTIINTE CHIMICE

Modele matematice
aplicative
А elaborat:
porubin-schimbйtor vеrопiса
Doctoraпd, апul I, Chimie Ecologicd

1юfu Аа4
А ечаluаt:
ваrsuс Alexandru
prof, uпiv,, dr. habilitat

Chiginiu,2018
 MODELUL EXPONENTIAL
Modelul exponen{ial este asociat cu пumеlе lui Thomas Robert Malthus (1766-|8з4),
саге а
realizat pentru prima datЁ сё orice specie poate creqte in пumёr,
in funclie de о serie gеоmеtriсй.
Expresia "сrеqtеrе ехропеп!iаlё" а fost inclusё in lexiconul nostru pentru
а indica о cregtere rарidй,
de obicei пеrеzоlvаtй. Este adesea folosit, de exemplu, in сrе;tеrеа
rарidё descrisё а numёrului de
оrаýе sau о сrеgtеrе а populaliei. 1п mod similar, iп matematicё,
numele termenului este exact
acelaEi Ei inseanrrrй uп anumit tip de rotalie.Creqterea exponen(ialй
este descrisё de о ecualie
difererr!ialй:

d.x
; =k*
solulia acestei ecua{ii difererr}iale este exponentul:

x:aek'
in mod sinrilar, un exponent poate fi definit
репtru un element de аlgеьrё asociativй аrьitrаrй. iп
cazul specific, este песеsаrё, de asemenea, dovada existenfei
limitelor specificate.

Matricea ехропеп|iаld

un exponent al matricei pёtrate (sau al unui ореrаtоr liniar) poate fi deterrrrinat

forrnal inlocuind
matricea in rAndul corespunzйtor:
}J ,tл

'
exp.-l
- Г +.
А:=о
1-1
fr' !

seria astfel definitй сопvеrgе pentru orice operator А cu поrmё

1imitatё, deoarece este dominatё
deoseriepentruexponentulnormeiA:\exp\|A\|.inconsecin}ё,exponentulmatriceiд\in\Bbb
{R} " {n \ times rr} este definit intotdeauna gi este еа insёqi о matrice.
Folosirrd mаtriсеа exponerrfialй, este uqor de definit tipul
de solulie al unei ecua{ii diferenliale
lineare cu coeficierrli constan}i: ecuafia \ dot х : Ахй, in саrе matricea R : n cu condilia inilialё х
(0) : х0 аrе solulia х (t) : ехр (At) х0.

СRЕýТЕRЕД РОРULДЦЕI

De exerrrplu, dасё о specie are populalii саrе nu Se Suрrарuп (de

ех., Plante anuale) ;i fiесаге
organism prodtrce descendenli R, atunci пumйrul populafiei
N in generalii t : 0,7,2 ... este egal cu:
Nt=No*R
N:No*Rt
Atunci сбпd t este mare, atunci асеаstй ecua}ie poate fi aproximatё printr-o
funcfie ехропеп}iаlй:
Nt:No* ехр(r*t): N9*
"rt
Existё 3 rezultate posibile ale modelului:
 t]
0J

эýý
с
'ý
11

ýэ 1

ft
g-
1 t.ý

Popula{ia scade exponenfial

(r <0)

Popula{ia creqte exponenlial

(r> 0)

Popula{ia nu se modificё (r:0)

LЕGЕд DЕZrNTEGR iRп RADIоАсTI?/E

radioactive;
de timp, а unui element radioactiv,
esteaceeagipentrutoatenucleele
N) aceleia;ispeciiqiesteindependentй
infl uen{eleexterioare de
:

ёООN(t)
(о
sau ry =},tч(t)
_dIf
(1)
constanta de propor{ionalitate
}., роаrtё numele de constantй de dezintegrare

