Sunteți pe pagina 1din 241

7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.

doc

8
iii
Presa Universitară Clujeană

FIŞĂ DE TERMENE DE RESTITUIRE

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 1/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Numărul
Numărul Data permisul Data
permisului restit. ui restit.

MRI  NC
!"#"PEDI
E
E$itat %u sprijinul
ut&rită'ii Na'i&nale pentru Cer%etare Ştiin'i(%ă
Re)eren'i *tiin'i(%i+
Pr&). univ. $r.
Des%rierea CIP,asile C-i* Pr&).
a i/li&te%ii univ. $r.a,asile
Na'i&nale Pre$aNC1 MRI 
't&m0niei
!&2&pe$ie 3 Mana n%a. 4 E$. a 54a1 rev. 4 Cluj4Nap&%a + Presa Universitară
Clujeană1 5667
i/li&2r.
ISN 784794:;64:5<48 97:.9:=67>.8?
@ 5667 ut&area v&lumului. T&ate $repturile reAervate. Repr&$u%erea
inte2rală sau par'ială a teBtului1 prin &ri%e mijl&a%e1 )ără a%&r$ul aut&arei1
este interAisă *i se pe$epse*te %&n)&rm le2ii.
Universitatea a/e*4&lai Presa Universitară Clujeană Dire%t&r+ C&$ruta
Să%elean Str. as$eu nr. <>4>; <6697; Cluj4Nap&%a1 R"MGNI Tel.3)aB+
=H<6?45:<4>7.<6; E4mail+ presauniversitaraJeasnet.r& -ttp+33
KKK.e$itura.u//%luj.r&
3
MRI NC
!"#"PEDIE
EDILI  54
PRES UNI,ERSITRĂ  C!UENĂ 566

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 2/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

7
I!I"TEC METR"P"!ITNĂ UCUREŞTI
Se$iul Central M. Sa$&veanu Inventar Nr. ..OBQ9
.
CUPRINS
;. F"N" RTICU!LI .........................................7
3
5. REEDUCRE PRECIILII!"R
! C"PIII CU TU!URĂRI DE !IM....................5;
9. EERCILII PRE#ĂTIT"RE
3
PENTRU NSUŞIRE !TURII F"NETICE  !IMII . . <9
<. TU!URĂRI!E DE PR"NUNLIE ŞI TERPI !"R>7
>. MET"DIC F"RMĂRII DEPRINDERI!"R
DE PR"NUNLIEF"RMĂRII
:. MET"DIC  ,"C!E!"R ............................. 8
DEPRINDERI!"R
DE PR"NUNLIE  C"NS"NE!"R ..................... ;5>
3
7. TENICI!E DE REEDUCRE
P!ICTE N TU!URĂRI!E DE ,"RIRE............;7>
8. TU!URĂRI!E DE RITM
ŞI F!UENLĂ !E ,"RIRII..................................;87
. TU!URĂRI!E DE ,"CE
5;
7
:
!&2&pe$ie
;6. RETRDU! N DE,"!TRE !IMU!UI
ŞI DISFII!E....................................................5<>
;;.  FI ! C"PI!.........................................577
I. FI C"N#ENIT!Ă..............................577
II. FI D"GNDITĂ................................56
;5. FI........................................................96;
I. DEFINILII1 C!SIFICRE1 SEMI"!"#IE......96;
II. "RDĂRI M"DERNE
N REEDUCRE FII!"R..............................956
I!I"#RFIE
99
>
Capit&lul ;
F"N"RTICU!LI
;. paratul v&r/irii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 3/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 ntre marile minuni ale a%estei lumi tre/uie s&%&tit 2raiul &menes%. Fără el
t&ate 20n$urile pe %are le năs%&%e*te mintea *i t&ate sim'urile pe %are le
%uprin$e suVetul n&stru1 ar răm0ne n2r&pate n ra%lă plum/uită. Ra'iunea
&meneas%ă ar ( stearpă $a%ă n4ar ( nutrită *i in%itată ne%&ntenit printr4un
s%-im/ $e ve$eri1 $a%ă &mul n4ar %un&a*te $e%0t 2estul primitiv al %0inelui
%are $ă $in
iu/irea1 %&a$ă
numai $e /u%urie
)a%ultatea saueBteri&riAa
$e a4*i m&$ula'ia 20n$urile
v&%ii prin %are pasărea *iprin
*i pre&%upările %0ntă
sunete per%epti/ile 4 n'elese *i u*&r $e repr&$us $e t&'i mem/rii a%eleia*i
%&munită'i s&%iale 4 *i $e a )a%e să răsune n suVetele alt&ra %&ar$e %are au
vi/rat n inimile n&astre1 %&ntri/uin$ la nmul'irea %un&*tin'el&r *i Ia
 nn&/ilarea suVetel&r1 st0rnin$ i$ei *i p&rniri n&i *i $es%-iA0n$ &mului %alea
)eri%irii pe a%est păm0nt. S%0nteia se na*te prin l&virea amnarului $e
%remene1 2raiul &menes% este nt&%mit pentru $ial&2. C&muni%0n$ prin 2rai
viu %u semenii n&*tri punem n a%'iune un aparat %&mpli%at n %are intră %a
păr'i %&mp&nente1 $e&p&trivă1 %reierul1 ure%-ea1 2ura =Pu*%ariu1 ;<61 %itat
$e Stan1 ;6?.
paratul v&r/iriitra-ee1
naAală1 larin2e1 %&mpus/r&n-ii1
$in+ /uAe1 $in'i1 uvulă1
plăm0ni1 lim/ă1 $ia)ra2mă
palat1 epi2l&tă1 %avitate
tre/uie n'eles
 ntr4un m&$ aparte. ntru%0t lim/a este un )en&men s&%ial *i nu /i&l&2i%1
natura nu i4a $ăruit &mului ni%i un )el $e &r2ane ale v&r/irii. T&ate &r2anele
enumerate au %
a
8
!&2&pe$ie
primă nsu*ire asi2urarea eBisten'ei &mului. UtiliAarea a%est&ra *i la
pr&$u%erea sunetel&r v&r/irii s4a pr&$us $in ne%esitatea %a &amenii să
%&muni%e ntre ei.
a%elea*i %&n$i'ii %aPentru pr&$u%erea
*i pentru sunetel&r
pr&$u%erea v&r/irii
sunetel&r sunt ne%esare
n 2eneral+ un impulsW un
%&rpW &s%ila'ii %are v&r pr&$u%e t&nuri *i A2&m&teW un reA&nat&r pentru
)&rmarea tim/rului sunetului.
Impulsul ne%esar pentru )&rmarea sunetel&r v&r/irii este %urentul $e aer
%are1 venin$ $in plăm0ni prin /r&n-ii *i tra-ee1 tre%0n$ prin larin2e =prin
2l&tă?1 prin %avitatea )arin2ală1 /u%ală *i naAală este eBpulAat n eBteri&r.
st)el1 aparatul v&r/irii &mului se aseamănă %u un instrument $e suVat $ar
mult mai %&mpleB $e%0t &ri%e instrument.
paratul v&r/irii p&ate ( mpăr'it n trei păr'i+ %avită'ile su/larin2aleW
larin2eleW %avită'ile supralarin2ale.
;. Cavită'ile su/larin2ale se %&nstituie $in+ plăm0niW /r&n-iiW tra-eeW
$ia)ra2mă.
 n a%este %avită'i nu se p&t pr&$u%e sunete. Mu*%-ii $ia)ra2mei $au
impulsul apăs0n$ pe partea in)eri&ară a plăm0nil&r $e un$e este eBpulAat
aerul prin tra-ee1 p0nă n larin2e.
5. !arin2ele este %&mpus $in trei %artilaje+
X Cartilajul %ri%&i$ este situat la /aAa larin2elui (in$ le2at $e tra-ee.
X Cartilajul tir&i$ )&rmeaAă & pr&tu/eran'ă numită mărul lui $am.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 4/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X Cartilajul ariten&i$ %are are )&rmă triun2-iulară.


%este %artilaje le2ate prin mu*%-i )&rmeaAă un tu/ $es%-is
 n partea superi&ară1 %are %&nstituie intrarea n larin2e. %eastă intrare este
a%&perită $e epi2l&tă 4un %artilaj n )&rmă $e pară.
 n larin2e1 $ispuse transversal1 se aVă $&uă mănun%-iuri $e mu*%-i m&/ili
numite
 ntre %&ar$ev&%ale
%&ar$ele v&%ale.se%estea se aVă ntre %artilajul
aVă & $es%-iAătură tir&i$C0n$
numită 2l&tă. *i %el2l&ta
ariten&i$.
este
$es%-isă1 aerul p&ate %ir%ula $in

F&n& arti%ula'ia

plăm0ni nspre %avită'ile /u%ală *i naAală sau n sens invers spre plăm0ni.
C0n$ 2l&ta este n%-isă nu mai este p&si/ilă ni%i respira'ia1 ni%i v&r/irea.
"mul p&se$ă patru %&ar$e v&%ale+ $&uă %&ar$e v&%ale pr&priu4Aise *i
$&uă %&ar$e v&%ale )alse1 a%estea mpreună %u epi2l&ta mpie$i%ă intrarea
alimentel&r n larin2e. C&ar$ele v&%ale prin mu*%-ii l&r1 au r&l -&tăr0t&r
pentru %ara%terul sunetului pr&$us1 put0n$ $a %&l&anei $e aer %e se s%ur2e
prin tu/ul )&nat&r $i)erite )&rme1 %-iar n m&mentul %0n$ a%esta traverseaAă
larin2ele. C&ar$ele v&%ale simt nvelite ntr4& mem/rană mu%&asă1 %u
pr&prietatea $e a se mi%*&ra sau $e a se mări1 $e a se ntin$e sau s%urta1
)ă%0n$ %a t&nul pr&$us $e vi/ra'iile l&r să (e nalt sau pr&)un$ iar sunetele să
(e a%ute sau 2rave.
C0n$ %&ar$ele v&%ale sunt su/ tensiune1 ele sunt apr&ape lipite1 2l&ta
este n%-isă sau apr&ape n%-isă *i nu permite tre%erea %urentului $e aer1
ast)el %ă aerul eBer%ită & presiune mare asupra %&ar$el&r v&%ale. Su/
a%eastă presiune %&ar$ele se $es%-i$ /rus%1 n%ep0n$ să vi/reAe1 aerul iese
$in 2l&tă n peri&a$e1 ast)el lu0n$ na*tere v&%ea.
,&%ea parti%ipă la )&rmarea v&%alel&r1 a s&nantel&r *i a %&ns&anel&r
s&n&re. ,i/rarea %&ar$el&r v&%ale se transmite *i %artilajului tir&i$ )apt %are
se p&ate %&nstata prin palpare. !a pr&nun'ia %&ns&anel&r sur$e nu se simte
ni%i un )el $e vi/ra'ie prin eBpl&rare ta%til4QinesteAi%ă.
Depărtarea %&ar$el&r v&%ale *i impli%it amplitu$inea &s%ila'iil&r a%est&ra
$epin$ $e tăria =)&r'a? %urentului $e aer %e iese $in plăm0ni. Cu %0t %urentul
$e aer este mai puterni% %u at0t este mai mare amplitu$inea &s%ila'iil&r
%&ar$el&r v&%ale1 iar v&%ea este mai puterni%ă.
Fre%ven'a &s%ila'iil&r %&ar$el&r v&%ale $epin$e $e lun2imea l&r+ %u %0t
%&ar$ele v&%ale sunt mai lun2i1 %u at0t sunt mai pu'in ntinse *i %u at0t
&s%ila'iile sunt mai lente. Ca urmare v&%ea va ( mai j&asă1 pr&)un$ă1 2ravă.
!a )emei %&ar$ele v&%ale sunt ma
i
;6
!&2&pe$ie
s%urte iar v&%ea mai a%ută1 naltă. C0n$ 2l&ta este $es%-isă %urentul $e aer

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 5/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

tre%e li/er prin larin2e *i %a urmare nu se )&rmeaAă v&%ea. C&ar$ele v&%ale


sunt $epărtate n timpul inspira'iei.
9. Cavită'ile supralarin2ale sunt+ %avitatea )arin2alăW %avitatea /u%alăW
%avitatea naAală.
Cavitatea )arin2ală are r&l $e reA&nat&r =ampli(%ă sunetul?. n %avitatea
/u%ală
%&mpunese $in
%&ntureaAă n m&$*i-&tăr0t&r
&r2ane a%tive sunetele lim/ii. Cavitatea /u%ală se
&r2ane pasive.
a. "r2anele pasive+ sunt $in'ii =in)eri&ri1 superi&ri?1 palatul $ur =partea
anteri&ară a palatului?1 alve&lele1 palatul me$iu =partea me$iană a
palatului?.
/. "r2anele a%tive+ maBilarul in)eri&r1 palatul p&steri&r sau vălul palatin
=palatul m&ale?1 uvulă =&mu*&r1 luetă?1 lim/a1 /uAele =in)eri&are1
superi&are?.
!im/a are %in%i păr'i+ apeB =v0r)ul lim/ii?1 partea anteri&ară1 partea
p&steri&ară1 partea me$iană1 ra$iB. P&Ai'ia lim/ii n %avitatea /u%ală este
$eterminantă pentru %ara%terul sunetului pr&$us.
mCavitatea naAală $e
*i n. Curentul 4 are
aerr&lintră
n pr&$u%erea
n %avitateaun&r sunetel&r
naAală1 naAale+
%0n$ vălul
palatin este n p&Ai'ie %&/&r0tă. Da%ă vălul palatin este ri$i%at1
 ntre2 %urentul $e aer intră n %avitatea /u%ală *i prin r&stire se
&/'in sunete &rale.
3
 n )un%'ie $e $enumirile anat&mi%e ale %avită'il&r s4a sta/ilit $enumirea
sunetel&r pr&$use n A&nele respe%tive+ n larin2e 4 sunet larin2al1 n )arin2e 4
sunet )arin2al1 văl palatin4velar1 palat mijl&%iu 4 sunet me$i&palatal1 palat
$ur4sunet anter&palatal1 alve&lele 4 sunete alve&lare1 $in'ii4sunete $entale1
/uAe 4 sunete la/iale1 apeB 4 sunet api%al1 /uAa $e j&s *i $in'ii $e sus 4 sunet
la/i&$ental1 partea p&steri&ară a lim/ii4p&ster&lin2uale1 partea $&rsală 4
sunete $&rsale
.
F&n&arti%ula'ia
;;
5. Te&rii $espre )&na'ie
Pr&/lema )un$amentală $in (Ai&l&2ia )&na'iei răm0ne %&mp&rtarea
%&ar$el&r v&%ale n a%tul v&%al sau a*a4Aisa vi/ra'ie a %&ar$el&r v&%ale. Cele
mai imp&rtante te&rii sunt+ te&ria me%ani%ă a )&na'ieiW te&ria mi&elasti%ăW
te&ria aer&$inami%ăW te&ria neur&%r&naBi%ăW te&ria mu%&4&n$ulat&rie.
5.5. Te&ria me%ani%ă
S4a $&ve$it eBperimental %ă larin2ele este &r2anul )&na'iei. S4a $at
$enumirea $e %&r$es v&%ales a%el&r )&rma'iuni anat&mi%e %are se mi*%ă *i
pr&$u% sunetele. Ulteri&r s4au &/'inut sunete pe un larin2e arti(%ial. Te&ria
me%ani%ă a )&st a$misă p0nă la s)0r*itul se%&lului al l4lea.
5.5. Te&ria mi&elasti%ă
 Te&ria mi&elasti%ă eBpli%ă me%anismul $e vi/ra'ie al %&ar$el&r v&%ale
printr4& ruptură a e%-ili/rului sta/ilit ntre tensiunea %&ar$el&r v&%ale *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 6/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

presiunea su/2l&ti%ă. Mi*%area %&ar$ei v&%ale n a)ară este $eterminată $e


presiunea eBer%itată $e %&l&ana $e aer1 iar revenirea este realiAată $at&rită
)&r'el&r mi&elasti%e.
5.9. Te&ria aer&$inami%ă
Revenirea %&ar$el&r v&%ale n p&Ai'ia $e e%-ili/ru nu este realiAată $e
)&r'ele mi&elasti%e1
su/2l&ti%e %i $e$es%-i$ere
$upă (e%are un a%t $e aspira'ie
eBpl&Aivă%&nse%utiv
a 2l&tei. s%ă$erii presiunii
5.<. Te&ria neur&%r&naBi%ă
Nervul re%urent %&n$u%e inVuBuri m&t&rii sin%r&niAate pe
)re%vente ri$i%ate. ,i/ra'ia %&ar$el&r v&%ale este %&&r$&nată $e 3 3
me%anisme nerv&ase $e &ri2ine en%e)ali%ă. InVuen'eaAă *i )a%t&rii en$&%rini.
 Te&ria neur&%r&naBi%ă nu p&ate eBpli%a t&ate p&si/ilită'ile a%tului )&nat&r1
mai ales n %eea %e prive*te v&%ea %0ntată
.
;5
!&2&pe$i%
5.>. Te&ria mu%&4&n$ulat&rie
,i/ra'ia %&ar$ei v&%ale nu este $e%0t & &n$ula'ie a mu%&asei %e alune%ă
pe su/mu%&asa sa )&arte laBă. Se sus'ine %ă m&$ula'ia mu%&asei este
$eterminată $e %urentul $e aer inspirat sau eBpirat.
9. Elemente $e )&neti%ă a%usti%ă
%usti%a stu$iaAă sunetele su/ aspe%tul (Ai% al &s%ila'iei %0t *i su/
aspe%tul (Ai&l&2i% al senAa'iei au$itive %are apare %a e)e%t al a%estei &s%ila'ii.
"r2anul au$itiv al &mului 4ure%-ea4per%epe sunetele %u )re%ven'e %uprinse
 ntre ;:456666A. In)rasunetele au )re%ven'e su/ ;: A1 iar peste 56666 A
ultrasunete. Sunetul este reAultatul vi/ra'iei unui %&rp elasti% %are
$e%lan*eaAă n masa
 T&nurile sunt $e aer
pr&$use mi*%ări &s%ilat&rii
$e &s%ila'ii *i &n$ulat&rii.
ritmi%e. 2&m&tele sunt pr&$use $e
&s%ila'ii -a&ti%e.
 năl'imea sunetel&r $epin$e $e )re%ven'a &s%ila'iil&r. Cu %0t )re%ven'a este
mai mare1 sunetul este mai nalt sau a%ut. C&ar$a vi/reaAă1 se n$epărteaAă
*i ap&i revine n p&Ai'ia $e e%-ili/ru $upă un anumit interval $e timp1 ast)el
se )&rmeaAă peri&a$a. " &s%ila'ie %&mpletă este & peri&a$ă.

Fi2ura ;. RepreAentarea /i$imensi&nală a t&nului pur


Fre%ven'a este $eterminată $e numărul $e peri&a$e pe %are le realiAeaAă
 ntr4& se%un$ă %&rpul %are vi/reaAă
.
F&n& arti%ula'ia

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 7/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;9
Fre%ven'a se eBprimă n T3 se%W ; A Y ;T3 S. De eBemplu1 un sunet $e ;6
AY;6T3ls. n muAi%ă (e%ărei n&te muAi%ale i %&respun$e & )re%ven'ă /ine
$eterminată. ,&%alele se pr&$u% ntre următ&arele )re%ven'e+ u ntre 56Z4
<66AW ntre ;:664 9566AW & ntre <664866AW a ntre 8664;:66AW e
 ntre ;:6649566AW
Intensitatea isunetel&r
=tăria? ntre 95664:<66
$epin$eA.
$e amplitu$inea &s%ila'iil&r1
respe%tiv $e $istan'a maBimă n %are ajun2e %&ar$a1 )a'ă $e p&Ai'ia $e
e%-ili/ru. Se măs&ară n $e%i/eli =$?. EBemple+ )&*netul )runAel&r 4 l"$W un
&)tat 4 96$W A2&m&tul aut&m&/ilului n viteAă 4;;6 $W %i&%anul pneumati% 4
;>6$W A2&m&tul avi&nului %u rea%'ie 4 ;:6$.
r
<. Elemente $e )&neti%ă arti%ulat&rie
Din pun%t $e ve$ere a%usti% *i (Ai&l&2i%1 sunetele lim/ii umane se mpart
 n $&uă %ate2&rii1 n v&%ale *i %&ns&ane. ,&%alele sunt t&nuri1 sunete
muAi%ale %u &s%ila'ii peri&$i%e *i %vasiperi&$i%e. C&ns&anele sunt A2&m&te
sau %&m/ina'ie
s&nante ntren1
4 ;1 m1 A2&m&te
r %are*i%&n'in
t&nuri.at0t
EBistă *i & %ate2&rie
A2&m&te interme$iară+
%0t *i t&nuri1
pre$&min0n$ a%estea $in urmă. C&ns&anele sur$e sunt A2&m&te. C&ns&anele
s&n&re sunt A2&m&te *i t&nuri1 pre$&min0n$ A2&m&tele.
a. Din pun%t $e ve$ere (Ai&l&2i%1 v&%alele au %0teva trăsături pr&prii
%&mparativ %u %&ns&anele+
/. !a arti%ularea v&%alel&r aerul pr&venit $in plăm0ni tre%e li/er prin
%avitatea /u%ală sau naAală1 )ără a nt0lni ni%i un &/sta%&l. !a arti%ularea
%&ns&anel&r %urentul $e aer nt0lne*te anumite &/sta%&le pe %are tre/uie să
le $epă*eas%ă. "/sta%&lele sunt reAultatul n%-i$erii %&mplete a un&r &r2ane
arti%ulat&rii sau $&ar a apr&pierii a%est&ra. EBemplu+ la p1 /1 m 4
 n%-i$erea
eliminare este %&mpletă1 )&rmeaAă & &%luAie urmată $e $es%-i$ere %u
a
;<
!&2&pe$ie
aerului prin eBpl&AieW la *1 A1 s 4 &r2anele arti%ulat&rii se apr&pie1
)&rm0n$ & %&nstri%'ieW la tre%erea aerului se &/'ine & )ri%'iune.
r
%. !a v&%ale e)&rtul eBpirat&r este mai pu'in puterni% $e%0t la %&ns&ane.
Dintre %&ns&ane e)&rtul respirat&r %el mai puterni% se &/servă la %&ns&anele
eBpl&Aive
$. !a sur$e+ p1v&%alel&r1
pr&nun'ia t1 Q. &r2anele arti%ulat&rii sunt tensi&nate
=n%&r$ate? n m&$ simultan *i e2al. !a pr&nun'area %&ns&anel&r1 tensi&narea
se pr&$u%e ntr4un sin2ur pun%t *i anume n re2iunea l&%ului $e arti%ulare.
e. Pentru pr&nun'ia v&%alel&r este ne%esară preAen'a v&%ii pr&$usă $e
vi/ra'ia %&ar$el&r v&%ale. Pentru pr&nun'ia %&ns&anel&r situa'iile sunt
$i)erite. S&nantele *i %&ns&anele s&n&re se pr&nun'ă %u v&%e1 iar %&ns&anele
sur$e1 )ără v&%e. Une&ri v&%ea este nl&%uită printr4un A2&m&t spe%i(%1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 8/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pr&$us $e )re%area %urentului $e aer respirat&r1 $e pere'ii unei $es%-iAături


)&rmate $e %&ar$ele v&%ale =2l&ta?. %easta se nt0mplă la v&r/irea n
*&aptă.
<.;. ,&%alele lim/ii r&m0ne
,&lumul *i )&rma %avită'ii /u%ale n m&mentul arti%ulării $etermină
$e&se/irea
)&rmă *i v&lum$e tim/ru $intrelim/ii
este p&Ai'ia $i)eritele v&%ale. Determinantă
n %avitatea pentru
/u%ală1 $ire%'ia a%eastă
$eplasării
lim/ii *i $istan'a $intre lim/ă *i palat.
3

Fi2ura 5. Triun2-iul v&%ali


%
F&n& arti%ula'ia
;>
&tăr0t&are nu este $e%i $es%-i$erea 2urii1 %i $istan'a $intre lim/ă *i
palat.
a. După $istan'a $intre lim/ă *i palat v&r ( v&%ale $es%-ise =$a%ă
$istan'a este mare?W v&%ale serni4n%-ise =semi4$es%-ise?W v&%ale n%-ise.
C0n$ lim/a se ri$i%ă spre partea %entrală a palatului =me$iană? sunt sunete
%entrale+ a1 ă1 .
/. După $ire%'ia $e $eplasare a lim/ii nspre partea anteri&ară1 me$iană1
p&steri&ară1 v&m avea sunete+ anteri&are1 %entrale1 p&steri&are.

Fi2ura 9. !&%ul $e arti%ulare a v&%alel&r lim/ii r&m0ne


%. După 2ra$ul $e r&tunjire a /uAel&r+ sunete ner&tunjite sau
nela/ialiAate+ a1 e1 i1 ăW sunete r&tunjite sau la/ialiAate+
33.33 33.. 33
"1u.
$. Parti%iparea sau neparti%iparea %avită'ii naAale.
Da%ă aerul intră n %avitatea naAală %0n$ vălul palatin este %&/&r0t se
)&rmeaAă sunetele naAale. Da%ă uvula este n p&Ai'ie ri$i%ată1 aerul intră n
%avitatea /u%ală )&rm0n$u4se sunete &rale. In lim/a r&m0nă nu eBistă v&%ale
naAale. In alte lim/i eBistă1 $e eBemplu n lim/a )ran%eAă+ & n4 en. Pentru ii
se r&tunjes% /uAele %a pentru u *i se ri$i%ă lim/a spre p&Ai'ia lui i. & se
r&ste*te ast)el+ se r&tunjes% /uAele %a pentru & =se la/ialiAeaAă? *i lim/a se
$eplaseaAă n partea anteri&ară n p&Ai'ia lui e. " mare imp&rtan'ă n
pr&nun'ia v&%alel&r & are %amera $e reA&nan'ă %are $ă tim/rul spe%ial al
a%est&ra. Cel mai lun2 traie%t pe %are4; stră/ate %urentul $e aer este nt0lnit

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 9/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 n pr&nun'ia v&%alei u


.
;:
!&2&pe$i%
<.5.
Spre C&ns&nantismul
$e&se/ire $e v&%ale %are sunt $&ar t&nuri1 %&ns&anele se mpart n
trei mari %ate2&rii+
a. C&ns&ane sur$e =)ără v&%e? 4 la r&stirea a%est&r %&ns&ane nu parti%ipă
v&%ea1 %&n'in numai A2&m&te1 iar tensiunea &r2anel&r arti%ulat&rii este mai
mare $e%0t la r&stirea alt&r %&ns&ane. EBemplu+ p1 t1 Q1 s1 *.
/. C&ns&ane s&n&re 4 al%ătuite $in t&nuri *i A2&m&te1 pre$&min0n$ nsă
A2&m&tele. EBemplu+ /1 $1 A1 21 j. !a r&stire parti%ipă *i %&ar$ele
v&%ale. %eastă parti%ipare a %&ar$el&r v&%ale n m&mentul r&stirii se p&ate
%&nstata (e prin nre2istrări1 (e pun0n$ m0na pe epi2l&tă sau pe %re*tetul
%apului1 un$e se p&t sim'i vi/ra'ii. ,i/rarea %&ar$el&r v&%ale se p&ate
%&nstata %u aparatura+
%. S&nante+ Qinet&2ra)1
;1 m1 &s%il&2ra)1
n1 r. Sunt s&n&2ra)
al%ătuite tip spe%t&2ra).
$in t&nuri *i A2&m&te1 $ar
pre$&mină t&nurile
 n lim/a r&m0nă eBistă )en&menul $e %&arti%ulare sau %&arti%ula'ie.
 nainte $e $esăv0r*irea r&stirii unui sunet1 &r2anele arti%ulat&rii sunt
pre2ătite pentru pr&nun'area sunetului %e urmeaAă a ( r&stit. Primul sunet
inVuen'eaAă pe următ&rul1 mai ales n %aAul $i)t&n2il&r sau tri)t&n2il&r.
EBemplu+ /ară 4 / se pr&nun'ă %u eBpl&Aie *i 1 ra/$ă 4 eBpl&Aia lui /
este tre%ută pe sunetul următ&r1 $.
Criterii $e %lasi(%are a %&ns&anel&r lim/ii r&m0ne+
;. După l&%ul $e arti%ulare sunt %&ns&ane+ /ila/iale1
la/i&$entale1
/ila/iale+ p1 $entale1
/1 m alve&lare1 palatale1
se arti%uleaAă velare1 larin2ale.
prin alipirea %&mpletă Sunetele
a %el&r $&uă /uAe
urmată $e n$epărtarea l&r /rus%ă %u eliminarea prin eBpl&Aie a aerului.
Sunetele la/i&$entale+ )1 v se r&stes% prin %&nta%tul $intre $in'ii superi&ri
*i /uAa in)eri&ară. Sunetele $entale se r&stes% prin %&nta%tul $intre apeB *i
$in'ii superi&ri+ t1 $1 n sau prin apr&pierea $e a%e*tia s1 A
1
F&n& arti%ula'ia
;7
'. Sunetele alve&l&palatale sau prepalatale+ *1 j se r&stes% prin
apr&pierea lim/ii $epalatale
palatului. Sunetele alve&lele in%isivil&r
%1 superi&ria%est&ra
2 *i variantele sau n partea anteri&ară
se r&stes% a
n A&na
me$i&palatală. Sunetele velare se r&stes% n A&na vălului palatin =ntre uvulă
*i palatul $ur?+ %1 2. Sunetele larin2ale+ -.
%& t"
5. După m&$ul $e arti%ulare sunt+
X C&ns&ane &%lusive =eBpl&Aive?. !a r&stirea a%est&r sunete &r2anele $e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 10/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

r&stire se n%-i$ %&mplet1 se %reeaAă & tensiune1 %are &/li2ă la $es%-i$erea


/rus%ă a %analului r&stirii %a $e eBemplu pr&nun'ia sunetel&r+ /1 p1 %1
21 '1 $.
X C&ns&ane )ri%ative la r&stirea %ăr&ra &r2anele $e r&stire nu se n%-i$
%&mplet1 %i $&ar se apr&pie n2ust0n$ traie%tul *uv&iului $e aer1 %are n
m&mentul
mai numes% emiterii se )rea%ă
%&nslri%tive. Ele $e pere'ii
sunt &r2anel&r
%&ntinue1 $e r&stire.s1
nu ntrerupte+ %este sunete
A1 j1 se
*1-.
X C&ns&ane a)ri%ate la r&stirea %ăr&ra1 &r2anele r&stirii sunt n%-ise1 $ar
$es%-i$erea l&r nu este /rus%ă1 nu este & eBpl&Aie1 %i & $es%-i$ere lentă. De
eBemplu+ '1 21 %. )ri%atele se &rmeaAă $intr4& %&ns&ană eBpl&Aivă *i
una )ri%ativă1 $e%i sunt %&ns&ane %u $&uă m&mente $e arti%ulare =nu sunt
%&ns&ane $u/le?1 spre eBemplu ' se )&rmeaAă $in t *i %. !a r&stirea unei
%&ns&ane se $istin2 trei m&mente+ impl&Aia 4 pre2ătirea &r2anel&r pentru
r&stireW 'inuta4tensiunea maBimă a &r2anel&r $e r&stireW eBpl&Aia 4 eli/erarea
aerului.
X C&ns&ane vi/rante. !a r&stirea a%est&r sunete vi/reaAă apeB4ul. De
eBemplu
X r1 n lim/a
C&ns&ane r&m0nă
laterale. se pr&$u%e
!a r&stirea prin partea
a%est&ra vi/rarea păr'ii api%ale
%entrală a lim/ii.
a %avită'ii
/u%ale este &%upată $e lim/ă1 iar %urentul $e aer se s%ur2e pe păr'ile
laterale+ ;
.
S
!&2&pe$i%
X C&ns&ane &rale 4 aerul iese prin %avitatea /u%ală1 uvula n%-i$e
%analul spre %avitatea naAală.
r4 C&ns&ane naAale 4 & parte $in %urentul $e aer iese prin %avitatea naAală
*i &9.parte prin %ea
n )un%'ie $e/u%ală.
)en&menul $e %&arti%ulare %&ns&anele p&t (+
X PalataliAate+ a%estea $e re2ulă1 aV0n$u4se naintea un&r v&%ale
anteri&are =e1 i?1 se palataliAeaAă prin %&arti%ulare. n partea (nală a
r&stirii1 &r2anele ajun2 n p&Ai'ia lui e *i i. EBemplu+ pier 4 p[ier1 mear2ă 4
m[ear2ă.
X !a/ialiAate *i nela/ialiAate 4 se nt0lnes% nainte $e v&%alele la/ialiAate+
=&1 u?+ p\&ate1 t\&ate. Nela/ialiAate sunt %&ns&anele aVate n )a'a un&r
v&%ale nela/ialiAateW eBemplu pară.
<.9. F&n&arti%ula'ia
F&n&arti%ula'ia este a%tul prin %are &mul eBe%ută la %&man$a sistemului
nerv&s
atin2ere%entral mi*%ărileane%esare1
sau apr&piere simultane1
un&r supra)e'e $e emitere
ale &r2anel&r a v&%ii *i $e
$e v&r/ire.
F&n&arti%ula'ia este sin&nimă %u pr&nun'area1 r&stirea 4 termeni )&arte $es
utiliAa'i n lu%rările r&m0ne*ti $e )&neti%ă.
F&na'ia se re)eră la a%tivitatea %&rAil&r v&%ale. !a )&nemele s&n&re1
vi/ra'iile larin2iene n%ep &$ată %u tensiunea =numită *i impl&Aie?. !a %ele
semis&n&re1 vi/ra'iile %&rAil&r n%ep &$ată %u 'inuta sau n %ursul $etentei
=$estin$erii?1 n )un%'ie $e %&nteBtul s&n&r n %are se aVă. !a s&n&rele

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 11/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

asurAite =urmate $e sur$e n p&Ai'ie (nală?1 vi/ra'iile %&rAil&r n%ep &$ată %u


tensiunea1 $ar se &pres% n timpul 'inutei1 nainte $e $estin$ereW la sur$e1
vi/ra'iile larin2iene n%ep n m&mentul $estin$erii.
rti%ula'ia se re)eră la a%tivitatea lim/ii1 vălului palatin1 uvulei1 /uAel&r.
Pr&nun'area unui )&nem se realiAeaAă n trei m&mente prin%ipale1 numite
a%te
e arti%ulat&rii. Primul m&ment1 numit tensiune1 s

F&n&arti%ula'ia
;
%ara%teriAeaAă prin pre2ătirea &r2anel&r )&n&arti%ulat&are $e a ie*i $in
repaus *i $e a se pre2ăti pentru emisie. l $&ilea m&ment1 'inuta1 se
%ara%teriAeaAă prin men'inerea &r2anel&r su/ tensiune =p&ten'ial $e
a%'iune?1 m&ment n %are se *i pr&$u%e emisia 4 r&stirea =pr&nun'area
sunetului?. n %a$rul %elui $e4al treilea m&ment1 $etenta1 &r2anele intră $in
n&u n p&Ai'ia $e repaus =(2. <?.
'inuta
repaus

Fi2ura <. M&mentele prin%ipale ale arti%ula'iei


Cele trei m&mente %are se $istin2 n pr&nun'area unui )&nem iA&lat nu mai
%&respun$ nt&%mai n r&stirea unei se%ven'e )&neti%e &are%are. n
pr&nun'area anumit&r )&neme &r2anele )&n&arti%ulat&are nu eBe%ută t&ate
m&mentele $es%rise mai sus.
 n lim/ajul )&neti%ii $es%riptive1 )&nemele r&m0ne*ti sunt i$enti(%ate
ast)el+
a este v&%ală $es%-isă1 nela/ialiAată1 %entralăW ă este v&%ală me$ie1
nela/ialiAată1 %entralăW / este %&ns&ană &%lusivă1 /ila/ială1 &rală1 s&n&răW %
este %&ns&ană &%lusivă1 velară1 &rală1 sur$ăW $ este %&ns&ană &%lusivă1
$entală1 &rală1 s&n&răW e este v&%ală me$ie1 nela/ialiAată1 anteri&arăW ) este
%&ns&ană )ri%ativă1 la/i&4$entală1 &rală1 sur$ăW 2 este %&ns&ană &%lusivă1
velară1 &rală1 s&n&răW - este %&ns&ană )ri%ativă1 velară1 &rală1 sur$ăW i este
v&%ală n%-isă1 nela/ialiAată1 %entralăW j este %&ns&ană )ri%ativă1
anter&palatală1 &rală1 s&n&ră
W
56
!&2&pe$i%
; este %&ns&ană s&nantă1 $entală1 laterală1 mală1 s&n&ră1 %&nstri%tivăW
m este %&ns&ană &%lusivă1 s&nantă1 /ila/ială1 naAală1 s&n&răW n este
%&ns&ană &%lusivă1 s&nantă1 $entală1 naAală1 s&n&răW & este v&%ală me$ie1
la/ialiAată p&steri&arăW p este %&ns&ană &%lusivă1 /ila/ială1 &rală1 sur$ăW r
este %&ns&ană vi/rantă1 anter&lin2uală1 s&nantă1 &rală1 s&n&răW s este

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 12/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&ns&ană )ri%ativă1 $entală1 &rală1 sur$ăW * este %&ns&ană )ri%ativă1


anter&palatală1 &rală1 sur$ăW t este %&ns&ană &%lusivă1 $entală1 &rală1 sur$ăW '
este %&ns&ană a)ri%ată1 semi&%lusivă1 $entală1 &rală1 sur$ăW u este v&%ală
 n%-isă1 la/ialiAată1 p&steri&arăW v este %&ns&ană )ri%ativă1 la/i&4$entală1
&rală1 s&n&răW A este %&ns&ană )ri%ativă1 $entală1 &rală1 s&n&răW  este v&%ală
 n%-isă1 nela/ialiAată1
anter&palatală1 %entrală1 % este %&ns&ană a)ri%ată1 semi&%lusivă1
&rală1 sur$ăW
2 este %&ns&ană a)ri%ată1 semi&%lusivă1 anter&palatală1 &rală1 s&n&ră.
 Teme+
;. Care este me%anismul $e pr&$u%ere a v&%ii ]
5. Des%rie'i r&lul %avită'il&r supralarin2ale n v&r/ire.
9. Pre%iAa'i r&lul vălului palatin n arti%ula'ia )&nemel&r lim/ii r&m0ne.
<. Des%rie'i me%anismul $e pr&$u%ere al %&ns&anel&r &%lusive *i )ri%ative.
>. răta'i $i)eren'ele arti%ulat&rii $intre+ p1 / *i mW & *i i
.

