Lucrarea nr.

Determinarea randamentului motoarelor de curent

continuu prin metoda directă

1. Obiectul lucrării
În lucrare se studiază metodele directe de determinare a
randamentului motoarelor de curent continuu.
Metodele de încercare trebuie să respecte normele şi standardele
în vigoare pentru a cunoaşte modul de desfăşurare a încercărilor şi
măsurătorilor şi pentru a obţine precizii în măsurarea mărimilor.

2. Consideraţii teoretice
2.1. Pierderile și randamentul în mașina de curent continuu
Atunci când maşina de curent continuu funcționează în sarcină
se produc pierderi în părţile active (înfăşurări, miezul feromagnetic,
la nivelul contactului perii colector) şi pierderi mecanice (pierderi de
frecare în lagăre, prin ventilaţie, etc).
Pierderile Joule în înfăşurări şi în rezistenţa de contact a periilor
fiind produse de curentul din indus sunt dependente de sarcina
maşinii. Pierderile în miezul feromagnetic și pierderile mecanice sunt
aproximativ constante la maşina care funcţionează cu turaţie şi
tensiune constante. Pierderile în părţile active sunt considerate pierderi
principale şi pierderi suplimentare.
Pierderile principale în înfăşurări datorate efectului Joule sunt
produse de curent și variază proporţional cu pătratul curentului și
rezistența înfășurării respective.
Pierderile suplimentare în înfăşurări apar ca urmare a refulării
curentului în conductoare, precum şi datorită armonicilor din curba
curentului. Pierderile datorită refulării curentului au loc în porţiunile
de înfăşurare aşezate în crestăturile armăturii indusului.
Pierderile principale în miezul feromagnetic al rotorului se
produc datorită magnetizării rotitoare a indusului. Frecvenţa de
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

magnetizare a rotorului este f = pn/60 și prin urmare, pierderile în

miez sunt dependente de turaţia maşinii.
Pierderi suplimentare în miezul feromagnetic se produc în
piesele polare ale polilor inductori datorită pulsaţiei cîmpului
magnetic din întrefier între un maxim și un minim corespunzător
dintelui și, respectiv, crestăturii.
Pierderile la colector sunt formate din pierderile electrice care
se produc la nivelul contactului dintre perii şi colector şi pierderile
mecanice de frecare.
2.2. Randamentul mașinii de curent continuu
Randamentul mașinii de curent continuu reprezintă dependența
 = f (P2 ) pentru U=constant.
La motorul de curent continuu, randamentul este dat de relația:
U  I −  Pk
M = b (8.1)
Ub  I
în care Ub și I reprezintă tensiunea la borne, respectiv curentul
absorbit, iar ΣPk este suma pierderilor care se produc în maşină:
 Pk = R  I + U P  I +  PC
2
(8.2)
iar ΣPc este suma pierderilor presupuse constante (pierderi mecanice
de frecare, de ventilaţie, pierderi în miez, etc).
Metodele de încercare aplicate la maşinile electrice de curent
continuu sunt standardizate. Determinarea pierderilor şi a
randamentului se poate face prin metode directe sau prin metode
indirecte.
Metodele directe de determinare a randamentului sunt:
- metoda motor-generator;
- metoda frânei;
- metoda maşinii tarate.
Metoda motor-generator
În cadrul metodei sunt necesare două maşini identice care se
cuplează mecanic pe același ax, una este alimentată de la o sursă de
tensiune continuă și funcţionează în regim de motor antrenând

2
Determinarea randamentului motoarelor de curent continuu prin metoda directă

cealaltă mașină care va funcţiona în regim de generator pe reţea

proprie.
Cu ajutorul voltmetrelor și ampermetrelor introduse în circuitul
fiecărei mașini se măsoară puterea absorbită de motor P1M şi puterea
debitată de generator P2G. Diferența între puterea absorbită și puterea
debitată reprezintă pierderile totale.
Mașinile fiind identice, randamentul motorului fiind exprimat ca
raportul dintre puterea utilă și puterea consumată, se obține relația
următoare:
P2G
 M = G = (8.3)
P1M
Metoda frânei este o metodă directă de determinare a
randamentului care folosește dispozitive pentru măsurarea cuplului la
arbore și turația. Pentru determinarea cuplului util, motorul se cuplează
cu o frână electromagnetică sau mecanică. Se măsoară turaţia
motorului n, tensiunea de alimentare UM și curentul absorbit de motor
IM și se determină puterea luată de motor de la reţea P1M =U M  I M .
Cuplul util la ax M se determină cu ajutorul frânei. Se calculează
puterea utilă ca produs dintre cuplu și turație.
Randamentul se determină conform definiției:

Pu P2 M 2  n  M
M = = = (8.4)
Pc P1M UM  IM

Metoda se aplică motoarelor. Pentru a aplica metoda la

generatoare, mașina trebuie să schimbe regimul de funcţionare, din
generator în motor.
Metoda maşinii tarate
Metoda mașinii tarate se utilizează atunci când se dispune de o
mașină auxiliară la care se cunoaște cu mare precizie curba
randamentului în regim de motor cât și de generator.
Metoda se aplică atât la motoare, cât şi la generatoare.
3
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