N(f) dt -
at M(tl , ,
Adicё, fracfiunea din masa
elementului radioactiv, dezintegrat
in unitatea de timp. Din (1)
dл(f)
=
N -},dtprinintegrare/
+ - / 2dr_rlдrJ: _ },t + 6 (з)
Constanta de integrare se
determinй din condilia са
la momentul t=0, N:No
de unde rеzultё C:lnNo
lnN - lnNo: -}.t G)
prin trecerea
la fоrmа exponen{ialй,
se obline legea de variatrie
а пumйrului de nuclee
(legea dezintegrЙrii radioactive)
in care No este numбrul iniJial
;Ж|]".1;* de nuclee (la

N(t):Nge-,tr(s)
intrucat ), vаriаzё, in limite foarte largi, aceastй ecua}ie
poate fi aplicatё atбt proceselor
dezintegrare foarte rарidё de
сбt 9i рrосеsеlоr de dezintegrare
foarte lente.
ExPerimental' se determinЙ
rata de пumёrаrе datй de
un detector, in funcfie de timp.
пumйrаrе а unui datector Rata de
R, este еgаlё cu rata de dezintegrare
а nucleelor radioactive din
inmutfitй cu о constantй sursй
dependentй de eficacitatea
de mйsurаrе.
 R: сА:t (_gY) = slN(t) (6)

in саrе е este eficacitatea de detec{ie.

inlocuind (1) in (6) se obline:

R:Ro e-lt
in саrе R este rata de пumйrаrе
la momentul t datoratй sursei radioactive,
iar ROeste rata de
пumйrаrе la momentul t:0, Rata de пumйrаrе
intl-un sistem de detec{ie este in
mod obignuit, datё
Са ПumЙr de imPulsuri
Реr secundй (cps), пumйr de impulsuri per
minut, etc qi difеrй de rаtа de
dezintegrare (dezintegrйri
реr minut, dpm, dezintegrйri
реr secundй, dps, etc.) printr-un fасtоr
rерrеzепtбпd eficacitatea
de detec}ie, е; (dpm) е:(срm).

РRОDUСЕRЕД RЛDIOIZOTOPILOR.
LEGEA DE АСUА4ULДRЕ RДDIОДСТЛ/'
Fепоmепul de radioactivitate
este un rezultatal perfurba|iilor
care араr in bilan{ul dintre
de neutroni gi protoni din пumйrul
nucleu-poate Гt realizatprin
unul dintre urmйtоаrеlе procesele
nucleare:

}i9Р,"jчрпасlеаil
reactorulai *uU1o"o'
gЦ
EliminarearlnuilБЙ #4!r а!е lo r de artic u lar to
Eliminareaunuilйron
^ irco-i"
"
Adaugareaunui
рrЙЙ

q(t) - viteza cu саrе se formeazйradiooizotopiiinurmaгeac}iilorrrucleare.

v(t)- viteza lог de dezintegrare

v(t)=щ, = -}"N(t), varia{ia пumйrului de radioizotopi va fi

+ v(t) (l) .uu

ff + rN(t): q(t) (2)
Ecua{ie diferenlialй пеоmоgепй
de ordinal I cu coeficien{i
constanli metoda varia{iei
constantei-solu{ia este de
tipul N(t) : C(t) e-rt(3) prin dеriчаrеа
conduce la:
dN(f) _ dc(f) 9
d,t dt ^_lt - }.C(t) e-lt(4)

Introducind relaliile (З) (а)

9i in ecualia (2) rczultб, сб:

ry e-trt -
^.C(t)
e-trt + i.C(t) е-л':q(t) __-dl_g)_:q(t)
елt

prin integrare C(t):ry ult+Cr

Prin urmаrе soiulia ecualiei (2)
vаfi N(t) :(+ alt+Cl) e_trt: un,*Cr e_trt
*
 Constanta С, se determinй
din condiliile iniliale; la momentul
inilial, t:O,пumйrul de nuclee
radioactive este N:0

о-9*
7
Cr*Cl__
vl
q(t)
7
Deci legea de acumulare radioactivё
este data de:

N(t;:
ffu_e-lt
constituie о mёsurй а fоrmйrii
surselor гadioactive artificiale
prin reac{ii nucieare.
viteza de fоrmаrе а radioizotopilor
q(t) este legatй de natura
reac{iei nucleare саrе аrе loc
particulele fascicolului incident intre
9i 1intй
pentru о mаsё
m de izotopi stabili caracteriza{i
de пumйruI de mаsй А,
un debit al fluxului de
Particule incidente Р ýi О sec{iunea eficace
de interac{ie о, atunci yitezade
fоrmаrе а radioizotopilor
va fi:q(t)=ЗЦ nffo -e-l')No
este numarul lui Дчоgаdrо

DuРё iПСеtаrеа iradierii,

nucleele fonnate se dezintegreazй
duрй legea de dezintegrare,
сё, dupй о anumitй perioadй astfel
de timp т de la incetarea
iradierii (timpul de rйсirе
de nuclee radioactive al sursei), пumйrul
va fi:

N(t)+No#1l _ e-lt,g-trt
Асеаstё rela{ie, stй аtбt labazaevaluёrii
activitatrii surselor radioactive
ob{inute in instala{iile
irаdiеrе (radioactivitate de
indusй).

ob{inute prin activarea

unei cantita{i m dintr-o
"r
r,'o::;lН,T;;"*' рrоьё, mйsurаtб duрй

Л(t)#Nо,ро 1l _ e-lt,g-lt
Dасё abunden{a izotopicй
а elementului activat din
activate (prin urmаrе si рrоьё este { atunci, пumdrul de nuclee
activitatea) trebuie ponderat
cu асеаstй fl.actiune.
Practic, in рrоduсегеа radioizotopilor
se determin ё, ratade producere
а unui бradioizotop (Р)
nucleare (activitatea gепеrаtй
intr-un grаm de substan{ё
;:': ;, j" {inta (t) intr-un timp de iradiere

Rtp:NtotpфIl- e-rTJ t#, T:3600s

MODELUL VERHULST
Ecua{ia logisticй, cunoscutё
qi са ecua{ia Verhulst (duрй
numele maternaticianului
саrе la formu]at pentru prima belgian
datй), а арёrut ini{ial atunci
сбпd а fost iuаtй in considerare
modelu'
 de creqtere а populaliei.

Ipotezele iniliale pentru

derivarea ecuafiei 1а aпalizadinamicii
rаtа de rерrоduсеrе
populaliei sunt urmdtоаrеlе:
а unei populalii este
рrороr}iопаlй cu abundenla actualй,
rаtа de rерrоduсеrе а ceteris paribus
unei populafii este
ртороrliопаlй cu cantitatea de rеsursе
Paribus' Astfel' а] doilea termen disponibile, ceteris
al ecua{iei rеflесtй сопсurеп{а
cre9terea popula[iei. репtru resurse, сееа се limiteazd

Cu ajutorui Р- mёrimеа populaliei

(in ecologie deseori se
foloseqte_ N}
poate fi redus la о ecualie Ei timpul _ t, modelul
diferen{ialй:

unde Paranretrul r caracterizeazё,

ff:
uLtк
rp(I - il
ratade сrе;tеrе (reproducere),
mediului (adicЙ dimensiunea iar к este capacitatea de
suport а
mахimЙ posibilЁ а populaliei).
ecologie se disting de Ре baza numelui coeficien}ilor,
multe ori [sй se clarifice; iп
coua r;;; de strategii
r- este strategia саrе de comportament:
implicй о rерrоduсеrе
rарidй si о scurtй durаtй
K-strategie - rерrеziпtй de чiа!ё а indivizilor.
rаtа rеdusй de rерrоduсеrе
Ei durаtй lungй de via!й.
Solu[ia еХаСtЙ а ecualiei
(unde Ро este dimensiunea
logisticЙ, СurЬа in fОrmё inilialй а populaliei) este
de S (curba logisticй): p(t) : funclia
(крое,,)/ (к+ро(е.,_1),
unde
fim
р(ф _ 71

Este clar сй in situalia

"resurselor suficiente",
аdiсй in timp
lY v9 Р ([/
се Л (t) este mult mai miсй
funcfia logisticё сrеqtе miСй dесбt К
dеСбt К,
iniliat aproximativ exponen{ial:
р(0
Pg.rt KlP.("*_D-i4Ъa'