Capit&lul
REEDUCRE5 PRECIILII!"R ! C"PIII CU TU!URĂRI DE !IM
!a %&piii %u tul/urări $e lim/aj sau %u nt0rAieri n $eAv&ltarea lim/ajului
se %&nstată & pertur/are a $eAv&ltării $i)eritel&r aspe%te psi-&m&t&rii.
$esea a%este tul/urări sunt ns&'ite $e tul/urări ale m&tri%ită'ii 2enerale1
tul/urări sau $evian'e %&mp&rtamentale sau alte tul/urări la nivelul
lim/ajului =$e arti%ula'ie1 $e v&r/ire1 $e ritm *i Vuen'ă et%.?. Din a%est m&tiv
se re%&man$ă %a pr&%esul $e terapie a lim/ajului să in%lu$ă *i următ&arele
$&menii $e interven'ie+ s%-ema %&rp&ralăW relaBarea *i respira'iaW
m&tri%itateaW per%ep'ia viAualăW per%ep'iile au$itive *i $&ar ulteri&r să (e
a/&r$ate multiplele aspe%te ale lim/ajul &ral.
;.
;.;.S%-ema %&rp&rală
Nivelul trăirii
X Repr&$u%erea atitu$inil&r %&rp&rale pe /aAa per%ep'iil&r %-inesteAi%e. Cu
&%-ii n%-i*i se ia & anumită atitu$ine1 urmeaAă relaBarea1 $upă %are se
reia a%eea*i atitu$ine.
X Repr&$u%erea atitu$inil&r $upă m&$elul preAentat $e l&2&pe$. Se veri(%ă
im&/ilitatea %&rpului *i starea $e
$e%&ntra%tie mus%ulară.
3
a. !&2&pe$ul *i %&pilul stau )a'ă n )a'ă iar ap&i n &2lin$ă *i eBe%ută
următ&arele mi*%ări+
4W mi*%area unui /ra'

55
!&2&pe$i%
4 mi*%area su%%esivă a %el&r $&uă /ra'eW
4 mi*%area simultană a %el&r $&uă /ra'eW
4 terapeutul *i %&nservă atitu$inea n timpul repr&$u%erii a%esteia $e %ătre

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 13/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&pilW
4 terapeutul nu )a%e $e%0t să preAinte atitu$inea =se s&li%ită mem&rarea?W
4 %&pilul n%-i$e &%-ii 4 *i reaminte*te atitu$inea %&rp&rală a terapeutului1
ap&i $es%-i$e &%-ii *i repr&$u%e =mem&rie *i %-inesteAie?.
/. !&2&pe$ul *i %&pilul =n%ep0n$ $e la v0rsta $e 8 ani? stau unul l0n2ă altul.
C&pilul *i men'ine
terapeutul pentru aatitu$inea &$ată luată *i se a*eaAă )a'ă n )a'ă %u
%&nstata reversi/ilitatea.
%. Se %&piaAă atitu$inea $in p&Ai'ia )a'ă n )a'ă.
X C&pierea atitu$inii $upă un $esen
F&aia $e -0rtie tre/uie să (e transparentă. !a n%eput se 'ine n p&Ai'ie
verti%ală1 ulteri&r se $ispune &riA&ntal =pe & supra)a'ă plană?. C&pilul
eBpl&reaAă $esenul. După %e a repr&$us atitu$inea respe%tivă1 se nt&ar%e
$esenul. Da%ă eBe%u'ia a )&st %&re%tă1 $esenul tre/uie să %&respun$ă
atitu$inii %&pilului.
X C&piera atitu$inii )&l&sin$ un &mule' %u mem/re arti%ulate =păpu*ă?.
;.5. Nivelul repreAentării
X
3 3 Re%&nstituirea unui &mule' $in /u%ă'ile %are au )&st
$eta*ate $in păpu*i sau ima2ini $e%upate %are repreAintă un pers&naj.
C&piil&r li se %ere să re%&nstituie *i să lipeas%ă pe & )&aie $e -0rtie.
X C&pierea $esenel&r repreAent0n$ &mule'iW animale
.
Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj 59
X Re%&nstituiri %u /u%ă'i $e %art&n sau $e lemn a
3
elementel&r %&rpului =$ate n /u%ă'i $eta*ate? sau ale )e'ei =)a'ă4pr&(l?.
X  n
Semărime
%ul%ă =a*eaAă? %&pilul
naturală1 %u & pe & )&aie
%ari&%a saumare $e%rei&n
%u un -0rtie$e
*i %eară.
se traseaAă %&nturul1
Ulteri&r1
%&pilul $eseneaAă $etaliile )e'ei1 m/ră%ămintei *i le %&l&reaAă =-0rtia
tre/uie să (e (Bată pe un perete?.
X Se a$ău2ă n&'iunile $e &riA&ntalitate *i verti%alitate *i p&Ai'iile n%linate
ale %&rpului1 ale %apului1 ale /ra'el&r.
;.9. Nivelul ver/aliAării
X $&uă planuri su%%esive+ 4%&mpre-ensiuneaW 4 eBpresiaW
X $&uă aspe%te ale s%-emei %&rp&rale+ 4 stati%+ $enumirile $i)eritel&r păr'i
ale %&rpuril&r $in st0n2a *i $in $reaptaW 4 $inami%+ $enumirile atitu$inil&r
*i mi*%ăril&r =ver/e1 a$je%tive1 p&Ai'ii?
X Cerin'e &/li2at&riiC&pilul
&pune &r$inel&r. la %are$ă%&pilul
&r$inerăspun$e
sie4*i sauprin+
unuieBe%utarea
alt %&pil. &r$inel&rW se
5. RelaBarea *i respira'ia
C&pilul %are preAintă tul/urări ale $eAv&ltării lim/ajului preAintă a$esea *i
mani)estări $e anBietate %-iar $a%ă a%easta apare $&ar n situa'iile
%&muni%ării ver/ale. Un ast)el $e su/ie%t va tre/ui să /ene(%ieAe $e eBer%i'ii
$e relaBare *i respira'ie. nBietatea p&ate antrena pertur/ări la nivelul
$e/itului v&r/irii1 al int&na'iei *i p&ate altera %alitatea v&%ii %are $evine (e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 14/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

mai 2ravă1 (e asurAit&are1 sau $etim/rată. $esea a%este simpt&me


semnaleaAă preAen'a anBietă'ii *i une&ri *i a tul/urăril&r a)e%tive
.
5<
ISei Xp&t
).Mj ^?=r%ii suite
realiAa e $e eBer%i'ii.
X RelaBarea n p&Ai'ia %ul%at
4 Str0n2e pumnul $rept
4 RelaBeaAă4te1 &$i-ne*te4le
4 C&ntr&l =VeBiunea pumnului1 m&lii lune.i palmei *i a $e2etel&r?
4 ra'ul $rept ntins1 pumn str0ns
4 RelaBeaAă4te1 &$i-ne*te4te
4 C&ntr&l
4 Ri$i%ă4'i %apul =%&pilul *i prive*te pi%i&arele?
4 RelaBeaAă4te1 &$i-ne*te4te
44 %elea*i eBer%i'ii urmeaAă
C&ntra%tă4'i maBilarulsăin)eri&r
se apli%e m0inii1 /ra'ului *i umărului st0n2
4 Detenta
X Respira'ia
Se %&nstruie*te & /ăr%u'ă $e -0rtie %are se a*eaAă pe a/$&menul %&pilului
=%are este t&t n p&Ai'ie %ul%at? *i i se eBpli%ă+ /$&menul tău este la mare *i
respir0n$ pr&v&%i valuri %are )a% să ur%e *i să %&/&are /ar%a. Se urmăre*te
im&/ilitatea t&ra%elui *i %a a/$&menul să se umVe n timpul inspira'iei *i să
se mi%*&reAe n timpul eBpira'iei. Se antreneaAă respira'ia a/$&minală n
p&Ai'ia %ul%at1 iar ap&i n pi%i&are. n stare $e im&/ilitate1 $e repaus sau $e
$etentă respira'ia este eB%lusiv a/$&minală1 n timpul mi*%ării sau v&r/irii1
respira'ia
ampli(%ă neste une&ri
timpul a/$&minală
a%'iunii $at&rită*ie)&rtului
t&ra%i%ă1%are
parti%iparea
intervine.t&ra%i%ă se
Se p&ate %&ntinua %u eBer%i'ii $e suVare a /ăr%u'ei a*eAate ntr4un vas %u
apă
.
Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj 5>
9. M&tri%itatea
EBistă un /&2at material %are trateaAă $eAv&ltarea m&t&rie *i sunt
pr&puse $i)erite eBer%i'ii %are se e)e%tueaAă n m&$ 2ra$at. !a un su/ie%t Ia
%are nivelul m&t&r este )&arte pertur/at =$iAartri%i?1 p&ate ( utilă revenirea la
primele
X T0r0reasta$ii
4 laale $eAv&ltării.
n%eput )&arte lent1 urmărin$ %&&r$&narea mi*%ăril&r /ra'el&r
*i pi%i&arel&r1 iar ap&i $in %e n %e mai repe$e.
X Mersul n patru la/e 4 la n%eput se viAeaAă eBa%titatea1 iar ap&i
rapi$itatea.
X E%-ili/rul 4 %&nstru%'ii $in %u/uri lemn =$in %e n %e mai %&mpleBe? sunt
a*eAate la n%eput pe p&$ea iar ap&i sunt ri$i%ate u*&r pe ni*te %ărămiAi
=sau alte sup&rturi $in %e n %e mai nalte?.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 15/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X C&&r$&narea m&tri%ă
Se p&t )a%e eBer%i'ii %u ajut&rul unei s%ări a*eAată &riA&ntal. C&pilul
tre/uie să se $eplaseaAe $in /ară n /ară =pe trepte?1 %&&r$&n0n$ mi*%ările
pi%i&arel&r *i %ele ale /ra'el&r.
<. Per%ep'ia viAuală
Ree$u%area
$e(%ien'e per%eptiv4viAuală
au )&st %&nstate la test.'ine $e $&meniile
%estea per%eptive
se p&t re)eri ale )&rme1
la+ %ul&ri1 %ăr&r
$imensiuni1 $ire%'ii. !a nivelul praBiil&r sunt viAate+
4 $ire%'ia =sensul? n %are se realiAeaAă %itirea =praBia &%ulară?W
4 2esturile m0nii =rela'ia &%ul&4manuală?
.
I ii2n^ir=%
:
<.;. #n&Aiile viAuale
Se p&t antrena prin realiAarea un&i eBen i^li t .;
44 Repi[&$u%erea unui aliniament
Repr&$u%erea unui aliniament $e
$e pi_.e
i%luiui%uv.m$
$e %ul&ri $i)eriteW
)&rme $i)erite =/l&%uri
l&2i%e?W
4 Repr&$u%erea unui aliniament $e %ur/e *i $repte &rientate $i)erit
=materialul testului?.
Se reiau a%este trei eBer%i'ii pre2ătin$ %0te un aliniament n spatele unui
e%ran $upă %are se ri$i%ă e%ranul *i %&pilul este lăsat să eBamineAe viAual. Se
as%un$e ap&i %&nstru%'ia1 %&pilul tre/uin$ să repr&$u%ă pe /aAa per%ep'iil&r
*i mem&riei viAuale.
X sam/larea+
4 &uăle $e%upate
44 păpu*a
%u/urileruseas%ă
X Re%&nstituirea+ ima2ini $e%upate %are repreAintă $i)erite pers&naje sau
animale.
X M&Aai%urile
X Fi2urile 2e&metri%e+
4 %&mpletări
4 repr&$u%eri
X Se %aută la%unele $intr4& ima2ine
X Re%un&a*terea unei (2uri ntr4un ansam/lu $e linii %are se n%ru%i*eaAă.
X PuAAel l4uri
X &%ul lui `im+
%&pilului. Dupămai
%emulte &/ie%te =%-eie1
simt as%unse1 se %erestil&u1 jet&n
%&pilului săet%.? sunt &/ie%tele
enumere preAentate
văAute %u %0teva %lipe nainte.
X Ima2ini %are repreAintă $i)erite &/ie%te sunt a*eAate n )a'a %&pilului.
După un eBer%i'iu $e $enumire a ima2inil&r i se %ere %&pilului să n%-i$ă
&%-ii. Se as%un$e & %arte iar ap&
i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 16/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj 57


i se %ere să re%un&as%ă %e lipse*te. Se as%un$ t&ate %art&na*ele $intr4un set1
se ameste%ă1 iar ap&i i se %ere %&pilului să le aranjeAe %&re%t.
<.5. PraBia &%ulară *i sensurile mi*%ării m0inii
 n $ire%'ia $e la st0n2a spre $reapta+
4 aliniament $e %u/uri $e %ul&ri1 )&rme1 $imensiuni $i)erite.
n*irarea măr2elel&r
4 su%%esiunea )&rmel&r 2e&metri%e =%ur/e *i $repte?.
4 repr&$u%erea unui aliniament $e jet&ane sau piese =$e %ul&ri1 )&rme1
$imensiuni $i)erite? a*eAate n spatele unui e%ran.
 Terapeutului este a*eAat )a'ă n )a'ă %u %&pilul1 mi*%ă e%ranul $e la
$reapta la st0n2a n a*a )el n%0t să se p&ată $es%&peri su%%esiv t&ate
piesele $in aliniament. Se rea*eaAă e%ranul. Se %ere %&pilului să repr&$u%ă.
X %ela*i pr&%e$eu $&ar %ă se )&l&ses% plan*e %are %&n'in+ (2uri
2e&metri%e1 %ur/e *i $repte $e $iverse %ul&ri %are sunt plasate *i &rientate
$i)erit una )a'ă $e %ealaltă ast)el n%0t %&pilul să le p&ată repr&$u%e.
X S%0n$uri%ă =sau sup&rt
pentru antrenarea $e plasti%?
par%ur2erii $e la%u pi&neAe
st0n2a sau
spre %uie $epentru
$reaptaW $i)erite %ul&ri
$eBteritate *i viteAă. Se sta/ile*te un %&$1 $e eBemplu1 la & l&vitură %&pilul
/ate un %ui al/astruW la $&uă l&vituri1 %&pilul /ate un %ui r&*u.
X Pun%tare %u %rei&nul sau %u a%ul. EBer%i'iul este $estinat $eAv&ltării mai
mult&r parametri+
4 par%ur2erea sensuril&r $e la st0n2a spre $reapta *i $e j&s n susW
4 $eBteritatea manualăW
4 viteAa
.

58
Ii
EBemplu $e eBer%i'iu+ Trasa'i %u v0r)ul uimi 1i_ X nnluml unei (2uri
2e&metri%e1 a unui $esen1 ira*a )el nu .l .; e $e41prin$ă $e )&aie.

Fi2ura ;. Ima2ine $estinată pun%tării %&nturului


C&pilul %&l&reaAă ima2inea *i per)&reaAă %u ajut&rul unui a% partea %are
 n%&njură &/ie%tul =%are $evine $eta*a/il?.
<.9. !&%aliAări spa'iale



Fi2ura 5. Desen utiliAat n l&%aliAarea spa'ială
 Sus1 la mijl&%1 n j&s

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 17/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Cart&na*ul %u $esenul se preAintă n p&Ai'ie verti%ală. Mai nt0i1 %&pilul


tre/uie să re%un&as%ă iar ap&i să ver/aliAeAe p&Ai'ia. Se n%lină u*&r
%art&na*ul iar ap&i $in %e n %e mai tare. n (nal %art&na*ul este a*eAat pe
masă
.
Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj 5
X Sus1 la mijl&%1 j&s1 la st0n2a *i la $reapta
Se urmăre*te &/'inerea re%un&a*terii p&Ai'iei iar ap&i ver/aliAarea
a%esteia.
X Se a*eaAă trei %rei&ane %&l&rate n )a'a %&pilului.
Este ajutat să re%un&as%ă %rei&nul %are este la $reapta1 la st0n2a1 la
mijl&%. I se %ere să a*eAe %rei&anele+ %el ver$e n st0n2a %elui al/astru1 %el
2al/en la mijl&% *i %el ver$e la $reapta %elui 2al/en et%.
>. Per%ep'iile au$itive =timpul?
S%-ema $eAv&ltării per%eptiv4au$itive este a%eea*i %a %ea %are se re)eră
la tratarea $e(%ien'ei
:. !im/ajul &ral $e v&r/ire.
:.;. Ree$u%area prea%-iAi'iil&r
Mun%a $epusă la nivelul s%-emei %&rp&rale1 a m&tri%ită'ii *i
per%ep'iil&r viAuale *i au$itive1 viAeaAă %0teva aspe%te $e %are
tre/uie să se tină seamă+
3
X C&rpul
X Mi*%ările
X Spa'iul
X Timpul.
%est pr&%es
$eterminat nu este1
mai nt0i t&tu*i1 ne%un&s%ut
să n'elea2ă iar ap&i să$e&are%e prin el %&pilul
eBprime %uvintele %are este
se re)eră
la+
X S%-ema %&rp&rală+ $iversele păr'i ale %&rpului.
X Per%ep'iile viAuale+ %uvintele %are %&respun$ situa'iil&r spa'iale1 prin
rap&rtarea la un altul1 et%.
X Per%ep'iile au$itive+ %uvintele %are eBprimă nainte *i $upă1 $urata1
su%%esiunile
.
96
IX%i)iipe$ie
Mi*%area+ %uvinte %are se re)erit la
4 %&rp =su/ie%tul 2ramati%al al pi &p&Ai'iei?
4 $eplasare1 a%'iune =pre$i%atul 2ramali= al?
4 spa'iul mi*%ării =%&mplementul?
:.5. ,&%a/ularul
Se asi2ură nt&t$eauna %&mpre-ensiunea1 nainte $e preAentarea
eBpresiei. rată4mi este pre%e$at nt&t$eauna $e Ce este....

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 18/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 19/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

plural?.
4 Mai multe %&mplemente $ire%te pentru a%ela*i 2rup su/ie%t4ver/W
4 Mai multe %&mplemente $e l&% pentru a%ela*i 2rup su/ie%t4ver/
.

95
!&2&pe$ie
:.<. Nivelul )raAel&r
X C&mplementul in$ire%t %ine]W 4$espre %ine]W4$espre %e]
X N&'iunea $e %alitate =a$je%tiv1 a$ver/?
Cine %e )el $e]
Ce )a%e %um]
X Pr&nume pers&nale
EBer%i'ii+
3
El ea ei

Fi2ura 9. Ima2ini pentru eBersarea prenumel&r pers&nale


Instru%'iuni+
nl&%ui'i t&ate numele (2uril&r $e mai sus %u el sau ea.
4 Eu+ se ns&'e*te $e 2estul pe %are %&pilul l )a%e %u $e2etul arăt0n$ spre
pieptul său.
4 Tu+ )&l&sin$ eu *i tu se mimeaAă s%ena n %are %&pilul se a$reseaAă *i
arată spre e$u%at&r.
4 El4Ea+ a%ela*i pr&%e$eu1 ver/aliAare ns&'ită $e 2esturi1 se a$ău2ă *i un
4 pers&naj ima2inar.numele pers&anel&r1 se )a%e un 2est $e %uprin$ere %u
N&i+ se nl&%uies%
/ra'ul n2l&/0n$ eu nsumi *i tu.
X Pr&numele reVeBive+
Mul'i %&pii le pr&nun'ă sp&ntan. !a %&piii mi%i se urmăre*te $&ar
%&mpre-ensiunea pun0n$ ntre/area Cine] sau Ce]1 pentru a ne asi2ura
%ă )a%e %&re%t le2ătura.
EB. C&pilul & măn0n%ă.
Ce măn0n%ă
]

Ree$u%area prea%-iAi'iil&r
C&piil&r $e la %&piii
v0rstă *%&lară %u tul/urări
li se p&ate atra2e $e lim/aj
aten'ia %ă99
su/stantivul %u
)un%'ie $e %&mplement nu a )&st )&l&sit. Tre/uie ajuta'i să $es%&pere
%uv0ntul %are4I nl&%uie*te. P&rnin$ $e ai%i se p&ate eBersa la )el1 $e $ata
a%easta su/ )&rmă &rală.
:.>. m/&2ă'irea v&%a/ularului
Se )a%e sistemati% viA0n$ următ&arele niveluri+ s%-ema %&rp&ralăW spa'iulW
%antitatea *i timpul.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 20/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

:.:. nstărituri lin2visti%e


S%&pul+ a%%elerarea a%tivită'ii mentale.
preAent
tre%ut

viit&r
 %0n$ te4ai năs%ut
%0n$ ai n%eput sa mer2i
 O %0n$ ai n%eput 2ră$ini'ă
anul viit&r
%0n$ vei ( a$ult
Fi2ura <. UtiliAarea timpuril&r ver/ale
X Denumirea ima2inil&r. Se lu%reaAă asupra v&%a/ularului %are %&respun$e
ima2inil&rW se reasam/leaAă ima2inile. Ima2inile se preAintă %&pilului ntr4
un anumit
tre/uie ritm =lent
să spună la n%eput1
$enumirea )ărăiar ap&i $in
arti%&l %e n %e mai
=su/stantivul repe$e?. C&pilul
nearti%ulat?. n %aAul
 n %are %&pilul se /l&%-eaAă sau eAită1 nu se a*teaptă %i se %&ntinuă %u
a%eea*i re2ularitate.
X Ev&%area %uvintel&r1 %u &%-ii n%-i*i
.
9<
I1 _X2 &p%$ie
Se $e%lan*eaAă metr&n&mul ntl un rilin lent =sau se /ate n masă %u
%rei&nul?. Ea (e%are /ătaie %&pilul tre/uie să pr&nun'e un %uv0nt.
X Ev&%area %uvintel&r)erma1
tema1 $e eBemplu+ %u temă+ a%ela*i
)ru%tele1 pr&%e$eu
%asa et%. Nu$&ar %ă se
tre/uie pre%iAeaAă
$epă*ită & $urată
$e 5 sau < minute.
X Ev&%area ver/el&r1 a$je%tivel&r.
X #-i%it&ri *i *ara$e.
7. RepartiAarea v&%a/ularului $e /aAă pe intervale $e v0rstă
I. S%-ema %&rp&rală
> la : : la 7  Ia ;;
9 la > ani ani ^ ani ^ 7 la  ani et%. ;
Mem/re
Cap1 /ra'e Talie Fa'ă Trun%-i superi&ar
e
/$&men1 Ş&l$ Ple&ape Mem/re Mem/re
$&s in)eri&are
Pi%i&are1
2am/ă #ene T&ra%e ust
Spr0n%e
#ură1 nas ne /$&men "m&plat

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 21/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Ure%-i1 &%-i Cea)ă ust C&l&ana


verte/rală
M0ini1 păr Ten Craniu
rti%ula'
Detalii ia rti%ula'ie
$e2etel
&r
Detalii+
Denumi
rea
$e2etel
De2ete &r
De2etel
Umăr1 20t Fa'ă e $e la Palmă
pi%i&r
C&t Nară  Talpa
pi%i&rului
 n%-eietura #leAnă
m0inii
C&apsă Falan2ă
#enun%-i
Pulpă
#leAnă
Căl%0i 4

Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj


> la : : la 7  la ;;
9 la > ani ani ani 7 la  ani et%.
Fesă
S0n
Un2-ii
De2ete
De2etul
mare
!im/ă
Dinte
Fi2ură
Frunte
ăr/ie
"/raA
uAe
#0t
Pumn
II. ntre/area UNDE]
9 la > ani > la : ani : la 7 7 la  ani ;  la

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 22/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ani ;; et%. ;
 n sus
 n j&s
 n )ată
 n spate
Pe
pr&ape $e
Deasupra
 n
 nainte
 nap&i
Se a$au2ă
 n mijl&%
!a st0n2a
!a $reapta
!a mar2ine Deasupra n )a'ă
Fa'ă n
 n jurul n jurul )a'ă
 ntre =se
 n $i)eren'iaAă  n v0r) 
pr&)unAime $e la
mijl&%?
De
P0nă la =n altun$ev
spa'iu? a
 n
pr&ape De la... preajma
 n
De$esu/t ve%inăta
pe... P   
S re
te

9:
!&2&pe$ie
: la 7 7 la   la ;;
9 la > ani > la : ani ani ani et%.
pr&ape
 năuntru
Departe n De$esu/t $e
 j&s Deasupra In jur
i%i
)ară b
 năuntru
Pe j&s
III. ntre/area C0te] =lim/aj $e %al%ul?

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 23/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

7 la   la ;;
9 ani > la : ani : la 7 ani ani et%. ;
Su(%ie Un
Mult T&t at0t Mult nt )ra2ment
=eBer%i'ii
pentru
%&nserv
Un pi% area Insu( "
numărulPu'in %ient )ra%'iune
ui?4
ver/aliA
are
"ri%e
Nimi%
E2al =se
a$au2ă la Nu4i
t&t at0t? $estul
Se a$au2ă+
Se
lu%reaAă
%u
reversi/ili
tatea
C0'iva Cel pu'in
=unul1
C0teva $&uă?
Destul Pere%-i
Pu'in =se
lu%reaAă %u " parte
i$eea $e
rest?
Nu4i $estul
=se lu%reaAă " /u%ată
%u i$eea $e
lipsă?
Ni%i un
Ni%i &
 ust
Mai mult
Mai pu'in
 n%ă

Ree$u%area prea%-iAi'iil&r la %&piii %u tul/urări $e lim/aj 97


I,. ntre/area Cum

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 24/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Ce
%ul&are] T&ate %ul&rilePre%iAări
R&*u Nuan'e+ Ca$rilat
Des%-is4
l/astru pali$ E%&seA
,er$e n%-is4
sum/ru e/rat
#al/en Nete$
Ne2ru In%&l&r
l/ 4/i%&l&r
l&n$ 4tri%&l&r
run
Ce )&rmă]
Dreptun2
R&tun$ -i Dreptun2-i Cur/ă
!un2 Cer% R&m/ n /u%ă'i
Pătrat Semilună Lu2uiat
"val =)&rma
s%u'it &ului? s%u'it
F&rmă
 n$&ită "/tuA
Ce p&Ai'ie
=Stati%ă?] ;
*eAat pe
 n pi%i&are vine n%linat
 n patru
*eAat Călare
Fa'ă n pi%i&are
Cul%at )a'ă
Spate n
spate
De &
parte *i
$e alta
Din )a'ă
Din spate
Din pr&(l
=$reapta4
st0n2a?
 n%linat
 n )a'ă
 n spate
Pe4& latură
 n
2enun%-i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 25/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Ce  Talie Dimensiune]
mărime]
Mare n2ust Talie ,ast
Mi% S%urt =măsură? En&rm
Mijl&%iu Su/'ire Pr&)un$ Minus%ul
#r&s =sensul
 năl'imii? #i2anti%
Piti% S%un$

A  p  p D ;     $  e
 $  t  N 9 
i  
l   a  e  e
 e r   %  9   u  e m &  a
i   %   u > 4  p  p  '  i   n
 u
 *  u  p  ă   & n i  
i   s 
r   a a   r   e
 u  j  n  W   a
l   i   l   a
 ă 
  
n n I   D m D  W  D
t  i  
n  a  u i  
m
 0 

A   a in    ă  p
 s   ă  i  
n
i  
 e  W  4  e
t   a
r   e
 e  ' 
 a
 s  A  =  
n  u !    
n  j   ă   
   s 
 ă  i  
l    a  u  p  e i  
l  
 e  u n
l   m i  
t   & i   n t   e
n  W   ă  l  
 ă  l  
m r   ă  e   t 
 e m

 u  a
 0  $  n  $   0 
n i  
n l   u  e n
 ă   ul   i  
i  
 ?    W 
4  s  D  W  i  
 S    A  R  T 
r   ă  a  e  u  &  e r 
i   r  t  m
n  /  r  r 
i  
 & l   ă v i  
m
 %   a
i   ă 
 a t   e
 &  s 
t   ă 
r   W 
 W   &
r   s 
r   e
 a  s 

l   r  r  t  r 
 u
 e  &i  
l    u  u l  
 W  r   W  l   W 

CD
"?
Z? = "
9[ 9

C! 5  ?%
% c4d
Z. = n 4C3 d %n "
;c9
_
&. O 
C _3? ? CT O
4 _j r&
s dc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 26/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

6?
f ^g S
OT9
hX %u 9 d4t
4  _ CD O =D $ d79 X4) d4t 6? CT O
sr )D "
'r4 VX
R.
k
! %
r4 9
e4
9 6? C aX 1 _  &
i9
m
&.
. 9 E4[&h & s 
c >[
 e 5Wm .rt%r  % 
v  
n m e &
 e  p  p 
  P     !   C 
 2  e
 m  &  e r  r  e m
t   a
&  ă   u u
A  t   &
i  
n  '  n  $   $ 
9  ă  
i    ă   e ] 
t   e
9[  & $
 a
r   % 
S a
 ' 
i  
 u
U X
n
 e
C C
_ !
   r
(
 T &
N
s
u
_
 e n a   
  
n # ;  U P   U   
nD P   U
 e n n  u n  %  i    u r 
)   i  
l  t  n a i  
 ' 
i    u  e e t 
 e  a
 e n l   t  r  r   * 
t  % e
i  
l   i  
n %   %   $  i  
t  n
t   0   u i  
%  p  % 

 e  ă 
r
P  m
 e I   C 
 u  
 ă  E 
n R P 
 e i   P 
 u M I  
m
 e r   p  &  p % 
i  
 &
n  a
n  e
 $  a  ă  r 
m  e a  %  n
i   s 
i   &
 a  %   $ r  t 
 u  e
t  s  i  
t   e e l   r 
 ă 
l  
 e  $  ] 
 e
..
 e .

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 27/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

F  D C    
n T   %  N
 ă   e u  $  i  
m  &  &

 ă  v  e n  ' 
  r   p    '  i  
 e l  
 u n  u
i  
m n  u n i  
 e  2 t   % 
 a  u
c ;9

94 C
"
_ 9.
Si ra
-X 11
%r &.
54
cci
uX
&&
>
>
&.
9
8. TU!URĂRI!E DE !IM
d
 Ta/el re%apitulativ
 Tul/urare Nivelul  n %e %&nstă Simpt&mul CauAele
$e(%ien'ei $e(%ien'a
In%apa%itatea+
a? Prin%ipală+
permanentăW
imaturitatea
 Tul/urare $e P&artă $e !a nivelul sistemati%ă1
m&t&rie la nivelul
arti%ula'ie ie*ire )&nemel&r pentru a pr&$u%e
re2iunii /u%&4
unul sau mai
)a%iale.
multe )&neme
/? Se%un$ară+
Mal)&rma'ii la
2&m&tele nivelul
M&tri%itatea iA&late ale Er&ri n mi*%area maBilarului
&r2anel&r $e v&r/irii+ v&%ale )ă%ută pentru a $anturii1 lim/ii1
arti%ula'ie+ =une&ri?1 emite un anume vălului palatinW
lim/ă1 /uAe1 %&ns&ane )&nem. Sur$itateW
vălul palatin
=n$e&se/i?.  Tul/urări
a)e%tiveW ParaliAiiW
 Tul/urări ale Calea C&m/inate+ De)&rmarea a? Prin%ipale+
v&r/irii au$itivă %uvintel&r+
Cale $e Sila/eW SuprimareW naliAa au$itiv4
re%eptare *i CuvinteW DeplasareW ver/ală *i a
inte2rare FraAeW Su/stituireW mem&riei
au$itivă1 Inversiunea au$itive

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 28/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 29/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

animalel&r %are
%uprin$
t&talitatea
)&nemel&r
,eri(%area Prin repetarea
De/ilită'i auAului un&r+
DeAv&ltarea interesului
pentru lumea s&n&răW
DeAv&ltarea Cuvinte )ără Serii $e A2&m&te $in
 Tul/urări $e per%ep'iil&r *i a semni(%a'ie
=;15191<
me$iuW
Serii $e sunete ale
%&mp&rtament mem&riei
au$itive sila/e?W
Cuvinte %u instrumentel&r muAi%ale
EBer%i'ii apr&)un$ate aBate
semni(%a'ieW pe+ ritm1 intensitate1
FraAe $urată1 năl'ime
Mun%a %u
$i)erite Cara%teristi%i ale sunetel&r
lte tul/urări $e %ara%teristi%i v&r/irii
lim/aj s&n&re
Ritm Repeti'ii $e l&2at&mi.
Repeti'ii $e %uvinteW
Intensitate pr&p&Ai'ii
Durată Stimularea sp&ntaneită'ii
v&r/irii la %&pil
 năl'ime
i
De/ilitate DeAv&ltarea S%-emă Se lu%reaAă1 la nev&ie1
%&muni%ării %&rp&rală asupra %un&a*terii $e sine
!ateralitate
Per%ep'ie *i
In(rmită'i mem&rie S%-ema %&rp&ralăW
%ere/rale DeAv&ltarea viAuală %&mpletarea stru%turil&r
&rientării
pr&pri&%eptive1 Per%ep'ie
mem&rie *i per%eptiv4m&tri%e.
eBter&%eptive au$itivă
 Tul/urări $e DeAv&ltarea ,&%a/ular "rientarea n spa'iu *i timp
D
 e
%&mp&rtament &rientării re%eptiv *i

v
spa'i&4 eBpresiv
 &
l  

temp&rale
 a

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 30/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Interven'ii
lte tul/urări $e a$aptate Cuvinte ,eri(%area %&mpre-ensiunii
lim/aj situa'iil&rW relative la timp *i eBprimarea %uvintel&r
aie $e lim/aj. *i spa'iu relative prea%-iAi'iil&r.
Stru%turi
,al&ri(%areaW pr&p&Ai'i&nale
HEBamenul DeAv&ltarea v&%a/ularului
%lă$irea
aut&n&miei *i a v&r/irii *i al
arti%ula'iei
Stru%turi )raAe&l&2i%e
UtiliAarea lim/ajului n
 n%re$erii n HDepistarea situa'ii $iverse.
sine $e(%ien'el&r
au$itive
 Teme+
5. răta'i r&lul ree$u%ării prea%-iAi'iil&r n $i)eritele tul/urări $e lim/aj
stu$iate.
5. C&mpleta'i ta/elul re%apitulativ al $i)eritel&r tul/urări $e lim/aj
stu$iate
. %u met&$ele $e %&re%tare a$evate

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 31/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Capit&lul 9

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 32/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ETP PRE#ĂTIT"RE PENTRU NSUŞIRE !TURII F"NETICE  !IMII


;. Sar%inile spe%i(%e peri&a$ei pre2ătit&are
Pr&%esul nsu*irii pr&nun'iei1 n %&n$i'iile eBisten'ei unui retar$ n
$eAv&ltarea lim/ajului sau a unei a)aAii %&n2enitale1 a unei $e(%ien'e
neur&m&t&rii1 pe )&n$ul pier$erii t&tale sau par'iale a auAului impli%ă &
antrenare maBimă at0t a$e(%itului
%&pilului. C&mpensarea pr&%esel&r senA&riale
lin2visti% %0trealiAeaAă
nu se *i a ntre2ii
n pers&nalită'i
m&$ sp&ntana
%i ne%esită & interven'ie psi-&pe$a2&2i%ă spe%ială1 %rearea un&r %&n$i'ii
e$u%ative spe%i(%e1 & e$u%a'ie senA&rială $e&se/it $e sus'inută *i ri2ur&asă
at0t a )un%'iil&r vali$e %0t *i a )un%'iil&r reAi$uale ale analiAat&ril&r.
Pre2ătirea )un%'i&nării analiAat&ril&r %are urmeaAă să (e )&l&si'i n
 nsu*irea pr&nun'iei =văA1 ta%til1 QinesteAi%1 vi/ratil? este una $intre
pri%ipalele sar%ini aVate n )a'a psi-&pe$a2&2ului. Pentru antrenarea
%apa%ită'il&r au$itive se re%&man$ă & serie $e eBer%i'ii $e $i)eren'iere $in %e
 n %e mai (nă a un&r stimuli asemănăt&ri. Pre2ătirea )un%'i&nală %&ntri/uie la
&/'inerea unui temp& mai rapi$ al pr&%esului $e $i)eren'iere a stimulil&r.
Pre2ătirea analiAat&rului
Mi*%ările impli%ate vi/r&4m&t&r
n pr&%esul pr&nun'iei sunt $e re2ulă mi*%ări %&mpleBe.
Pre2ătirea l&r va %&nsta n realiAarea $i)eren'iată a un&r mi*%ări mai simple
%are intră n %&mp&nen'a arti%ulării.

<<
!&2&pe$ie
!a )el %um nainte $e s%rierea literel&r se )a% eBer%i'ii pre2ătit&are $e
trasare a un&r elemente 2ra(%e respe%tiv unele %&mp&nenete ale literel&r1
t&t a*a *i la nsu*irea pr&nun'iei tre/uie să se )a%ă eBer%i'ii pentru nsu*irea
un&r $eprin$eri
" s%-emă )&n&arti%ulat&rii
2enerală $upă %aresimple.
se realiAeaAă pre2ătirea pr&nun'iei este
următ&area+ psi-&pe$a2&2ul preAintă m&$elul1 %are pentru su/ie%t
repreAintă stimulul ver/al. P&rnin$ $e la a%est m&$el i se %ere su/ie%tului să4l
repr&$u%ă =rea%'ia?. Da%ă rea%'ia nu este %ea %&re%tă1 se reia pr&%esul
preAentării m&$elului p0nă %0n$ su/ie%tul repr&$u%e %&re%t sau apr&Bimativ
%&re%t.
Dat&rită %ara%terului relativ me%ani%1 $e tipul stimul4rea%'ie al pr&%esului
$e )&rmare a $eprin$eril&r $e pr&nun'ie1 &ri%e tul/urare a a%est&r $eprin$eri
nu se p&ate %&re%ta $e%0t prin reluarea pr&%esului. n a%este %&n$i'ii
pr&/lema aut&%&ntr&lului pr&nun'iei *i %&re%tarea VeBi/ilă a pr&nun'iei
$e)e%tu&ase
EBistă *i &este
altă $i(%il
%ale $e$e)&rmare
realiAat.a $eprin$eril&r $e pr&nun'ie. Ele p&t (
%&n%epute %a elemente aut&matiAate ale unei a%tivită'i %&n*tiente. n
per%eperea ini'ială1 mi*%ările %are %&mpun $eprin$erile sunt mi*%ări
%&n*tiente1 e)e%tuate v&luntar. Prin eBer%i'ii ele se aut&matiAeaAă. Cara%terul
l&r %&n*tient se evi$en'iaAă &ri $e %0te &ri intervine un anumit $e)e%t1
situa'ie n %are $e)e%tul se p&ate %&re%ta $e&are%e su/ie%tul *i4a nsu*it
m&$elul n m&$ %&n*tient.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 33/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&n*tientiAarea mi*%ăril&r %are %&mpun $eprin$erile $e pr&nun'ie este


p&si/ilă *i prin utiliAarea 2esturil&r $e sprijin1 a semnel&r ev&%at&are *i %-iar
a )&rmei $a%tile a lim/ajului. n literatura $e spe%ialitate eBer%i'iile
pre2ătit&are se %lasi(%ă n $&uă 2rupe mari+
EBer%i'ii pentru pre2ătirea $ire%tă %are se re)eră la latura )&neti%ă a
ela/&rării
EBer%i'iipr&nun'iei.
pentru pre2ătirea in$ire%tă %are se re)eră la pre2ătirea
)un%'i&nală a analiAat&ril&r.
r
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
<>
5. C&n'inutul *i met&$i%a a%tivită'ii $e pre2ătire $ire%tă a pr&nun'iei
"r2anele %are parti%ipă a%tiv la arti%ularea sunetel&r p&t ( mpăr'ite n
$&uă %ate2&rii+ a%tive *i pasive.
X "r2anele
imp&rtan'ăa%tive
maresunt %ele %aresunetel&r+
n )&rmarea e)e%tueaAă anumite
/uAele1 mi*%ări
lim/a1 *i au
palatul & *i
m&ale
maBilarul in)eri&r.
X "r2anele pasive sunt %ele %are nu e)e%tueaAă in$epen$ent ni%i & mi*%are1
$ar au r&l ajutăt&r+ palatul $ur1 alve&lele1 $in'ii1 %avitatea naAală.
 n pr&nun'ia un&r sunete1 se nt0mplă %a nu t&ate &r2anele a%tive să ia
parte n m&$ $ire%t. st)el1 & parte $in ele p&t tre%e n p&Ai'ie $e &r2ane
pasive ale v&r/irii. EBemplu+ n pr&nun'ia v&%alei oa =n m&$ iA&lat? /uAele
nu parti%ipă $ire%t1 ele tre%0n$ n p&stura $e &r2ane pasive. Reiese %ă
pre2ătirea arti%ulării sunetel&r tre/uie să se $es)ă*&are n m&$ %&re%t1 a$i%ă
prin e)e%tuarea un&r eBer%i'ii pentru /uAe1 pentru lim/ă1 pentru maBilarul
in)eri&r
5.;. *i pentrupentru
EBer%i'ii palatul/uAe
m&ale.
uAele parti%ipă a%tiv la arti%ularea maj&rită'ii )&nemel&r lim/ii r&m0ne.
Din %ele 7 v&%ale1 /uAele parti%ipă la patru $intre ele+ &1 u1 i1 e1 n 2ra$e
$i)erite1 la %elelalte )&neme /uAele răm0n pasive. De alt)el1 v&%alele & *i
u se numes% v&%ale la/ialiAate =Stan1 ;6?. n pr&nun'ia %&ns&anel&r
mi*%area /uAel&r este preAentă n peste 93< $in %aAuri.
naliA0n$ mi*%ările pe %are le e)e%tueaAă /uAele n pr&%esul pr&nun'iei
%&nstatăm %ă ele se p&t mpăr'i n patru 2rupe+
X Mi*%ări $e r&tunjire a /uAel&r %u $epărtarea l&r $e $in'i. %estea sunt
%ele mai numer&ase. Sunt %ara%teristi%e pentru pr&nun'ia lui o& *i ou.
%este
. mi*%ări intră *i n %&mpunerea tutur&r %&ns&anel&r r&tunjite

<:
!&2&pe$ie
X Mi*%ări $e ntin$ere a /uAel&r prin retra2erea %&misuril&r *i apăsarea pe
$in'i. %estea sunt mi*%ările %ara%teristi%e pentru pr&nun'ia lui oe1 oi
X Mi*%ări $e apăsare a /uAei superi&are asupra %elei in)eri&are1 n ve$erea

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 34/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

realiAării unei &%luAii n )a'a aerului. %este mi*%ări sunt %ara%teristi%e


pentru op1 o/1 om.
X Mi*%ări %&m/inate n %are %ele $&uă /uAe nu mai e)e%tueaAă a%elea*i
mi*%ări. EBemplu+ n pr&nun'ia lui o)1 /uAa in)eri&ară este apăsată $e
mar2inile in%isivil&r superi&ri1 la mijl&% răm0n0n$ & %&nstri%'ie. uAa
superi&ară este %u
!a unii su/ie%'i une&ri ri$i%ată.
$e(%ien'e $e lim/aj /uAele sunt t&tal sau par'ial lipsite
$e t&nusul %&respunAăt&r pentru a eBe%uta $i)erite mi*%ări. De eBemplu1
pareAele )a%iale inVuen'eaAă ne2ativ mi*%ările /uAel&r. n t&ate a%este %aAuri
este nev&ie $e un antrenament spe%ial pentru pre2ătirea mu*%-il&r la/iali n
ve$erea pr&nun'iei.
Sistemul $e eBer%i'ii pentru pre2ătirea /uAel&r %uprin$e următ&arele
2rupe+
X eBer%i'ii pentru ntărirea mu*%-il&r &r/i%ulariW
X eBer%i'ii $e r&tunjire a /uAel&rW
X eBer%i'ii $e ntin$ere a /uAel&r prin retra2erea %&misuril&r /u%aleW
X
X eBer%i'iieBer%i'ii
$e apăsare a /uAel&r *i $e $eAlipire prin eBpl&AieW
%&m/inate.
3
 Tipuri $e eBer%i'ii
5.;.;.Ri$i%area unui %rei&n %u /uAele. Psi-&pe$a2&2ul pune pe masă un
%rei&n =sau & /a2-etă? pe %are elevul tre/uie să4l ri$i%e. De /a2-etă se
at0rnă veri2i metali%e %u 2reutate $i)erită. Elevii tre/uie să men'ină /a2-eta
 n p&Ai'ie &riA&ntală. EBer%i'iul se repetă p0nă %0n$ elevul reu*e*te să
realiAeAe sar%ina
.