Schema de principiu este asemănătoare cu schema de încercare

prezentată la metoda motor-generator. Mașina de încercat se
cuplează pe același ax cu mașina auxiliară tarată și funcționează în
regimul pentru care a fost construită. Dacă mașina de încercat este un
motor, mașina auxiliară va funcționa ca generator ce debitează pe
rețea proprie, iar dacă mașina de încercat este generator atunci
mașina auxiliară va funcționa ca motor.
În cazul motorului de încercat se măsoară cu ajutorul
instrumentelor introduse în circuitul fiecărei mașini (voltmetre și
ampermetre), puterea absorbită de motorul încercat P1M şi puterea
debitată de generatorul tarat P2GT. Cunoscând randamentul
generatorului tarat ηGT, randamentul motorului rezultă:
P2GT
P  P2GT
 M = 2 M = GT = (8.5)
P1M P1M P1M  GT

3. Modul de lucru
3.1. Chestiuni de studiat
În lucrare se studiază metodele directe de măsurare a
randamentului unui motor electric de curent continuu. Deşi la
punctul 2 al lucrării au fost prezentate toate metodele directe de
determinare a randamentului, experimental se procedează la
determinarea randamentului doar prin metoda motor – generator.
Pentru a cunoaște tensiunile necesare realizării încercării, se
vor prelua de pe plăcuţa indicatoare a motorului, datele nominale ale
acestuia: UAN=220V; IAN=10A; UEN=220V; IEN=1A; PN=1,7kW;
nN=2250 rot/min; clasa de izolaţie - E.

3.2. Modul de experimentare

Pentru determinarea randamentului maşinii de curent continuu,
prin metoda motor – generator se utilizează standul de încercări al
mașinilor de curent continuu ce conține un grup de maşini de curent

4
Determinarea randamentului motoarelor de curent continuu prin metoda directă

continuu format din două maşini de curent continuu identice. Prima

mașină lucrează în regim de motor, iar cea de a doua în regim de
generator şi permite încărcarea motorului.
Pe standul de încercări se va executa montajul din figura 8.1, în
care: M și G – mașinile de curent continuu identice încercate; K1 –
întrerupător bipolar; K2 – întrerupător monopolar; Rp – reostat de
pornire motor (11Ω); RhEM – reostat de reglaj al curentului de
excitație motor (500Ω, 1A); AM, AE , AG – ampermetre
magnetoelectrice sau feromagnetice; VM, VG – voltmetre
magnetoelectrice sau feromagnetice; RS – reostat de reglaj al
curentului de sarcină (100Ω, 10A).
k2
AG
A3
REG RS
G VG
AM E3 E4
A4
A1
k1 REM
M
E1 E2
U VM A2
Rp AE

RhEM

Fig. 8.1. Schema de montaj pentru determinarea randamentului motorului

de curent continuu prin metoda motor – generator

Atenţie! La realizarea montajului este necesar să se ţină seama

de polaritatea aparatelor de măsură, mai ales a celor de precizie,
pentru ca acestea să dea indicaţii în sensul normal al scalei de
măsură.
5
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

Se vor alege intervalele de măsurare potrivite la instrumentele de

măsură astfel încât indicaţiile lor să fie în a doua jumătate a scalei
gradate; în acest caz citirile se vor face cu erori mici.
Pentru realizarea încercării se procedează astfel:
- cu ajutorul unui autotransformator ce alimentează o punte
redresoare, se reglează tensiunea de regim nominal a
motorului care urmează să se aplice la bornele înfăşurării
rotorice (UAN=220V);
- se închide întrerupătorul K1, conectându-se în acest moment
excitația motorului;
- se realizează pornirea reostatică a motorului de curent
continuu fără ca generatorul să debiteze efectiv pe reostatul
de sarcină RS (o pornire apropiată de mersul în gol);
- cu ajutorul reostatului din circuitul de excitaţie se fixează
curentul prin înfăşurarea de excitaţie a motorului, la o
anumită valoare ce va fi menţinută constantă pe parcursul
măsurătorilor;
- se închide întrerupătorul K2, conectându-se în acest fel în
circuit reostatul de sarcină;
- prin modificarea poziţiei cursorului reostatului de sarcină RS
se reglează intensitatea curentului rotoric din circuitul
generatorului de curent continuu.
Pentru o tensiune cvasiconstantă la bornele generatorului, se
obţine o putere variabilă în circuitul de sarcină şi implicit o putere
variabilă la arborele motorului de curent continuu. Puterea mecanică
la arborele motorului este afectată de randamentul generatorului.
Se determină puterea absorbită din reţea de către motor cu
ajutorul instrumentelor montate în circuitul indusului motorului, iar
puterea debitată de generator se determină cu ajutorul instrumentelor
montate în circuitul generatorului. Pe baza celor două puteri se
determină randamentul motorului.

6
Determinarea randamentului motoarelor de curent continuu prin metoda directă

4. Tabele cu date și rezultate

Rezultatele determinărilor pentru motorul de curent
continuu încercat se completează în tabelul 8.1.
Tabel 8.1

Nr. UM IM IEM P1M UG IG P2G

η
crt. [V] [A] [A] [W] [V] [A] [W]
1
2
3
4

Relații de calcul utilizate:

P1M = U M  I M (8.6)

P2G = U G  I G (8.7)

P2G
= (8.8)
P1M

Observaţii şi concluzii:
Se vor compara valorile obţinute şi se vor trage concluzii privind
precizia măsurătorilor şi erorile apărute.

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................