;:j1;; ffilцrnltffi::
loglsttca :Н], ecua{iei rйmбпе necunoscut
exponenfial cu acelagi
index
ecualia ":;;:,:^:.:,u,::о:iп а. 1924. Raymond Реаrl
а aplicat
Pentru а descrie reacliile autocatalitice,
Analogul discret aI ecualiei
logisticй. logistice este mараrеа

MODELUL LОТЙА VOLTE#

,/
Ecuafiile LОtkЪ-VОttеrrа,
cunoscute qi sub numele
de ecualiile
ecualii diferentiale neliniare рrёdйtоr-рrаdй, sunt о
de ОrdiПul intбi, utilizate реrесhе de
frecvent pentru а descrie
biologice in Саrе irrteraclioneazй dinamica sistemelor
dоuй specii, una са
ргйdйtоr gi cealaltё са
sclrimbй in timp in funclie рrаdй . populaliile se
de реrесhеа de ecualii:
 dx
;гOх-Вху
dY _n
Б:оХУ-ту,
Unde:
о х este пumйrul de
рrаdй (de exemplu, iepurii);
о у este пumйrul de niqte
рrйdёtоri (de exemplu, vulpi);
, ;dу si.dx rаtеlе de сrеЕtеrе instantanee
f а сеlоr douй populalii;
о t rерrеziпtй timpul;
' 0,у, Б sunt parametri rеаli pozitivi
l3,
саrе descriu interac{iunea
Sistemul de ecuafii celor dоuй specii.
Lotka-Volterra este un
exemplu aI unui model
Kolmogorov, care este
un
,, #Ж'.1}ffiЖ}|,Жr:'.*"u 'i't"'"lo, ecologice cu interacfiunile
dintre рrйdйtоr
Modelul Lotka-volterra
face о serie de ipoteze,
nu пеарйrаt
ltwo1)4LdL realizabilc
rеаЛzаЬtlе in Паturй,
gi evolulia populafiilor ^
despre mediul
de рrёdйtоri gi de prada:
о Populafia prada gйseqte
in реrmапепfё mбпсаrе
о Alimentarea cu alimente
аmрlё.
lа PoPulaliei
de PrЙdёtori dePinde
in intregime de mйrimеа
populafiei de
рrаdй.
о Rata de schimbare
а populaliei este
рrороrfiопаlё cu mёrimеа acesteia.
' mediul Пu se sсhimЬй
in fачоаrеа unei specii,
}jT::.o":""'.T;"', iar adaptarea geneticй
оPredatorii au apetit
nelimitat.
Са ecua|ii diferenfiale,
solufia este deterministй
qi сопtiпuй. Aceasta,
generafiile аtбt al, la r'ndu] sйu, imрliсй
е рrёdйtоrului,
сбt qi ale faptul сй
рRлDi рrаdй se suprapun continuu.

Сбпd se inmulfegte,
ecua|ia рrаdё devine
dx
;;-сх-Вху
Prada Se рIеSuрuпе
сй аrе о alimentare nelimitatй
cazului iп care este supus qi se reproduce exponenfial,
cu excepfia
рrаdй; асеаstё cre.stere ехропепfiаlй
sus prin termenul este rерrеzепtаtй in
о Rata РrеdЙrii la ecua{ia de mai
Рrаdё Se РrеSuРuПе а fi propor,tionalй
gi
рrаdё s" intatrr.s|x' сu rata Ia care рrйdйtоrii
э, aceasta este reprezentatй
mai sus prin
poate exista о Вху. Dасй fie х, fie у este zero,
рrаdй. atunci пu
Cu aceqti doi termeni, ecualia
de mai sus poate fi interpretatй
duрй сum urmеа zё":
РrаdЙ este datё de propria rаtй rata de
;Ж;;;;oPula!iei de creqtere minus ratalacare
este рitruпsй.
 Ecualia рrйdйtоrului devine :