Etapa
<7 pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
5.;.5. Men'inerea unui &/ie%t r&tun$ ntre /uAe *i $in'i. l%ătuit $in
$&uă păr'i1 & parte r&tun$ă %&n)e%'i&nată $in material plasti%1 %au%iu% sau
plută1 %u $imensiunile unei m&ne$e mi%i se intr&$u%e ntre /uAe *i $in'i *i &
parte %are repreAintă un m0ner sau & s&n$ă. Psi-&pe$a2&2ul tra2e $e s&n$a
l&2&pe$i%ă %ăut0n$ să s%&ată partea r&tun$ă $in 2ură. Elevul tre/uie să
%&ntra%te mu*%-ii &r/i%ulari urmărin$ men'inerea păr'ii r&tun$e ntre /uAe *i
$in'i.
5.;.9. R&tunjirea /uAel&r su/ )&rmă $e &val. uAele se $epărteaAă $e
$in'i *i se r&tunjes% n a*a )el n%0t $es%-iAătura $intre ele să ai/ă )&rma unui
&val. "valul Pentru
$imensiuni. )&rmat realiAarea
prin r&tunjirea
un&r /uAel&r p&ate
$imensiuni să ai/ă
variate se numer&ase
p&t ntre/uin'a
$i)erite s&n$e l&2&pe$i%ela )el %a %ea %u partea r&tun$ă mi%ă1 %are p&t să (e
&vale.
5.;.<. EBer%i'ii $e r&tunjire a /uAel&r n )&rmă %ir%ulară. uAele se
$epărteaAă *i mai mult $e $in'i1 mu*%-ii &r/i%ulari se %&ntra%tă $in %e n %e
mai mult reAult0n$ & r&tunjire $e )&rmă %ir%ulară. Din'ii nu se vă$ sau se vă$
)&arte pu'in n )un%'ie $e mărimea %er%ului realiAat.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 35/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

5.;.>.Depărtarea %&misuril&r. Din p&Ai'ia %u /uAele u*&r ntre$es%-ise %u


ajut&rul unui %&mpas %&mensural se $epărteaAă %&misurile. C&mpasul
%&mensural este un %&mpas &/i*nuit ale %ărui /ra'e se termină %u plută sau
%au%iu%.
5.;.:.ntin$erea /uAel&r %u ajut&rul unui ir $e /uAe. %tivitatea $e un2ere
a /uAel&raeste
apăsare n $in'i.
l&r pe a%ela*i timp *i & a%'iune $e ntin$ere a /uAel&r *i $e
5.;.7.EBer%i'ii $e str0n2ere %u /uAele a unei pere $e %au%iu% $e $imensiuni
mi%i1 asemănăt&are %u partea $e %au%iu% a unei pipete. Para $e %au%iu% este
pusă n le2ătură %u un tu/ su/'ire %&ne%tat la & %&l&ană $e sti%lă. n %&l&ana
$e sti%lă se pune apă %&l&rată. "ri%e apăsare a perei $e %au%iu% a$u%e $upă
sine & s%-im/are a nivelului apei $in %&l&ana $e sti%lă. n )elul a%esta elevii
p&t să $i)eren'ieAe $i)eritele 2ra$e $e str0n2ere a /uAel&r. paratul se p&ate
%&nstrui u*&r *i este util *i n etapa nvă'ării sunetel&r
.

<8
!&2&pe$ie
5.;.8. EBer%i'ii %&m/inate. Mi*%ările /uAei $e j&s nu mai %&respun$
mi*%ăril&r /uAei superi&are. uAa superi&ară este ntinsă *i u*&r ri$i%ată
lăs0n$ să se va$ă $in'ii. uAa in)eri&ară este *i ea pu'in ri$i%ată n sus
a%&perin$ $in'ii in)eri&ri *i apăs0n$ pe mar2inea in%isivil&r superi&ri. !a
mijl&%ul /uAei in)eri&are va răm0ne & u*&ară )antă pentru ie*irea aerului
eBpira t&r.
5.5. EBer%i'ii pentru lim/ă
Mi*%ările lim/ii intervin1 apr&ape n pr&nun'area tutur&r sunetel&r1 ea este
%ea %are $etermină $ire%t rap&rtul spe%i(% $intre )&rma *i mărimea
reA&nat&rului
reA&nat&rului v&%al
/u%al n pr&nun'area
$epin$ n mare $i)eritel&r sunete.s&n&re
măsură %alită'ile De )&rma
ale *isunetului
v&lumul
emis.
Prin%ipalele tipuri $e mi*%ări ale păr'il&r lim/ii sunt+
X Mi*%ări $e /&ltire a lim/ii %ătre palatul $ur.
X Mi*%ări $e mpin2ere a lim/ii nainte *i nap&i.
X Mi*%ări $e realiAare a *an'ului =j2-ea/ului? pe partea $&rsală a lim/ii.
EBer%i'iul ;+ S%&aterea *i retra2erea lim/ii lăsată m&ale *i neas%u'ită
=lim/a l&pată1 $upă #u'u1 ;7<?. Ne%esitatea a%estui eBer%i'iu $erivă $in
)aptul %ă )&arte mul'i su/ie%'i %u $e(%ie'e $e lim/aj pr&nun'ă sunetele %u
lim/a n%&r$ată. Dat&rită n%&r$ării1 lim/a tin$e %ătre & p&Ai'ie interme$iară
iar sunetele
lim/ii lăsată pr&nun'ate preAintă $e)e%te.
m&ale se $&ve$e*te EBer%i'iul
a ( $e&se/it $e s%&atere
$e e(%ient *i retra2ere
n prevenirea un&ra
$e)e%te $e pr&nun'ie. C&piii s%&t lim/a as%u'in$4&. s%u'irea lim/ii este &
%&ntra%tare a ei. Psi-&pe$a2&2ul tre/uie să insiste p0nă %0n$ su/ie%tul
reu*e*te să 'ină lim/a m&ale *i neas%u'ită.
EBer%i'iul 5+ S%&aterea lim/ii $in 2ură n )&rmă $e l&pată1 n p&Ai'ie &riA&ntală
printre $in'i
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 36/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...


<
EBer%i'iul 9+ tin2erea unei /u%ă'i $e Aa-ăr %u lim/a. Cu &
m0nă se tine & /u%ă'i%ă $e Aa-ăr sau & /&m/&ană la 549 %m 3 3
$istan'ă $e 2ură1
p&ată apr&pia %u %ealaltă
$e /u%ata m0nă se (BeaAă %apul %&pilului n%0t el să nu se
$e Aa-ăr.
EBer%i'iul <+ S%&aterea $in 2ură a lim/ii %0t mai mult *i retra2erea ei n
2ură %u v0r)ul ri$i%at1 alt)el spus %u lim/a )ă%ută 2-em.
EBer%i'iul >+ Cu lim/a s%&asă *i 2ura pu'in $es%-isă1 %&pilul va $u%e lim/a
 n sus spre nas1 n j&s spre /ăr/ie1 ap&i va $u%e lim/a la $reapta1 la st0n2a.
Este )&arte imp&rtant să se insiste asupra imprimării unui anumit ritm.
EBer%i'iul :+ !ipirea lim/ii $e %erul 2urii *i $esprin$erea ei %u A2&m&t.
EBer%i'iul 7+ %&perirea /uAei superi&are %u lim/a neas%u'ită. De &/i%ei
elevii eBe%ută %u lim/a as%u'ită1 v0r)ul lim/ii $epă*in$ /uAele. Tre/uie să se
insiste asupra )&rmei r&tunjite a lim/ii.
EBer%i'iul
palpa 8+ %eea*i p&Ai'ie %a mai sus1 lim/a a%&perin$ $in'ii1 se p&ate
r&tunjirea.
EBer%i'iul + !im/a n a%eea*i p&Ai'ie1 n spatele in%isivil&r superi&ri.
Mar2inile lim/ii sunt lipite $e alve&lele $entale.
EBer%i'iul ;6+ %&perirea /uAei in)eri&are %u lim/a r&tunjită.
EBer%i'iul ;;+ !im/a ntre /uAa in)eri&ară *i in%isivii in)eri&ri.
EBer%i'iul ;5+ Ri$i%area lim/ii n spatele in%isivil&r superi&ri %a pentru o;.
EBer%i'iul ;9+ C&misurile retrase1 v0r)ul lim/ii sprijinit pe in%isivii in)eri&ri.
Partea $&rsală a lim/ii este ri$i%ată *i u*&r n%&r$ată. Mar2inile lim/ii atin2
m&larii superi&ri. EBer%i'iul este imp&rtant pentru emiterea v&%alei oe.
EBer%i'iul ;<+ !im/a n )&rmă $e j2-ea/ pr&ie%tată n a)ară. 2-ea/ul p&ate (
mai
%eren2ust sau
să suVe mai sti%lu'ă.
ntr4& lar2. După %e elevul
ReAultatul a reu*it
$irijării să realiAeAe
aerului j2-ea/ul
pe j2-ea/ul lim/iii se
4
%ătre 2ura sti%lu'ei va ( un *uierat
.
>6
!&2&pe$ie
5.9. EBer%i'ii pentru palatul m&ale
Ca &r2an a%tiv al arti%ulării1 palatul m&ale j&a%ă un r&l imp&rtant n
emiterea sunetel&r %&ntri/uin$ $ire%t la $irijarea aerului n timpul pr&nun'iei.
Da%ă palatul m&ale este ri$i%at *i astupă %alea spre %avitatea naAală1 jetul $e
aerDa%ă
se s%ur2e prin %avitatea
vălul palatin /u%ală.atun%i & parte $in aerul eBpirat tre%e prin
este %&/&r0t1
%alea naAală. Sunetele n a%est %aA %apătă & reA&nan'ă naAală.
De)e%tele m&tri%e ale vălului palatin1 %are )a% imp&si/ilă ri$i%area vălului
palatin1 se reVe%tă $ire%t asupra inteli2i/ilită'ii v&r/irii. ,&r/irea puterni%
naAaliAată se $at&reaAă t&%mai )aptului %ă vălul palatin nu se ri$i%ă su(%ient
pentru a n%-i$e %ăile naAale.
 n pra%ti%ă1 a%este $e(%ien'e ale palatului m&ale se semnaliAeaAă mai rar

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 37/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 38/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

2re*eli
+
>5
!&2&pe$ie
X n pr&nun'ia
nev&ie. $i)eritel&r
%eastă 2re*ealăsunete1 unii elevin$es%-i$
se $at&reaAă 2urapsi-&pe$a2&2ului1
/ună parte mai mult $e%0t este
%are n pre$area $i)eritel&r sunete eBa2ereaAă $es%-i$erea 2urii n a*a )el
%a elevii să p&ată ve$ea %0t mai /ine %are este p&Ai'ia lim/ii. Ei v&r intui
ast)el *i $es%-i$erea eBa2erată a 2urii.
X Mai )re%ventă1 mai ales la elevii $in %lasele mai mari este v&r/irea %u
2ura n%-isă. n a%est %aA unii su/ie%'i v&r/es% păstr0n$ apr&Bimativ
a%eea*i $es%-i$ere a 2urii. %este 2re*eli inVuen'eaAă ne2ativ
inteli2i/ilitatea pr&nun'iei.
 n literatura $e spe%ialitate se in$i%ă %u pre%iAie $istan'ele
%&re%te eBistente ntre $in'i n pr&nun'area $i)eritel&r sunete
=Rus%ea%1 P&p&vi%i1
v&%alel&r sunt Stan1
in$i%ate Păunes%u1 #u'u?. Pentru pr&nun'ia
$istantele+
3
oa Y ;54;> mmW o& Y 8 mmW ou Y : mmW oe Y 8 mmW oi Y 5 mmW oă
Y 8 mmW o Y < mm.
De*i a%este $istan'e sunt apr&Bimative1 t&tu*i ele eBprimă & rela'ie $e
%are tre/uie să se 'ină seama n m&$elarea pr&nun'iei.
EBer%i'iul ;+ n )a'a &2linAii1 $upă m&$elul psi-&pe$a2&2ului1 %&pilul va
 n%-i$e *i $es%-i$e 2ura. Pentru realiAarea $i)eritel&r 2ra$e $e $es%-i$ere1
pr&)es&rul va arăta n j&s *i va $eplasa1 $e la %aA la %aA1 /ăr/ia elevului.
EBer%i'iul 5+ Se mi*%ă maBilarul in)eri&r spre st0n2a *i spre $reapta %u &
viteAă %res%0n$ă.
EBer%i'iul 9+ Di)eren'ierea $i)eritel&r 2ra$e $e $es%-i$ere )&l&sin$u4se
s&n$ele l&2&pe$i%e. Fie%are s&n$ă este prevăAută %u un %ap $e %au%iu%1
plută sau material plasti%. T&ate %apetele au & lun2ime e2ală1 $e 5> mm1
2r&simea l&r (in$ $i)erită+ ;51 81 :1 <1 5 mm. %este %apete sunt (Bate pe &
tijă $e lemn sau metal. !a n%eput elevul realiAeaAă $es%-i$erea 2urii prin
intr&$u%erea s&n$ei printre $in'i. După un număr $e repeti'ii se in$i%
ă
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
>9
elevului
per%eperiis&n$a respe%tivă
viAuale *i i se %ere să *i $es%-i$ă 2ura numai pe /aAa
a s&n$ei.
EBer%i'iul p&ate avea *i altă variantă. Psi-&pe$a2&2ul $em&nstreaAă
$i)erite 2ra$e $e $es%-i$ere a 2urii *i elevul tre/uie să in$i%e s&n$a %are
%&respun$e $istan'ei respe%tive.
9. Fun$amentarea psi-&pe$a2&2i%ă a terapiei lim/ajului n peri&a$a
pre2ătit&are
9.;. S%-ema met&$i%ă pentru nvă'area lim/ajului

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 39/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X PreAentarea m&$elului %&re%t *i analiAa lui ver/ală.


Ca m&$el se preAintă & mi*%are simplă a aparatului arti%ulat&r. Mi*%ările
se preAintă n &2lin$ă *i se eBamineaAă )&l&sin$ mijl&a%e ver/ale. n
preAentarea m&$elului se va )&l&si nu numai $em&nstrarea n &2lin$ă %i *i
s%-emele sau mulajele.
X EBe%utarea
instru%tajul mi*%ăril&r ne%esare
ver/al =pentru repr&$u%erii
su/ie%'ii m&$elului
%u $e(%ien'e $e auA)&l&sin$
se p&ate )&l&si
)&rma $a%tilă?.
Imp&rtant n eBe%utarea mi*%ăril&r nu este imitarea me%ani%ă a m&$elului
per%eput %i eBe%utarea nt&%mai1 %&n)&rm unui instru%taj ver/al $at.
Instru%tajul ver/al tre/uie să (e s%urt1 pre%is *i %&n%ret. EBemplu+ or&tunje*te
/uAele1 ntin$e /uAele1 s%&ate lim/a1 as%ute lim/a1 lasă lim/a m&ale et%.
X EBer%i'ii ritmi%e $e eBe%utare a instru%tajului $at
EBemplu + la timpul I1 elevul r&tunje*te /uAeleW la timpul II
elevul revine %u /uAele la p&Ai'ia ini'ială. EBer%i'iul se repetă ritmi% $e ;64;>
&ri.
C&re%tarea
pr&)es&r1 pemi*%ăril&r arti%ulat&rii
%ale ver/ală. Se nva'ăeBe%utate
elevul nu$e elev se
numai să )a%e1 $e %ătre
e)e%tueAe %&re%t &
mi*%are %i să4*i nsu*eas%ă %&n*tient *i v&luntar a%este mi*%ări
.
><
!&2&pe$ie
<. Pre2ătirea in$ire%tă
<.;. E$u%area aten'iei
 nsu*irea v&r/irii $e %ătre %&pii %u $e(%ien'e $e lim/aj %&mp&rtă sesiAarea
unei serii $e mi*%ări %&&r$&nate *i rapi$e1 %are nu p&t ( per%epute n
 ntre2ime1 pe $e$eAv&ltării
Pentru pr&%esul altă parte lim/ajului
e)e%tele ta%til4vi/rat&rii ale v&r/irii
ver/al este ne%esar să (esunt %&n)uAe.
e$u%ată n
m&$ $e&se/it aten'ia pre%um *i analiAat&rii1 mai ales su/ rap&rtul
ri$i%ării val&rii l&r )un%'i&nale.
3
Numer&*i %&pii1 $e eBemplu %ei %u sin$r&m $e ne$eAv&ltarea lim/ajului1
sunt )&arte insta/ili $in pun%t $e ve$ere aten'i&nai *i $at&rită a%estui aspe%t
sunt pertur/ate $emersurile pre2ătit&are pentru nsu*irea pr&nun'iei. Pentru
e$u%area aten'iei se )&l&se*te1 n m&$ $e&se/it1 j&%ul ntru%0t1 ast)el1 %&pilul
se antreneaAă mai u*&r n a%tivitate *i se p&ate realiAa $eAv&ltarea aten'iei.
 &%urile utile pentru $eAv&ltarea aten'iei *i )un%'i&nalită'ii analiAat&ril&r sunt
)&arte
<.5.numer&ase *i $e re2ulă se 2ăses% $es%rise n literatura $e spe%ialitate.
Tipuri $e eBer%i'ii
<.5.;. EBer%i'ii $estinate e$u%ării aten'iei *i )un%'i&nalită'ii analiAat&ril&r
a? Imitarea $iversel&r mi*%ări ale %&rpului+ se n%epe %u mi*%area
/ra'el&r1 pi%i&arel&r1 trun%-iului %&r&/&r0n$u4se ntre ele. T&t pe /aAa
imita'iei se intr&$u% elemente $e 2imnasti%ă ritmi%ă.
/? Pentru e$u%area aten'iei se )&l&ses% *i j&%uri $e i$enti(%are n %are
psi-&pe$a2&2ul arată un &/ie%t *i %&pilul tre/uie să alea2ă $intr4un număr

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 40/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 41/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

numai anumite %&ar$e1 elevul tre/uie să re%un&as%ă vi/ra'iile numai pe /aAa


sim'ului vi/ratil.
<.9. "r2aniAarea a%tivită'il&r psi-&pe$a2&2i%e n peri&a$a pre2ătit&are
pentru nsu*irea lim/ajului ver/al
Este imp&rtant %a a%tivită'ile $es)ă*urate n a%eastă peri&a$ă să nu ai/ă
stru%tura le%'iil&rpsi-i%e
parti%ularită'ile %lasi%e.
ale%est lu%ru
%&piil&r %use eBpli%ă
%are prin spe%i(%ul
se lu%reaAă. *i %&n%entra
Nu se p&t
asupra unui &/ie%tiv $i$a%ti% mult timp. !e%'iile n a%eastă peri&a$ă au
aspe%t $e m&Aai%1 n sensul %ă ntr4& le%'ie $e <6 4 >6 $e minute se realiAeaAă
 n esen'ă un număr $e > 4 : a%tivită'i1 t&%mai pentru a men'ine *i relansa
aten'ia %&piil&r.
Stru%tura unei a%tivită'i este1 n linii mari1 următ&area+
X M&ment &r2aniAat&ri% => minute?.
X EBer%i'ii $e 2imnasti%ă mimi%ă => minute?.
X EBer%i'ii $e e$u%a'ie viAuală =>4;6 minute?.
X EBer%i'ii pentru $eAv&ltarea $eprin$eril&r manuale =;6 minute? .
X
X EBer%i'ii
EBer%i'ii $e e$u%a'ie
$e 2imnasti%ă au$itivă
/u%ală =>4;6 minute?.
=> ivinute?
.
Capit&lul <
 TU!URĂRI!E DE PR"NUNLIE
3
ŞI TERPI !"R
;. Delimitări %&n%eptuale
 n %ele %e urmeaAă v&m )&l&si $enumirea $e tul/urări $e pr&nun'ie pentru
a%ea %ate2&rie $e tul/urări %are n literatura )ran%&)&nă se re2ăse*te su/
$enumirea
%&nsi$erentul $e %ă
tul/urări $e arti%ula'ie
n pr&nun'ie re2ăsim=tr&u/le $e arti%ulati&n?
at0t )&na'ia1 $in pr&priu4
%0t *i arti%ula'ia
Aisă =n'ele20n$ prin a%easta $i)eritele p&Ai'i&nări ale &r2anel&r arti%ulat&rii?.
Stampe =;71 %itat $e ,an &rsel1 ;? a $e(nit pr&%esul )&n&l&2ie %a
(in$ & &pera'ie mintală %are se apli%ă n lim/aj pentru a su/stitui & %lasă $e
)&neme sau & se%ven'ă $e )&neme1 preAent0n$ & $i(%ultate spe%i(%ă
%&mună1 %u & %lasă alternativă i$enti%ă $ar lipsită $e $i(%ultatea spe%i(%ă
%are a %auAat pr&/lema.
 n al'i termeni1 Stampe interpreteaAă pr&%esele )&n&l&2i%e %a *i %um ar (
strate2ii utiliAate $e %&pii pentru a simpli(%a %uvintele a$ulte1 %are pentru ei
răm0n $i(%il $e pr&nun'at =$e eBemplu nl&%uirea lui r %u ntr4& anumită
peri&a$ă a*i&nt&2eneAei.
 nnăs%ute universale. El a$mite )aptul %ă a%este pr&%ese )&n&l&2i%e sunt
!a n%eputul $eAv&ltării )&n&l&2i%e1 t&ate pr&%esele nnăs%ute &pereaAă
simultan. De4a lun2ul a%-iAi'iei )&n&l&2i%e1 %&pilul $epă*e*te pr&2resiv
apli%area ne$i)eren'iată a ntre2i
i
>8

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 42/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

!&2&pe$ie
2ame $e pr&%ese suprim0n$u4le1 limit0n$ apli%area l&r la anumite se2mente
sau n anumite %&nteBte1 sau mai mult a$apt0n$ apli%area l&r la sistemul
)&n&l&2ie al lim/ii materne.
In2ram =%itat $e e/ert1 ;6? a $istins următ&arele su/tipuri ale
pr&%esului )&n&l&2ie+
$e asimilare. pr&%esul
Primul tip re$u%estru%turării sila/i%e1
%uvintele a$ulte pr&%esele $e
n %&n(2urări su/stituire
sila/i%e mai *i
temeini%e %um ar (+ C4,W C4,4C sau C4,4C4,.
Pr&%esele $e su/stituire sunt %ele prin %are & ntrea2ă %lasă $e )&neme
este nl&%uită %u & altă %lasă $e )&neme. Pr&%esele $e asimilare se re)eră la
s%-im/ările prin %are sunetele $evin asemănăt&are sunetel&r nve%inate.
!a v0rsta $e < ani1 %&piii sunt %apa/ili să pr&$u%ă %&re%t &
mare parte a sunetel&r lim/ii materne. numite sunete p&t să
%&nstituie n %&ntinuare & pr&/lemă. Sunetele %um ar (+ )1 v1 s *i A1 X
%are sunt mai $i(%il $e pr&nun'at1 nu sunt stăp0nite pe $eplin1 $e unii %&pii1
p0nă la v0rsta $e :47 ani. De asemenea1 %uvintele lun2i1 răm0n $i(%il $e
pr&nun'at
)&n&l&2i%e pentru & peri&a$ă
=este v&r/a mai lun2ă
$e re2ulile $e timp1
%are in$i%ă la )el *i re2ulile
s%-im/ările m&r)&4
)&nemel&r %are
reAultă $in m/inarea unui m&r)em %u altul.
5. Tipuri *i %auAe ale tul/urăril&r $e pr&nun'ie
5.;. Clasi% *i m&$em n a/&r$area tul/urăril&r $e pr&nun'ie
Se $istin2 mai multe tipuri $e tul/urări $e pr&nun'ie. " $istin%'ie %lasi%ă la
%are au a$erat %lini%ienii mult timp *i %are se /aAeaAă pe eti&l&2ie este %ea
$intre & tul/urare &r2ani%ă *i una )un%'i&nală. n tul/urarea &r2ani%ă $e
pr&nun'ie1 se $istin2e & %auAă (Ai%ă1 %are permite i$enti(%area pr&/lemei.
Da%ă a%eastă %auAă este la nivelul &r2anel&r peri)eri%e ale v&r/irii1 pr&/lema
se nume*te $is2l&sie =$upă ,an &rsel1 ;?. Da%ă tul/urarea apar
e
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
>
 n urma unei leAiuni sau a unei $is)un%'ii a sistemului nerv&s %entral1 v&r/im
$e $iAartrie =n%a$rare nt0lnită la #u'u1 ,an &rsel1 e/ert?. C0n$ tul/urările
$e pr&nun'ie au %auAe )un%'i&nale1 n a%eastă situa'ie se v&r/e*te $e $islalie.
Nu este nt&t$eauna u*&r $e )ă%ut $istin%'ia $intre & tul/urare $e arti%ula'ie
)un%'i&nală *i una &r2ani%ă.
" $istin%'ie mai re%entă1 %are nu se mai /aAeaAă pe eti&l&2ie %i pe
lin2visti%ă1 este $istin%'ia $intre & tul/urare )&neti%ă *i una )&n&l&2i%ă.
%eastă $istin%'ie
tre/uie să %&n%&r$ă
stăp0neas%ă %u &/serva'ia
simultan )&neti%a *i%ă)&n&l&2ia1
n a%-iAi'ia )&nemel&r
nainte %&piii
$e a pr&$u%e
sunetele =)&nemele? lim/ii materne *i nainte să utiliAeAe $i)eritele )&neme
pentru a pr&$u%e %uvintele a$ulte.
" tul/urare )&neti%ă survine %0n$ un %&pil este in%apa/il să pr&$u%ă
%&re%t1 $in pun%t $e ve$ere m&t&r1 unul sau mai multe )&neme $in lim/a sa1
la & v0rstă la %are n m&$ n&rmal ar tre/ui %a pr&nun'ia să (e %&re%tă. Un
%&pil preAintă & tul/urare )&neti%ă atun%i %0n$ $e eBemplu la v0rsta $e : ani 1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 43/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 *i pr&ie%teaAă lim/a ntre $in'i pentru a pr&$u%e )&nemul s=pr&nun'ă s
inter$entali%?. %eastă mani)estare p&ate ( a%%eptată la un %&pil %u & v0rstă
mai mi%ă. n tul/urările )&n&l&2i%e pr&/lema nu este le2ată $e pr&$u%erea n
sine a sunetel&r %i $e utiliAarea lin2visti%ă a )&nemel&r pentru a )&rma
%uvinte %u $i)erite semni(%a'ii. C&piii %are preAintă & tul/urare )&n&l&2i%ă
simpli(%ă %uvintele prin
utiliA0n$ pattern4uri pr&%ese )&n&l&2i%e
$e simpli(%are n )un%'ie
ne&/i*nuite $e v0rsta pe %are & au1
*i atipi%e.
Fie%are $intre a%este $&uă tipuri $e tul/urări1 )&neti%e *i )&n&l&2i%e1 p&ate
surveni una n a/sen'a %eleilalte1 $ar p&t să se mani)este *i mpreună. n
l&2&pe$ia r&m0neas%ă1 & %lasi(%are %uprinAăt&are a tul/urăril&r $e lim/aj1 pe
%are & preAentăm n %&ntinuare este %ea realiAată $e #u'u =;7<?
I!I"TEC METR"P"!ITNĂ
eu%uResn
a$ii.+ "i4 .[...lav)tanu
 [6 s4)

:6
!&2&pe$ie
5.5. Clasi(%area l&2&pe$i%ă a tul/urăril&r $e lim/aj
Numărul *i $iversitatea tul/urăril&r $e lim/aj a )ă%ut $i(%ilă %lasi(%area
a%est&ra. n 2eneral sunt utiliAate $i)erite %riterii+ %riteriul lin2visti%1 %riteriul
eti&l&2i%1 m&r)&l&2i% *i simpt&mat&l&2ie.
Clasi(%area l&2&pe$i%ă %&m/ină patru %riterii (in$ %&nsi$erată una $intre
%ele mai %&mpleBe *i %&mplete+
;. Criteriul anat&m&4(Ai&l&2i%+
X Tul/urări ale analiAat&rului ver/&m&t&r sau ver/&au$itiv
X
X Tul/urări
Tul/urări %entrale
&r2ani%e *i*i peri)eri%e
)un%'i&nale.
5. Criteriul stru%turii lin2visti%e a)e%tate+
X Tul/urări $e v&%e
X Tul/urări $e ritm *i Vuen'ă
X Tul/urări ale stru%turii )&neti%&4)&nemati%e
X Tul/urări p&lim&r)e $e lim/aj =leBi%&42ramati%al?
X Tul/urări ale lim/ajului s%ris.
9. Criteriul peri&$iAării+
X Peri&a$a prever/ală %are $ureaAă p0nă la 5 ani
X Peri&a$a $e $eAv&ltare a v&r/irii ntre 5 *i : ani
X <. Criteriul
Peri&a$a ver/ală peste : ani.
psi-&l&2i%+
X #ra$ul $e a)e%tare a )un%'iei %&muni%ative a lim/ajului
X Devieri $e %&n$uită *i tul/urări $e pers&nalitate
X Pr&2n&sti%ul tul/urăril&r $e lim/aj.
 n urma apli%ării %riteriil&r $e mai sus au )&st sta/ilite următ&arele
%ate2&rii $e tul/urări ale lim/ajului+
;. Tul/urări $e pr&nun'ie. Dintre a%estea amintim $islalia1 rin&lalia1 $iAartria.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 44/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

5. Tul/urări $e ritm *i Vuen'ă a v&r/iri


i
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
:;
9.
<. Tul/urări $e
ale v&%e
lim/ajului s%ris
>. Tul/urări p&lim&r)e $e lim/aj.
Dintre a%estea ne v&m re)eri $&ar la $islalie1 %are n &pinia lui #u'u =;7<?
preAintă )&rmele men'i&nate n %&ntinuare. n %a$rul a%estei tul/urări este
a)e%tat aspe%tul )&neti% al pr&nun'iei un&r %&ns&ane sau 2rupe %&ns&nanti%e.
Nu este a)e%tată *i latura leBi%&4semanti%ă.
Dislalia p&ate (+
;. M&t&rie 4 %&nstă n $i(%ultă'i $e pr&nun'ie. pare la
%&piii %u $i(%ultă'i )un%'i&nale m&t&rii nnăs%ute *i $&/0n$ite1
l&%aliAate la nivelul peri)eri% al analiAat&rului ver/&4m&t&r.
 Tul/urările $e pr&nun'ie
mal)&rma'iil&r. $epin$
De eBemplu1 $e l&%aliAarea
pr&2natismul *i 2ravitatea
$etermină
$ist&rsiunea pr&nun'iei tutur&r sunetel&rW mal)&rma'iile palatine
$etermină reA&nantă naAală 4 rin&)&nia. n %aAul a%estei tul/urări 3
m&tri%itatea arti%ulat&rie a sunetel&r este n&rmală1 %u eB%ep'ia %el&r
a)e%tate $e mal)&rma'ii1 $etermină $e asemenea1 & serie $e %&mpli%a'ii
psi-&pat&l&2i%e. Tratamentul este %&mpleB *i in%lu$e tratamentul me$i%al1
l&2&pe$i%1 *i psi-&l&2i%.
5. SenA&rială 4 %&nstă n $i(%ultă'i $e $i)eren'iere au$itivă =)&nemati%ă?
*i $i(%ultă'i $e interi&riAareW se reVe%tă *i n lim/ajul s%ris.
9. Me%ani%ă 4 este $eterminată $e mal)&rma'ii.
<. Fun%'i&nală
peri)eri%e %u r&l n 4arti%ula'ia[
$at&rată un&r $i(%ultă'i
sunetel&r. $e )un%'i&nare
%eastă a &r2anel&r
)&rmă $e $islalie apare n
peri&a$a $e $eAv&ltare a %apa%ită'il&r )&nemati%e =;4: ani?. Pr&nun'ia
$islali%ului are următ&arele %ara%teristi%i+ $ist&rsiuni1 su/stituiri1 &misiuni.
CauAele sunt tul/urări )un%'i&nale =neur&$inami%e? la nivel %entral al
analiAat&rului ver/&4m&t&r1 situa'ie n %are sunt a)e%tate mai ales %&ns&anele
anter&lin2uale1 sau la nivelul analiAat&rului ver/&
4
:5
!&2&pe$ie
au$itiv %0n$ sunt*ia)e%tate
p&ate mani)esta n s%ris.mai ales &p&Ai'iile
C&mpli%a'iile )&nemati%e1
$eterminate prin urmare
$e $islalie se
se mani)estă
prin mar%area ne2ativă a $eAv&ltării lim/ajului n ansam/lu *i prin 2enerarea
un&r %&mpli%a'ii psi-i%e a)e%tiv4v&litive. Pr&2n&sti%ul este p&Aitiv.
5.9. Tul/urările )&neti%e
 n )un%'ie $e numărul )&nemel&r %are sunt a)e%tate1 se p&ate $istin2e &
tul/urare simplă $e & tul/urare multiplă. ntr4& tul/urare )&neti%ă simplă1
pr&/lema este limitată la un sin2ur )&nem =eBemplu r?1 sau la $&uă )&neme

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 45/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

-&m&r2ani%e =s *i A?. ntr4& tul/urare multiplă sunt a)e%tate mai multe
)&neme =siVante1 *uierăt&are1 a)ri%ate1 %a n anumite )&rme $e %&mpleBe $e
si2matism?.
" tul/urare )&neti%ă p&ate ( i$enti(%ată n )un%'ie $e )&nemele a)e%tate.
 Termin&l&2ia utiliAată este %&nstituită $e %uvinte %&mpuse1 )&rmate $in
$enumirea 2re%eas%ă
a)e%tată pr&nun'ia a )&nemului
lui s v&r/im $eurmată $e su(Bul
si2matism1 4ism. st)el1
$e r&ta%ism pentru%0n$
a este
semnala pr&/lemele le2ate $e pr&nun'ia lui r1 $e lam/$a%ism pentru a
in$i%a pr&nun'ia in%&re%tă a lui ;1 $e Qapa%ism %0n$ este a)e%tată
pr&nun'ia lui QW $e teta%ism %0n$ este a)e%tă pr&nun'ia lui t.
Se p&t $a in$i%a'ii suplimentare privin$ natura pr&nun'iei in%&re%te prin
utiliAarea *i a alt&r elemente $es%riptive. C0n$1 n pr&$u%erea lui s apeBul
este plasat viAi/il ntre in%isivi1 v&r/im $e si2matism inter$ental. C0n$ apeBul
este plasat n spatele in%isivil&r *i este sprijinit $e a%e*tia1 si2matismul este
numit a$$ental1 %0n$ aerul se s%ur2e lateral n timpul pr&nun'iei lui s1
pr&v&%0n$ emisia unui sunet asemănăt&r )&nemului ;1 v&r/im $e
si2matism
. lateral et%

Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...


:9
 Tul/urările )&neti%e $e pr&nun'ie p&t avea $i)erite %auAe1 $intre %are
men'i&năm pr&/lemele auAului. Pe /aAa auAului sunt nsu*ite )&nemele
utiliAate n %&muni%area $intre %&pil *i anturaj1 t&t pe /aAa auAului se
realiAeaAă %&ntr&lul *i m&$elarea pr&nun'iei1 $e a%eea & pertur/are au$itivă
p&ate 2enera tul/urări $e pr&nun'ie. S4a $em&nstrat %u &%aAia a numer&ase
%er%etări %ă 2ravitatea pier$eril&r $e auA $etermină 2ravitatea tul/urăril&r $e
pr&nun'ie
pier$eril&r$etermin0n$ & m&$i(%are
$e auA $etermină a)e%tăriaparti%ulare
inteli2i/ilită'ii pr&nun'iei. st)el1
ale pr&nun'iei. Şi natura
pier$erile au$itive %are intereseaAă mai ales )re%ventele nalte se v&r
reVe%ta1 mai ales n tul/urări $e pr&nun'ie ale siVantel&r. "titele me$ii p&t
a)e%ta mai ales re%ep'ia au$itivă a )re%ven'ele j&ase1 %eea %e se va răs)r0n2e
 n tul/urări $e pr&nun'ie ale sunetel&r 2rave $in pun%t $e ve$ere a%usti%.
numi'i %&pii %are preAintă tul/urări $e pr&nun'ie $e*i preAintă un auA
n&rmal =$in pun%t $e ve$ere au$i&l&2i%? preAintă pr&/leme $e $is%riminare
au$itivă a )&nemel&r. $esea este a)e%tată at0t $is%riminarea pr&$u%'iil&r
alt&r pers&ane =numită %&ntr&l sau m&nit&riAare eBternă? %0t *i $is%riminarea
 ntre pr&priile pr&$u%'ii )&nemi%e =%&ntr&l sau m&nit&riAare internă? %eea %e
%auAeaAă $e)e%tulva$e
au$itivă er&nată pr&nun'ie.
sta Nuunei
la &ri2inea se *tie nsă $a%ă
tul/urări a%eastă $is%riminare
$e pr&nun'ie sau $in %&ntră1
$is%riminarea pertur/ată este %&nse%in'a tul/urăril&r $e pr&nun'ie.
lături $e tul/urările au$itive *i $e $is%riminare1 p&t ( in%riminate n
tul/urările $e pr&nun'ie *i tul/urările per%eptive $e natură ta%til4QinesteAi%ă1
respe%tiv a)e%tarea stere&2n&Aiei &rale.
 Tul/urările )&neti%e p&t să reAulte *i $intr4& altă %ate2&rie $e atin2eri ale
aparatului )&n&4arti%ulat&r1 mai pre%is1 mal)&rma'ii la nivelul $in'il&r1 /uAel&r1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 46/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

lim/ii *i palatului.
!a nivelul $in'il&r p&t ( men'i&nate $&uă tipuri $e atin2eri+ a/sen'a un&r $in'i
*i mal&%luAiunile =pr&2natism1 pr&2emie1 $iastemă?. T&tu*i tre/uie su/liniat
)aptul %ă a/sen'a unuia sau mai mult&r in%isivi nu $u%e neapărat la &
pr&nun'ie $e)e%tu&asă
.
:<
!&2&pe$ie
!im/a p&ate să preAinte & serie $e mal)&rma'ii+ =$is2l&sie1 a2l&sie1
anQl&2l&sie1 -ip&2l&sie1 ma%r&2l&sie1 mi%r&2l&sie Nu &ri%e tip $e
mal)&rma'ie lin2uală stă la /aAa un&r tul/urări $e pr&nun'ie. Di)eră impa%tul
a%est&ra n )un%'ie $e 2ravitatea atin2erii $ar *i $e p&si/ilită'ile $e
%&mpensare puse n lu%ru $e (e%are su/ie%t.
n&maliile /uAel&r *i palatului %&n$u% inevita/il la & alterare a arti%ula'iei.
Şi n a%est %aA natura *i 2ravitatea tul/urăril&r $e pr&nun'ie $epin$ $e
l&%aliAarea s%iAurii =/uAe1
'esuturile interesate palatmus%ular1
=%utanat1 $ur1 palat&s&s?1
m&ale1$ere/&r$ alve&lar
ntin$erea et%?1 $e
s%iAurii
=par'ială1 t&tală?1 $e l&%aliAarea sa unilaterală sau /ilaterală.
Pr&/lemele %ele mai %urente sunt %ele $e rin&)&nie1 -iperrin&lalie1 =&
reA&nan'ă naAală eBa2erată?1 A2&m&t naAal =preAen'a unui A2&m&t $e4a
lun2ul nasului n timpul pr&nun'iei &%lusivel&r *i )ri%ativel&r sur$e?1 &
arti%ulare sla/ă a )ri%ativel&r *i &%lusivel&r1 su/stituirea &%lusivel&r prin
p&ti%neli *i ten$in'a $e4a arti%ula plas0n$ lim/a n p&Ai'ie p&steri&ară.
%eastă ultimă ten$in'ă %&n$u%e la & %alitate a v&r/irii %un&s%ută su/
$enumirea $e v&r/ire $in sa%. T&'i su/ie%'ii %are preAintă & (sură a palatului
 n A&na p&steri&ară sunt eBpu*i la tul/urări $e auA. !a a%e*ti pa%ien'i1 Tr&mpa
lui Eusta%-i&1
%aAul %are
n %are $in ventileaAă
%auAa (surii1 ure%-ea
mu*%-iulme$ie1 nu m&ale1
palatului )un%'i&neaAă
%are n%&re%t. Este
m&$ n&rmal
$ilată tr&mpa lui Eusta%-e1 nu )un%'i&neaAă ntr4un m&$ e(%a%e.
Pr&/lemele )&neti%e $e pr&nun'ie p&t reAulta *i n urma un&r leAiuni %ere/rale
pre41 peri41 p&stnatale. n urma atin2eril&r %ere/rale la nivelul A&nel&r
impli%ate n %&&r$&narea m&t&rie 1 $at&rate un&r traumatisme1 in)e%'ii1
int&Bi%a'ii reAultă $is)un%tii n %&&r$&narea mu*%-il&r )&nat&ri. ParaliAia
par'ială sau t&tală1 a mu*%-il&r )&nat&ri =sau a un&ra $intre ei?1 %&n$u%e la &
tul/urare $e arti%ula'ie numită $iAartrie. Tipul $e $iAartrie1 $epin$e $e
l&%aliAarea leAiunii %ere/rale
d
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
:>
C0n$ $iAartria este reAultatul unei leAiuni %ere/rale perinatale1 ea se
 ns%rie ntr4un sin$r&m mai lar2 %un&s%ut su/ numele $e paraliAie %ere/rală
=e/ert1 ;6?. lături $e tul/urările $e pr&nun'ie1 %&piii %u paraliAie
%ere/rală v&r nt0mpina a$esea tul/urări m&tri%e eBtinse sau l&%aliAate1
retar$ mental1 tul/urări $e auA1 $e(%ite viAuale *i pr&/leme em&'i&nale.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 47/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

" altă tul/urare %u &ri2ine neur&2eneti%ă1 este apraBia ver/ală. Intr4&


manieră mai 2enerală1 termenul $e apraBie in$i%ă & alterare a %apa%ită'ii $e
eBe%u'ie v&luntară a mi*%ăril&r $eterminate1 n a/sen'a unei paraliAii sau
pareAe a mu*%-il&r impli%a'i n mi*%are. n situa'ia n %are a%easta va a)e%ta
mi*%ările )&nat&rii %are nu mai p&t ( eBe%utate v&luntar1 tul/urarea va (
numită apraBie
praBia ver/ală.
ver/ală a )&st $es%risă *i la a$ul'ii %u leAiuni %ere/rale. Tul/urarea
este %ara%teriAată prin $i(%ultă'ile nt0lnite la nivelul pr&$u%erii )&nemel&r
iA&late1 $ar *i prin $i(%ultă'ile[$e %&m/inare a $i)eritel&r )&neme pentru a
)&rma %uvinte. Se pare %ă nu eBistă un %&nsens n %eea %e prive*te
simpt&mele nt0lnite n a%eastă pat&l&2ie $e $eAv&ltare. Nu eBistă
simpt&me
pat&2n&m&ni%e =a$i%ă simpt&mele %are ajută la punerea unui $ia2n&sti%?1
$ar nu eBistă ni%i & %&nstela'ie $e simpt&me %are să (e spe%i(%e apraBiei
ver/ale. Nu se p&ate v&r/i ni%i $espre preAen'a unei eti&l&2ii neur&l&2i%e n
a%este %aAuri presupuse $e apraBie ver/ală $e $eAv&ltare =,an &rsel1 ;?.
5.<.tul/urare
Intr4& Tul/urări )&n&l&2i%e
)&n&l&2i%ă nu este v&r/a $e pr&$u%erea m&tri%ă a unuia sau
mai mult&r )&neme $in lim/a maternă. i%i pr&/lema este le2ată $e
utiliAarea lin2visti%ă a )&nemel&r1 n spe%ial n %&m/inarea a%est&ra pentru a
)&rma %uvinte. Cuvintele sunt simpli(%ate prin s%-im/area stru%turii l&r
sila/i%e1 prin su/stituirea sistemati%ă a unei %lase $e )&neme sau prin
su/stitu'ia sau s%-im/area )&nemel&r n )un%'ie $e %ele nve%inate =e/ert1
;6?
.
::
!&2&pe$ie
 n %aAul unei tul/urări )&n&l&2i%e1 )ără alte tul/urări mani)este1 este u*&r
$e &/servat $a%ă un %&pil nt0mpină pr&/leme n a%-iAi'ia )&nemel&r.
%easta se p&ate &/serva %0n$ &r2anele )&nat&rii sunt inta%te $in pun%t $e
ve$ere anat&mi% *i neur&(Ai&l&2i%1 %0n$ nu se p&ate evi$en'ia ni%i un
simpt&m neur&l&2i%1 ni%i & tul/urare $e auA. %e*ti %&pii $e*i sunt stimula'i
nu reu*es% să atin2ă $i)eritele etape $e a%-iAi'ie ale )&nemel&r1 la )el $e u*&r
%a *i al'i %&pii.
#runKell =;8>1 %itat $e e/ert1 ;6?1 a i$enti(%at mai multe tipuri $e
tul/urări )&n&l&2i%e.
5.<.;. !a anumi'i %&pii1 tul/urarea %&nstă n utiliAarea prelun2ită a
pr&%esel&r $e*isimpli(%are1
mi%i. Este %a pr&%ese aprimele
%um s4ar ( sta/iliAat %ăr&r utiliAare este $e
pattern4uri n&rmală la v0rstele
pr&nun'ie *i
pr&%esele )&n&l&2i%e %&ntinuă să $e%ur2ă n )un%'ie $e a%estea *i $upă
v0rsta la %are ne4am a*tepta %a ele să (e nl&%uite $e alte pattern4uri. Se
spune $espre v&r/irea unui ast)el $e %&pil %ă preAintă pr&%ese n&rmale
persistente.
5.<.5. !a al'i %&pii se &/servă & %&eBisten'ă1 a anumit&r pr&%ese $e
simpli(%are pre%&%e %u pattern4uri mult mai avansate1 %ara%teristi%e etapel&r

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 48/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ulteri&are ale $eAv&ltării )&n&l&2i%e. %eastă situa'ie este %un&s%ută su/


numele $e $is%&r$an'ă %r&n&l&2i%ă.
5.<.9. Unii %&pii simpli(%ă %uvintele ntr4& manieră ne&/i*nuită. n l&% să
utiliAeAe pr&%esele )&n&l&2i%e n&rmale1 ei *i $eAv&ltă anumite pattern4uri $e
simpli(%are %are sunt rar nt0lnite n $eAv&ltarea n&rmală a lim/ajului. %est
%aA p&artă $enumirea
Un eBemplu1 $e pr&%esul
$at $e er/ert =;6?$e i$i&sin%raAie.
pentru a ilustra a%est tip $e tul/urare
)&n&l&2i%ă ar ( %aAul unui %&pil %u triA&mie %are pr&nun'a un r /ila/ial n
l&%ul unui r uvular =spe%i(% lim/ii )ran%eAe?1 $e (e%are $ată %0n$ )&nemul
r era pre%e$at $e & &%lusivă /ila/ială
.
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
:7
5.<.<. Un alt tip $e tul/urare )&n&l&2i%ă este utiliAarea variată a
pr&%esel&r. n a%est tip $e tul/urare mai multe pr&%ese $e simpli(%are sunt
)&l&site
%&piluluipentru pr&$u%erea
sunt variate a%eluia*i tip $e stru%tură. st)el1 pr&$u%'iile
*i impreviAi/ile.
5.<.>. l'i %&pii au & pre)erin'ă s&n&ră sistemati%ă. Ei simpli(%ă sistemul
)&neti% al lim/ii l&r materne utiliA0n$ numai un tip $e )&neme1 %a *i %um ar
avea un sunet )av&rit1 pentru & ntera2ă 2amă $e )&neme $i)erite. De
eBemplu1 un %&pil p&ate n%epe (e%are %uv0nt pe %are4; pr&nun'ă %u )&nemul
$1 in$epen$ent $e )&nemul $in p&Ai'ia ini'ială.
9. Tul/urări $e pr&nun'ie+ evaluare *i $ia2n&sti%
 ntr4& a/&r$are &rt&)&ni%ă mai 2enerală /ilan'ul tul/urării $e pr&nun'ie
%&nstă n %el pu'inO trei m&mente+ interviul $ia2n&sti%1 eBaminarea
me%anismel&r v&r/irii *i a me%anismel&r au$itive *i evaluarea pr&priu4Aisă a
pr&nun'iei.
9.;. Interviul $ia2n&sti%
%est m&ment al eBaminării este nt0lnit *i su/ $enumirea $e anamneAă1
el (in$ pun%tat si n (*a l&2&pe$i%ă. Multe $in $atele ne%esare sunt &/'inute
$e la părin'i $ar *i $e la %a$rele $i$a%ti%e %are lu%reaAă %u a%el %&pil. Datele
%ulese se re)eră la ante%e$entele pers&nale (Ai&l&2i%e *i pat&l&2i%e pre%um
*i la aspe%te -ere$&4%&laterale.
9.5. EBaminarea me%anismel&r v&r/irii *i ale auAului
Se va )a%e & eBaminare a nivelel&r+ respirat&r1 )&nat&r *i arti%ulat&r1 at0t su/
aspe%t m&r)&l&2i% =$i)eritele &r2ane $in %avitatea /u%ală %are sunt impli%ate
 n pr&nun'ie? %0t *i )un%'i&nal. T&'i )a%t&rii impli%a'i ntr4& tul/urare $e
pr&nun'ie tre/uie
su/ie%tul să să (e i$enti(%a'i.
(e &rientat Este ne%esar1
spre &t&rin&larin2&l&21 n unelest&mat&l&2
neur&l&21 %aAuri1 %a pentru
eBaminări *i interven'ii $e natură me$i%ală
.
:8
!&2&pe$ie
 n %aAul tul/urăril&r $e pr&nun'ie se re%&man$ă $epistarea unei eventuale

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 49/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pier$eri $e auA1 (in$ %&nsi$erată %a un p&ten'ial )a%t&r eti&l&2i%. Şi l&2&pe$ul


ar tre/ui să se )amiliariAeAe %u unele te-ni%i $e au$i&l&2ie e$u%a'i&nală
=au$i&metrie t&nală1 timpan&metrie sau au$i&metrie v&%ală?1 pentru
$epistarea %aAuril&r %are preAintă tul/urări $e auA1 pre%um *i %u
interpretarea reAultatel&r &/'inute n urma te-ni%il&r apli%ate.
9.9.
Cu 56Evaluarea pr&priu4Aisă
$e ani n urmă a arti%ula'iei
nu se )ă%ea1 n evaluarea tul/urăril&r $e pr&nun'ie1
$istin%'ie ntre & pr&/lemă $e &ri2ine )&neti%ă *i & pr&/lemă $e &ri2ine
)&n&l&2i%ă =,an &rsel1 ;?. n%ep0n$ %u anul ;76 s4a $eAv&ltat
)&n&l&2ia %lini%ă1 l&2&peAii *i &rt&)&ni*tii n%ep0n$ să (e interesa'i $e
$i(%ultă'ile le2ate $e a%-iAi'ia )&n&l&2i%ă *i ast)el au )&st $es%&perite n&i
met&$e $e analiAă a atin2eril&r )&nemi%e.
" apli%are a te&riil&r )&n&l&2i%e n eBaminarea l&2&pe$i%ă este
%&n%retiAată n met&$ele+ analiAa trăsăturil&r $istin%tive1 analiAa v&r/irii *i
)&n&l&2ia 2enerativă.
9.9.;. EBaminarea tra$i'i&nală a pr&nun'iei
Se realiAeaAă
al/um l&2&pe$i% printr4& sar%ină
=#u'u1 ;7<1 $e $enumire
ur%ău1 a ima2inil&r
5666?. Ima2inile sunt2rupate ntr4un
ast)el alese n%0t
$enumirea l&r să se p&ată realiAa prin %uvinte %are %&n'in (e%are )&nem al
lim/ii r&m0ne n p&Ai'ia ini'ială1 me$ie sau (nală a %uv0ntului.
Er&rile sunt 2rupate n una $in următ&arele %ate2&rii+ &misiuni1 su/stituiri
sau $ist&rsiuni. #ra$ul $e severitate al unei tul/urări $e arti%ula'ie este
estimat n m&$ tra$i'i&nal n )un%'ie $e numărul )&nemel&r pr&nun'ate
er&nat. Cu %0t sunt mai multe er&ri %are a)e%teaAă )&nemele1 %u at0t
tul/urarea $e arti%ula'ie este mai severă. !a &ra a%tuală1 mul'i &rt&)&ni*ti *i
l&2&peAi mai a$eră n%ă la a%eastă met&$ă tra$i'i&nală.
Din pun%t $e ve$ere lin2visti% p&t ( semnalate mai multe limite ale a%estei
met&$e
.
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
:
a? In%lu$erea n %lasi(%area er&ril&r $&ar a &misiunil&r1 su/stituiril&r *i
$ist&rsiunil&r )&nemel&r iA&late. C&piii %are preAintă tul/urări $e pr&nun'ie
a$esea pr&$u% er&ri %are nu se n%a$reaAă ntr4& ast)el $e %lasi(%are. st)el1
sunt )re%vent &/servate er&rile $e asimilare %are apar la in%lu$erea
)&nemel&r n %uvinte sau )en&menul $upli%ării sila/el&r. " ast)el $e %lasi(%are
tra$i'i&nală nu s%&ate n evi$en'ă eventuala rela'ie %are eBistă ntre er&ri.
/? ")&nem
(e%ărui altă limită imp&rtantă
n $&ar trei p&Ai'iia $i)erite
met&$eintra$i'i&nale este l&%aliAarea
interi&rul %uv0ntului. %eastă
limitare nu permite surprin$erea varia/ilită'ii pr&$u%'iil&r ver/ale *i ni%i
$es%&perirea %&nteBtel&r )&neti%e %are %&ntri/uie la a%eastă varia/ilitate.
Cuv0ntul nu este unitatea )&n&l&2i%ă $e /aAă1 $e%i a%eastă rap&rtare la
%uv0nt nu %&n$u%e $e%0t la & %lasi(%are apr&Bimativă a )&nemel&r.
%? Un alt element %&ntr&versat este l&%ul )&nemului n p&Ai'ie
interme$iară. %eastă l&%aliAare este )&l&sită $e &/i%ei %a element $e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 50/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 51/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

tra$i'i&nală a er&ril&r arti%ula'iei. %est tip $e analiAă p&ate să %&nstituie &


mai /ună met&$ă pentru a i$enti(%a *i $es%rie pattern4urile er&nate $in
lim/ajul unui su/ie%t. De eBemplu1 se p&ate arăta %ă eBistă & le2ătură ntre
er&rile $i
n
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
7;
pr&nun'ia unui %&pil %are su/stituie )&nemul t %u Q1 $ %u 21 ele (in$ reAultatul
 n%ăl%ării unei trăsături alve&lare. %eastă analiAă permite un număr mai
mare $e 2eneraliAări *i este mai a$e%vată pentru măsurarea severită'ii
tul/urăril&r $e pr&nun'ie. Te&ria lin2visti%ă %are stă la /aAa met&$ei $e
analiAă a trăsăturil&r $istin%tive a tul/urăril&r $e arti%ula'ie este %ea
ela/&rată n ;<; $e R&man aQ&/s&n.
Pe /aAa stu$iil&r spe%t&2ra(%e a )&nemel&r $in $i)erite lim/i aQ&/s&n *i
%&la/&rat&rii săi au pus la pun%t un sistem $e %are %&n'ine ;5 trăsături1
$espre
)&nemele%are
$inaut&rul men'i&nat
t&ate lim/ile spune
umane %ă sunt
ar putea universale*i*i$istinse
( %lasi(%ate $at&rităunele
%ăr&ra$e
%elelalte. %este trăsături au un %ara%ter /inar =alt)el spus ele nu au $e%0t
$&uă spe%i(%ări+ una p&Aitivă1 n %aAul preAen'ei unei trăsături ntr4un )&nem1
*i una ne2ativă n %aAul a/sen'ei a%esteia $intr4un )&nem? *i $at&rită )aptului
%ă au )&st i$enti(%ate prin analiAa spe%t&2ra(%ă1 sunt $e natură a%usti%ă.
 T&tu*i $in %auAa anumit&r imper)e%'iuni n sistemul lui aQ&/s&n1 al'i
lin2vi*ti au pr&pus unele sisteme $e trăsături1 a$esea )&arte $i)erite $e %ele
lui aQ&/s&n. Printre $i)eren'e men'i&năm numărul trăsăturil&r1 natura
trăsăturil&r =a%usti%ă1 per%eptivă1 arti%ulat&r? *i tipul $e spe%i(%are a
trăsăturil&r =/inară sau %u val&ri multiple?.
Se %&nsi$eră
evaluarea %ă analiAa
pr&nun'iei trăsăturil&r
%&piil&r $istin%tive
%are %&mit nu sau
&misiuni este$ist&rsiuni.
p&trivită pentru
Cal%ulul
er&ril&r $e pr&nun'ie n )un%'ie $e trăsăturile alterate este & pr&%e$ură
la/&ri&asă1 n plus a%este trăsături $istin%tive %a (in$ entită'i a/stra%te. Nu
eBistă & rela'ie $ire%tă ntre trăsăturile $istin%te ale unui )&nem *i mi*%ările
reale impli%ate n pr&$u%'ia (Ai%ă a a%estuia %eea %e nseamnă %ă te&ria
trăsăturil&r $istin%tive nu se apli%ă n stu$iul tul/urăril&r $e v&r/ire %u %auAe
&r2ani%e %i $&ar n %aAul tul/urăril&r $e pr&nun'ie $e natură )un%'i&nală
=tul/urări )&n&l&2i%e?
.

75
!&2&pe$ie
9.9.9. naliAa l&%4v&%e4m&$
" ast)el $e analiAă este similară %u %ea a trăsăturil&r $istin%tive1 %u
eB%ep'ia tipului $e trăsături %are este utiliAat n analiAă. n analiAa l&%4v&%e4
m&$1 trăsăturile sunt %ele utiliAate n m&$ tra$i'i&nal n )&neti%ă pentru a
$es%rie l&%ul arti%ula'iei1 %ara%teristi%ile v&%ii *i m&$ul n %are este arti%ulat
)&nemul. %estea sunt numite une&ri trăsături )&neti%e pentru a le $i)eren'ia

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 52/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$e trăsăturile $istin%tive1 numite trăsături )&n&l&2i%e. Pr&%e$ura utiliAată n


analiAa l&%4v&%e4m&$1 seamănă %u analiAa trăsăturil&r $istin%te. %eastă
met&$ă nu este p&trivită pentru a analiAa $ist&rsiunile *i &misiunile1 $ar se
p&ate $&ve$i eBtrem $e utilă n analiAa a%usti%ă a elementel&r se2mentale *i
suprase2mentale ale v&r/irii =m&$alitate apr&)un$ată $e evaluare
%&mplementară
inteli2i/ilitate al au$i&metriei v&%ale? n%us%&pul
v&r/irii la pers&anele %re*terii
$e(%ien'ă nivelului
$e auA =n%a1$e566;?.
9.9.<. naliAa 2enerativă
 n anii [:61 76 ntrea2a 20n$ire lin2visti%ă a )&st pr&)un$ inVuen'ată $e
te&ria lui C-&msQ $espre lim/aj1 %un&s%ută su/ numele $e 2ramati%ă
2enerativă1 trans)&rma'i&nală.
Re2ulile 2enerative $es%riu rela'ia %are eBistă ntre repreAentările
)&nemi%e a/stra%te su/ia%ente *i %uvintele *i repreAentările )&neti%e %are
sunt mai super(%iale. %este re2uli preiau )&rma următ&are+ X34. st)el
re2ula preAentată mai sus p&ate ( %itită ast)el+
 $evine  %0n$ este pre%e$at $e  *i urmat $e . %este re2uli au )&st
utiliAate
pr&nun'iapentru a $es%rie
%&re%tă $i)eren'ele
a a$ul'il&r. C0n$ uneBistente ntre
%&pil &mite pr&nun'ia%&ns&ana
sistemati% unui %&pilr1
*i
in$i)erent $e %&nteBtul )&neti% n %are se aVă a%eastă %&ns&ana1 a%easta
p&ate ( eBprimată prin re2ula =r? X 6.
Ca$rul te&reti% al )&n&l&2iei 2enerative preAintă numer&ase avantaje n
%&mpara'ie %u analiAa tra$i'i&nală *i analiAa trăsăturil&r $istin%tive n
$emersul $es%rierii er&ril&r $e pr&nun'ie la %&pii. Din m&ment %e n&tarea
trăsăturil&r est
e
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
79
utiliAată pentru a spe%i(%a sunetele n re2ulile $e res%riere 2enerativă1 este
p&si/il1 să (e surprinse 2eneraliAările er&ril&r %&mise $e %&pii n pr&$u%erea
)&nemel&r. In plus1 p&t ( $es%rise &misiunile *i %-iar $ist&rsiunile *i )ă%ute
pre%iAări $espre %&nteBtele n %are s4au pr&$us s%-im/ările =e/ert1 ;6?.
 n %iu$a a%est&r avantaje )&n&l&2ia 2enerativă nu a )&st /ine a%%eptată n
terapia lim/ajului.
9.9.>. naliAa repert&riil&r )&neti%e *i analiAa pr&%esel&r )&n&l&2i%e
Prima met&$ă este $estinată evaluării a/ilită'il&r )&neti%e ale unui %&pil iar
a $&ua are %a s%&p evaluarea pr&/lemel&r )&n&l&2i%e. naliAa repert&riil&r
)&neti%e este nainte $e t&ate & analiAă in$epen$entă. Des%rie a/ilită'ile
)&neti%e
a$ul'il&r.ale unui %&pil )ără să )a%ă re)erin'ă la pr&nun'iile %&re%te ale
Se %ule2e un e*anti&n $e lim/aj1 este trans%ris )&neti% *i ap&i este
analiAat. Da%ă ntr4un e*anti&n $e lim/aj se remar%ă pr&nun'ia %uv0ntului
2ira)ă prin ra)ă1 %&n%luAia unei analiAe a repert&riil&r )&neti%e ar ( %ă a%el
%&pil este %apa/il să pr&nun'e %&ns&anele r1 ) *i v&%alele a *i ă.
" ast)el $e analiAă va eBprima re2istrul )&neti% al %&ns&anel&r *i al
v&%alel&r utiliAate $e un %&pil. " analiAă mai apr&)un$ată p&ate să in%lu$ă *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 53/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

& $es%riere a trăsăturil&r1 )&rmel&r sila/i%e1 se%ven'el&r $e sila/e *i


patternuril&r $e a%%entuare preAente n v&r/irea %&pilului.
leile =;8;1 %itat $e e/ert1 ;6? su2ereaAă %ă aspe%tele )&neti%e ar
tre/ui să (e &/servate n mai pu'in $e $&uă %uvinte $i)erite pentru a le putea
%&nsi$era %a a%-iAi'ii.
Un avantaj
a%est&r al %-iar
evaluări analiAei repert&riil&r
*i n %aAurile n )&neti%e este %ă
%are v&r/irea permite
unui e)e%tuarea
%&pil este
neinteli2i/ilă.
naliAa pr&%esului )&n&l&2ie este & analiAă relativă. Ea $es%rie pattern4urile
er&ril&r %are $evin evi$ente %0n$ se %&mpară pr&$u%'iile unui %&pil %u &
n&rmă la a$ult
.
7<
!&2&pe$ie
In$i)erent $e pr&%e$ura1 n ansam/lu1 etapele ne%esare unei analiAe a
pr&%esel&r
;. Prima )&n&l&2i%e sunt n
etapă %&nstă n sta/ilirea
număr $e unui
patrue*anti&n
*i v&r ( $e
$es%rise
lim/aj.nSe
%&ntinuare.
p&ate
 nre2istra un e*anti&n pe /aAa v&r/irii sp&ntane1 pe /aAa pr&%e$uril&r
imitative sau pe /aAa un&r sar%ini $e $enumire a ima2inil&r sau a &/ie%tel&r.
Pentru %&piii %are preAintă un lim/aj neinteli2i/il1 %ea mai p&trivită sar%ină
este %ea $e $enumire a ima2inil&r. Se %&nsi$eră ne%esar un e*anti&n $e >>4
;66 %uvinte $i)erite %are să permită surprin$erea tutur&r varia/ilel&r $e
utiliAare a pr&%esel&r )&n&l&2i%e.
5.  $&ua etapă este trans%rierea e*anti&nului nre2istrat eventual prin
trans%riere )&neti%ă. Pr&%e$ura a )&st $es%risă $e !a)&n =;8>? n preAentarea
Testului )&neti% *i $e n%a =5666? n $es%rierea pr&/el&r $e lim/aj in%luse
 ntr4un
9. pr&2ram $e $epistare
treia etapă pre%&%e asistemati%ă
este %&mpararea tul/urăril&ra $e auA *i lim/aj.
pr&$u%'iil&r ver/ale ale
unui %&pil %u pr&$u%'ii ver/ale 'intă pentru a se i$enti(%a (e%are er&are *i
$e4a & plasa ntr4& %ate2&rie pr&prie pr&%esel&r )&n&l&2i%e. Intr4& )&rmă %um
ar ( `a pentru `lara1 sunt i$enti(%ate pr&%esele+ re$u%erea 2rupului
%&ns&nanti% =`; a )&st nl&%uit %u `? la )el *i suprimarea sila/ei (nale =r a
)&st &mis $ar *i v&%ala %u %are era le2at n sila/ă?.
<. ntr4& ultimă etapă1 putem %al%ula )re%ven'a mani)estării (e%ărui
pr&%es )&n&l&2ie %are a )&st re%un&s%ut.
De eBemplu1 pr&%esul $e re$u%'ie a unui 2rup %&ns&nanti% p&ate ( apli%at
(e%ărui %uv0nt %e %&n'ine un 2rup %&ns&nanti%1 suprimarea sila/ei
pr&nun'ată $e)e%tu&s p&ate ( &/servată n (e%are %uv0nt %are %&n'ine %el
pu'in $&uă sila/e.
 T&tu*i n %aAul %&piil&r %u tul/urări severe $e pr&nun'ie a%eastă met&$ă
p&ate ( utilă pentru pr&2ramarea unei interven'ii. S4au )&rmulat &pinii privin$
utilitatea a%estei met&$e *i pentru analiAa tul/urăril&r $e pr&nun'ie ale
v&%alel&r
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 54/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...


7>
DeAv&ltări re%ente ale )&n&l&2iei %&n'in i$eea %entrală %ă unită'ile
)&n&l&2i%e sunt &r2aniAate n m&$ ierar-i%1 & ast)el $e p&Ai'ie apar'ine
)&n&l&2iei n&n4lineare. %eastă &r2aniAare are $i)erite niveluri. Unul $intre
a%este
%estă niveluri este %elunită'ile
unitate $&mină al sila/ei.$e nivel in)eri&r %are sunt
3
 n%eputul =%&ns&ana ini'ială sila/ei? *i (nalul =restul sila/ei?. Nivelul n%eput4
rimă $&mină la r0n$ul său1 nivelul C4, pentru a se reuni %u repreAentarea
se2mentală.
<. C&re%tarea tul/urăril&r $e pr&nun'ie
,an Riper =R&n$ai *i Ser&n1 ;? %&nsi$eră terapia tul/urăril&r$e
pr&nun'ie %a (in$ un pr&%es %e impli%ă une&ri nvă'are *i renvă'are. ,e%-ile
patternuri %are au %&n$us la pr&$u%erea er&nată a )&nemel&r tre/uie să (e
eliminate *i n&ile patternuri $e %&&r$&nare mus%ulară1 %are pr&$u% n&i
)&neme1
=;7<? %aretre/uie
aratăsă%are
(e /ine
este stăp0nite. %eea*in&pinie
r&lul l&2&pe$ului este preAentată
%&re%tarea tul/urăril&r$e$e#u'u
pr&nun'ie *i %are sunt etapele ntre2ului $emers.
Stăp0nirea unui n&u )&nem este )ă%ută $e4a lun2ul a patru niveluri
su%%esive1 %are sunt %&mparate %u & s%ară pe %are su/ie%tul %u tul/urări
tre/uie să & ur%e+ nivelul sunetului iA&lat1 nivelul sila/ei1 nivelul %uv0ntului *i
%el al )raAei. n m&$ 2eneral terapia $e/uteaAă la nivelul sunetului1 $ar n
unele %aAuri in$ivi$uale1 p&ate ( mult mai p&trivit să se n%eapă terapia la un
alt nivel.
#u'u =;7<? sta/ile*te prin%ipalele etape ale %&re%tării $islaliei
%&nsi$erată & tul/urare $e pr&nun'ie+
I.
II. Ela/&rarea
C&ns&li$arean&ului sunetW
*i $i)eren'ierea sunetuluiW
III. ut&matiAarea sunetului n v&r/ireW
 Terapia $islaliei pr&pusă $e l&2&pe$ia r&m0neas%ă =#u'u1 ;7<? va ( ilustrată
prin m&$elele $e interven'ie l&2&pe$i%ă spe%i(%e si2matismului *i
r&ta%ismului
.
7:
!&2&pe$ie
<.;. Si2matismul *i parasi2matismul
s1N&'iunea $e si2matism
A1 '1 *1 se re)eră la tul/urările $e pr&nun'ie ale sunetel&r+
j1 51 2.
N&'iunea $e parasi2matism se re)eră la nl&%uirea sunetel&r enumerate
mai sus %u alte sunete+ pr&nun'ă CluA n l&% $e Cluj1 'er'el n l&% $e
%er%el. Ini'ial1 su/ $enumirea $e si2matism erau %uprinse $&ar tul/urările
$e pr&nun'ie ale sunetului s1 ulteri&r au )&st intr&$use *i %elelalte sunete
=*uierăt&are1 a)ri%ate?.
F&rmele si2matismului

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 55/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Se $istin2 mai multe )&rme n )un%'ie $e+


;. P&Ai'ia $e)e%tu&asă a lim/ii 4 si2matism &ral. n a%eastă %ate2&rie sunt
in%luse )&rmele $e mai j&s+
X Si2matismul inter$ental1 numit *i pelti%ie1 s este pr&nun'at %u lim/a
 ntre $in'i. F&arte )re%vent la %&piii mi%i1 s%a$e $upă %re*terea $in'il&r. lte
%auAe sunt+ ve2eta'iile
lim/a -ip&t&nă. !a %&piia$en&i$e1 &/i%eiul
%u mal)&rma'ii $e a respira
a%eastă %u 2ura
)&rmă este mai$es%-isă1
sta/ilă.
$esea se $at&reaAă p&Ai'iei 2re*ite a lim/ii+ slă/irea mu*%-il&r retra%t&ri1
prep&n$eren'a eBtens&ril&r1 neputin'a $e a se lă'i pentru
a realiAa %&nta%tul %u m&larii. Sunt ne%esare eBer%i'iile
3
$e m&tri%itate. Inter$entalitatea s%a$e $e la < la : ani.
X Si2matismul a$$ental. ReAultă prin sprijinirea lim/ii $e $in'i+ nu se mai
)&rmeaAă %analul $e s%ur2ere a aerului *i a%esta tre%e ne%&n$ensat1 su/
)&rmă $e evantai1 peste partea anteri&ară a lim/ii. Prin urmare s%a$e
s&n&ritatea siVantel&r. pare *i la su/ie%'ii %u maBilare n&rmale1 $ar mai
X )re%vent la %ei %ulateral.
Si2matismul pr&2natism1 %u $e
Curentul lim/a
aer -ipert&ni%ă *i la
este $eplasat $e%ei %u -ip&a%uAie.
la linia me$iană
 nspre $reapta1 si2matismul lateral $eBter1 spre st0n2a+ sinister1 sau
/ilateral. Un$a $e aer este $eplasată spre %anini sau prem&lari =mai rar spr
e
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
77
m&lari?1 %&misurile /u%ale se retra2 %u at0t mai mult %u %0t aerul iese mai
lateral. Si2matismul p&ate ( %auAat $e pareAe unilaterale ale nervului
-ip&2l&s $ar este nt0lnit *i n $e(%ien'ele $e auA m&n&aurală %0n$
lateraliAarea
%est 2en $ese pr&$u%e $e
si2matism partea
p&ate ure%-ii
( t&tal1 sau leAate
par'ialpentru
=pentrua s
ntări sunetul.
sau *? sau
%&m/inat %u si2matism inter$ental sau *i %u pr&nun'ia alt&r sunete. Prin
per%u'ie n l&%ul lateraliAării se pr&$u%e ntreruperea sunetului.
X Si2matism naAal In a%eastă %ate2&rie sunt in%luse )&rmele+ Si2matismul
naAal $eterminat $e stru%tura sau )un%'ia an&rmală a palatului m&ale1
%elelalte %&mp&nente arti%ulat&rii (in$ n&rmale. n l&%ul siVantel&r reAultă
un sunet naAal %are seamănă %u n2. Denaturarea este t&tală %0n$ t&t
aerul se s%ur2e pe nas sau par'ială %0n$ numai & parte ia %alea naAală1
restul (in$ eliminat pe %ale /u%ală. Da%ă se astupă nasul1 pers&anele %u
si2matism naAal t&tal nu p&t pr&$u%e siVantele.
5. s%ur2ere
lte )&rmea $e si2matism
aerului naAal sunt %ele la %are %&nstri%'ia %analului $e
se realiAeaAă+
X ntre ră$ă%ina lim/ii *i peretele )arin2al p&steri&r1 situa'ie n %are reAultă
un - pr&)un$W
X ntre vălul palatin prins ntre ră$ă%ina lim/ii *i peretele )arin2ian1 %0n$
sunetul %are reAultă seamănă %u un s)&răit. Si2matismul naAal t&tal este $at
$e $espi%ături palatine1 palat m&ale s%urt sau %u m&/ilitate re$usă p&st4
&perat&rie. Si2matismul naAal ntre'ine pr&%esele inVamat&rii ale mu%&asei

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 56/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

naAale $at&rită )re%ării aerului $e pere'ii %avită'ii naAale %eea %e $u%e la


-ipertr&(i ale mu%&asel&r *i %&rnetel&r naAale1 put0n$ pr&v&%a *i inVama'ii
ale ure%-ii me$ii
.

78
!&2&pe$ie
X Si2matismul larin2al1 %0n$ se &/'ine un sunet 2utural n
l&%ul siVantel&r. !a %ei %u $espi%ături palatine
%&nstri%'ia este l&%aliAată ntre %&ar$ele v&%ale.
3
C&re%tarea si2matismului
a? In$i%a'ii 2enerale+
;. Sunetul $e)e%tu&s nu se %&re%teaAă+ se ela/&reaAă un sunet n&u prin
eBer%i'ii $e Vuierat1 *uierat1 &n&mat&pee *i prin $i)eren'ierea l&r au$itivă.
5. EBer%i'iile pre2ătit&are pentru mi*%ările arti%ulat&rii se )a% %0n$
sunetul
me%ani%e nu=s&n$ă?
se p&ate
se&/'ine prin $erivareW
)a%e numai re%ur2erea
n %aAurile la utiliAarea
n %are alte pr&%e$eemijl&a%el&r
nu $au
reAultate.
9. EBer%i'ii $e %&ns&li$are *i aut&matiAare. F&arte imp&rtante sunt
eBer%i'iile $e $i)eren'iere a sunetului n&u1 %&re%t arti%ulat $e %elelalte sunete
$in 2rupa a)ri%atel&r *i siVantel&r.
<. Un$e este ne%esar =an&malii maBil&4)a%iale1 ve2eta'ii a$en&i$e? se
apli%ă tratament me$i%al.
>. ,0rsta %ea mai in$i%ată pentru n%eperea eBer%i'iil&r este $e <4> ani1
eBer%i'iile tre/uie evitate n peri&a$a s%-im/ării $in'il&r $e lapte.
:. Tre/uie re$usă inVuen'a pers&anel&r %u pr&nun'ie $e)e%tu&asă $in
anturaj.
/? EBer%i'ii $e emitere *i $e pr&nun'ie a n&ului sunet+
Met&$a $erivării $in sunete apr&piate %a stru%tură
a%usti%&4arti%ulat&rie+
X Met&$a %lasi%ă 4 n %are %elelalte sunete siVante *i a)ri%ate sunt $erivate
$in s. Dă reAultate /une $ar nu este & met&$ă naturală1 s apare mai
t0rAiu $e%0t ' pentru %ă ne%esită me%anisme arti%ulat&riii mai (ne. Tre%erea
se )a%e $e la sunete eBpl&Aive spre %ele )ri%ative %u interme$iare %are sunt
%&m/ina'ii ntre a%estea =t n l&% $e ' sau ' n l&% $e s?. Sunetele
eBpl&Aive apar printre primele n &nt&2eneAă. Ele sunt mai u*&r $e intuit1 se
/aAeaAă pe senAa'ii ta%til4QinesteAi%e $intre v0r)u
l
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
7
lim/ii *i $in'i =t1 $?. !a siVante nu este un %&nta%t =&%luAie? %i $&ar
apr&piere =%&nstri%'iune?. P&Ai'ia lim/ii se per%epe $&ar QinesteAi%1 %eea %e
eBpli%ă $i(%ultatea mai mare $e pr&nun'ie *i apari'ia &nt&2eneti%ă ulteri&ară.
X Met&$a /aAată pe $eAv&ltarea &nt&2eneti%ă =t 4 ' 4 s?. !a ' pr&nun'ia

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 57/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

este apr&piată $e t =%&n'ine elementul eBpl&Aiv1 v0r)ul lim/ii )&rmeaAă un


&/sta%&l n %alea aerului1 este n$epărtat $e $in'i $e %urentul $e aer1 ap&i
revine?. Pentru realiAarea $is%riminării a%usti%e1 $i)eren'a $intre ' *i t este
$e & &%tavă %eea %e permite per%epti/ilitate &ptimă1 s este apr&piat $e '
%are %&n'ine un element %&nstri%tiv1 $i)eren'a $intre s *i ' este t&t $e &
&%tavă.
)&rmarea Pentru nsu*irea
sunetel&r lui % %&mp&nente1
$in sunete %alea este+ t 
nu' 'ine
4 %. Met&$a /aAată pe
seama $e
parti%ularită'ile psi-&l&2i%e1 m&tri%&4QinesteAi%e *i au$itive 4 &nt&2eneti%e.
2 tre%e prin )&rma $A+ $Aam n l&% $e 2eam.
Pr&%e$ee $e $erivare a sunetel&r $in seria s.
 T4S
Se r&ste*te t rapi$1 n su%%esiune =ttt?. R&stin$ n %&ntinuare1 se mpin2e
partea anteri&ară a lim/ii nainte *i n j&s %a *i %um s4ar n$epărta $e pe ea
un %&rp străin. %eea*i mi*%are se )a%e %u retra2erea /uAel&r *i apr&pierea
$in'il&r reAult0n$ '. Din pr&nun'ia prelun2ită1 n *&aptă a lui ' 4 se
$esprin$e sW $a%ă este nev&ie se mpin2e u*&r v0r)ul lim/ii1 s se p&ate
$eriva $inn%-i$erea
ap&i prin t $&rsal+2urii1
p&Ai'ia lim/ii
prin este %urepetată
pr&nun'ia v0r)ul n$&it la in%isivii
=ttt? se in)eri&ri1
&/'ine '1 ap&i prin
prelun2ire s. Met&$a este in$i%ată pentru su/ie%'ii %u pr&2natism
a%%entuat.
F4S
rti%ularea sunetului ). uAele se retra2 spre %&misuri *i se suVă aerul.
,ariante+ suVare %u as&%ierea lui t VuieratW suVare %u as&%ierea Iui ta1
te1 aW suVare as&%iată %u ta1 eW suVare1 te1 s se intr&$u%e n
%uvinte %are4i avantajeaAă pr&nun'ia
+

86
!&2&pe$ie
asta1 este *i se $esprin$e treptat1 urm0n$ r&stirea lui s iA&lat. p&i se
pr&nun'ă s4a1 s4e. C0n$ s nu este emis %&re%t1 se intr&$u%e - atenuat
*i se pr&nun'ă s-a1 s-e n m&$ rapi$. UrmeaAă arti%ularea lui s n
%uvinte. Met&$a este apli%a/ilă n t&ate tipurile se si2matism. !a )el se &/'ine
A $in v.
Pr&%e$ee $e $erivare a sunetel&r $in seria *.
 T4Ş
!im/a la un t api%al1 se aVă n p&Ai'ia apr&piată $e %ea pentru *. Se
r&ste*te un *ir $e =ttt?1 se r&tunjes% /uAele *i reAultă % =t*?1 prin prelun2ire
se separă elementul
r&tunjire?+ ut 4 u% siVant $e %el eBpl&Aiv. Se p&ate pr&nun'a =pentru
4 u%**.
 L4C
Se pr&nun'ă '1 se mpin2e v0r)ul lim/ii nap&i *i n sus.
%? Emiterea sunetel&r prin eBer%i'ii &rt&)&ni%e
EBer%i'iile pre2ătit&are *i $e arti%ula'ie se utiliAeaAă $a%ă met&$a $erivării
nu $ă reAultatele s%&ntate.
Si2matismul inter$ental+ se pr&nun'ă seria s %u $in'ii str0n*i1 ap&i se

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 58/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 59/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

3
vălului palatinW
5. R&ta%ismul velar1 /ila/ial1 lateral+ 4 eBistă vi/ra'ia1 $ar 2re*it l&%aliAată1 ea
tre/uie $eplasată spre v0r)ul lim/iiW
9. R&ta%ismul api%al m&n&vi/rant+ 4 tre/uie
$eAv&ltată
<. R&ta%ismulm&tri%itatea v0r)ului
uvular 4 se lim/iiW$e pr&nun'are sa%a$ată1 n *&aptă1 la
)a% eBer%i'ii
in%isivii superi&ri =v&%ea $u%e la re%i$ivivă?W
>. Parar&ta%ism 4 ; mar2inile laterale tre/uie să /l&%-eAe s%ur2erea
aeruluiW se re%&man$ă eBaminarea auAului )&nemati% *i antrenarea
a%estuia.
II EBer%i'ii pentru $eAv&ltarea auAului )&nemati%+
X Situa'ia n %are su/ie%tul sesiAeaAă pr&nun'ia 2re*ită la al'ii1 nu la sineW
%&re%tarea se )a%e prin nre2istrarea pr&priei v&r/iri.
X Tre/uie intuită pr&nun'ia %&re%tă prin ev&%ări
&n&mat&pei%e+ A2&m&tul avi&nului1 m&t&rului1
r&ata m&rii1eBersate
X Tre/uie s&neria.par&nimele+ %ar 4 ra%W la% 4 ra%W lamă 4 ramăW val 4
var.
X EBer%i'ii $e analiAă *i sinteAă s&n&ră %u ajut&r ima2isti%+ %e p&Ai'ie &%upă
r n sila/e1 %uvinte1 pr&p&Ai'ii.
III EBer%i'ii $e 2imnasti%ă arti%ulat&rie+
X Mi*%ările arti%ulat&rii ale lui r se eBerseaAă iA&lat1 ap&i se )a%e sinteAa
l&r. Sunt $e pre)erat eBer%i'ii 2l&/ale+ vi/ra'ia ntre2ului %&rp s
e
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
89
transmite v0r)ului lim/ii. EBemplu+ 4 tăiet&rul $e lemneW tremuratul $e )ri2.
X Sunt ne%esare eBer%i'ii spe%i(%e la su/ie%'ii %u lim/a -ipert&ni%ă sau
-ip&t&ni%ă.
X Se )a% eBer%i'ii pentru+
4 v0r)ul lim/ii+ lă'irea1 as%u'irea1 retra%tia1 n$&irea1 vi/rareaW
4 %&/&r0rea păr'ii $&rsale.
X Se palpeaAă pr&nun'ia+ pe larin2e1 la %&l'urile /uAel&r1 pe palmă.
Etapele %&re%tării r&ta%ismului1 la )el %a *i a alt&r tul/urări $islali%e sunt+
emiterea1 %&ns&li$area1 $i)eren'ierea *i aut&matiAarea. Este eBtrem $e
imp&rtantă realiAarea aut&%&ntr&lului. Emiterea *i pr&nun'ia se )a% $upă
re2uli
FiBarea&rt&)&ni%e *i $e $erivare.
*i aut&matiAarea lui r n v&r/irea %ursivă.
 Tre/uie sta/ilite le2ături ntre eB%ita'iile au$itive1 viAuale1 QinesteAi%e1 %are
%&n$i'i&neaAă pr&%esele $e per%epere au$itivă1 %itire1 s%riere *i pr&nun'are.
le2erea materialului ver/al tre/uie să respe%te următ&arele %riterii+
;. (nitatea arti%ulării %u alte sunete. InVuen'a sunetel&r ve%ine *i a p&Ai'iei
sale n %uv0nt asupra arti%ulări1 r are mare a(nitate %u sunetele
eBpl&Aive+ p1 /1 t1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 60/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$1%12.
5. U*urin'a %u %are se p&ate per%epe viAual sunetul n sila/e *i %uvinte
repreAintă & m&$alitate $e asi2urare a %&ntr&lului viAual n &2lin$a
l&2&pe$i%ă.
9. Di(%ultă'i $e %&arti%ulare n )un%'ie $e )&rma $e r&ta%ism+ trans)&rmarea
lui B velar
p&Ai'ia n B
pentru api%al prin eBersarea+ trrr *i $rrr %u lim/a plasată n
la/ial.
<. P&Ai'ii )&n&l&2i%e n %are apare B.