dy.
Б=OХу-уу,
in aceastй ecua{ie, Бху repTezintЙ сrеЕtеrеа populaliei
de рrаdй. (Observali аsеmйпаrеа cu rata de
рrаdй, iпsй se foloseEte о аltй constan!й, dеоаrесе rаtаlасаrе сrеЕtе
popula{ia рrйdйtоrului nu este
пеарйrаt еgаlй cu ]mtala care сопsumй
рrаdй). ry rерrеziпtё, ratade pierdere а рrйdйtотilоr datoratй
fie morlii naturale, fie emigraliei, conducAnd la
о descompunele ехропепliаlй in absen{a
рrаdё.
prin urmare, ecualia ехрrimб
faptul сй rаtа de schimbare а popula}iei prйdйtorului
depinde de
rаtа la саrе сопSumй рrаdё, minus rаtа mofialitйlii
intrinseci.

Ecuatiile au solu}ii periodice 9i nu аu о expresie simplё in сееа се prive;te funcliile

trigonometrice obi;nuite, deEi sunt destul de tractabile.
Dасй nu dispare nici unul dintre parametrii а
negativ, 0, F, Т, б pot fi absorbili in normalizarea
variabilelor pentru а lйsа un singur
раrаmеtru: dеоаrесе prima ecualie este оmоgепй in х, iаr а doua
iny,parametriiP/o;iE/ysuntabsorbabile?nnormalizйriledeyqirespectivrespectiv,;iyin
normalizarea lui t, astfel incAt numai u l у rйmАпе аrьitrаrё. Acesta este singurul parametlu cale
afecteazd natura soluliilor.

о linearizale а ecualiilor оfеrй о solulie similarё migcйrii simple аrmопiсе, populalia de

рrйdйtоri unnAnd са сеа а рrаdа cu 90 о
in ciclu.
Ljnearized version * prey
с * predator
о
д5
о.
о
а_

Uп ехепlрlu simplu, Sй presupunem сй existй

dоuй specii de animale, un babuin (prada) qi
un
ghepard (рrйdйtоr), in cazul in care
condiliile iniliale sunt de 80 de babuini gi 40 de ghepardi,
se
poate complot progresia сеlоr dоuй
specii in timp. Alegerea intervalului de timp
este аrьitrаrй

р
Е
р
tr

р
tr

Tire (dlmenslonlesý)
 De asemenea, se pot parcurge solulii parametric са orbite in spaliul de fazё,, fЙrd а reprezenta
timpul, dar cu о ахй reprezentAnd пumйrul de prada gi cealaltб ахб, reprezentбnd numбrul de

рrйdйtоri pentru toate timpurile.

Aceasta corespunde eliminйrii timpului de 1а cele douё ecualii diferenliale de mai
sus репtru а
produce о singurё ecualie diferenlialё

dy
__Z6"-y
dx хýу-а
referitoare la variabilele х qi у. Soluliile acestei ecualii sunt сurЬе inchise. Este permisй
separarea
variabilelor: integrarea

ýу-а Вх-у
dy 1 -----:- dx = О
х
produce relalia implicitй

V:6x - уlп (х) + Ву-аlп (у)

unde v este о cantitate constanta in functie de conditiile initiale si conservata
ре fiecare curba.

55

s]

45
ц)
б 4о
Ф
./::\{\\}.,-\
,, , ----, ..,\
|,,..,.i.....,.,:....,,..i,...:**.-
о
i!
r.r:;
D
б Ф] ,..,.;,... .,;..,...,: .......:........]
р
L
о
Ф
2о
,:::
'" ' :" "'] """"""""a""""-,
z
15
.:
10
I