8<
!&2&pe$ie
EBer%i'ii+
;. n %uvinte sila/i%e+ B se %&m/ină %u 2ama v&%ali%ă.
a. Sila/e $ire%te %u p&nun'ia prelun2ită a lui r+ rra1 rre1 rră1 rr&1
rru1 rri1 rrW
/.
%. sila/e
sila/e $ire%te+ ra1 re1rarara1
$ire%te repetate+ r1 r&1rerereW
ru1 ri1 rW
$. sila/e in$ire%te %u pr&nun'ie prelun2ită+ arr1 err1
e. sila/e in$ire%te+ ar1 er1 ărW
). sila/e n%-ise+ rar1 rer1 rărW
2. sila/e %u r n p&Ai'ie interv&%ali%ă+ ara1 ere1 ărăW
-. s&nanta r n 2rupări %&ns&nanti%e+
X 2rupări %&ns&nanti%e iA&late+ pr1 /r1 $r1 -r.
X 2rupări %&ns&nanti%e n sila/e+ pra1 pre1 prăW /ra1 /re1 tra1 tre1
$ra1 $re ...
EBpl&Aivele / *i 2 *i )ri%ativa - p&t să 2enereAe $i(%ultă'i $e
pr&nun'ie
lui r velarprin
sau%&m/inarea
uvular. C0n$l&rse%uas&%iaAă
r *i să %u
$etermine
% *i /reapari'ia
se )a%e & sau apari'ia
pauAă+ % 4 ra1
2 4 ra. P&t apărea $i(%ultă'i $e pr&nun'ie *i la %&m/inarea %u s *i A. Se
re%&man$ă & pr&nun'ie puterni%ă pentru a reA&lva -iatul %are apare.
5. EBer%i'ii n %uvinte+ m&n&sila/i%ei ra%1 r&21 r&sW
%ar1 măr p&r?W /isila/i%e =ramă1 rată1 rară?W plurisila/i%e41
eBer%i'ii $e analiAă )&neti%ă1 par&nime1 s&rtare $e ima2ini a
%uvintel&r %are %&n'in r.
3
9. Intr&$u%erea n pr&p&Ai'ii. Se )a% eBer%i'ii ritmate+ Ra1 ra1 ra1 nu
)umaq1 R1 r1 r1 nu p0rq. Tre/uie evitată interpunerea $e sunete paraAite =i1
 ?
. %a $e eBemplu ri&ată1 p0r0
Etapa pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
8>
<.9. u )&st $eAv&ltate *i alte met&$e pentru %&re%tarea tul/urăril&r $e
pr&nun'ie =)&neti%e?. Dintre a%estea e/ert =;6? men'i&neaAă+ met&$a
senA&ri&4m&tri%ă =M% D&nal$ ;:<?W met&$a %are utiliAeaAă stimuli pere%-e a

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 61/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

lui est&n *i IrKin =;7;?1 pr&2ramul $e arti%ulare M&ntere1 aQer *i Ran


=;7;?1 met&$a %are utiliAeaAă materiale )ără semni(%a'ie $eAv&ltată $e 
#er/er =;79?1 met&$a %&n%eptualiAării au$itive a lui initA =;7>?1 met&$a
)&neti%ă multiplă a lui M% Ca/e *i ra$le =;7>? *i pr&2ramul /aAat pe
$eplasarea stimulului1 a lui M% !e&n =;76?. T&tu*i1 marea maj&ritate a
a%est&r
m&$i(%aremet&$e par să se areAume
sau ela/&rare terapieintr4& mare
lui ,an măsură1
Riper1 la &a%&r$ă
sau ele varia'ie1 &
& p&n$ere
parti%ulară1 la imp&rtan'a un&r )aAe $in pr&%esul terapeuti%1 sau $epin$e $e
alte )aAe.
>. Tratamentul tul/urăril&r )&n&l&2i%e
Met&$a trăsăturil&r $istin%tive a )&st apli%ată *i n ree$u%area tul/urăril&r
$e pr&nun'ie.
Spre $e&se/ire $e met&$a tra$i'i&nală1 n met&$a trăsăturil&r $istin%tive1
%entrarea pre&%uăril&r nu se )a%e pe )&nemele er&nate1 %i pe trăsăturile
er&nate ale a%est&r )&neme. Trăsăturile $istin%tive nu sunt nvă'ate ntr4&
manieră iA&lată %i sunt ntr4un anume %&nteBt. Se pr&%e$eaAă la &punerea
a $&uă
%are nu)&neme+ unul %aretrăsătură.
%&n'ine a%eastă %&n'ine trăsătura %e tre/uie
De eBemplu pentru nsu*ită
nsu*ireaiar %elălalt $e
trăsăturii
s&n&ritate =preAen'a vi/rării %&ar$el&r v&%ale? $e un %&pil %are nu are
a%eastă trăsătură1 se p&ate apela la )&nemele Q *i 2 %are au a%elea*i
%ara%teristi%i %u eB%ep'ia %elei %are tre/uie nsu*ită. Se presupune %ă
antrenarea trăsăturil&r ntr4un )&nem va permite trans)erul a%elei trăsături *i
la alte )&neme %are nu au )&st antrenate.
 Te&ria )&n&l&2i%ă %are p0nă n preAent a avut %el mai mare impa%t asupra
terapiei l&2&pe$i%e este F&n&l&2ia naturală lui Stampe. n evaluarea
tul/urăril&r $e pr&nun'ie =)&n&l&2i%e
?
8:
!&2&pe$ie
a%eastă te&rie a %&n$us la met&$a %un&s%ută su/ numele $e analiAă a
pr&%esel&r )&n&l&2i%e. "/ie%tivul a%est&r pr&%e$uri nu este $e a %&re%ta
sunetele n m&$ iA&lat1 unul %0te unul1 %a *i n %aAul met&$ei tra$i'i&nale1 %i
$e re$u%ere a )re%ventei un&r pr&%ese )&n&l&2i%e er&nate %um este %aAul
m&$elului $e interven'ie %are utiliAeaAă pere%-i minimale. " pere%-e
minimală este )&rmată $in $&uă %uvinte %are $evin i$enti%e $in pun%t $e
ve$ere a%usti% $a%ă se apli%ă un pr&%es )&n&l&2ie parti%ular. Pentru a se
elimina pr&%esele $e anteri&riAare a pr&nun'iei1 se p&t utiliAa pere%-i $e
%uvinte %um ar
putem utiliAa ( tură3%urăW.
pere%-i Pentru
minimale a eliminaPr&%e$eul
%a /ea3/eat. suprimarea
se%&ns&anei (nale
p&ate utiliAa pentru
a suprima pr&%esul $e re$u%ere a 2rupuril&r %&ns&nanti%e. Strate2ia $e /aAă
pentru tratament este $e a %&n)runta %&pilul %u )aptul %ă pr&nun'ia %el&r $&i
termeni $in pere%-e este asemănăt&are1 *i să i se arate %ă pr&nun'ia 2re*ită
$etermină %&n)uAii *i $i(%ultă'i $e %&muni%are. C&pilul este an2ajat ntr4&
situa'ie $e j&% n %are el tre/uie să %eară l&2&pe$ului unul $in %ele $&uă
%art&na*e %are ilustreaAă & pere%-e $e %uvinte. !&2&pe$ul rea%'i&neaAă la

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 62/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%ererea %&pilului n )un%'ie $e pr&nun'ia sa in$i)erent $e %eea %e %&pilul a


$&rit ntr4a$evăr să spună. n pra%ti%a l&2&pe$i%ă r&m0neas%ă a%est 2en $e
eBer%i'ii )a% parte $in e$u%area auAului )&nemati%.
#ierut *i illiams =;81 %itat $e ,an &rsel ;? au lăr2it utiliAarea
pere%-il&r minimale *i au re%&man$at utiliAarea pere%-il&r maBimale n l&%ul
%el&rlalte.
%u eB%ep'ianunui
a%estă met&$ă1
)&nem1 n l&% să
$i)eren'iat se utiliAeAe
printr4& pere%-i
sin2ură $e %uvinte
trăsătură1 i$enti%e
pere%-ile $e
%uvinte sunt alese pe /aAa un&r )&neme %are se $istin2.
Da%ă n pere%-ea minimală tură3 %ură $i)eren'a %&nsta $&ar n l&%ul $e
arti%ulare a )&nemel&r n pere%-ile %at3satW %&%3s&% $i)eră l&%ul *i m&$ul $e
arti%ulare. Şi1 atun%i %0n$ printr4& met&$ă $e pere%-i minimale nvă'ăm
%&pilul să pună n %&ntrast er&area sa %u sunetul 'intă1 ntr4& met&$ă prin
&p&Ai'ie maBimă nvă'ăm %&pilul să pună4n %&ntrast )&nemele 'intă %are nu
sun
t

Etapa
87 pre2ătit&are pentru nsu*irea laturii )&neti%e...
)&l&site %u %ele %are sunt utiliAate n sistemul său )&n&l&2ie. Ca *i tratamentul
%u pere%-i minimale *i tratamentul %u pere%-i maBimale este %&nsi$erat %a
(in$ e(%ient.
" altă pr&%e$ură %are este )&arte %un&s%ută n SU a )&st ela/&rată $e
&$s&n *i Pa$en =;891 %itat $e ,an &rsel1 ;? *i este %un&s%ută su/
numele $e met&$ă %i%li%ă. %eastă met&$ă se %entreaAă pe s%-im/ări
pr&2resive n pr&%esul )&n&l&2ie utiliAat $e %&pil. Terapia este &r2aniAată pe
un anumit număr $e %i%luri1 alt)el spus peri&a$e $e timp1 mer20n$ $e la >4:
săptăm0ni1 p0nă la ;>4;: săptăm0ni n timpul %ăr&ra sunt )a%ilitate anumite
pattern4uri )&n&l&2i%e.
număr $e sunete Pentru
impli%ate (e%are pattem
n pr&%esul (B se
)&n&l&2ie sele%'i&neaAă
*i sunt antrenateun anumit
prin
eBer%i'ii $e $is%riminare1 eBer%i'ii $e pr&$u%ere $e stru%turi ver/ale1 pre%um
*i printr4un /&m/ar$ament au$itiv. Cel $in urmă se re)eră la pr&%e$ura $e
preAentare au$itivă a unei liste $e %uvinte %are sunt sele%tate n1 )un%'ie $e
pattern4urile %are se $&re*te să (e eliminate. C&pilul tre/uie la n%eput $&ar
să as%ulte lista $e %uvinte =%are se %ite*te?1 n met&$a %i%li%ă1 primele
pattern4uri viAate sunt %ele %are sunt %ara%teristi%e %&pilului. După un timp1
se urmăre*te un pattern $i)erit1 in$epen$ent $e pr&2resul avut %u pattem4ul
pre%e$ent1 ntr4un %i%lu ulteri&r1 a%ela*i pattern va ( $in n&u antrenat1 $ar %u
un ansam/lu $i)erit $e sunete.
Presupunem
aut&mat1 ast)el
$upă %e %ă suprimarea
suprimarea %&ntinuă apentru
a )&st intr&$usă unui pattern se va&$s&n
prima $ată. e)e%tua*i
Pa$en =;89?1 au rap&rtat %ă pr&%e$ura l&r este e(%a%e *i pra%ti%ă.
Met&$a Metap-&ne =Dean *i &Kell1 ;8: *i &Kell *i Dean1 ;<1 %ita'i
$e ,an &rsel1 ;? este & altă met&$ă )&n&l&2i%ă. n a%eastă met&$ă1
tul/urarea )&n&l&2i%ă este %&nsi$erată %a (in$ & pr&/lemă
%&2nitiv3lin2visti%ă *i terapia are %a s%&p $e a &)eri %&piil&r %eea %e le este
ne%esar pentru a &pera s%-im/ările n lim/ajul l&r1 $eAv&lt0n$u4li4se

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 63/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

a/ilită'ile metalin2visti%e. Terapia %&nstă n $&uă )aAe. n prima )aAă1

88
!&2&pe$ie
&/ie%tivul este $e4a ameli&ra %&n*tiin'a %&pilului %u privire la %ate2&riile $e
)&neme *i Ia %&ntrastele $intre a%este %ate2&rii. FaAa a $&ua se %entreaAă pe
%&n*tiin'a pe %are %&pilul & are $espre pr&pria e(%ien'ă %&muni%ativă *i este
 n%urajat să utiliAeAe %un&*tin'ele n&u a%-iAi'i&nate $espre sistemul $e
)&neme pentru a4*i %&re%ta pr&priile pr&$u%'ii ver/ale.
 Te&riile )&n&l&2i%e sunt %ele mai re%ente te&rii utiliAate n eBaminarea *i
%&re%tare tul/urăril&r $e pr&nun'ie.
 Teme+
;. Stu$ia'i %apit&lele %are trateaAă rin&lalia *i $iAartria =#u'u Matei1 ;7<1
!&2&pe$ie1 U..1 Cluj Nap&%a?.
5. Cara%teriAa'i
pr&ie%te alte l&2&pe$i%ă
$e interven'ie tul/urări $espe%i(%e
pr&nun'ie $in s)era
(e%ărei $islaliei *i ela/&ra'i
tul/urări
.
Capit&lul >
MET"DIC F"RMĂRII DEPRINDERI!"R DE PR"NUNLIE  ,"C!E!"R

;. Pr&/leme 2enerale
;.;. Pr&nun'ia v&%alel&r *i inteli2i/ilitatea v&r/irii
Sistemul v&%ali% al lim/ii r&m0ne este al%ătuit $intr4un prim se2ment
v&%ali% simplu *i unul %&mpleB. Cel simplu %uprin$e un număr $e 7 v&%ale =a1
e1 iCer%etările
1&1 u1 ă1 0?. $e
Se2mentul
statisti%ăv&%ali% %&mpleB
lin2visti%ă %uprin$e
$&ve$es% %ă n$i)t&n2i *i tri)t&n2i.
lim/a r&m0nă sistemul
v&%ali%1 $e*i mai pu'in numer&s $e%0t %el %&ns&nanti%1 t&tu*i n %e prive*te
)re%ven'a n v&r/ire1 are & p&n$ere mare1 apr&piin$u4se $e %ea a sistemului
%&ns&nanti%. ,&%alele1 n lim/a r&m0nă m&$ernă1 au & )re%ven'ă $e <>1;:k
iar %&ns&anele $e ><18<k. !im/a r&m0nă se %ara%teriAeaAă printr4un
remar%a/il e%-ili/ru ntre elementul v&%ali% *i %el %&ns&nanti%.
Cer%etările $e )&n&l&2ie arată %ă n stru%turarea laturii )&neti%e sistemul
v&%ali% %apătă )un%'ii spe%i(%e %are nu se nt0lnes% la %&ns&ane. st)el1
v&%alele sunt purtăt&arele a%%entului *i int&na'iei n lim/a r&m0nă. Date
imp&rtante pentru a%eastă pr&/lemă a$u% *i %er%etările %u %ara%ter
sur$&l&2i%. Cer%etările
elevil&r surAi e)e%tuate
s%&t n evi$en'ă n le2ătură
p&n$erea mare%u peinteli2i/ilitatea pr&nun'iei
%are & are sistemul v&%ali%
 n $eterminarea a%estei %alită'i a v&r/irii. T&ate a%este $ate %&nver2 *i
su/liniaAă r&lul mare pe %are l au v&%alele n sistemul )&neti% al lim/ii
r&m0ne
.
6

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 64/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

!&2&pe$ie
;.5. Ten$in'ele nt0lnite n pr&nun'ia v&%alel&r la %&piii %u $e(%ien'e $e
lim/aj =retar$ n $eAv&ltarea lim/ajului1 a)aAie %&n2enitală1 $e(%ien'e
neur&m&t&rii 4 $iAartrii1 pe )&n$ul pier$erii t&tale sau par'iale a auAului?.
Din %er%etările )ă%ute asupra pr&nun'iei se p&t $esprin$e următ&arele
ten$in'e 2enerale
X Ten$in'a $e nre2istrate n pr&nun'ia
n%-i$ere. %easta v&%alel&r+
este )re%vent nt0lnită *i se mani)estă
prin arti%ularea unei v&%ale %u maBilarul in)eri&r )&arte apr&piat $e %el
superi&r. n )elul a%esta v&%ala $es%-isă oa se pr&nun'ă %a & v&%ală me$ie1
$e eBemplu %a ă sau &1 iar v&%ala me$ie se pr&nun'ă %a & v&%ală n%-isă.
X " a $&ua ten$in'ă este a%eea $e $es%-i$ere1 nt0lnită ntr4&
pr&p&r'ie mai re$usă1 %&nstă n pr&nun'area %u maBilarul in)eri&r mult lăsat
 n j&s. n )elul a%esta1 v&%alele n%-ise sunt pr&nun'ate )&arte apr&piat $e
v&%alele me$ii1 v&%alele me$ii1 n spe%ial oă *i oe se pr&nun'ă *i se au$ %a
un oa. 
X " a treia ten$in'ă este $e neutraliAare1 )&arte )re%vent nt0lnită n
pr&nun'ia su/ie%'il&r
similitu$ine %u $e(%ien'e
a pr&%esului au$itive
$e arti%ula'ie *i neur&m&t&rii.
pentru $i)erite v&%ale1C&nstă ntr4&
%are are $rept
reAultat retra2erea lim/ii spre p&Ai'ia neutră1 interme$iară. n pr&nun'ia
$e(%itară a un&r su/ie%'i a%eastă ten$in'ă se mani)estă prin nl&%uirea
apr&ape a tutur&r v&%alel&r %u v&%ala oă.
X " a patra ten$in'ă este %ea $e $i)t&n2 are1 %are apare mai )re%vent n
le2area v&%alel&r n sila/e *i %uvinte *i mai pu'in n pr&nun'ia iA&lată a
v&%alel&r. CauAa prin%ipală a a%estei ten$in'e tre/uie %ăutată n lipsa $e
%&&r$&nare ntre planul arti%ulat&r *i %el )&nat&r. n pr&nun'ia v&%alel&r 4
ata%ul v&%alei 4 vi/rarea %&rAil&r1 tre/uie să n%eapă numai n m&mentul n
%are &r2anele arti%ulat&rii au intrat n p&Ai'ia %&respunAăt&are sunetului
respe%tiv.
Da%ă )&na'ia n%epe nainte $e 'inută apare un sunet paraAitar $i)uA. Da%ă
)&na'ia se prelun2e*te n )aAa $e $etentă apare atun%i v&%ala paraAită =&e?.
Pr&nun'ia %&re%tă a unei v&%ale ne%esită & %&&r$&nare ntre planul )&nat&r *i
%el arti%ulat&r
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;
X Ten$in'a $e alun2ire a pr&nun'iei v&%alel&r. %easta este preAentă nu
numai n pr&nun'ia iA&lată a v&%alel&r %i *i atun%i %0n$ v&%alele sunt
pr&nun'ate n sila/e1 %uvinte
tul/urarea rap&rturil&r *i pr&p&Ai'ii.
temp&rale %eastălun2imea
ale pr&nun'iei1 ten$in'ăpr&nun'iei
$u%e la
v&%alel&r inVuen'eaAă ne2ativ inteli2i/ilitatea pr&nun'iei1 mai ales prin
le2ătura sa str0nsă %u a%%entul1 %u ritmul *i int&na'ia.
;.9. P&rnin$ $e la ten$in'ele analiAate mai sus putem )&rmula & serie $e
%erin'e %u %ara%ter 2eneral %are tre/uie respe%tate %u stri%te'e n pr&%esul
)&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie a v&%alel&r.
a? v0n$ n ve$ere %ă elevii au ten$in'a $e a n%-i$e sau

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 65/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$es%-i$e pr&nun'ia v&%alel&r este ne%esar să se $es)ă*&are &


mun%ă sistemati%ă $e $i)eren'iere a v&%alel&r $upă 2ra$ul l&r $e
$es%-i$ere. Se in$i%ă pentru (e%are v&%ală n parte să se )a%ă un
număr su(%ient $e eBer%i'ii $e $i)eren'iere )ată $e %elelalte
333
v&%ale.
/? Lin0n$ seama $e ten$in'a $e neutraliAare1 este ne%esar %a n pr&%esul
$e )&rmare a v&%alel&r pe l0n2ă eBer%i'iile $e $i)eren'iere in$i%ate1 să se
pună a%%entul pe nsu*irea %&re%tă a p&Ai'iei lim/ii1 mai ales n %aAul
v&%alel&r anteri&are oe1 oi *i p&steri&are o&1 ou.
Pentru a%easta se %ere să se )a%ă & intuire amănun'ită a
3
p&Ai'iei lim/ii pre%um *i unele eBer%i'ii spe%iale pe /aAa instru%tajului ver/al
$at $e pr&)es&r+ o mpin2e lim/a nainte1 retra2e lim/a nap&i.
%? Se re)eră la )&rmarea $eprin$eril&r $e %&&r$&nare a )&na'iei %u
arti%ula'ia. Pentru a%easta se in$i%ă )&l&sirea următ&rului pr&%e$eu+ elevul
pune &r2anele
a*teaptă $epr&)es&rului
semnul arti%ula'ie npentru
p&Ai'iea %&respunAăt&are v&%alei respe%tive *i
ata%a v&%ala. Psi-&pe$a2&2ul
%&ntr&leaAă $a%ă p&Ai'ia este %&re%tă *i numai $upă a%eea $e%lan*eaA
ă
5
!&2&pe$ie
semnalul pentru pr&$u%erea )&na'iei. n a%est )el se evită %a v&%ala să (e
pre%e$ată $e un sunet paraAit. Pentru a asi2ura & $etentă %&re%tă se %ere
elevil&r să n%eteAe )&na'ia la un semnal1 răm0n0n$ %u &r2anele arti%ulat&rii
 n p&Ai'ia respe%tivă. !a un alt semnal elevul realiAeaAă $estin$erea
=$etenta?. n a%est
$? Evitarea )el se evită
ten$in'ei apari'ia
$e lun2ire unui sunet
a v&%alei. paraAit
Pentru $upăsev&%ală.
a%easta %ere %a n
t&ate eBer%i'iile $e )&netiAare să se )&l&seas%ă pe & s%ară lar2ă at0t v&%alele
s%urte %0t *i v&%alele lun2i1 eBemplu+ paaa 4 pa 4pa 4 pa.
;.<. C&n%luAii. In$i%a'ii 2enerale
M&$elul preAentat $e terapeut nu tre/uie să (e eBa2erat. De multe &ri
%&piii re'in *i (BeaAă a%este eBa2erări %are mpie$i%ă pr&nun'ia %&re%tă.
,&%ala tre/uie să (e %&re%t arti%ulată1 %u & intensitate m&$erată *i )ără &
eBa2erare a $es%-i$erii 2urii. In$i%a'iile sunt+
X Mi*%are %lară a /uAel&r.
X Mi*%are e%&n&mi%ă a maBilarel&r.
X
X Mi*%ări pre%ise aale
P&Ai'ia lini*tită lim/ii. n timpul pr&nun'iei.
larin2elui
Unii aut&ri re%&man$ă & intuire amănun'ită *i iA&lată a
tutur&r mi*%ăril&r %&mp&nente ale pr&nun'iei (e%ărei v&%ale n parte. Numai
$upă & ast)el $e intuire se in$i%ă tre%erea la repr&$u%erea m&$elului. l'i
aut&ri plea%ă $e la & intuire viAuală1 sumară a m&$elului *i numai $a%ă
repr&$u%erea este 2re*ită se in$i%ă )&l&sirea su%%esivă a $atel&r )urniAate *i
$e al'i analiAat&ri. Se sus'ine %ă nu tre/uie să se impună un m&$el (B1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 66/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$e&are%e n realitate a%est m&$el nu eBistă. După & per%epere sumară


tre/uie să se trea%ă la repr&$u%erea v&%alei. Şi a%eastă repr&$u%ere tre/uie
%&re%tată p0nă %0n$ sunetul $evine inteli2i/il.
In)&rma'iile primite pe $i)eritele %anale se v&r suma *i v&r %&ntri/ui la
%&nstituirea unui m&$el senA&rial %&mplet. n a%este %&n$i'ii &r2aniAarea
neur&psi-i%ă
. a repr&$u%erii m&$elului este mult u*urată

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


9
 n emiterea v&%alel&r %&pilul tre/uie să )&l&seas%ă & intensitate m&$erată
a v&%ii $e&are%e a%easta )av&riAeaAă ulteri&r & v&r/ire %urentă. " v&%e sla/ă
prin eBer%i'ii m&tri%e se p&ate ntări1 pe %0n$ & v&%e )&r'ată $upă %e se
(BeaAă1 se p&ate %&re%ta )&arte 2reu.
C&piii tre/uie nvă'a'i să ata%e v&%alele at0t lin %0t *i )&r'at $e&are%e n
v&r/ire se )&l&ses% am/ele m&$alită'i $e n%epere a v&%alel&r.
 n arti%ularea
mu*%-il&r1 v&%alel&r
a%e*tia se in$i%ă
inVuen'0n$ să pr&nun'ia1
ne2ativ nu se eBa2ereAe %&ntra%'iile
$etermin0n$ $i)erite
$e)e%te $e arti%ulare pre%um *i un anumit 2ra$ $e &/&seală. Se *tie %ă a%ei
%&pii %are v&r/es% %u mult e)&rt au & inteli2i/ilitate s%ăAută.
După %e %&piii reu*es% să pr&nun'e %&re%t v&%alele iA&late1 se in$i%ă să se
trea%ă ime$iat la intr&$u%erea l&r n %0t mai variate me$ii )&neti%e. Nu se
re%&man$ă (Barea *i aut&matiAarea pr&nun'iei iA&late a v&%alel&r pentru %ă1
a*a %um arată & serie $e %er%etări a%easta inVuen'eaAă ne2ativ )&rmarea
$eprin$eril&r $e
%&arti%ulatie.
3
5.
5.;.Met&$i%a
"rt&)&nia)&rmării se2mentului v&%ali% simplu a
,&%ala oa este+ $es%-isă1 me$iană1 ner&tunjită. re & )re%ven'ă n lim/ă
$e >17 k )1apt %are & situeaAă n r0n$ul %el&r mai )re%vente sunete $in
lim/a r&m0nă.
naliAa a%usti%ă a v&%alei oa arată %ă )&rmantul său %ara%teristi% se
 ntin$e $e la 966 A la <666 A.
M&$ul $e pr&$u%ere a v&%alei a.
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul este ri$i%at
.
<
!&2&pe$ie
9. !im/a1 n pr&nun'area iA&lată este relaBată *i a*eAată pe plan*eul
2urii1 v0r)ul se 2ăse*te n spatele in%isivil&r in)eri&ri1 p&Ai'ia lim/ii nu este
ri2i$ă.
<. uAele nu au un r&l a%tiv1 $istan'a $intre /uAe este $e ;: mm.
>. MaBilarul in)eri&r este lăsat n j&s1 realiA0n$ & $es%-i$ere a 2urii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 67/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&nsi$era/ilă. Distan'a me$ie ntre $in'i este $e ;51 ;> mm.  este v&%ala
%ea mai $es%-isă $in sistemul v&%ali% al lim/ii r&m0ne.

Fi2ura la. Se%'iunea sa2itală prin %avitatea /u%ală n pr&nun'ia v&%alei a

Fi2ura l/. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea v&%alei


a
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
>
Per%eperea m&$elului $e %ătre %&pil
I. ,iAual+ p&Ai'ia /uAel&r1 $es%-i$erea 2urii1 p&Ai'ia lim/ii.
II. Ta%til4vi/ratil+ vi/rarea %&rAil&r v&%ale1 per%eperea se )a%e (e %u
ajut&rul m0inii1 (e )&l&sin$ $i)erite tipuri $e vi/rat&are.
III. Cu ajut&rul analiAat&rului ta%til se p&t ntruni %alită'ile jetului $e aer
eBpirat&r n timpul pr&nun'iei oa. C&pilul va per%epe intensitatea re$usă a
aerului eBpirat1 pre%um *i temperatura sa relativ %al$ă.
v0n$ n ve$ere %0mpul lar2 $e )re%ven'e n %are se ntin$ )&rmantele
%ara%teristi%e v&%alei oa1 $e re2ulă t&'i %&piii surAi %u resturi minime $e auA1
)&l&sin$ aparatura $e ampli(%are p&t per%epe unii in$i%i a%usti%i.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale v&%alei.

Fi2ura l%. P&Ai'ia /uAel&r n pr&nun'ia v&%alei a Emiterea v&%alei oa


 n literatura $e spe%ialitate se in$i%ă $&uă %ăi+
;? Emiterea sp&ntană n timpul un&r j&%uri *i a%tivită'i interesante pentru
%&pil.
5? Emiterea prin imitare n )a'a &2linAii su/ %&&r$&narea *i %&ntr&lul
psi-&pe$a2&2ului
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 68/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

:
!&2&pe$ie
d
Emiterea sp&ntană este urmărită n m&$ $e&se/it n timpul peri&a$ei
pre2ătit&are.
%lară (reas%ă1re avantajul
)&arte %ă sunetul
apr&piată emisn&rmal.
$e sunetul este %ara%teriAat printr4&
Se re%&man$ă v&%e
să se
)&l&seas%ă $i)erite j&%uri1 mai ales $e mi*%are1 n %are psi-&pe$a2&2ul să4l
stimuleAe pe %&pil să ns&'eas%ă mi*%ările sale %u pr&nun'area un&r sila/e
%a+ opa1 pa1 ma1 ma. Da%ă su/ie%tul reu*e*te să )a%ă a%est lu%ru atun%i i se
%ere să prelun2eas%ă v&%ala oa $in sila/a respe%tivă. De ai%i se tre%e la
$espăr'irea v&%alei *i pr&nun'area ei iA&lată opapa1 pa1 a1 a1 a1 aaaa. Se
utiliAeaAă & serie $e j&%uri+ ola $&%t&r1 %ul%ăm păpu*a.
Emiterea prin imitare n )a'a &2linAii1 su/ %&n$u%erea psi-&pe$a2&2ului1
se )a%e n m&$ 2ra$at. Se atra2e aten'ia asupra p&Ai'iei lim/ii. C0n$ %&pilul
reu*e*te să repr&$u%ă %&re%t p&Ai'ia lim/ii1 psi-&pe$a2&2ul i %ere %a la un
semnal
a$au2ă să ata%e v&%ala.
per%eperea Da%ă %&rAil&r
vi/ra'iil&r nu reu*e*te1 atun%i
v&%ale. Da%ălanu
intuirea p&Ai'iei
reu*e*te lim/ii se
să emită
%&re%t1 se a$au2ă un n&u element intuitiv1 per%eperea %alită'il&r aerului
eBpirat.
#ra$area intui'iei n )un%'ie $e reAultatele repr&$u%erii m&$elului $e %ătre
%&pil1 n%ear%ă să apr&pie a%est pr&%e$eu $e emiterea sp&ntană a v&%alei. Se
re%&man$ă )&l&sirea simultană a tutur&r analiAat&ril&r1 in%lusiv a resturil&r $e
auA. n repr&$u%erea ini'ială p&t apare & serie $e 2re*eli tipi%e. %este 2re*eli
nu tre/uie %&n)un$ate %u $e)e%tele $e pr&nun'ie1 ele se $at&reaAă unei
impre%iAii a mi*%ăril&r arti%ulat&rii %are n%ă nu sunt (Bate. %este 2re*eli
tipi%e1 $a%ă nu sunt %&re%tate se aut&matiAeaAă *i $evin $e)e%te arti%ulat&rii.
Printre a%este 2re*eli
X &ltirea amintim+lim/ii %ătre partea p&steri&ară a
sau retra2erea
%avită'ii /u%ale.
3
X NaAaliAarea1 n%-i$erea v&%alei prin & %&/&r0re a maBilarului in)eri&r
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
7
Pentru %&re%tarea a%est&r 2re*eli se in$i%ă & serie $e pr&%e$ee. st)el
pentru (Barea p&Ai'iei lim/ii se in$i%ă+
a?
/? Intuirea repetată
Dem&nstrarea %uaajut&rul
m&$elului n &2lin$ă.
p0lniei a p&Ai'iei lim/ii.
%? M&$elarea $in plastilină *i a*eAarea ei n p&Ai'ie %&re%tă.
$? Spatula se a*eAă pe partea $e $inainte a lim/ii1 se re%&man$ă să se
imprime spatulei & u*&ară vi/rare pentru a nlătura re%ulul inVeBi/il al
lim/ii. n pra%ti%ă se )&l&se*te un %rei&n sau $e2etul arătăt&r al elevului.
5.5. FiBarea1 $eAv&ltarea *i aut&matiAarea pr&nun'iei v&%alei oa
După emiterea v&%alei oa se tre%e la (Barea1 $eAv&ltarea *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 69/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

aut&matiAarea pr&nun'iei. %este sar%ini se realiAeaAă n plan pra%ti% prin


&r2aniAarea unui sistem $e eBer%i'ii+
I. EBer%i'ii $e pr&nun'ie iA&lată a v&%alei oa.
II. EBer%i'ii $e sila/isire.
III. EBer%i'ii $e pr&nun'are a v&%alei oa n %uvinte.
I,.
eBer%i'ii EBer%i'ii $e pr&nun'are
se lăr2e*te a v&%alei
pe măsură %e oa n pr&p&Ai'ie. Sistemul $e
elevii *i
 nsu*es% %elelalte sunete. Emiterea unui n&u sunet $etermină ne%esitatea
intr&$u%erii lui n sistemul $e eBer%i'ii pentru sunetele $eja emise. n
pra%ti%ă1 $e multe &ri a%est lu%ru este ne2lijat1 )apt %are se simte n
inteli2i/ilitatea pr&nun'iei.
I. %este eBer%i'ii se %&ntinuă n ve$erea &/'inerii unei
33
pr&nun'ii %0t mai apr&piate $e %ea n&rmală. v0n$ n ve$ere %ă
v&%ala oa este purtăt&are $e a%%ent1 este ne%esarB să (e
pr&nun'ată a%%entuat *i nea%%entuat1 lun2 *i s%urt. " (Bare *i
$eAv&ltare
a ei )a'ă $e%&re%tă a v&%alei
%elelalte v&%ale. oa presupune *i & /ună $i)eren'iere
EBer%i'ii+
3
a? Pr&nun'area prelun2ită ntr4& sin2ură eBpira'ie.
/? Pr&nun'area lui oa s%urt1 repetat $e mai multe &ri ntr4& sin2ură
eBpira'ie
.
8
!&2&pe$ie
%? sin2ură
 ntr4& Pr&nun'area a%%entuată *i nea%%entuată a v&%alei oa $e mai multe &ri
eBpira'ie.
$? Pr&nun'area a%%entuată *i nea%%entuată n $i)erite ritmuri1 rar1
p&trivit1 repe$e.
e? Di)eren'ierea lui oa $e ou1 prin realiAarea un&r %&mpara'ii.
II. EBer%i'ii pentru )&rmarea $eprin$eril&r $e %&arti%ulare1 le20n$ v&%ala
oa $e t&ate %&ns&anele1 pe măsura emiterii l&r $e %ătre %&pil. Se v&r )a%e
eBer%i'ii %u t&ate %ele trei tipuri $e sila/e+ $es%-ise1 n%-ise1 %u v&%ala n
p&Ai'ie interme$iară.
In %eea %e prive*te m&$alitatea $e pr&nun'ie a sila/el&r sunt mai multe
variante %are se )&l&ses% 2ra$at *i sistemati% n ntrea2a peri&a$ă $e
$emutiAare.
a. Se prelun2e*te v&%ala oa $in sila/ă1 %0t mai mult1 urmărin$u4se ast)el
)&rmarea unei eBpira'ii %0t mai lun2i =paaaaa?.
/. Pr&nun'area repetată a sila/ei ast)el n%0t %&pilul să p&ată %uprin$e %0t
mai multe sila/e ntr4& eBpira'ie =papapa?.
%. Pr&nun'area a%%entuată *i nea%%entuată a sila/ei %u ritm *i a%%ent
$i)erite =pa 4 pa4 4pa papa?.
$. EBer%i'ii $e sila/isire pentru $i)eren'ierea v&%alei oa $e %elelalte

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 70/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 71/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

viAualiAare a pr&nun'iei?
.
;66
!&2&pe$ie
II. Di)t&n2area
CauAa este lipsa v&%alei oa
$e %&&r$&nare a )&na'iei %u arti%ula'ia. ta%ul v&%alei nu
%&respun$e numai 'inutei1 el apare (e mai $evreme1 (e se %&ntinuă *i n
etapa $e $etentă. n primul %aA apare & v&%ală paraAită naintea lui oa. n
%aAul al $&ilea1 v&%ala paraAită apare $upă pr&nun'area lui oa. Sunetul
auAin$u4se o ae1 ai sau aă.
C&re%tarea tre/uie să viAeAe n primul r0n$ &/'inerea unei %&&r$&nări
pre%ise a arti%ula'iei %u )&na'ia. Pr&%e$eul %el mai e(%ient este a%ela al
emiterii v&%alei oa n trei timpi+
X !a timpul I1 elevul pune &r2anele $e arti%ula'ie n 'inuta %&respunAăt&are.
X !a timpul II =mar%at prin str0n2ere $e m0nă $in partea pr&)es&rului? ata%ă
X v&%ala.
!a timpul III1 n%eteaAă )&na'ia *i tre%e &r2anele arti%ulat&rii n p&Ai'ia $e
repaus.
După %e reu*e*te să pr&nun'e %&re%t v&%ala oa se )a% eBer%i'ii $e (Bare *i
aut&matiAare. " p&si/ilă %auAă a )en&menului $e $i)t&n2are este ritmul lent
$e pr&nun'are. De a%eea se re%&man$ă %a n eBer%i'ii $e (Bare *i
aut&matiAare să se a$&pte un ritm mai rapi$.
III. Pr&nun'ia lui oa %u ten$in'ă spre oe.
CauAe+
a? &ltirea lim/ii %ătre partea anteri&ară a palatului.
/? Distan'a me$ie $intre 2ură *i palat.
C&re%tarea.
tre/uie să sen$es)ă*&are
%aAul n %are oa se au$e
n $ire%'ia )&arte
realiAării apr&piat
unei p&Ai'ii$e oe %&re%tarea
%&re%te a lim/ii
pre%um *i a $es%-i$erii 2urii. Pentru a%easta se re%&man$ă pr&%e$eul
$em&nstrării %&mparative n )a'a &2linAii *i stimularea repr&$u%erii m&$elului
%&re%t. Da%ă pr&%e$eul nu $ă reAultate se )&l&se*te spatula %u ajut&rul %ăreia
se mpin2e lim/a nap&i *i n j&s p0nă %0n$ ia p&Ai'ia %&respunAăt&are
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nuntie...
;6;
 n ve$erea realiAării $es%-i$erii se in$i%ă *i apăsarea n timpul pr&nun'iei
pe
v&r/ăr/ia elevului.
)a%e eBer%i'ii $eDupă
(Bare%e*ielevul reu*e*tepre%um
aut&matiAare1 să r&steas%ă %&re%t$ev&%ala1
*i eBer%i'ii se
$i)eren'iere
)a'ă $e v&%ala oe.
I,. Pr&nun'area naAală a v&%alei oa.
CauAa este ri$i%area insu(%ientă a vălului palatin pentru a n%-i$e %ăile
naAale %eea %e )a%e %a & parte $in aer să se elimine pe nas. #ra$ul
naAaliAării lui oa este $ire%t pr&p&r'i&nal %u 2ra$ul $es%-i$erii %ăil&r naAale.
C&re%tarea se )a%e printr4& serie $e pr&%e$ee %are viAeaAă $ire%t sau

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 72/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

in$ire%t ri$i%area t&tală a vălului palatin n ve$erea n%-i$erii %ăil&r naAale.


Se re%&man$ă+
;. EBer%i'iile $e sila/isire n sila/e $ire%te1 n %are oa se lea2ă $e
%&ns&ane eBpl&Aive =pa1 $a1 /a1 2a?. n )elul a%esta vălul palatin stă ri$i%at n
timpul pr&nun'iei v&%alei. Unii aut&ri re%&man$ă ata%ul )&rte al v&%alei %are1
$e asemenea1
să se $u%e
apese u*&r %u n m&$ reVeB
$e2etul sau %ulaspatula
ri$i%area vălului lim/ii.
ră$ă%ina palatin.nl'i aut&ri
a%est %aA1in$i%ă
n
m&$ reVeB1 vălul palatin se ri$i%ă *i n%-i$e tre%erea spre %ăile naAale.
,. Pr&nun'ia v&%alei oa %u & v&%e $e)e%tu&asă.
CauAa este $eterminată $e & tul/urare a v&%ii. st)el v&%ala oa p&ate (
pr&nun'ată %u & v&%e $e %&pil1 a)&nă1 ră2u*ită sau v&alată1 /it&nală.
C&re%tarea se /aAeaAă pe met&$ele spe%i(%e terapiei $e)e%tel&r $e v&%e
.
;65
!&2&pe$ie
9.
9.;. Met&$i%a
Emiterea)&rmării
v&%alei se2mentului
&+ v&%ali% simplu &
,&%ala & este p&steri&ară1 $upă l&%ul $e arti%ulare a lim/ii. Este mijl&%ie1
$upă 2ra$ul $e $es%-i$ere a 2urii.
Este r&tunjită sau la/ialiAată $upă m&$ul $e parti%ipare al /uAel&r. n
lim/aj v&%ala o& are & )re%ven'ă $e 51::k.

Fi2. 5. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea v&%alei &


Fi2. 5/. Se%'iune sa2itală prin %avitatea /u%ală n pr&nun'ia v&%alei &
M&$ul $e pr&$u%ere al v&%alei &+
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. !im/a este retrasă. ,0r)ul lim/ii este n spatele $in'il&r in)eri&ri1 partea
anteri&ară a lim/ii este %&/&r0tă1 iar partea p&steri&ară se ri$i%ă %ătre vălul
palatului.
<. uAele se r&tunjes% prin %&ntra%'ia mu*%-il&r &r/i%ulari $eAlipin$u4se
u*&r $e $in'i1 )&rm0n$ & $es%-i$ere $estul $e lar2ă1 &vală sau %ir%ulară.
Distan'a verti%ală ntre /uAe este $e apr&Bimativ ;6 mm.
>. MaBilarul in)eri&r realiAeaAă & $es%-i$ere me$ie. Distanta
3
$intre $in'i este $e apr&Bimativ 8 mm1 a$i%ă apr&ape %0t lă'imea $e2etului
arătăt&r. Mar2inile $in'il&r superi&ri %0t *i in)eri&ri nu se vă$ (in$ as%unse $e
%ătre /uAe

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 73/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;69

Fi2. 5a. P&Ai'ia /uAel&r n pr&nun'ia v&%alei &


Per%eperea m&$elului $e %ătre %&pil
Sunt per%epute viAual1 următ&arele elemente+
a? R&tunjirea /uAel&r.
/? "/rajii u*&r retra%ta'i =s%&/i'i? $in %auAa p&Ai'iei /uAel&r.
%? Des%-i$erea 2urii.
Dat&rită per%eperii a%est&r elemente1 v&%ala o& este /ine $i)eren'iată n
%itirea la/ială. pel0n$ la in)&rma'iile ta%til4 vi/ratile este per%epută vi/rarea
%&rAil&r v&%ale. Pentru a%easta se )&l&se*te per%eperea $ire%tă1 pun0n$
m0na pe larin2ele sau pe t&ra%ele psi-&pe$a2&2ului. ,&%ala o& p&ate (
per%epută *i 'in0n$ m0na pe & p0lnie $e -0rtie pe %are pr&)es&rul & 'ine la
2ură n timp %e pr&nun'ă v&%ala o&.
Pe $&sul palmei este per%epută eBpira'ia %al$ă1 $e & intensitate me$ie.
C&piii %u $e(%ien'e $e auA1 )&l&sin$ aparatura $e ampli(%are p&t per%epe &
serie $e in$i%i a%usti%i spe%i(%i v&%alei o& %are p&t ( per%epu'i n m&$
&/i*nuit $e %ătre %eilal'i su/ie%'i. v0n$ un %ara%ter 2rav1 per%ep'ia au$itivă
a v&%alei & este st0njenită $a%ă eBistă pier$eri $e auA n A&na )re%ven'el&r
 j&ase.
Emiterea v&%alei o& %a *i a v&%alei oa se )a%e at0t pe %ale sp&ntană1 n
timpul &r2aniAării un&r j&%uri %0t *i prin imitare su/ %&n$u%erea *i
 n$rumarea psi-&pe$a2&2ului.
Emiterea sp&ntană a v&%alei o& p&ate ( &/'inută mai ales n peri&a$a
pre2ătit&are1 prin eBprimarea mirării o66qq131 a $eAapr&/ării sau prieteniei1 n
$i)erite a%tivită'i *i j&%uri
.
;6<
!&2&pe$ie
Emiterea prin imita'ie n )a'a &2linAii su/ %&n$u%erea psi-&pe$a2&2ului se
p&ate )a%e n mai multe m&$uri+
;. Se p&rne*te $e la imitarea m&$elului v&%alei o&1 pr&nun'ată iA&lat.
5. Se p&rne*te $e la pr&nun'ia v&%alei oa.
9. Se p&rne*te $e la pr&nun'ia v&%alei ou.
 n )a'a &2linAii se pr&nun'ă v&%ala o&1 atră20n$u4se aten'ia %&pilului
asupra elementel&r viAi/ile ale arti%ula'iei. Pentru intuirea p&Ai'iei lim/ii se
pr&nun'ă %u 2ura lar2 $es%-isă *i /ine luminată $upă %are se realiAeaAă
 n%-i$erea %&respunAăt&are *i la/ialiAarea. După intuire se %ere %&pilului să

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 74/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

repr&$u%ă m&$elul. Da%ă nu reu*e*te1 atun%i la elementele viAuale ale


m&$elului se a$au2ă *i elementele ta%til4vi/ratile. ntr4& altă variantă se
re%ur2e la )&l&sirea simultană a tutur&r analiAat&ril&r n pr&%esul intuirii
m&$elului.
EBistă aut&ri %are re%&man$ă simultaneitatea ntre intuire *i repr&$u%ere.
 n timp %e
Intuirea psi-&pe$a2&2ul
$irijată repr&$u%e
se )a%e numai n %aAulm&$elul1 %&pilulnu
n %are %&pilul n%ear%ă săsă
reu*e*te pr&nun'e.
realiAeAe
un sunet inteli2i/il.
 ntr4& altă a/&r$are se p&rne*te (e $e la sila/a opa1 (e $e la oa
pr&nun'at prelun2. n timpul pr&nun'iei se tre%e treptat $e la oa la o&.
%easta se )a%e n )a'a &2linAii atră20n$ aten'ia asupra la/ialiAării1 ri$i%ării
maBilarului1 n2ustării &ri(%iului /u%al. Retra2erea lim/ii p&ate ( $em&nstrată
(e %u 2ura $es%-isă *i /ine luminată1 (e %u ajut&rul m0inil&r =m0na $e
$easupra su2ereaAă lim/a *i %ea $e $e$esupt este plan*eul /u%al? imit0n$
mi*%ările lim/ii n tre%erea $e la oa la o&.
Da%ă n timpul n%er%ăril&r $e emitere a v&%alei o&1 %&pilul nu reu*e*te să
r&tunjeas%ă /uAele
psi-&pe$a2&2ul prin imita'ie1
apr&pie %&l'urile n timp
2urii %e pr&nun'ă
%&pilului un oa prelun21
str0n20n$u4le ntre $e2etul
mare *i arătăt&r. Cu %ealaltă m0nă i ri$i%ă pu'in maBilarul iar lim/a se
 mpin2e u*&r )&l&sin$ & spatulă. n emiterea v&%alei o& se p&ate p&rni *i $e
la ou1 $a%
ă
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;6>
a%eastă v&%ală este pr&nun'ată %&re%t1 este (Bată *i %&ns&li$ată su(%ient. n
a%est %aA se )&l&ses% a%elea*i pr&%e$ee %a *i r tre%erea $e la oa la o&.
Psi-&pe$a2&2ul $em&nstreaAă
9.5. FiBarea1 $eAv&ltarea n )a'a &2linAii tre%erea
*i aut&matiAarea pr&nun'iei $e%&re%te
la ou la
a o&.
v&%alei o&
Sistemul $e eBer%i'ii %u ajut&rul %ăruia se )a%e (Barea1 $is%riminarea *i
$eAv&ltarea aut&%&ntr&lului pr&nun'iei %&re%te a v&%alei o& este a%ela*i %a *i
la %elelalte v&%ale.
Pentru a%easta este ne%esar să se 'ină seama $e me$iile )&neti%e n %are
se 2ăse*te v&%ala o&. %este me$ii )&neti%e p&t ( $epistate $upă p&Ai'ia pe
%are & are v&%ala o& n $i)erite sila/e.
st)el v&%ala o& apare n sila/e $ire%te1 $es%-ise $upă următ&arele
%&ns&ane+ /1 %1 $1 )1 21 2e1 2i1 %e1 %i1 j1 ;1 m1 n1 p1 r1 *1 s1 t1 '1 v1 A.
 n t&ate a%este eBer%i'ii se va urmări n m&$ $e&se/it pre2ătirea
pr&nun'iei
 T&ate v&%alei%are
%&ns&anele o& n timpulv&%ala
pre%e$ emiterii
o&%&ns&anei %are%u&/uAele
se pr&nun'ă pre%e$e n %uv0nt.
r&tunjite.
,&%ala o& apare n sila/e *i $upă 2rupuri $e $&uă %&ns&ane+ pr1 otr1
o%r1 o/r1 o$r1 o2r1 re%&man$0n$u4se eBersarea ei *i n %uvinte %are %&n'in
a%este 2rupuri+ pr&stie1 %r&it&r1 /r&nA1 $r&21 2r&s. Şi n a%este eBer%i'ii se va
urmări1 %a 2rupul $e %&ns&ane să (e pr&nun'at %u /uAele r&tunjite1
pre2ătin$u4se ast)el v&%ala o&.
9.9. De)e%tele $e pr&nun'ie *i %&re%tarea l&r

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 75/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Pr&nun'ia lui o& este $e)e%tu&asă n <917>k $in %aAuri.


I. Cel mai )re%vent $e)e%t $e pr&nun'ie este un o& $es%-is1 )&arte
asemănăt&r %u oa. EBemplu+ &s Y &asW t&%Y t&a%W )&% Y )&a%W %&t Y %&at.
CauAa. Pe $e & parte $es%-i$erea prea mare a 2urii *i n a%ela*i timp &
u*&ară $ela/ialiAare a sunetului. De)e%tul p&ate ) 
i
;6:
!&2&pe$ie
$eterminat *i $e & p&Ai'ie in%&re%tă a lim/ii. !im/a (in$ pu'in viAi/ilă1 %&pii
nu4i per%ep p&Ai'ia *i răm0ne %a n pr&nun'ia lui oa1 neretrasă.
C&re%tarea. Se in$i%ă )&l&sirea un&r eBer%i'ii $e r&tunjirea /uAel&r n )a'a
&2linAii %u tre%erea $e la oa la o& )ără v&%e. Se tre%e la pr&nun'area ritmi%ă
t&t n )a'a &2linAii1 ap&i la eBer%i'ii sistemati%e $e $i)eren'iere+ pa1 p&1 pa1 p&1
&1 &.
Da%ă nu este su(%ient %&ntr&lul viAual1 atun%i se va apăsa u*&r %u
$e2etele
pr&%e$euasupra &/rajil&r
va ( )&l&sit %0n$pr&v&%0n$u4se mpin2erea
%&pilului =$e eBemplu1 /uAel&r nainte.
la $iAartri%i? %est
nu p&ate să4*i
%&ntr&leAe v&luntar mi*%ările /uAel&r. Se p&ate re%ur2e *i la ri$i%area
maBilarului %u m0na.
C0n$ %auAa $e)e%tului & %&nstituie lim/a insu(%ient retrasă1 atun%i
a%easta se va mpin2e u*&r %u $e2etele sau %u & spatulă nspre partea
p&steri&ară.
II. Un alt $e)e%t )re%vent este & n%-is
CauAa %are $etermină a%est $e)e%t este r&tunjirea eBa2erată a /uAel&r *i
 mpin2erea l&r mult n )a'ă1 $etermin0n$ n%-i$erea prea mare a 2urii sau
ri$i%area prea mare a lim/ii.
C&re%tarea
pr&nun'iei a%estui
%&re%te $e)e%t
%u una se )a%e n )a*a
$e)e%tu&asă. &2linAii
Pentru prin %&mpararea
realiAarea $es%-i$erii
%&respunAăt&are se va apăsa u*&r /ăr/ia elevului pentru a4i n$epărta
maBilarul in)eri&r $e %el superi&r.
III. Un alt $e)e%t este o& pr&nun'at %a oă. n a%est %aA /uAele nu sunt
su(%ient $e r&tunjite1 v0r)ul lim/ii se apr&pie $e alve&lele in%isivil&r superi&ri.
C&re%tarea se )a%e prin mpin2erea u*&ară a lim/ii %ătre partea p&steri&ară *i
realiAarea unei la/ialiAări %&re%te. Se in$i%ă *i ata%ul )&arte puterni% al
v&%alei1 mai ales n %aAurile n %are v&%ala se pr&nun'ă %a un oă naAal
.

Met&$a
;67 )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
I,. lt $e)e%t este o& pr&nun'at %a oe. uAele au & p&Ai'ie %&re%tă1 nsă
lim/a se ar%uie*te %ătre palat1 n partea anteri&ară a %avită'ii /u%ale %a
pentru oe sau i.
C&re%tarea se )a%e n )a'a &2linAii arăt0n$u4se 2re*eala1 ap&i %u spatula se
 mpin2e %0te pu'in lim/a spre partea p&steri&ară a
%avită'ii /u%ale.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 76/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 77/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


;6
 n%etul spre pr&nun'ia lui ou. Dem&nstreaAă a%eastă tre%ere $e mai multe
&ri atră20n$ aten'ia asupra elementel&r prin%ipale+ r&tunjirea /uAel&r1
 n2ustarea %analului /u%al *i retra2erea lim/ii1 pe %are le p&ate $em&nstra *i
%u ajut&rul palmel&r.
După a%easta1 se %ere %&pilului să repr&$u%ă m&$elul1 %&re%t0n$u4; $a%ă
este %aAul.
II. " a $&ua %ale pe %are & putem )&l&si n emitere este emiterea lui ou
$e la o&1 $a%ă a%eastă v&%ală este /ine %&ns&li$ată. Se pr&nun'ă un o&
prelun2it1 se n$epărteaAă $in %e n %e mai mult /uAele $e $in'i mi%*&r0n$u4
se $imensiunile &ri(%iului /u%al. Retra2erea lim/ii1 %are este ina%%esi/ilă
ve$erii1 este $em&nstrată %u ajut&rul m0inil&r. Se va atra2e aten'ia *i asupra
mi*%ării maBilarului n tre%erea $e la o& la ou.
III.  treia %ale este %ea a imitării $ire%te a m&$elului $e pr&nun'ie a
v&%alei ou. Se $em&nstreaAă n )a'a &2linAii p&Ai'ia lim/ii1 /uAel&r1
$imensiunile $es%-i$erii /u%ale. După %e %&pilul reu*e*te să pună &r2anele
sale
să arti%ulat&rii
ata%e n p&Ai'ie %&respunAăt&are se %ere %a1 la un semnal1 %&pilul
v&%ala respe%tivă.
<.9. FiBarea1 %&ns&li$area1 aut&matiAarea
FiBarea se realiAeaAă prin intr&$u%erea sunetului n $i)erite %&m/ina'ii
)&neti%e. Se eBerseaAă n )a'a &2linAii.
 n a%este etape se pr&%e$eaAă %a la v&%ala oa1 prin eBersarea v&%alei u
 n stru%turi ver/ale $in %e n %e mai %&mpleBe =sila/e1 %uvinte1 pr&p&Ai'ii?.
<.<. De)e%tele $e pr&nun'ie ale v&%alei ou
. ou pr&nun'at $es%-is1 apr&ape $e o&.
EBemplu+ &*a1 p&*%a1 s&s.
CauAa+
a?
/? uAele sunt
Distan'a insu(%ient
$intre mpinse*inainte.
$in'ii superi&ri %ei in)eri&ri este prea mare.
%? !im/a nu este su(%ient $e retrasă
.
;;6
!&2&pe$ie
C&re%tarea+

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 78/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 79/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&re%tarea+
Emiterea v&%alei ou n trei tipuri.
>. Met&$i%a )&rmării se2mentului ,&%ali% simplu oe
>.;. "rt&)&nia
Este & v&%ală anteri&ară1 $upă l&%ul $e arti%ulare.
Mijl&%ie =semi$es%-isă?1
Ner&tunjită1 $upă m&$ul $upă 2ra$ul $e $es%-i$ere
$e parti%ipare a /uAel&r. a 2urii.
pare n lim/a r&m0nă %u & )re%ven'ă $e ;61;<k. Din pun%t $e ve$ere
a%usti% v&%ala oe are un )&rmant %&re%t ntre 5664;666 A *i ntre 5666 *i
>666 A1 $e a%eea ea p&ate ( per%epută at0t $e %&piii %u resturi $e auA n
A&na )re%ven'el&r j&ase1 %0t *i $e %&piii %u resturi $e auA n A&na )re%ven'el&r
 nalte
.
;;5
!&2&pe$ie

Fi2ura <. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea v&%alei e


M&$ul $e pr&$u%ere al v&%alei+
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
5. Palatul m&ale este ri$i%at n%-iA0n$ tre%erea spre %avitatea naAală.
9. !im/a se /&lte*te u*&r spre partea anteri&ară a palatului $ur1 (in$ u*&r
 n%&r$ată1 v0r)ul lim/ii se sprijină $e in%isivii in)eri&ri1 spatele lim/ii este
ri$i%at1 n$&it u*&r1 n%&r$at1 mar2inile lim/ii atin20n$ palatul $in $reptul
primil&r m&lari.
<. C&misurile /uAel&r sunt pu'in trase nap&i1 $istan'a ntre /uAe este $e ;5
mm.
>. MaBilarul in)eri&r este %&/&r0t1 realiA0n$ & $es%-i$ere me$ie. Distan'a
$intre $in'i este $e apr&Bimativ 8 mm.

Fi2ura <a. Se%'iune sa2itală prin %avitatea /u%ală n pr&nun'ia v&%alei


e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 80/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


;;9
>.5. Emiterea
C&pilul ve$e p&Ai'ia /uAel&r1 $es%-i$erea 2urii1 p&Ai'ia anteri&ară a lim/ii
pre%um
la oe. *i apr&pierea maBilarului in)eri&r $e %el superi&r n tre%erea $e la oa
Pe %ale ta%til4vi/ratilă simte vi/rarea larin2elui *i t&ra%elui la tre%erea
suVului eBpirat&r pre%um *i ri$i%area maBilarului in)eri&r %0n$ se tre%e $e la
oa la oe.
Sunt mai multe %ăi $e emitere+
;. Calea $e tre%ere $e la oa la oe. n )a'a &2linAii1 se pr&nun'ă un oa
prelun2it tre%0n$ n%etul %u n%etul $e la oa la oe. Se repetă a%est lu%ru $e
mai multe &ri atră20n$ aten'ia %&pilului asupra p&Ai'iei /uAel&r1 $es%-i$erii
2urii *i mi*%ăril&r lim/ii. După a%easta1 se %ere %&pilului să repr&$u%ă
m&$elul ajut0n$u4; %a a%eastă repr&$u%ere să (e %0t mai apr&piată1 să
re$ea
5. un sunet %0t
Emiterea mai natural.
p&rnin$ $e la oi. Da%ă este /ine %&ns&li$at *i emis1 se p&ate
)a%e prin imitare1 atră20n$ aten'ia asupra %&/&r0rii maBilarului. Se p&ate
pr&%e$a *i )ără material $em&nstrativ. n timp %e se pr&nun'ă oi se apasă %u
m0na /ăr/ia.
9. Emiterea lui oe pe /aAă $e m&$el. n )a'a &2linAii psi-&pe$a2&2ul
arată %are este p&Ai'ia $i)eritel&r &r2ane $e arti%ulare. n m&mentul n %are
%&pilul este %apa/il să pună t&ate &r2anele n p&Ai'ia %&respunAăt&are i se
%ere să ata%e v&%ala respe%tivă.

Fi2ura </. Palat&2rama v&%alei


e
;;<
!&2&pe$ie
>.9. FiBarea1 %&ns&li$area1 aut&matiAarea
După %e v&%ala oe a )&st emisă1 se tre%e la (Bare1 $eAv&ltare *i
aut&matiAarea pr&nun'iei %&re%te. n a%eastă etapă se lu%reaAă %u sunete
iA&late1 %u sila/e $ire%te1 inverse1 %u oe inter%&ns&nanti%1 *i pr&nun'ia
%uvintel&r.
>.<. De)e%te $e pr&nun'ie+
. Pr&nun'area $es%-isă a lui oe1 apr&ape $e a lui oa.
CauAa+ %&pilul nu ri$i%ă su(%ient maBilarul in)eri&r sau nu
/&lte*te lim/a %ătre palatul $ur1 men'in0n$4& ntr4& p&Ai'ie relativ plană.
C&re%tarea a%estui $e)e%t se )a%e atră20n$ aten'ia1 n &2lin$ă1 asupra

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 81/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

p&Ai'iei lim/ii. Da%ă a%est pr&%e$eu nu $ă reAultate1 se apasă u*&r1 %u


$e2etul mare n re2iunea $intre 20t *i /ăr/ie. !im/a se /&lte*te n m&$ reVeB
spre palat1 ast)el %ă se arti%uleaAă %&re%t oe. După %e reu*e*te să pr&nun'e
oe1 se )a% eBer%i'ii $e $i)eren'iere $intre oe *i oa.
. Pr&nun'area lui oe %a oi1 ten$in'a $e n%-i$ere.
CauAa+
)&arte MaBilarul
apr&piată in)eri&r$ur.
$e palatul este prea ri$i%at1 n partea anteri&ară lim/a este
C&re%tarea+ Se )a%e prin apăsarea pe /ăr/ie prin %are se urmăre*te să se
%&/&are maBilarul realiA0n$ & $es%-i$ere %&respunAăt&are.
C. Di)t&n2area lui oe.
CauAa+ !ipsa $e %&&r$&nare $intre )&na'ie *i arti%ula'ie. C&rAile v&%ale
vi/reaAă nainte %a lim/a să ia p&Ai'ia %&re%tă1 sau %&ntinuă să vi/reAe *i
$upă %e lim/a iese $in 'inuta %&respunAăt&are.
C&re%tarea este )ă%ută prin pr&nun'ia n trei timpi a v&%alei oe.
D. oe naAal.
CauAa+ ,ălul palatin este insu(%ient ri$i%at *i & parte $in aerul respirat&r
se s%ur2e prin
C&re%tarea %ăile)&l&sin$
se )a%e naAale. mai multe pr&%e$ee
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;;>
a. ta%ul )&rte al v&%alei oe.
/. s&%ierea lui oe %u %&ns&ane &%lusive =eB+ pe1 te1 $e?.
%. Pr&nun'area alternativă a lui oi *i oe1 $e&are%e oi se naAaliAeaAă mai
2reu.
:. Met&$i%a )&rmării se2mentului v&%ali% simplu oi
:.;.
Este &"rt&)&nia
v&%ală+ anteri&ară1 $upă l&%ul $e arti%ulare1 n%-isă1 $upă 2ra$ul $e
$es%-i$ere a 2urii1 ner&tunjită $upă m&$ul $e parti%ipare a /uAel&r.
re & )re%ven'ă $e :1>5k. Din pun%t $e ve$ere a%usti% )a%e parte $in
2rupul v&%alel&r a%ute1 nalte1 )&rmantul său %ara%teristi% este $e 56664>666
A.

Fi2. >. P&Ai'ia &r2anel&r Fi2. >a. Se%'iune sa2itală prin %avitatea )&nat&are
la emiterea v&%alei i /u%ală n pr&nun'ia v&%alei i
rti%ularea n&rmală.
;. C&ar$ele v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 82/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

9. ,0r)ul lim/ii este plasat n spatele in%isivil&r in)eri&ri1 lim/a este n


tensiune mai mare %a la e. Partea anteri&ară a lim/ii este /&ltită %ătre
palatul $ur1 mar2inile lim/ii atin2 $in'ii superi&ri *i palatul $ur pe & p&r'iune
$estul $e mare. Se )&rmeaAă un )el $e j2-ea/ prin %are se s%ur2e aerul
.
;;:
!&2&pe$ie
<. uAele sunt sla/ apăsate pe $in'i1 iar %&misurile retrase *i pu'in
ri$i%ate $0n$ aspe%tul unui A0m/et. De a%eea oi este un sunet u*&r $e %itit
$e pe /uAe.
>. MaBilarul in)eri&r este )&arte apr&piat $e %el superi&r =oe %ea mai
 n%-isă v&%ală?1 $istan'a $intre $in'i (in$ $e ;45 mm.
:.5. Emiterea
Sunt per%epute pe %ale viAuală+ p&Ai'ia /uAel&r1 $in'ii *i $es%-iAătura
)&arte mi%ă a %avită'ii /u%ale. C&pilul nu ve$e p&Ai'ia lim/ii $e&are%e a%easta
este n spatele
văAută $in'il&r
t&tu*i p&Ai'ia %areputerni%
lim/ii sunt )&arte apr&pia'i.
n$&ită1 Cu%ătre
%ur/ată 2ura partea
$es%-isă1 p&ate (
anteri&ară.
 T&t pe %ale viAuală p&ate ( surprinsă *i & u*&ară ri$i%are a larin2elui n timpul
)&na'iei1
 Ta%til4vi/ratil se simte vi/rarea larin2elui1 t&ra%elui1 &/rajil&r1 t0mplei *i
%-iar a %re*tetului %apului. Se simte $e&se/irea *i la nivelul l&%ului $e
arti%ula'ie a maBilarului. Parti%ularită'ile %urentului $e aer eBpirat se p&t
per%epe *i pe %ale ta%tilă.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale v&%alei.

Fi2. >/. P&Ai'ia /uAel&r n pr&nun'ia v&%alei i


Fi2. >%. Palat&2rama v&%alei
i

Met&$a
;;7 )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
Pr&%e$ee $e nvă'are+
3
I. Se p&ate p&rni $e la v&%ala oa 4 oa...i 4 atră20n$ aten'ia asupra
elementel&r %ara%teristi%e+ retra2erea /uAel&r1 p&Ai'ia lim/ii1 $eAvelirea
$in'il&r. Se %ere %&pilului să repr&$u%ă m&$elul.
II. Se p&ate $eriva $in oe1 $a%ă a%eastă v&%ală este /ine %&ns&li$ată1 se

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 83/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$em&nstreaAă ri$i%area maBilarului. Se %ere %&pilului să pr&nun'e oe iar n


timpul pr&nun'iei se ri$i%ă maBilarul.
III. "/'inerea lui i $e la m&$elul $ire%t.
:.9. De)e%te $e pr&nun'ie+ oi este sunetul %u %&nstan'a %ea mai mare1
&$ată emis %&re%t se men'ine1 spre $e&se/ire $e alte sunete.
. Pr&nun'area lui i %a *i oe.
CauAa+
C&pilul %&/&ară maBilarul realiA0n$ & $es%-i$ere mai mare1 %eea %e
atra2e $upă sine & %&/&r0re a lim/ii1 )apt %e $ă n au$i'ie sunetul apr&piat $e
oe.
C&re%tarea+ Se )a%e prin ri$i%area maBilarului in)eri&r. Se )&l&se*te n
pra%ti%ă *i pr&nun'ia 'in0n$ ntre $in'i un /e'i*&r )&arte su/'ire. După
&/'inerea emisiei %&re%te se tre%e la mun%a $e $i)eren'iere a lui oi $e oe.
. Pr&nun'area lui oi %a o.
CauAa prin%ipală & %&nstituie p&Ai'ia lim/ii. !im/a se retra2e pu'in
/&ltin$u4se %ătre partea me$iană a %avită'ii /u%ale. Dat&rită a%estui )apt
apare tenta a%usti%ă
C&re%tarea+ )&arte apr&apiată
se $em&nstreaAă1 $e $es%-isă1
%u 2ura o. p&Ai'ia %&respunAăt&are
v&%alei o. Se p&ate $em&nstra *i %u ajut&rul palmel&r.
C. Di)t&n2area.
CauAa+
!ipsa $e %&&r$&nare $intre )&na'ie *i arti%ula'ie. C&re%tare
Se )a%e prin emiterea n trei timpi
.
;;8
!&2&pe$ie
preaD.mult
Ten$in'a $e emitere
larin2ele. a v&%ii
Se )&l&ses% $e %&pil.$eC&pilul
met&$ele are ten$in'a
%&re%tare a v&%ii. $e a ri$i%a
7. Met&$i%a )&rmării se2mentului v&%ali% simplu oă
7.;. "rt&)&nia
ă *i 0 sunt v&%ale %ara%teristi%e lim/ii r&m0ne. EBistă & ntrea2ă
literatură $e spe%ialitate %are trateaAă a%este v&%ale. Unii spe%iali*ti %&si$eră
%ă v&%alele oă *i o0 se p&t &/'ine prin $ela/ialiAarea lui o& *i ou1 al'ii arată
%ă su(%ient pentru a trans)&rma o& *i ou n oă *i o0 este plasarea lim/ii n
p&Ai'ia lui o& *i ou *i lăsarea /uAel&r n p&Ai'ie nem&$i(%ată.
P&p&vi%i =%itat $e Stan1 ;6? /aA0n$4se pe $ate eBperimentale
$&ve$e*te %ă v&%ala oă nu p&ate ( i$enti%ă %u o& a*a %ă ni%i oa nu p&ate (
i$enti%ă
mai mult%u %uou
%ea$ela/ialiAat1 $e&are%e
%&respunAăt&are arti%ularea
la oe iar la o0 lim/ii
%u %ealaaoa se aseamănă
lui oi.
,&%ala oă este+
4 me$iană1 $upă l&%ul $e arti%ula'ie al lim/ii.
4 mijl&%ie =semi$es%-isă?1 $upă $istan'a $intre lim/ă *i palat =$es%-i$erea
2urii?.
4 ner&tunjită1 $upă %&n(2ura'ia /uAel&r.
ă are & )re%ven'ă $e >157k n lim/a r&m0nă. Din pun%t $e ve$ere

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 84/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

a%usti%1 v&%ala oă se situeaAă ntre 96649666 A. ,&%ala are t&nuri 2rave *i
este mai 2ravă $e%0t o0.
rti%ularea n&rmală+
;. C&ar$ele v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at n%-iA0n$ %ăile naAale.
9.
/&ltite!im/a esteatin2
ale lim/ii /&ltită %ătrepu'in
)&arte partea me$iană
palatul $ur na $reptul
palatuluiultimil&r
$ur. Mar2inile
m&lari
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;;
<. uAele sunt $es%-ise )ără să se r&tunjeas%ă.
>. Des%-i$erea $intre /uAe este $e apr&Bimativ ;; mm.
:. C&misurile /uAel&r sunt retrase1 /uAele (in$ u*&r alun2ite1 maBilarul
in)eri&r asi2ură & $es%-i$ere mijl&%ie a 2urii1 $istan'a $intre $in'i (in$ $e 8
mm.
Fi2.7.5.
:. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are
Emiterea v&%alei ă la emiterea v&%alei ă
Per%eperea m&$elului pe %ale viAuală+
;. P&Ai'ia /uAel&r.
3
5. Des%-i$erea 2urii.
9. P&Ai'ia lim/ii este viAi/ilă $a%ă 2ura este /ine luminată1 %&pilul p&ate
per%epe mi*%area $e %&/&r0re a larin2elui atun%i %0n$ n pr&nun'ie se tre%e
$e la oe la oă.
F&l&sin$ analiAat&rul ta%til4vi/ratil1 %&pilul p&ate per%epe vi/ra'iile %&rAil&r
v&%ale. ,i/ra'iile se simt mai /ine pe larin2e $e%0t pe piept. Temperatura
 jetului
/u%ale.$e aer eBpirat se p&ate sim'i pe $&sul palmei plasat n )a'a %avită'ii
v0n$ n ve$ere %ă )&rmantul %ara%teristi% al v&%alei oă este $e 96649666
A1 se p&t per%epe unii in$i%i a%usti%i ai a%estei v&%ale %-iar*i $e %ătre %&pii
%u $e(%ien'e $e auA.

;56
!&2&pe$ie
Emiterea v&%alei oă p&ate ( realiAată prin patru %ăi prin%ipale.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 85/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;. Imitarea m&$elului preAentat $e psi-&pe$a2&2.