5
020

in plus, aceste grаfiсе ilustreazй о posibilё рrоЬlеmй sеriоаsй cu acest model

biologic: pentru
aceastё alegere sресifiсй а parametrilor, in fiесаrе ciclu, populalia
de babuini este rеdusй la un
пumйr extrem de scйzut, dar se rесuреrеаzй (in timp се populalia
de ghepard rёmАпе considerabilб
la cel mai mic densitatea puietului). in situaliile din viala rеаlй,
ins6, fluctualiile intAmplйtoare ale
пumйrului discret de реrsоапе, рrесum
Ei structura fbmilialй Ei ciclul de via!ё а1 babuinilor аr
puteaprovoca disparitia efectivelor de babuini
Ei, in consecin!й, ;i ghepardii. Aceastй рrоЬlеmй de
nrodelare а fost numitй "рrоЬlеmй atto-vulpe", о ato-vulpe fiind
о no{iune l0- 18 а unei vulpe.
MODEL ZHABOTINSKY * KORZUKHIN
Reac{ia Belousov-Zhabotinsky este о сlаsй de reac{ii chimice саrе
арff intr-un mod oscilator, in
cale anumili pararnetri de reaclie (сulоаrе, сопсепtrаliе de componente,
tеmреrаturй etc.) se
modificй periodic pentru а f'оrmа о structurй spalialб-temporalй соmрlехй
а mediului de reactie.
 Primul model al reacliei Belousov-Zhabotinsky а fost ob{inut iп \967 de Zhabotinsky qi
korzukhin,bazat ре selectarea relaliilor empirice саrе descriu corect oscilaliile din sistem. sa bazat

ре faimosul model сопsеrчаtоr Lotka - vоltеrrа.

dX
;=kil(C- Xr)- kоХlХз
dX,
i=kJl(C-Xr)- kzXz

dx"
i=lc2X2- lcgXa

unde Xz : g:Jcea*]o +
1Се3*]о, Xt :
[Сеа*], - concentгalia autocatalizatorului, хз [вr-].
BIBLIOGRAFII
1, Disponibil ре internet http://www.rasfoiesc.com/educatie/chimie/Determinarea-timpului-de-
injum34.php?lЪclid:IwAR2-zfeЕPDOy-sDwnVDN3Q7100MKZJMjoq8LLT7KJcrjEYpBU-
Eli2w4m0g
2. Disponibil ре internet https://dic.academic.ru/dic.nsf/ruwiki/1208s95
З, Herteneldi, Е., ý.а., Application оf scaling technique fоr estimation оf radionuclide
inventory in
radioactive waste, Nuclear Society оf Slovenia, Зrd Regional Meeting:
Nuclear Energy in Centlal
Еurоре, Pottoroz, Slovenia, 16- 19 septerrrbrie 1996.
4, Emilian Gutuleac. Larr{uri qi sisteme de aýteptare markoviene: Elemente teoretice
9i aplicalii.
UTM, Chi;inйu, 2070,р. 6-15.
5, Disponibil ре internet. Prognoza structurii unol fепоmепе utilizAnd lan}uri Markov.
https ://ru. scribd. com/document/7 666sбо1 lProiect-Lanturi-

Markov?fbclid:IwAR lj РпОСZLф bI5 Iubhl4yK5 QE2sigq2nqHlpqonTUkEbQhEeovV29JW5 JM

6. Disponibil ре intetn https://ru.wikipedia.or glwikil%DO%gC%DO%BE%DO%B4%DO%B5%
D 0% в в % D 1 % 8 с *%D 0%9B%D %BB%D % 82%D о%вА
о | % D 0% в 8 _%Е2% 8о %9 4 _%D о %9 2
%D O%BE%D 0% вв D 1 % 8 C%D l %82%D %в
% о 5% D 1% 8 о %D | %8 0%D 1 % 8в
7. Disponibil ре internet lrttps://ru.wikipedia.orglwik1l%DO%AO%DO%B5%DO%B0%
D оhВ AyoD
0 |% 8 буоD0 % В 8 % D 1 % 8F _%D О %9 1 %D о%в D вв%D в Е %D \ %8
5% 0% 0 % з %D 1 % s
|%DO%BE%DO%B2%DO%B0_%E2%80%94-%DO%\6%DO%BO%DO%tsl%DO%BE%D]%82
%DO%B8%DO%BD%D1%81%DO%BA%DO%BE%DO%B3%DO%BE
8. Disponibil pe internet https://en.wikipedia.org/wiki/Logistic function
9, Chig Соdru}й. Arralizй matematicй . р. 87 -97 .
10, Сrеt,,F., Elemente de Моdеlаrе
,si Matematici Speciale, Editura MIRTON, Timi,soara, 2000