5. Ple%area $e la pr&nun'ia v&%alei oe.
9. Ple%area $e la pr&nun'ia v&%alei oa.
<. Ple%area $e la v&%ala o&.
I. Imitarea $ire%tă. n )a'a &2linAii1 psi-&pe$a2&2ul preAintă pr&nun'ia
v&%alei o&&ptimă
per%epere *i ap&i apetutur&r
%ea a parti%ularită'il&r
v&%alei oă. Este viAuale1
ne%esarta%til4vi/ratile
să se asi2ure &*i par'ial
au$itive. Se %ere %&pilului să repr&$u%ă m&$elul.
Se p&ate )&l&si *i & altă variantă+ se %ere %&pilului să repr&$u%ă m&$elul
simultan %u preAentarea lui1 )ără să4l analiAeAe. naliAa m&$elului este mai
sumară *i se intervine $&ar atun%i %0n$ %&pilul nu reu*e*te să repr&$u%ă
%&re%t m&$elul.
II. Emiterea ple%0n$ $e la oe. ,&%alele oă *i oe au trei elemente
%&mune+ sunt v&%ale ner&tunjite1 au a%ela*i 2ra$ $e $es%-i$ere *i se
arti%uleaAă %u partea me$ie sau anteri&ară a lim/ii1 ră$ă%ina lim/ii
parti%ip0n$ n m&$ parti%ular. Se re%&man$ă a%eastă %ale numai $a%ă oe
este %&re%t pr&nun'at
Se pr&%e$eaAă *i /ine
ast)el1 n (Bat. se pr&nun'ă oe prelun21 tre%0n$ n%et1
)a'a &2linAii+
 n%et spre oă prin /&ltirea *i retra2erea u*&ară a păr'ii me$iane a lim/ii. n
timpul $em&nstra'iei1 se atra2e aten'ia elevului asupra %ăl$urii aerului
eBpirat *i $eplasării păr'ii me$iane a lim/ii. Se %ere %&pilului să repr&$u%ă
m&$elul. Da%ă a%esta reu*e*te să pr&nun'e un oă %&re%t1 la un semnal al
psi-&pe$a2&2ului1 %&pilul n%eteaAă )&na'ia păstr0n$ &r2anul arti%ulat&r n
a%eastă p&Ai'ie. !a alt semnal1 %&pilul reia pr&nun'ia emi'0n$ & serie $e
v&%ale s%urte su%%esive+ oe 4 oă1 ap&i la (e%are str0n2ere $e m0nă+ oă1
oă1 oă. De %ele mai multe &ri1 nu se reu*e*te emiterea %&re%tă a v&%alei
$&ar prin imita'ie. n a%est %aA se p&ate re%ur2e la spatulă mpin20n$ u*&r
partea
. me$iană a lim/ii1 n timp %e %&pilul pr&nun'ă un oe prelun2

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


;5;
Da%ă v0r)ul lim/ii este prea apăsat pe in%isivii in)eri&ri1 a%esteia i se va
mi%*&ra tensiunea1 imprim0n$ spatulei & u*&ară mi*%are vi/rat&rie. Treptat
se emite prelun2 4 oă.
III. P&rnin$ $e la oa. n a%est %aA se pr&%e$eaAă prin $em&nstrarea n
)a'a &2linAii a tre%erii pr&nun'iei $e la oa la oă. Psi-&pe$a2&2ul pr&nun'ă
prelun2 oa tre%0n$ treptat la oă *i atra2e aten'ia %&pilului asupra %ur/ării
lim/ii
tre%0n$%ătre partea
$e la oa lame$iană
oă ap&i asăpalatului.
repr&$u%ă Sesu%%esiv.
%ere %&pilului să repr&$u%ă la )el1
Da%ă nu reu*e*te să mi%*&reAe $istan'a $intre $in'i1 n timp %e pr&nun'ă
oa1 n m&$ me%ani%1 psi-&pe$a2&2ul ri$i%ă lim/a %&pilului. Da%ă nu
%ur/eaAă lim/a1 %u ajut&rul s&n$ei se mpin2e partea anteri&ară a lim/ii
pentru a se realiAa %ur/area %&respunAăt&are.
I,. P&rnin$ $e la v&%ala o&. Se %ere %&pilului să pr&nun'e un o& prelun21
 n timpul emiterii1 me%ani%1 este $ela/ialiAat sunetul.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 86/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

7.9. După emiterea v&%alei oă se tre%e la (Barea1 $i)eren'ierea *i


aut&matiAarea v&%alei oă
7. De)e%tele $e pr&nun'are
. Cel mai )re%vent $e)e%t este pr&nun'area lui ă %a oa sau )&arte
apr&ape $e oa.
CauAaprea
%&/&ară a%estui
mult$e)e%t & %&nstituie
realiA0n$ mi*%area
& $es%-i$ere preamaBilarului in)eri&r
mare a 2urii. %are
%eastă
$es%-i$ere $u%e la & %&/&r0re a lim/ii.
C&re%tarea+
Se )a%e prin apăsarea pe /ăr/ie1 n sus. %est lu%ru nu este su(%ient.
După %e elevul reu*e*te să pr&nun'e %&re%t pe oă1 tre/uie $usă & mun%ă
pentru $i)eren'ierea lui $e oa.
. Pr&nun'area lui oă %a o0.
CauAa+
Mi*%area ne$i)eren'iată a maBilarului in)eri&r %are este prea apr&piat $e %el
superi&r. !im/a este mult apr&piată $e palatul $ur
.
;55
!&2&pe$ie
C&re%tarea+
Se )a%e prin apăsarea pe /ăr/ia elevului n j&s pentru a &/'ine
$es%-i$erea &ptimă1 ap&i se )a% eBer%i'ii $e $i)eren'iere ntre oă *i o0.
C. Pr&nun'area %a oe.
CauAa+
Partea me$iană a lim/ii se ri$i%ă prea mult spre palat n timp %e v0r)ul
lim/ii apasă pe in%isivii in)eri&ri. n a%est %aA se $eplaseaAă spre partea
anteri&ară a %avită'ii /u%ale.
C&re%tarea+
 n )a'a &2linAii se va apăsa %u spatula partea me$iană a lim/ii *i )&arte
u*&r v0r)ul lim/ii. După %e %&pilul pr&nun'ă %&re%t oă1 se )a% eBer%i'ii $e
$i)eren'iere $e oe.
D. Di)t&n2area lui oă.
CauAa+
!ipsa $e %&&r$&nare $intre )&na'ie *i arti%ula'ie.
C&re%tarea+
Se )a%e )&l&sin$ pr&%e$eul emiterii n trei timpi.
E. Pr&nun'area lui oă %a o&.
CauAa+
uAele se r&tunjes% *i lim/a se retra2e pu'in spre vălul palatin1 ast)el %ă
reA&nat&rul /u%al se eBtin$e n )a'ă.
C&re%tarea+
Se )a%e prin $ela/ialiAare. Cu spatula se va a$u%e v0r)ul lim/ii la /aAa
in%isivil&r in)eri&ri.
8. Met&$i%a )&rmării se2mentului v&%ali% simplu o0
8.;. "rt&)&nia

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 87/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

,&%ala o0 este me$iană1 n%-isă1 ner&tunjită. Fre%ven'a n lim/ă este $e


519:k. Din pun%t $e ve$ere a%usti% se situeaAă ntre 9664<>66 A. Fa%e
parte $intre v&%alele 2rave.
rti%ularea n&rmală.
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


;59
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. !im/a &%upă & p&Ai'ie mijl&%ie ntre oi *i ou. ,0r)ul lim/ii se aplea%ă
 n spatele in%isivil&r in)eri&ri )ără să apese pe ei %a la oi. Partea me$iană a
lim/ii este ri$i%ată spre palat. Mar2inile lim/ii atin2 palatul n $reptul
ultimil&r m&lari.
<. uAele sunt $es%-ise )ără să se r&tunjeas%ă. Distan'a $intre ele este
$e : mm.
>. MaBilarul
apr&Bimativ in)eri&r este pu'in %&/&r0t. Distan'a ntre $in'i este $e
< mm.
Per%eperea m&$elului+ sunt per%epute pe %ale viAuală $es%-i$erea 2urii1
$istan'a $intre $in'iW /uAele alun2ite.
Prin eBpl&rare ta%tilă se per%epe vi/rarea %&rAil&r v&%ale.
Şi a%eastă v&%ală este per%epută au$itiv $e %&piii %u resturi $e auA.
Fi2. 7. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea v&%alei 0
8.5. Emiterea v&%alei o0
;. Prin imita'ie. M&$elul este preAentat $e psi-&pe$a2&2 n )a'a &2linAii1
analiA0n$ *i $em&nstr0n$ %&pilului p&Ai'ia tutur&r &r2anel&r arti%ulat&rii1 ap&i
se %ere %&pilului să imite 'inuta %&respunAăt&are. !a un semnal $at se %ere
să ata%e
5. Se v&%ala.
plea%ă $e la pr&nun'ia v&%alei $e /aAă oa. Se pr&nun'ă un oa
prelun21 tre%0n$ treptat $e la oa la o0. După $em&nstrare

;5<
!&2&pe$ie
se %ere %&pilului să imite. Da%ă reu*e*te să imite a%eastă tre%ere1 la un
semnal n%eteaAă )&na'ia răm0n0n$ %u &r2anele arti%ulat&rii n p&Ai'ia
%&respunAăt&are. Relu0n$ )&na'ia $upă %0teva se%un$e va reu*i să imite o0
s%urt.
9. P&rnin$ $e la v&%ala oă. Se plea%ă $e la oă %0n$ este %&re%t

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 88/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pr&nun'at *i este /ine (Bat. C0n$ %&pilul pr&nun'ă un oă prelun2it


psi-&pe$a2&2ul i ri$i%ă me%ani% maBilarul apăs0n$ %u $e2etul su/ /ăr/ie.
După %e se reu*e*te pr&nun'ia lui o01 se )a% eBer%i'ii sistemati%e $e
$i)eren'iere a lui oă $e o0.
<. P&rnin$ $e la oi1 %0n$ oi este %&ns&li$at n pr&nun'ia %&pilului. n timp
%e pr&nun'ă
a%easta să sei1 %u un %ătre
retra2ă /ă' su/'ire
parteaseme$iană
mpin2eapartea anteri&ară
%avită'ii a lim/ii
/u%ale. După %e %a
%&pilul reu*e*te să pr&nun'e o0 se )a% eBer%i'ii $i)eren'iere a lui o0 $e oi.
>. Se plea%ă $e la ou. n timp %e %&pilul pr&nun'ă ou1 n m&$ me%ani% se
pr&v&a%ă $ela/ialiAarea. n m&$ reVeB lim/a se $eplaseaAă $in partea
p&steri&ară %ătre partea me$iană a %avită'ii /u%ale.
8.9. După %e se pr&nun'ă %&re%t v&%ala o01 se $u%e & a%tivitate
sistemati%ă *i $e $urată pentru (Barea1 $i)eren'ierea *i aut&matiAarea
a%estei v&%ale *i se )a% eBer%i'ii $e pr&nun'ie iA&lată n %uvinte *i pr&p&Ai'ii.
o0 apare )re%vent n lim/a r&m0nă n p&Ai'ia ini'ială a %uvintel&r. pare n
%uvinte n spe%ial urmat $e om *i on
.
Capit&lul :
MET"DIC F"RMĂRII DEPRINDERI!"R
DE PR"NUNLIE  C"NS"NE!"R
3
;. Intr&$u%ere
Sunetul emis este m&$elat n %avită'ile superi&are. Pr&%esul $e pr&nun'ie
impli%ă *i %&mp&nentele m&/ile ale aparatului )&n&arti%ulat&r+ /uAele1 lim/a1
văl palatin $ar intervin *i %avită'ile reA&nat&are %are4*i s%-im/ă v&lumul *i
)&rma.
!a %&piii=tul/urări
 n 2eneral %u tul/urări $e pr&nun'ie
$e pr&nun'ie estesau
iA&late a)e%tată inteli2i/ilitatea
n %a$rul un&r ta/l&uripr&nun'iei
mai
%&mpleBe+ $iAartrii1 sin$r&m $e ne$eAv&ltare a lim/ajului1 $e(%ien'e $e auA?
*i $e asemenea este a)e%tat *i tim/rul sunetel&r. ,&%alele se pr&nun'ă mai
u*&r *i $eprin$erile $e pr&nun'ie ale l&r sunt mai u*&r $e %&nstituit $e%0t
$eprin$erile $e pr&nun'ie ale %&ns&anel&r.
5. De)e%te $e pr&nun'ie a %&ns&anel&r
 n %eea %e prive*te %&ns&anele1 n pr&nun'ia %&piil&r surAi se nt0lnes% 764
7>k %&ns&ane pr&nun'ate $e)e%tu&sW n -ip&a%uAii $e 2ra$ III 4 <6k
%&ns&ane pr&nun'ate $e)e%tu&sW -ip&a%uAie $e 2ra$ II 4 96kW -ip&a%uAie $e
2ra$ul I 4 ;64;;k.
EBistă $&uă*imari
)&n&l&2i%e %ate2&rii $eDe)e%tele
antr&p&)&ni%e. $e)e%te nt0lnite n viAeaAă
)&n&l&2i%e pr&nun'ia %&ns&anel&r+
in$i%ii $i)eren'iali ai
)&nemel&r1 %eea %e $etermină %&n)uAiile %are apar n emisie *i au$i'ia l&r.
De)e%tele antr&p&)&ni%
e
;5:
!&2&pe$ie

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 89/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

viAeaAă tul/urări la nivelul in$i%at&ril&r inte2rali ai )&nemel&r. %eastă


tul/urare este mai 2ravă ntru%0t )a%e imp&si/ilă i$enti(%area )&nemel&r. n
pr&nun'ia %&ns&anel&r1 7647<k sunt $e)e%te )&n&l&2i%e.
Men'i&năm prin%ipalele $e)e%te $e pr&nun'ie ale %&ns&anel&r+
X EB%lu$erea sau $iminuarea )&neti%ă =$es&n&riAarea? st)el
&%lusivele s&n&re
op1 ot1 o%. o/1 o$1
Fri%ativele o21 ov1
s&n&re sunt oA
su/stituite %u %&resp&n$entele
sunt nl&%uite %u o)1 o*1 osWl&r sur$e
a)ri%ata1
2%u
%. Des&n&riAarea s&n&rel&r este unul $intre %ele mai )re%vente $e)e%te n
pr&nun'ia %&ns&anel&r.
X S&n&riAarea %&ns&anel&r &m&r2ani%e sur$e. CauAa prin%ipală a a%estui
pr&%es $e s&n&riAare l %&nstituie preAen'a unui me$iu )&neti% s&n&r1
me$iu n %are %&ns&ana sur$ă se s&n&riAeaAă *i ea.
X Şter2erea %ara%terului $e nmuiere a pr&nun'iei un&r %&ns&ane. Se p&ate
&/serva la pr&nun'area un&r )&rme $e plural+ p&m 4 p&miW r&/ 4 r&/i.
X Su/stituirea unei %&ns&ane %u alta asemănăt&are %a m&$ $e arti%ulare.
EBemplu+ nl&%uirea
X Su/stituirea ntre ele a%u
unei %&ns&ane %&ns&anel&r
alta $i)erită&%lusive+
%a m&$ $e%1 p.arti%ulare.
C&ns&anele &%lusive sunt nl&%uite %u %&ns&ane )ri%ative sau unele
)ri%ative sunt nl&%uite %u &%lusive. De eBemplu+ o) %u ot.
X Su/stituirea unei %&ns&ane %u & v&%ală. De eBemplu %&ns&ana ov %u
v&%ala ou. pare %0n$ %&pilul r&tunje*te /uAele. lte su/stituiri+ om %u
o *i oj %u oi.
X Su/stituirea unei %&ns&ane %u un sunet nearti%ulat.
Se nt0lnes% %aAuri $e %&pii n %are pr&nun'ia este n at0t $e $e)e%tu&asă
 n%0t as%ultăt&rii nu p&t n%a$ra sunetele auAite n ni%i & 2rupă $e sunete
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;57
 n %ate2&ria $e)e%tel&r antr&p&)&ni%e sunt %uprinse a%ele
$e)e%te $e pr&nun'ie %are nu mai permit $istin2erea unui anumit
sunet1 a%esta (in$ nl&%uit %u & v&%ală sau %u un sunet
nearti%ulat. Fre%venta a%est&r $e)e%te este mai mi%ă $e%0t a %el&r 3
)&n&l&2i%e.
9. Se2mentul %&ns&nanti% simplu op
9.;. "rt&)&nia
p este & %&ns&ană &%lusivă1 $upă m&$ul $e arti%ulareW /ila/ială1 $upă
l&%ul $e arti%ulareW a)&nă1 $upă parti%iparea %&rAil&r v&%ale. M&$ul $e
pr&$u%ere+
;. C&rAile v&%ale sunt $epărtate.
5. ,ălul palatin ri$i%at.
9. !im/a n pr&nun'ia iA&lată in$i)erentă1 n pr&nun'ia sila/el&r lim/a are
p&Ai'ia v&%alei %are urmeaAă.
Distan'a verti%ală ntre $in'i $epin$e $e v&%ala %are urmeaAă.
<. uAele sunt alipite1 pr&$u%0n$ & &%luAie t&tală1 ap&i prin n$epărtare

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 90/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

se eli/ereaAă aerul %u eBpl&Aie.


9.5. Per%eperea m&$elului
C&pilul ve$e /uAele alipite. P&t ( viAualiAate *i reAultatele eBpl&Aiei+ $a%ă
se pun pe m0nă /u%ă'ele $e -0rtie1 a%estea v&r ( mpră*tiate $at&rită
eliminării aerului %0n$ se pr&$u%e eBpli&Aia. Da%ă se pune m0na n )a'a 2urii1
se simt
C&piiieBpl&Aia *i %alită'ile
%u resturi $e auA p&t termi%e ale *ijetului
per%epe eBpirat&r.
pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
9.9. Emiterea
Maj&ritatea spe%iali*til&r n terapia tul/urăril&r $e lim/aj pr&pun emiterea
%&ns&anei p n sila/a opa
.
;58
!&2&pe$ie
C&pilul nu tre/uie să str0n2ă prea mult /uAele. Se atra2e aten'ia %a
eBpl&Aia
2reu v&r să nu (e preaC&pilul
( nlăturate. puterni%ă1
pune&ri%e eBa2erare
& m0nă $u%e terapeutului
n )a'a 2urii la $e)e%te %are %u a
pentru
per%epe eBpl&Aia suVului iar %u %ealaltă m0nă %&ntr&leaAă a/sen'a vi/ra'iil&r
%&rAil&r v&%ale. p&i se %ere %&pilului să pună m0na n )a'a 2urii sale *i să
repr&$u%ă eBpl&Aia. Se insistă asupra $es%-i$erii me$iane. Se %ere %&pilului
să pr&nun'e $e mai multe &ri op. După %e pr&nun'ă %&re%t op1 p1 p se tre%e
la intr&$u%erea n sila/e1 la (Barea *i aut&matiAarea pe /aAă $e eBer%i'ii
sistemati%e.
9.<. De)e%te $e pr&nun'ie ale %&ns&anei p *i %&re%tarea l&r
. S&n&riAarea lui op1 pr&nun'area lui %a o/.
CauAa+ C&rAile v&%ale se apr&pie *i vi/reaAă.
C&re%tarea+=o/
$i)eren'ierea n a%est %aAunsesunet
nu este )a%e (Barea
$i(%il $elui&/'inut?.
o/1 ap&i %&ns&li$area *i
După %e o/ a )&st (Bat1 se tre%e la emiterea lui op1 pe /aAa pr&%e$eel&r
%un&s%ute =$es%rise la )&rmarea $eprin$eril&r $e pr&nun'ie a v&%alel&r?1
urmărin$ %a prin eBer%i'ii sistemati%e să se $i)eren'ieAe op $e o/.
. Pr&nun'area lui p %a & siVantă la/ială.
CauAa+ n l&% $e eBpl&Aia pre%isă1 reAultă un suVat printre /uAele sla/
 n%-ise1 un )el $e o) /ila/ial.
C&re%tarea+ Se atra2e aten'ia %&pilului asupra str0n2erii /uAel&r *i
realiAării &%luAiei. Psi-&pe$a2&2ul pr&nun'ă rapi$1 n su%%esiune op1 se
per%ep eBpl&Aiile *i se %ere %&pilului să le imite. Se $em&nstreaAă & eBpl&Aie
%&re%tă *i &Da%ă
m&$elului. pr&nun'ie siVantăse*i alipes%
nu reu*e*te se atra2e
%u aten'ia
$e2eteleasupra
/uAeleimitării %&re%te a
%&pilului.
C. Pr&nun'area )&arte sla/ă =eBpl&Aia sla/ă?.
CauAa+ Presiunea aerului /u%al este insu(%ientă
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;5

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 91/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&re%tarea+ Se s&li%ită %&pilului să inspire *i să repr&$u%ă suVul eBpl&Aiv


pe %are tre/uie să4l per%eapă pe m0nă.
D. Se nt0mplă %a %&pilul să pr&nun'e pa1 pe.
CauAa+ !im/a intră n %&nta%t %u in%isivii sau %u palatul *i se $eta*eaAă n
m&mentul $etentei.
C&re%tarea+
lipe*te /uAele *iSeast)el
%ere să
%&pilului să 'ină
pr&nun'e+ opa1lim/a pe plan*eul
pa1 pa1 /u%allim/a
sau se apasă n timp
%u %e
spatula n timpul pr&nun'iei.
<1 Se2mentul %&ns&nanti% simplu o/
<.;. "rt&)&nia
C&ns&ana / este+ &%lusivă1 $upă m&$ul $e arti%ulareW /ila/ială1 $upă
l&%ul $e arti%ulareW s&n&ră1 $upă p&Ai'ia *i vi/rarea %&ar$el&r v&%ale.

Fi2. ;. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea %&ns&anei /


M&$ul $e pr&$u%ere al %&ns&anei+
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă 4 / are %ara%ter s&n&r.
5. "%lusivele n 2eneral se pr&nun'ă pe $etentă pentru %ă ele sunt
sunete m&mentane1 o/1 la )el %a t&ate %elelalte &%lusive se realiAeaAă pe
a%est m&ment al $estin$erii. ,i/rarea %&rAil&r v&%ale tre/uie să apară
 naintea pr&$u%erii eBpl&Aiei1 nainte %a

;96
!&2&pe$ie
&r2anele )&nat&rii să trea%ă spre repaus. Tre/uie să se realiAeAe & 'inută
s&n&ră mai nt0i *i numai $upă a%eea să se pr&$u%ă eBpl&Aia. %eastă 'inută
s%urtă s&n&ră nu se realiAeaAă $e %ătre unii %&pii.
9. !im/a n pr&nun'ia iA&lată are & p&Ai'ie in$i)erentă. n pr&nun'ialui /
 n sila/e1 lim/a ia p&Ai'ia v&%alel&r %are urmeaAă.
<. uAele se arti%uleaAă la )el %a la op. Presiunea /uAel&r este mai sla/ă
$e%0t
>. la op1 apăsarea
Distan'a lim/ii pe
$intre in%isivi alve&le$eeste
$epin$e maiurmăt&are.
v&%ala mi%ă.
<.5. Per%eperea m&$elului $e %ătre %&pil
,iAual este per%epută p&Ai'ia /uAel&rW mi*%area $e $eAlipire /rus%ă a
/uAel&r n timpul eBpl&Aiei.
 Ta%til4 vi/ratil1 %&pilul simte pe supra)a'a m0inii %urentul $e aer %are este
mai sla/ %a la op. Se p&ate sim'i vi/rarea %&rAil&r v&%ale la nivelul pieptului
*i larin2elui.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 92/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
<.9. Emiterea
I. n %aAurile %ele mai simple %&ns&ana o/ este pr&$usă prin imita'ie. n
)a'a &2linAii se pr&nun'ă o/ iA&latW %&pilul intuie*te vi/rarea %&rAil&r v&%ale
%u m0na
p&i sepe%ere
larin2ele sausă
%&pilului perepr&$u%ă
&/rajii l&2&pe$ului.
m&$elul intuit. nainte $e a pr&nun'ia
lui o/ iA&lat1 psi-&pe$a2&2ul tre/uie să )a%ă eBer%i'ii pentru realiAarea
'inutei s&n&re %u /uAele n &%luAie. Numai %0n$ reu*e*te a%eastă 'inută
s&n&ră psi-&pe$a2&2ul p&ate a/&r$a emiterea lui o/.
II. Se ia 'inuta %&respunAăt&are lui op1 %u /uAele str0nse1 inspir pe nas1
se pun n vi/rare %&rAile v&%ale s%&'0n$ un sunet asemănăt&r %u %el al
p&rum/eil&r =este un pr&%e$eu e(%ient?
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;9;
 n pra%ti%ă1 pentru realiAarea vi/ra'iil&r %&ar$el&r v&%ale se )&l&se*te
pr&%e$eul emiterii unei %&ns&ane le2ate $e & v&%ală =emitere sila/i%ă?.
Pr&%e$eul s&n&r %&nstă n pr&nun'ia lui / ntre $&uă v&%ale+ oa/a =%&ar$ele
v&%ale se men'in n vi/ra'ie *i n timpul pr&nun'iei lui o/?. Se tre%e la
pr&nun'ia sila/ei inverse+ oa/W ap&i la pr&nun'ia iA&lată a lui o/ *i ulteri&r se
pr&nun'ă sila/a $ire%tă+ o/a. !a )el se pr&%e$eaAă pentru le2area %&ns&anei
/$e oe *i o&1 et%.
III. n %aAurile mai $i(%ile1 %0n$ a%est pr&%e$eu nu $ă reAultate se in$i%ă
pr&%e$eul $erivării $in %&ns&ana ov. C&pilul este pus să suVe aerul printre
/uAe nen%&r$ate. !a suVat1 n etapa a $&ua se a$au2ă v&%ea *i reAultă un
sunet /ila/ial
larin2elui. a %ărui
Ultimul s&n&ritate
m&ment este p&ate ( per%epută
n%-i$erea prin eBpl&rarea
*i ap&i $es%-i$erea ta%tilă a
/uAel&r.
I,. n emiterea lui o/ se p&ate )&l&si pr&%e$eul anal&2iei. Da%ă sunt
pr&nun'ate %&re%t %&ns&anele ov *i o)1 se )a% eBer%i'ii $e pr&nun'ie n %are
se alterneaAă o) *i ov %u op *i o/ (e prin emiterea l&r iA&lată (e prin
emitere n sila/e1 $e eBemplu+ )a4vaW pa4/a. p&i se )a%e (Barea1
$i)eren'ierea *i aut&matiAarea lui o/.
<.<. De)e%te $e pr&nun'ie+
. Pr&nun'ia sunetului op n l&% $e o/.
CauAa+ Nevi/rarea %&rAil&r v&%ale.
C&re%tarea+ EBer%i'ii pentru 'inută s&n&ră *i $iminuarea presiunii /uAel&r.
Se p&ate )&l&si *i pr&%e$eul $es%ris mai sus n %are se p&rne*te $e la ov
/ila/ial.
. Pr&nun'ă o&/ n l&% $e o/.
CauAa+ C&rAile v&%ale vi/reaAă nainte $e realiAarea &%luAiei.
C&re%tarea+ Se )a%e prin $em&nstrarea p&Ai'iei %&re%te a /uAel&r nainte
$e vi/rarea %&rAil&r v&%ale.
C. Pr&nun'ă om/ n l&% $e o/
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 93/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;95
!&2&pe$ie
CauAa+ ,ălul palatin este %&/&r0t n timpul 'inutei1 %0n$ %&pilul realiAeaAă
&%luAia. In timpul 'inutei se au$e un om.
C&re%tarea+
ap&i !a n%eput
la un semnal & 'inută se %ere )&arte
s&n&ră %&pilului să realiAeAe
s%urtă & 'inută
*i & $etentă )&rtemută1 a)&nă1
pe %are să &
p&ată per%epe pe $&sul palmei. %eastă $etentă )&rte atra2e $upă sine
 n%-i$erea %ăil&r naAale.
lt pr&%e$eu %&nstă n pr&nun'area su%%esivă a lui o/+ o/1 /1 /1 situa'ie
 n %are %&pilul nu mai are timp să4l mai inter%aleAe pe om. n %aAuri re/ele
se re%ur2e la &/turarea narinel&r =%u %leme sau se str0n2 nările %u $e2etele?.
D. Pr&nun'ă om n l&% $e o/.
CauAa+ ,ălul palatin este insu(%ient ri$i%at.
C&re%tare+
;. Se %ere %&pilului să pr&nun'e alternativ op1 / sau opa1 /a %u
per%eperea eBpl&Aiei.
5. EBer%i'iile $e pr&nun'ie su%%esivă a lui o/ se p&t $&ve$i ine(%iente. n
a%est %aA se $em&nstreaAă %ă n timpul pr&nun'iei lui o/ nu eBistă vi/ra'ii
naAale.
E. Pr&nun'ă o/ %u &/rajii umVa'i.
CauAa+ "/rajii se umVă puterni% nu numai n peri&a$a emiterii %i *i
ulteri&r1 $e&are%e nsu*i psi-&pe$a2&2ul )&l&se*te pr&nun'ia %u &/rajii
umVa'i1 pentru a4; ajuta pe %&pil să $i)eren'ieAe pe op $e o/.
C&re%tarea+ se in$i%ă pr&nun'ia sila/ei o/a1su%%esiv1 n )a'a &2linAii %u
m0inile pe &/raji.
>. Se2mentul %&ns&nanti% simplu ot
>.;. "rt&)&nia
C&ns&ana t este+ &%lusivă1 $upă m&$ul $e arti%ulareW alve&lară sau $entală1
$upă l&%ul $e arti%ulareW sur$ă1 $upă parti%iparea %&rAil&r v&%ale
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;99

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 94/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. 5. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea %&ns&anei t


Fi2. 9. Se%'iune sa2itală prin %avitatea /u%ală n pr&nun'ia %&ns&anel&r t1 $
M&$ul $e pr&$u%ere+
;. C&rAile v&%ale sunt $epărtate lăs0n$ li/eră tre%erea aerului.
5. ,ălul palatin este ri$i%at1 n%-iA0n$ %ăile naAale.
9. !im/a realiAeaAă & &%luAie t&tală n spatele in%isivil&r superi&ri intr0n$
 n %&nta%t %u ar%a$a $entară superi&ară pe t&ată p&r'iunea anteri&ară.
<. uAelennusila/e1
 n pr&nun'ia j&a%ă /uAele
un r&l n
iaupr&nun'ia iA&lată1%are
p&Ai'ia v&%alei p&Ai'ia l&r (in$
urmeaAă1 in$i)erentă.
ast)el n timp
%e pr&nun'ăm pe ot $in sila/a ot& /uAele se r&tunjes% pentru o& n%ă $in
timpul pr&nun'iei lui ot.

Fi2. <. P&Ai'ia /uAel&r la emiterea %&ns&anel&r t1 $


>.5. Per%eperea m&$elului $e %ătre elev
,iAual se p&ate per%epe p&Ai'ia lim/iiW $a%ă )a'a psi-&pe4 $a2&2ului este
luminată *i 2ura este $es%-isă1 se &/servă p&Ai'ia /uAel&r *i $es%-i$erea
2urii
.
;9<
!&2&pe$ie
 Ta%til4vi/ratil %&pilul simte pe palmă eBpl&Aia aerului. Cu m0na pe larin2e
p&ate %&nstata a/sen'a vi/ra'iil&r.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
>.9. Emiterea
a. Prin imita'ie psi-&pe$a2&2ul $em&nstreaAă n )a'a &2linAii p&Ai'ia
&r2anel&r arti%ulat&rii1 eBpl&Aia. După %e a%esta repetă $e %0teva &ri1 %ere
%&pilului să4l imite. De re2ulă1 a%eastă %&ns&ană este pr&nun'ată relativ u*&r.
/. Prin anal&2ie se pr&nun'ă nt0i op ap&i t sau opa1 ta $em&nstr0n$
eBpl&Aia. După %e %&pilul reu*e*te să pr&nun'e un ot %&re%t1 se tre%e la
(Bare1 $i)eren'iere *i aut&matiAare a sunetului t1 a%esta pr&nun'0n$u4se n
sila/e1 %uvinte *i pr&p&Ai'ii.
Imp&rtant este să se realiAeAe & /ună &%luAie. Pentru a%easta este e(%ient

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 95/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pr&%e$eul $e a $em&nstra %&pilului l&%ul un$e tre/uie să sta/ileas%ă


%&nta%tul $intre lim/ă *i ar%a$a $entară. %easta se p&ate )a%e %u ajut&rul
unui /e'i*&r %are Ia %ap are un $&p $e vată m/i/at ntr4& s&lu'ie ră%&rit&are.
Cu a%eastă s&lu'ie se in$i%ă pre%is l&%ul =apă $e 2ură?.
>.<. De)e%te $e pr&nun'ie+
. Pr&nun'ia
CauAa+ lui%&rAil&r
,i/rarea o$ n l&% $e ot.
v&%ale.
C&re%tarea+ n a%est %aA se lu%reaAă pe %&ns&ana o$ *i $upă (Barea
a%esteia se tre%e la ot.
. Pr&nun'ia lui o; n l&% $e ot.
CauAa+ C&nta%tul lin2&4palatal nu este su(%ient1 iar %&rAile v&%ale vi/reaAă
*i reAultă o;.
C. Da%ă lim/a )a%e %&nta%t %u palatul1 ot se nm&aie $evenin$ oti
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;9>

Fi2. >. Palat&2rama %&ns&anel&r t1 $


:. Se2mentul %&ns&nanti% simplu o$
:.;.
C&ns&ana "rt&)&nia
$ este+ &%lusivă1 alve&lară1 s&n&ră.
Pr&nun'ia %&re%tă 3
;. C&rAile v&%ale apr&piate vi/reaAă n timpul păr'ii (nale a tinutei1
realiA0n$ & tinută s&n&ră.
5. ,ălul palatin este ri$i%at n%-iA0n$ %ăile naAale.
9. !im/a sta/ile*te & &%luAie t&tală1 ri$i%0n$u4se n spatele in%isivil&r
in)eri&ri.
<. uAele au p&Ai'ie in$i)erentă n pr&nun'ia iA&lată1 iar n pr&nun'ia n
sila/e au p&Ai'ia v&%alei %are i urmeaAă lui $.

Fi2. :. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea %&ns&anei

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 96/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 97/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Pr&nun'ia %&re%tă+
3
;. C&rAile v&%ale sunt $epărtate lăs0n$ li/eră tre%erea aerului.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. !im/a este %ur/ată realiA0n$ & &%luAie t&tală n re2iunea velară.
<. uAele
%uvintel&r1 nu j&a%ă
/uAele un r&l v&%alei
iau p&Ai'ia imp&rtant1 t&tu*i n pr&nun'ia sila/el&r sau
%e urmeaAă.
>. Distan'a $intre lim/ă *i palat $e%i *i 2ra$ul $e $es%-i$ere a 2urii sunt
$eterminate $e $es%-i$erea v&%alei %are %&ns&anei % n pr&nun'ia sila/el&r.

Fi2. 7. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea %&ns&anei


%
;98
!&2&pe$ie
7.5. Per%eperea m&$elului $e %ătre %&pil
,iAual1 nu p&ate per%epută p&Ai'ia lim/ii1 numai $a%ă psi-&pe$a2&2ul
$es%-i$e lar2 2ura pentru a $em&nstra &%luAia.
In %itirea la/ială o% nu este per%eput $e&are%e l&%ul $e arti%ula'ie este n
re2iunea a IlI4a $e arti%ula'ie1 partea velară.
 Ta%til1 se resturi
C&piii %u simte eBpl&Aia aerului
$e auA p&t pe palmă.
per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
7.9. Emiterea
;. Pe /aAa imita'iei $ire%te1 n )a'a &2linAii psi-&pe$a2&2ul $em&nstreaAă
eBpl&Aia aerului Ia pr&$u%erea lui %1 %u 2ura lar2 $es%-isă *i /ine luminată
iar %&pilul intuie*te p&Ai'ia lim/ii *i a/sen'a vi/ra'iil&r larin2elui. p&i se %ere
%&pilului să repr&$u%ă.
5. Prin anal&2ie1 se pr&nun'ă %u %&pilul op1 ap&i opaW ap&i ot *i otaW o%
*i o%a. Psi-&pe$a2&2ul arată %ă este a%ela*i lu%ru numai %ă &%luAia se
pr&$u%e la op la nivelul /uAel&r iar la ot se pr&$u%e la nivel $ental.
9. Emiterea p&rnin$ $e la ot =met&$a $erivării?. C&pilul pr&nun'ă ot1
psi-&pe$a2&2ul1 %u & spatulă1 mpin2e lim/a pu'in nap&i1 se &/'ine un ot
 nmuiat pr&nun'at %a un oti1 se mpin2e *i mai mult lim/a *i reAultă o%
 nmuiat 4 o%-i. Da%ă se apasă mai mult reAultă o%. "$ată emis o%1 a%esta
nu se pier$e1 $e*i se &/'ine 2reu1 are ten$in'a să se (BeAe $estul $e u*&r.
După emitere se tre%e la %&ns&li$area1 $i)eren'ierea *i aut&matiAarea lui %.
7.<. De)e%te $e pr&nun'ie+
. Unul $intre $e)e%te %&nstă n pr&nun'ia lui o2 n l&% $e o% 4

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 98/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

s&n&riAare. In a%est %aA se (BeaAă o2 *i se lasă o%pe mai t0rAiu.


. Un alt $e)e%t este $eterminat $e p&Ai'ia 2re*ită a lim/ii. Da%ă &%luAia
nu este su(%ientă *i aerul se stre%&ară ntre palat *i lim/ă1 se au$e un o%
)ri%ativ asemănăt&r %u o-
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;9
C&re%tarea+ Cu ajut&rul s&n$ei l&2&pe$i%e se in$i%ă l&%ul un$e tre/uie să
se realiAeAe &%luAia =se atin2e l&%ul %u s&lu'ie %u e)e%t ră%&rit&r?.
C. Un alt $e)e%t1 $at t&t $e p&Ai'ia lim/ii1 apare $a%ă tensiunea
mus%ulară este sla/ă *i aerul nvin2e u*&r &%luAia1 $rept urmare apare un o%
)&arte sla/. n a%est %aA se lu%reaAă pentru realiAarea unei &%luAii %&re%te.
D. "%luAia p&ate ( )&arte puterni%ă *i eBpl&Aia are & %ara%teristi%ă
a%usti%ă neplă%ută =A2&m&t similar %u %el pr&$us la $es)un$area unei sti%le?.
C&re%tarea+ Pr&nun'area repetată a unei sila/e $ire%te+ o%a1 %a1 %a.
C&pilul
sar%inii este
$e a )&r'at să $iminueAe
pr&nun'a sila/ele ntensiunea lim/ii pentru a putea )a%e )a'ă
m&$ repetat.
E. oC nmuiat1 pr&nun'at o%-i.
CauAa+ C&nta%tul lin2u& 4 palatal se )a%e n A&na me$i&4 palatală. n a%est
%aA reAultă un o% nmuiat.
C&re%tarea se )a%e prin mpin2erea lim/ii %ătre partea velară1 mi%*&r0n$
%&nta%tul lin2u&4palatal. Se eBerseaAă o% n %&m/ina'ie v&%ali%ă+ o%&
=pentru %ă *i la o& lim/a are p&Ai'ie velară?1 ap&i+ o&%1 o&%&.
8. Se2mentul %&ns&nanti% simplu 2
8.;. "rt&)&nia
C&ns&ana 2 este+ &%lusivă $upă m&$ul $e arti%ulareW velară $upă l&%ul
$e Pr&nun'ia
arti%ulareW%&re%tă+
s&n&ră $upă vi/rarea %&rAil&r v&%ale.
3
;. C&rAile v&%ale sunt apr&piate. ,i/reaAă nainte $e a se pr&$u%e &%luAia1
a$i%ă n ultima parte a 'inutei =%a la o$?.
5. ,ălul palatin este ri$i%at *i n%-i$e %avitatea naAală.
9. !im/a realiAeaAă &%luAia n partea velară
.
;<6
!&2&pe$ie
<. uAele
p&Ai'ia v&%aleisunt $istan'ate
%e urmeaAă n pr&nun'ia
%&ns&anei 2. iA&lată1 iar n pr&nun'ia sila/i%ă iau
>. Des%-i$erea 2urii este $eterminată $e v&%ala %are urmeaAă
%&ns&anei.

qX
91

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 99/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. 8. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea %&ns&anei 2


8.5. Per%eperea m&$elului
Pentru a%eastă %&ns&ană este 2reu $e per%eput.
,iAual se &/servă p&Ai'ia lim/ii numai $a%ă psi-&pe$a2&2ul $es%-i$e lar2
2ura *i $a%ă a%easta este luminată.
 Ta%til se simte eBpl&Aia pe $&sul m0inii *i sunt per%epute vi/ra'iile %&rAil&r
v&%ale 'in0n$ m0na pe larin2e.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
8.9. Emiterea
;. Prin imita'ie. P&rnin$ $e la o%1 psi-&pe$a2&2ul $em&nstreaAă n )a'a
&2linAii %ă n timpul pr&nun'iei lui o21 &r2anele arti%ulat&rii au a%eea*i
p&Ai'ie %a la o%1 n plus vi/reaAă %&rAile v&%ale. Psi-&pe$a2&2ul %ere
%&pilului să repr&$u%ă sunetul. Repr&$u%erea %&re%tă la & primă n%er%are se
 nt0lne*te rar. Pentru & emitere %&re%tă tre/uie să eBe%ute numer&ase
eBer%i'ii $e realiAare a 'inutei s&n&re. Se re%&man$ă %a numai $upă %e
reu*e*te a%este eBer%i'ii să se trea%ă la emiterea lui o2
.

Met&$a
;<; )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
5. Prin anal&2ie. Se emit pere%-ile $e sunete op4/1 ot4$1 o%4 21 $upă
%are se n%ear%ă repr&$u%erea unui o2 n&rmal. %est pr&%e$eu p&ate (
apli%at prin utiliAarea un&r pere%-i $e sila/e+ opa4/aW ota4$aW o%a42a.
Ca variantă se re%&man$ă pr&nun'area su%%esivă op1 p1 pW /1 /1 /1 %1 %1 %1
21 21 2.
Se re%&man$ă %&pilului să eBerseAe ap&i *i pr&nun'ia %&ns&anei ntre
v&%ale. De eBemplu+ ntre $&uă v&%ale o&+ o&2&. !a pr&nun'ia lui o& lim/a
este $e asemenea retrasă n partea velară $e%i va ( )av&riAată pr&nun'ia
următ&arel&r 2rupări %&ns&ane4v&%ale+ o&2 o2&W o&2&W la )el se pr&%e$eaAă
*i %u sila/e n %are %&ns&ana 2 este %&m/inată %u v&%ala ou+ ou2u 4 2u
4u2. După emitere se tre%e la (Bare *i aut&matiAare.
8.<. De)e%te $e pr&nun'ie+
. Pr&nun'ia lui o% n l&% $e o2.
CauAa+ Des&n&riAarea.
C&re%tarea+ Se )a% eBer%i'ii pentru realiAarea unei 'inute s&n&re.
. Pr&nun'ă on2.
CauAa+ n e)&rtul $e a realiAa 'inuta s&n&ră1 se lasă vălul palatin să

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 100/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&/&are *i reAultă un on velar. C0n$ se pr&$u%e eBpl&Aia se ri$i%ă vălul *i


apare o2.
C&re%tarea+ se )a%e prin intr&$u%erea lui o2 ntre $&uă v&%ale o&2& 4 u2u.
Da%ă a%est pr&%e$eu nu $ă reAultate1 se re%ur2e la pr&%e$eul me%ani%1
eventual prin str0n2erea %u m0na a năril&r %&pilului.
C. Se nt0mplă
C&re%tarea %a prin
se )a%e &%luAia să nu (e lim/ii
mpin2erea t&tală1*i apare un o2l&%ului
n%-i$erea )ri%ativ.
$e arti%ula'ie. 4X
3
D. Pr&nun'ia unui o2 nmuiat.
CauAa+ Spa'iul lin2u&4palatal este mult lăr2it1 $in spate n )a'ă1 )apt %are
$etermină nmuierea sunetului
.
;<5
!&2&pe$ie
C&re%tarea+
pr&nun'ă %&re%tno2.
a%est %aA lim/a se mpin2e nap&i p0nă %0n$ %&pilul
. Se2mentul %&ns&nanti% simplu )
.;. "rt&)&nia
C&ns&ana ) este+ )ri%ativă1 $upă m&$ul $e arti%ulareW la/i&$entală1 $upă
l&%ul $e arti%ulareW sur$ă1 $in %auAa a/sen'ei vi/ra'iei %&rAil&r v&%ale.
r
Pr&nun'ia %&re%tă+
;. C&rAile v&%ale sunt n$epărtate.
5. ,ălul palatin este ri$i%at *i n%-i$e %avitatea naAală.
9. !im/a este n p&Ai'ie $e repaus.
<. in%isivil&r
uAa $e j&s se ntin$e peste $in'ii in)eri&ri *i atin2e u*&r mar2inile
superi&ri.
>. uAa $e sus este li/eră sau )&arte u*&r pr&eminată.
:. Un$a $e aer se )rea%ă $e mar2inile $in'il&r $e sus *i a /uAei $e j&s1
pr&$u%0n$ A2&m&tul )ri%ativ.

Fi2. . P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea %&ns&anei ) 


Fi2. ;6. Se%'iune sa2itală prin %avitatea /u%ală n pr&nun'ia %ns&anel&r ) v
.5. Per%eperea m&$elului C&ns&ana ) este u*&r $e per%eput.
,iAual se per%epe p&Ai'ia in%isivil&r superi&ri $easupra /uAei in)eri&are
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 101/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 102/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 103/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

sunetului %are4; $i)eren'iaAă $e %ara%terul &%lusiv. Se p&ate )&l&si *i un


pr&%e$eu me%ani%1 realiA0n$ %&nstri%'ia prin amplasarea unei s&n$e
l&2&pe$i%e
.

;<:
!&2&pe$ie
E. Pr&nun'ia lui v %a ou.
CauAa+ C&pilul apr&pie /uAele $epărt0n$u4le $e $in'i *i r&tunjin$u4le. In
a%est %aA *an'ul prin %are se s%ur2e aerul seamănă %u %el al lui ou.
C&re%tarea se )a%e %u ajut&rul mijl&a%el&r me%ani%e+ se apăsă /uAa
in)eri&ară spre interi&rast)el să (e p&Ai'i&nată su/ in%isivii superi&ri *i %u
ajut&rul spatulei se asi2ură p&Ai'ia %&respunAăt&are a lim/ii.
;;. Se2mentul %&ns&nanti% simplu s
;;.;. "rt&)&nia
C&ns&ana s este+ siVantă1 $entală1 anter&lin2uală1
%&nstri%tivă1
Pr&nun'ia sur$ă.
%&re%tă+
r
;. C&rAile v&%ale sunt n$epărtate1 2l&ta este $es%-isă1 aerul su/2l&ti%
iese li/er.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. ,0r)ul lim/ii se 2ăse*te apr&ape $e alve&lele in%isivil&r in)eri&ri =sau
superi&ri?. Partea anteri&ară a lim/ii se ri$i%ă %ătre palatul $ur %u %are
realiAeaAă un *an' )&arte n2ust n partea anteri&ară a %avită'ii anteri&are.
!im/a1 %are se ri$i%ă1 are )&rma unui j2-ea/ pe %are se s%ur2e aerul $0n$
%ara%terul )ri%ativ spe%i(% sunetului os. Pr&nun'ia lui os1 $e%i1 presupune un
anumit t&nus alntre
<. Distan'a lim/ii.
$in'i este mi%ă1 maBilarul in)eri&r se ri$i%ă
>. uAele sunt ntinse1 %&n(2ura'ia este apr&piată $e %ea ne%esară
pr&nun'iei v&%alei oi. P&Ai'ia /uAel&r variaAă n pr&nun'ia sila/i%ă $epinA0n$
$e v&%ala %are urmeaAă. etul $e aer eBpirat&r este eliminat pe & $ire%'ie
&/li%ă1 $e sus n j&s1 se %&n%entreaAă pe un anumit pun%t =este )&%aliAat? *i
re%e
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;<7

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 104/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 105/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 nsu*es% pr&nun'ia pre$&minant pe %ale viAuală. !a a%e*ti su/ie%'i nu se


remar%ă ni%i si2matismul naAal1 pentru %ă aten'ia %&pilului este atrasă $e
%urentul $e aer %are iese prin 2ură *i %are este sim'it pe palmă.
. oS sla/. SuVul $e aer eBpirat&r este sla/ *i )ri%'iunea este imper)e%tă.
CauAa+ "ri(%iul este p&steri&r iar j2-ea/ul lin2ual este )&arte mare. In
%&re%tarea a%estuia$e)e%t
partea anteri&ară se /u%ale1
%avită'ii p&t urmări $&uă $ire%'ii+
(e pr&nun'ia (e ntre
lui s ri$i%area
$&uălim/ii n oi+
v&%ale
oisi1 pr&%e$eu prin %are lim/a este men'inută n partea anteri&ară a %avită'ii
/u%ale.
C&re%tarea se p&ate )a%e *i prin anal&2ie %u pr&nun'ia lui o)+ )a1 sa1 %u
per%eperea suVului eBpirat&r pe palmă
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;<
. nmuierea pr&nun'iei lui s
CauAa+ RealiAarea
a %avită'ii /u%ale. unui %&nta%t lin2u&4palatal lăr2it %ătre partea me$iană
C&re%tarea nmuierii sunetului os se )a%e %u ajut&rul pr&nun'iei lui os
inter$ental. $u%erea j2-ea/ului lim/ii ntre $in'i limiteaAă %&nta%tul lin2u&4
palatal.
C. Pr&nun'ia lui s %a ot sau o'.
CauAa. !im/a realiAeaAă & &%luAie %u palatul *i n %&nse%in'ă sunetul
%apătă %alitatea &%luAivel&r. Este unul $intre $e)e%tele $estul $e )re%vente.
C&re%tarea se )a%e %u ajut&rul mijl&a%el&r me%ani%e %u %are se realiAeaAă
 j2-ea/ul $e s%ur2ere a aerului.
D. Pr&nun'area lui s %a oA1 s&n&riAarea lui s.
CauAa+ ,i/rarea
C&re%tarea+ %&rAil&r v&%ale.
Se $em&nstreaAă a/sen'a vi/ra'iil&r *i se realiAeaAă
$i)eren'ierea lui os $e oA.
;5. Se2mentul %&ns&nanti% simplu A
;5.;. "rt&)&nia
C&ns&ana A este+ siVantă1 %&nstri%tivă $upă m&$ul $e arti%ulare1
$entală1 anter&lin2uală $upă l&%ul $e arti%ulare1 %&nstri%tivă1 s&n&ră $upă
vi/rarea %&rAil&r v&%ale.
Pr&nun'ia %&re%tă
rti%ularea se )a%e ntr4un m&$ similar lui os. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
!im/a este n a%eea*i p&Ai'ie %a la os $ar apasă mai pu'in asupra palatului.
 T&nusul mus%ular
C&nta%tul este mai
lin2u&4palatal sla/
este mai%apu'in
la os.
eBtins iar &ri(%iul lin2u&4alve&lar este
mai $es%-is
.
;>6
!&2&pe$ie

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 106/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. ;5/. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea %&ns&anei A


;5.5. Per%eperea m&$elului
C&pilul ve$e $in'ii )&arte apr&pria'i. uAele sunt retrase $eAvelin$ $in'ii.
Simte %urentul $e aer %are are & presiune mai mi%ă %a la os. Simte vi/rarea
%&rAil&r v&%ale.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
;5.9. Emiterea
Nu se tre%e la emiterea lui oA1 at0t timp %0t %&pilul nu are emis *i (Bat pe
os1 pentru %ă t&ate $e)e%tele %are apar la os se trans)eră *i n pr&nun'ia
%&ns&anei oA. Mai nt0i se lu%reaAă asupra %&ns&anei oA n m&$ iA&lat.
Se p&ate &/'ine prin anal&2ie1 p&rnin$ $e la os+ os 4 A1 osa 4 Aa1 %&pilul
tre/uin$ să per%eapă vi/ra'iile /ăr/iei. După $em&nstrarea tre%erii $e la os
la oA1 li se %ere %&piil&r să realiAeAe pr&nun'ia )&l&sin$ &2lin$a *i %&ntr&lul
vi/r&4ta%til.
Emiterea prin imita'ie n )a'a &2linAii. Se tre%e ap&i la (Barea1
$i)eren'ierea *i aut&matiAarea pr&nun'iei.
După eBer%i'iile $e pr&nun'ie %u oA iA&lat1 $i)eren'iat $e os1 se lu%reaAă %u
sila/e $ire%te oAa1 oA&1 oAu1 oAi1 %are ap&i se intr&$u% n %uvinte + oAar1
oA&r1 oAiuă1 oAu2rav
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;>;
Se eBerseaAă pr&nun'ia lui A n sila/e inverse oaA1 oeA1 oiA1 oăA1 oA1
o&A1 ouA *i n %uvinte o&reA1 &văA1 r&2&A1 auA.
 n 2rupuri %&ns&nanti%e se lu%reaAă n m&$ $e&se/it asupra %&m/ina'iil&r
$e tipul+ oA/a1 oA2a1 oAla1 oAma1 oAna1 oAva *i ap&i %u %uvinte+ oAmeu1
A$up1 A2ură1 An&p. Se tre%e la 2rupuri %&ns&nanti%e la %are oA este n
p&Ai'ie (nală. EBemplu+ opr0nA1 sturA.
;5.<. De)e%te $e pr&nun'ie
. T&ate $e)e%tele
C&re%tarea nt0lnite
l&r tre/uie n pr&nun'ia
să n%eapă lui os se $e)e%tel&r
$e la %&re%tarea re2ăses% *ilui
laos1
oA.
 ntru%0t n m&$ similar se %&re%teaAă *i $e)e%tele lui oA.
. Pr&nun'ia m&ale a lui oA. ReAultă un sunet asemănăt&r %uoă.
CauAa+ "ri(%iul lin2u&4palatal este )&arte $es%-is.
C&re%tarea+ Prin ri$i%area lim/ii %ătre palat %u ajut&rul s&n$ei1 prin
per%eperea suVului1 pre%um *i prin per%eperea vi/ra'iil&r larin2elui. Se p&ate
re%ur2e la pr&%e$eul anal&2iei p&rnin$ $e la os.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 107/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C. oA *uierăt&r.
CauAa+ "ri(%iul $e s%ur2ere a aerului este )&arte n%-is1 iar %&re%tarea se
va )a%e n m&$ e(%ient prin intr&$u%erea lui oA ntre $&uă v&%ale oe+ oeAe.
Se %&/&ară lim/a lăr2in$ j2-ea/ul lin2u&4palatal.
;9. Se2mentul %&ns&nanti% simplu *
;9.;. "rt&)&nia
* este & %&ns&ană *uierăt&are1 alve&lară1 sur$ă.
Pr&nun'ia %&re%tă+
3
;. C&rAile v&%ale sunt $epărtate1 nu vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at
.
;>5
!&2&pe$ie
9. ,0r)ul lim/ii este ri$i%at %ătre alve&lele in%isivil&r superi&ri1 mar2inile
lim/ii intră
prin %are sens%ur2e
%&nta%t %u palatul
aerul $ur1mai
este mult mailar2
pre%is
%a la%uos1
ar%a$ele $entale.
prin )re%are Şan'ul
reAult0n$
A2&m&tul %ara%teristi% lui o*.
<. MaBilarul in)eri&r este me$iu %&/&r0t.
>. uAele au ten$in'a $e a se r&tunji n pr&nun'ia iA&lată.

Fi2. ;5%. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are la emiterea %&ns&anei s


;9.5. Per%eperea m&$elului
,iAual se per%epe p&Ai'ia /uAel&r1 $e u*&ară r&tunjire1 $es%-i$erea 2urii
pre%um *i p&Ai'ia anteri&ară1 $e ri$i%are a lim/ii %ătre palatul $ur. C&pilul nu
ve$e j2-ea/ul lim/ii.
 Ta%til1 se p&ate intui pe palmă %alitatea aerului eBpirat1 presiunea a%estuia
%are este mai mi%ă $e%0t la os *i temperatura aerului %are este mai ri$i%ată
=aer %al$? %&mparativ %u os =aer re%e?. C&pilul intuie*ie *i a/sen'a vi/rării
%&rAil&r v&%ale.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;>9

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 108/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. ;9. P&Ai'ia /uAel&r la emiterea %&ns&anel&r s1 j


Fi2. ;9a. Palat&2rama %&ns&anel&r s1 j
;9.9. Emiterea
;. Se p&ate realiAa & emitere sp&ntană prin utiliAarea un&r j&%uri1 $e
eBemplu %&situl =%&piii se a*eaAă n r0n$1 e)e%tueaAă mi*%ările respe%tive *i
*uieră?.
5. Prin imita'ie n &2lin$ă1 su/ %&n$u%erea psi-&pe$a2&2ului. Se )&l&ses%
%ele $&uă variante+ analiti%ă =$upă %e %&pilul reu*e*te să realiAeAe 'inuta se
tre%e la pr&nun'ia sunetului? *i sinteti%ă.
pe Pr&%e$eul
%are %&pilul prin anal&2ie. %&re%t.
le pr&nun'ă n maj&ritatea %aAuril&r
Se pr&nun'ă se plea%ă
o)1 ap&i $e lao*.
os1 ap&i siVantele
C&pilul
tre/uie să re'ină m&$ul $e arti%ulare %are este a%ela*i *i să $eplasaAe $&ar
l&%ul $e arti%ula'ie. Unii psi-&pe$a2&2i l eB%lu$ pe o) *i p&rnes% numai $e la
os+ oisi1 oi*i1 o&s&1 o&*& et%.
După %e %&pilul pr&nun'ă %&re%t se tre%e la etapa (Bării *i aut&matiAării
sunetului1 etape n %are %&ns&ana o* este eBersată n sila/e $ire%te1 inverse
*i n 2rupuri %&ns&nanti%e $e $&uă *i trei %&ns&ane.
;9.<. De)e%te $e pr&nun'ie
. pare1 mai ales la n%eput1 o* sla/. 2&m&tul %ara%teristi% nu este
$e%0t & eBpira'ie mai a%%entuată.
CauAa+
pe a%est"ri(%iul
%anal nu=j2-ea/ul? lin2u&4palatal
$ă A2&m&tul estea%estui
%ara%teristi% )&arte sunet
lar21 aerul %are se s%ur2e
.
;><
!&2&pe$ie
C&re%tarea+ RealiAarea unui j2-ea/ %&respunAăt&r sunetului os. Se in$i%ă
%&pilului să realiAeAe j2-ea/ul lim/ii la n%eput ntre /uAe1 ap&i ntre $in'i1
ap&i s4& ri$i%e n spatele in%isivil&r superi&ri.
. o* )&arte n%-is =)ri%ativ?.
CauAa+ "ri(%iul =j2-ea/ul? lin2u&4palatal este prea n2ust1 aerul %are se
s%ur2e ntre$epalat
a%tivitatea *i lim/ă
%&re%tare sepr&$u%e un spre
va &rienta A2&m&t prea j2-ea/ului
lăr2irea stri$ent. nlin2ual.
a%est %aA
C&re%tarea+ s&%ierea sunetului %u v&%ala oa 4 o*a1 oa (in$ $es%-isă
%&ntri/uie la lăr2irea reVeBă a j2-ea/ului. Dă reAultate *i intr&$u%erea lui o*
 ntre $&uă v&%ale oa 4 oa*a. Unii psi-&pe$a2&2i )&l&ses% anal&2ia o)1 os1
o* %u intuirea aerului eBpirat&r pe $&sul palmei.
C. o* seamănă %u un os impre%is.
CauAa+ ,0r)ul este prea apr&ape $e in%isivii superi&ri n2ust0n$ mult

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 109/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%analul n partea anteri&ară alve&lară. 


C&re%tarea. Pentru %&re%tare se mpin2e u*&r v0r)ul lim/ii n j&s *i pu'in
 nap&i pentru %a a%est &ri(%iu $e s%ur2ere a aerului să nu (e at0t $e n2ust.
Se )&l&se*te *i intr&$u%erea lui o* ntre $&uă v&%ale o& 4 o&*&. ,&%ala &
)av&riAeaAă $eplasarea lim/ii nap&i *i lăr2e*te j2-ea/ul $e tre%ere a aerului.
D. o* Mar2inile
CauAa+ lateral. nlim/ii
%are n l&% atin2
%are $e o*a se au$e
palatul o*la.%&nta%tul n a*a )el n%0t
slă/es%
& parte $in aer se s%ur2e lateral iar %eea %e reAultă este un )el $e o*l.
C&re%tarea+ I se $em&nstreaAă %&pilului %ă1 n timpul pr&nun'ării lui o*
aerul iese prin partea me$iană a 2urii1 nu *i lateral *i %ă mar2inile lim/ii
tre/uie să (e lipite $e palatul $ur. Da%ă nu reu*e*te1 atun%i se va n%er%a %u
pr&%e$eele $e emitere a sunetului1 relu0nu4se ntre2ul pr&%es.
E. o* la/ial. n pr&nun'ia lui o* /uAele au r&l %&mplementar. Fiin$ mai
viAi/ilă %&n(2ura'ia $e Vuiera* %&pilul re'ine $in m&$el numai u*&ara
r&tunjire a /uAel&r *i n%ear%ă să emită pe o* numai %u ajut&rul /uAel&r )ără
parti%iparea lim/ii
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;>>
C&re%tarea tre/uie să mear2ă n $ire%'ia resta/ilirii l&%ului *i a p&Ai'iei
%&respunAăt&are a lim/ii n pr&nun'ia a%estei %&ns&ane.
F. Se mai nt0mplă să pr&nun'e o2 n l&% $e o*. De)e%tul nu este )&arte
2rav. Se re%ur2e la )&rmarea lui oj *i ap&i se tre%e la $es&n&riAare *i
$i)eren'iere.
;<. Se2mentul %&ns&nanti% simplu j
;<.;. "rt&)&nia
Este & %&ns&ană
rti%ularea *uierăt&are1 alve&lară1 s&n&ră.
n&rmală.
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. !im/a este a*eAată n linii 2enerale la )el %a la pr&nun'ia sunetului o*1
(in$ nsă ri$i%ată %0t mai sus. %est lu%ru este ne%esar pentru )&rmarea unei
%&nstri%'ii mai mi%i1 $e&are%e apr&pierea %&rAil&r v&%ale slă/e*te %urentul $e
aer %are vine n %avitatea /u%ală. Pentru &/'inerea A2&m&tului %ara%teristi%
lui oj %&nstri%'ia tre/uie să (e mai mi%ă $e%0t la o*. Curentul $e aer are &
intensitate mai mi%ă $e%0t la os =a%elea*i elemente %a la o*?. n plus %&pilul
p&ate intui vi/rarea %&rAil&r %u m0na pe larin2ele psi-&pe$a2&2ului.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 110/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 111/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Pr&$u%erea %&re%tă+
;. C&rAile v&%ale apr&piate1 n%-i$ 2l&ta *i vi/reaAă n m&mentul tre%erii
aerului eBpirat&r.
5. ,ălul palatin este %&/&r0t n a*a )el n%0t & parte $in jetul $e aer
eBpirat pătrun$e n %avitatea naAală.
9. !im/a
ia p&Ai'ia n pr&nun'area
v&%alei iA&lată are & p&Ai'ie in$i)erentă iar n %ea le2ată
%are urmeaAă.
<. uAele sunt n%-ise )ără n%&r$are.
>. Distan'a $intre in%isivi $epin$e $e v&%ala %are urmeaAă1 la )el
%&n(2ura'ia /uAel&r variaAă n )un%'ie $e v&%ala %&nse%utivă. De eBemplu n
pr&nun'ia sila/ei m& /uAele se r&tunjes% iar la omi /uAele se alun2es%.
Curentul $e aer eBpirat tre%e u*&r prin nas.
;>.5. Per%eperea m&$elului
,iAual+
;. uAele sunt n%-ise )ără n%&r$are.
5. Des%-i$erea /uAel&r este %u & eBpl&Aie )&arte u*&ară =$upă unii )ără
eBpl&Aie?.
9. C&pilul simte n palmă & eBpl&Aie u*&ară1 %al$ă la eliminarea aerului pe
nas.
<. Simte vi/rarea larin2elui prin palparea &/rajil&r *i a narinel&r
.
;>8
!&2&pe$ie
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.
;>.9. Emiterea
pr&nun'ă un oa prelun21pr&nun'ă
pe nas. Psi-&pe$a2&2ul se alipes%
$e/uAele *i se &ri
mai multe n%ear%ă
sila/a s%&aterea
oam. aerului
Psi-&pe$a2&2ul va pune palma %&pilului pe &/raAul său *i repetă pr&nun'ia
ap&i %ere %&pilului să repr&$u%ă. Da%ă emiterea nu reu*e*te1 se va a$ău2a
intuirea vi/ra'iil&r la nivelul nasului. p&i se )a% eBer%i'ii sila/i%e+ am4
oama1 ap&i oma 4 omama. Se va urmări %a sunetul om să %apete $urata1
intensitatea *i năl'imea %&respunAăt&are.
Se p&ate &/'ine m p&rnin$ $e la sila/a $ire%tă oma %u & 'inută
prelun2ită a lui om *i %u & $etentă lentă tre%0n$ $e la om la oa. Se va intui
$upă vi/rarea /uAel&r. n a%est al $&ilea m&$el $e emitere eBistă p&si/ilitatea
naAaliAării lui oa.
După %e %&pilul
aut&matiAarea *i4a %&ns&ane1
a%estei nsu*it emiterea %&re%tă a sa
prin in%lu$erea lui n
om se tre%e sila/i%e
%&m/ina'ii la (Barea1
*i
ap&i n %uvinte =sila/e $ire%te1 inverse1 2rupuri %&ns&nanti%e?.
Se p&ate emite $e la sila/a inversă oam. n timp %e se

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 112/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. ;>. P&Ai'ia &r2anel&r )&nat&are la emiterea %&ns&anei


m
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;>
;>.<. De)e%te $e pr&nun'ie
. Pr&nun'area %a omp sau on/.
CauAa. ,ălul palatin se ri$i%ă n m&mentul $etentei sunetului1 iar n a%el
m&ment %&pilul măre*te t&nusul n%-i$erii /uAel&r %a pentru op sau o/ *i
atun%i apare n partea (nală a%est sunet paraAit op sau o/.
C&re%tare. Se p&rne*te $e la pr&nun'ia sila/ei oma prelun2in$ 'inuta
%&ns&anei *i tre%0n$ )&arte lent $e la om la oa. n %aAuri re/ele %0n$ %&pilul
pr&nun'ă om/a i se va %ere să pr&nun'e prelun2 sunetul om *i să4l $espartă
$e v&%ală )ă%0n$ & s%urtă pauAă om4 pauAă 4oa1 om4&1 om4u. %eastă
pauAă se va s%urta treptat *i n %ele $in urmă se va &/'ine le2area %&re%tă a
lui om %u v&%alele.
. nl&%uirea lui om %u o/W eB+ mama4/a/aW masa4/asa.
CauAa. C&pilul ri$i%ă vălul palatin n a*a )el n%0t aerul
eBpirat&r este $irijat n t&talitatea lui spre %avitatea /u%ală. pari'ia a%estei
%antită'i mai mari $e aer $u%e n m&$ reVeB la & %&ntra%'ie a /uAel&r %are
&pun & anumită reAisten'ă *i %are este n)r0ntă $e presiunea aerului intra4
/u%al1 reAult0n$ sunetul o/.
C&re%tarea. Se )a%e p&rnin$ $e la pr&nun'ia prelun2ită a lui om iA&lat1
%&ntr&l0n$u4se vi/ra'iile &/rajil&r *i nasului prin atin2erea a%est&ra %u m0na.
p&i se va tre%e la pr&nun'ia prelun2ită a lui om n sila/ă inverse+ oam *i n
sila/e $ire%te oma.
C. Pr&nun'area lui oma %a oman1 apare oa naAal.
CauAe. ,ălul palatin nu se ri$i%ă n tre%erea spre v&%ală.
C&re%tarea. Se )a% eBer%i'ii $e pr&nun'ie %u v&%ala oi1 oimi1
ap&i+ oami1 oama1 oma.
;:. Se2mentul %&ns&nanti% simplu n
;:.;1"rt&)&nia
Este %&ns&ană s&n&ră1 s&nantă1 $entală1 naAală.
M&$ul $e pr&$u%ere+
;. C&rAile v&%ale sunt n%-ise *i vi/reaAă pr&$u%0n$ un sunet spe%i(%
s&nantel&r %are sunt %&m/ina'ii $e A2&m&te *i t&nuri1 pre$&min0n$ t&nurile1
%eea %e le apr&pie $in pun%t $e ve$ere a%usti% $e v&%ale
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 113/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;:6
!&2&pe$ie
5. ,ălul palatin nu este ri$i%at1 %urentul $e aer1 $e & intensitate sla/ă1
tre%e prin nas.
9. !im/a are apr&Bimativ a%eea*i p&Ai'ie %a n pr&nun'area &%lu4 sivel&r
ot *i o$.
sla/ă. EBistă & mi%ă
n pr&nun'ia $e&se/ire.
sila/ei tin2erea
na1 la tre%erea $intre
spre lim/ă
v&%ala oa*inu
$in'i estepr&$u%e
se mai mai
eBpl&Aia %i numai & simplă $es%-i$ere.
,

Fi2. ;:. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are Fi2. ;:a. Se%'iune sa2itală prin %avitatea
la emiterea %&ns&anei n /u%ală n pr&nun'ia %&ns&anei n

;:.5. Per%eperea m&$elului


C&pilul ve$e a%elea*i elemente ale pr&nun'iei pe %are le ve$e Ia ot *i o$.
Simte & eBpira'ie %lară1 nsă sla/ă pe nas1 simte vi/ra'ii la nivelul larin2elui
pre%um *i la nivelul nasului.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei.

Fi2. ;:/. P&Ai'ia /uAel&r Fi2. ;:%. Palat&2rama


la emiterea %&ns&anei n %&ns&anei
n

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 114/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...


;:;
;:.9. Emiterea
Ca *i la om se p&ate ple%a $e la sila/a inversă oan. n sila/a inversă1
sunetul on este pr&nun'at mai u*&r $e %&pii1 $e%0t n sila/a $ire%tă. n
pr&nun'ia sila/i%ă
nu $ă reAultate $epr&nun'ă
*i se multe &ri oal
on este
n l&%ns&'it $e o$
$e oan1 sau
a$i%ă vaot. Da%ăaerul
( lăsat pr&%e$eul
eBpirat&r să iasă pe l0n2ă mar2inile lim/ii1 atun%i tre/uie să se p&rneas%ă $e
la pr&nun'area lui on %u v0r)ul lim/ii ntre $in'i+ oan. După a%eea lim/a se
retra2e n spatele in%isivil&r superi&ri.
 n emiterea lui on se p&ate ple%a *i $e la sila/a ona %u & 'inută lun2ă a
lui on *i %u & $etentă lentă n tre%erea spre oa. n a%eastă tre%ere %&pilul va
per%epe vi/ra'iile /ăr/iei. După %e reu*e*te să pr&nun'e pe on n m&$
%&re%t1 se tre%e la+ (Barea1 $i)eren'ierea *i aut&matiAarea sunetului
intr&$u%0n$u4; n %0t mai variate me$ii )&neti%e1 n sila/e simple $ire%te1
inverse pre%um *i n 2rupuri %&ns&nanti%e $e 549 %&ns&ane1 ap&i n %uvinte.
;:.<. De)e%te
. pare $e pr&nun'ie
)re%vent ont sau on$.
CauAa. ,ălul palatin se ri$i%ă n m&mentul $etentei n a*a )el n%0t n
partea (nală a sunetului apare ot sau o$1 $upă %um %&rAile v&%ale nu mai
vi/reaAă sau mai vi/reaAă n%ă.
C&re%tarea. Se %ere %&pilului să pr&nun'e un on prelun2in$ 'inuta
%&ns&anei *i realiA0n$ & tre%ere )&arte lentă $e la %&ns&ană la v&%ala a. n
a%ela*i timp %&pilul p&ate intui %u m0na
vi/ra'iile naAale.
3
. o$ n l&% $e on.
CauAa. Ri$i%area vălului
naAală a$un0n$u4se palatin n/u%ală1
n %avitatea a*a )elav0n$
n%0t aerul nu pătrun$e
& anumită n %avitatea
presiune. Impli%it
*i lim/a *i măre*te %&ntra%'ia apăs0n$ alve&lele in%isivil&r superi&ri *i
realiA0n$ & &%luAie t&tală n a*a )el n%0t are %a reAultat emiterea sunetului
o$
.
;:5
!&2&pe$ie
C&re%tarea. Se )&l&ses% $e re2ulă %ele $&uă pr&%e$ee in$i%ate la emitere
p&rnin$ $e la oan sau $e la ona. n am/ele %aAuri se intuie*te vi/rarea
nasului.
C. o; n l&% $e onW eB+ nas1 las.
CauAa. "%luAia lin2u&4$entală nu este %&mpletă %eea %e )a%e %a aerul
eBpirat&r să trea%ă pe l0n2ă mar2inile lim/ii auAin$u4se ast)el sunetul ;.
erul1 2ăsin$ a%eastă %ale 2re*ită reu*e*te n m&$ reVeB să ri$i%e vălul
palatin.
C&re%tarea. n%epe %u pr&nun'are prelun2ită a sunetului on %u lim/a ntre
$in'i. Pe măsură %e %&pilul se &/i*nuie*te %u a%eastă pr&nun'are

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 115/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

in$epen$entă1 lim/a se retra2e n p&Ai'ie n&rmală1 a$i%ă n spatele in%isivil&r


superi&ri. Ca material ver/al se )&l&se*te at0t sila/a $ire%tă ona1 %0t *i %ea
inversă oan1 prelun2in$ n am/ele %aAuri 'inuta sunetului.
D. on nmuiat.
CauAa. C&nta%tul Iin2u&4palatal este )&arte ntins.
C&re%tarea.
inter$ental. Se va
Numai )a%e%es%&'0n$
$upă %&pilul lim/a printre
reu*e*te $in'i *i emi'0n$
să pr&nun'e uninter$ental
a%est on on
se tre%e la intr&$u%erea lim/ii n 2ură1 n spatele in%isivil&r superi&ri.
E. on n )alset.
C&re%tarea. Se )a%e prin pr&%e$eele in$i%ate la %&re%tarea v&%ii n )alset.
;7. Se2mentul %&ns&nanti% simplu ;
;7.;. "rt&)&nia
Este & %&ns&ană s&nantă1 laterală1 $entală1 alve&lară.
Pr&$u%erea %&re%tă+
;. C&rAile v&%ale vi/reaAă.
5. ,ălul palatin este ri$i%at.
9. ,0r)ul
laterale lim/iise
ale lim/ii este ri$i%at1
sprijină peatin2e
palatulalve&lele
$ur in%isivil&r superi&ri. Mar2inile
1
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;:9
lăs0n$ nsă pe (e%are parte a lim/ii1 $reapta *i st0n2a %0te un mi% spa'iu
prin %are iese suVul. ReAultă $&uă %urente $e aer $e*i1 une&ri pentru
emiterea %&re%tă este su(%ient *i un sin2ur &ri(%iu lateral. n ansam/lu
privită1 lim/a are )&rmă $e *a.
<. P&Ai'ia /uAel&r este in$i)erentă. !a )el este *i $istan'a $intre $in'i1 n
pr&nun'ia
$epin$ $e iA&lată
sunetula%are
sunetului ;. P&Ai'ia /uAel&r *i $istan'a $intre $in'i
urmeaAă.

Fi2. ;7. P&Ai'ia &r2anel&r)&nat&are Fi2. ;7a. Se%'iune sa2itală prin


la emiterea %&ns&anei l %avitatea /u%ală n pr&nun'ia %&ns&anei l
;7.5. Per%eperea m&$elului
,iAual
;. #ura este $es%-isă n )un%'ie $e v&%ala %are urmeaAă sunetului o;.
5. ,0r)ul lim/ii este ri$i%at spre in%isivii superi&ri.
 Ta%til se simte+
9. ,i/rarea larin2elui.
<. ,i/rarea pieptului.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 116/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

>. EBpira'ia %al$ă %are iese pe l0n2ă mar2inile lim/ii.


C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u
sau )ără ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei
.

;:<
!&2&pe$ie
d; i

Fi2. ;7/. P&Ai'ia /uAel&r la emiterea %&ns&anei l


;7.9. Emiterea
Se p&t n%er%a variantele+
;. Calea emiterii sp&ntane su/ )&rmă $e j&%. C&pii se prin n %er%1 )a%
-&ra *i se n%ear%ă emiterea ritmată a sila/ei ola. Unii $intre elevi reu*es%
să pr&nun'e %&re%t pe o; *i %u a%easta se tre%e $ire%t la (Barea1
aut&matiAarea *i $eAv&ltarea sunetului.
5. Calea imita'iei n )a'a &2linAii.
9. n literatura $e spe%ialitate sunt $es%rise *i alte %ăi. De eBemplu+
p&rnin$ $e la sila/a ova prelun2in$ 'inuta a%esteia+ ovva1 se p&ate &/'ine
ola. Dem&nstr0n$ $e mai multe &ri n )a'a &2linAii a%eastă tre%ere1 se %ere
%&pilului să repr&$u%ă iar $upă %e a%esta va reu*i pr&nun'ia lui ola1 se
iA&leaAă sunetul ; *i se intr&$u%e n n&i sila/e.
Un alt pr&%e$eu %&nstă n emiterea unui oe prelun21 n timpul a%estei
emisii se ri$i%ă lim/a p0nă n p&Ai'ia lui o;.
 ntr4un alt pr&%e$eu se %ere %&pilului să 'ină lim/a ntre $in'i *i să suVe
umV0n$u4*i &/rajii1 va reAulta un sunet sur$ $e tipul lui o; *&ptit $ar %u un
A2&m&t suplimentar $at&rat aerului %are iese pe mar2inea 2urii. Pun0n$
m0na %&pilului pe larin2ele său1 psi-&pe$a2&2ul i va %ere să pr&nun'e s&n&r
*i ast)el A2&m&tul $ispare1 reAultă un o; %&re%t %are1 $upă a%eea1 p&ate (
tre%ut spre o; %&re%t.
După %e %&pilul pr&nun'ă %&re%t1 se tre%e la etapa (Bării1 $i)eren'ierii *i
aut&matiAării intr&$u%0n$ %&ns&ana n prin%ipalele me$ii )&neti%e n %are ea
apare n lim/a r&m0nă
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;:>
;7.<. De)e%te $e pr&nun'ie ale sunetului l
. o; a)&n.
CauAa. ,i/ra'iile larin2elui sunt sla/e sau ineBistente. De*i p&Ai'ia lim/ii
este %&re%tă1 $at&rită lipsei s&n&rită'ii reAultă un o; a)&n =eBemplu+ lampa
4 ampa?.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 117/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&re%tarea. Se )a%e prin per%eperea vi/ra'iil&r /ăr/iei. Se p&rne*te $e la


ova4ola %u per%eperea vi/ra'iil&r /ăr/iei. Se in$i%ă următ&arele eBer%i'ii
su%%esive oal4ala4la *i ap&i se tre%e la in%lu$erea sunetului ; n %uvinte.
. oI naAal =oIn?.
CauAa. Palatul m&ale este %&/&r0t ast)el n%0t & parte $in aerul $in jetul
eBpirat&r se stre%&ară
C&re%tarea. *i prin
Se atra2e %avitatea
aten'ia naAală.
%&pilului %ă aerul eBpirat&r tre/uie $irijat pe
2ură *i nu pe nas. Se va arăta %&pilului %ă la pr&nun'ia %&re%tă a lui o;1
nasul nu tre/uie să vi/reAe. In %aAurile re/ele se 'ine %&pilul $e nas sau se
p&rne*te $e la emiterea unui o; a)&n.
Unii aut&ri in$i%ă %&m/inarea lui o; %u op *i o)1 opla1 pl&1 piuW (a1 (&1 (u
sau n %uvinte+ pl&ua1 planta1 plum/1 V&are1 Vuture1 Vanelă.
o; este eBpus la naAaliAare mai mult %a %elelalte %&ns&ane. Dat&rită
a%estui )apt tre/uie evitată atra2erea repetată a aten'iei %&pilului %ă1 n
pr&nun'ia %&ns&anei o; nu se nre2istreaAă
vi/ra'ii naAale.
3Da%ă se pr&nun'ă on n l&% $e o; se va %ere %&pilului să )a%ă lim/a
 j2-ea/ *i $upă %e va atin2e %u v0r)ul lim/ii /uAa superi&ară1 să suVe. erul
tre/uie să iasă pe mar2inile lim/ii. Se tre%e $in a%eastă p&Ai'ie la atin2erea
$in'il&r superi&ri1 ap&i se atin2e %u lim/a partea interi&ară a in%isivil&r
superi&ri *i se s&n&riAeaAă =se a$au2ă v&%ea?.
Pentru )&rmarea %&nstri%'iei laterale se re%&man$ă %a $e4a
3
%urmeAi*ul lim/ii să se pună un /e'i*&r r&tun$
.

;::
!&2&pe$ie
C. o; pr&nun'at apr&ape %a & v&%ală =un oa impre%is?.
CauAa. ReAisten'a lin2uală este )&arte sla/ă *i vi/ra'iile
larin2iene )&arte puterni%e. Mar2inile laterale ale lim/ii nu atin2 ar%a$a
$entară. De)e%tul se $at&reaAă *i )aptului %ă maBilarul in)eri&r este prea mult
lăsat1 2ura (in$ lar2 $es%-isă.
C&re%tareaSe va arăta1 n )a'a &2linAii1 p&Ai'ia %&re%tă *i se va %ere
%&pilului să per%eapă vi/ra'iile /ăr/iei. Este imp&rtant a%est lu%ru $e&are%e
pentru v&%ala oa vi/ra'iile /ăr/iei sunt )&arte sla/e. Pentru a sp&ri
intensitatea l&r1 %&pilul este &/li2at să sp&reas%ă reAisten'a lin2uală. lt
pr&%e$eu+ Seper%eperea
%&ns&anei *i va arti%ula vi/ra'iil&r
ouuu 4 a sau o;;; 4 a %u 'inuta prelun2ită a
/ăr/iei.
D. o; eBpl&Aiv apr&ape $e ot sau o$.
CauAa. ReAisten'a lin2uală este prea puterni%ă1 $es%-i$erile laterale
mar2inale sunt insu(%iente sau n unele %aAuri se pr&$u%e & &%luAie t&tală
%are $ă sunetului un %ara%ter eBpl&Aiv.
C&re%tarea. Tre/uie să se mear2ă n $ire%'ia realiAării %&nstri%'iei laterale
)&l&sin$ %a pr&%e$eu intui'ia1 pr&nun'area prelun2ită a lui o;. Se p&ate )&l&si

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 118/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 119/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2. ;8. P&Ai'ia


la emiterea &r2anel&r
%&ns&anei )&nat&are/u%ală
r %avitatea Fi2. ;8a. Se%'iune %&ns&anei
n pr&nun'ia sa2itală prin
r
;8.5. Per%eperea m&$elului
C&pilul ve$e partea $in )a'ă a lim/ii ri$i%ată spre alve&le. Da%ă r este
pr&nun'at iA&lat *i prelun2 %u 2ura $es%-isă %&pilul p&ate ve$ea *i vi/ra'ia
v0r)ului lim/ii. Ta%til1 simte vi/ra'ia larin2elui. Se re%&man$ă %a per%eperea
ta%tilă să se )a%ă pun0n$ m0na %&pilului pe partea superi&ară a pieptului *i
nu pe larin2e. Nu este in$i%ată per%eperea vi/ra'iil&r pe larin2e1 n a%est %aA
eBistă peri%&lul apari'iei unui or uvular. Unii aut&ri re%&man$ă per%eperea
vi/ra'iil&r %u ajut&rul un2-iei $e la $e2etul arătăt&r plasată pe in%isivii
superi&ri ai psi-&pe$a2&2ului. Pe palma plasată n )a'a 2urii
psi-&pe$a2&2ului1 %&pilul%ara%terul
$e aer eBpirat *i anume+ p&ate sim'i
$eunele parti%ularită'i
impuls spe%i(%e ale
ritmi% *i temperatura jetului
%al$ă a
aerului eBpirat&r.
Sunetul or (in$ & %&ns&ană s&nantă a %ărei s&n&ritate se apr&pie $e %ea
a v&%alel&r1 p&at ( per%eput $e maj&ritatea %&piil&r %are p&se$ă resturi
au$itive. De a%eea se re%&man$ă %a psi-&pe$a2&2ul să )&l&seas%ă *i
mijl&a%e $e ampli(%are n ve$erea per%eperii au$itive a m&$elului.
C&piii %u resturi $e auA p&t per%epe *i pe %ale au$itivă =%u sau )ără
ampli(%are? %ara%teristi%ile s&n&re ale %&ns&anei
.

Met&$a
;: )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...

Fi2. ;8/. P&Ai'ia /uAel&r la emiterea %&ns&anei r


;8.9. Emiterea

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 120/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 121/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ajut&rul unei )0*ii $e -0rtie pusă &riA&ntal $easupra lim/ii. Su/ a%'iunea
%urentului -0rtia se $eplaseaAă n sus1 pe verti%ală.
%. p&i se tre%e lim/a peste in%isivii superi&ri suV0n$1 reAultă un A2&m&t
%are aminte*te $e ot en2leAes%1 sunet interme$iar ntre ot *i os. n %ele $in
urmă lim/a este retrasă n 2ură n spatele in%isivil&r superi&ri1 spre alve&le.
Se %ere
a%est %&pilului
%aA p&Ai'ia să )&l&seas%ă
lim/ii & eBpira'ie
este %&re%tă1 s&n&ră.
lipses% numai,a reAulta un or )ri%ativ. n
vi/ra'iile
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;7;
 n %e prive*te &/'inerea vi/ra'iil&r1 se )&l&ses% $e re2ulă pr&%e$ee
me%ani%e. Cu $e2etul arătăt&r pus su/ lim/ă1 se %ere %&pilului să pr&nun'e
un or )ri%ativ lun2. Prin mi*%ări rapi$e ale $e2etului1 eBe%utate $e la $reapta
la st0n2a1 lim/a se pune n vi/rare. După eBer%i'ii multiple1 pe %are %&pilul
tre/uie să le )a%ă sin2ur1 Ailni%1 apare vi/rarea lim/ii. Se re%&man$ă vi/rarea
lim/ii
p&ate *i n %&m/ina'ia
imprima me%ani% o$r *i otr.ne%esară
vi/rarea Se p&atepr&nun'iei
)&l&si un vi/rat&r ele%tri%
lui or. După un%are
număr
$e 7 4 8 *e$in'e1 %&pilul reu*e*te să imprime lim/ii sale vi/ra'iile ne%esare
pr&nun'iei %&re%te.
Se re%&man$ă %a eBer%i'ii pre2ătit&are vi/rarea /ila/ială. C&piii1 %u lim/a
 ntre /uAe1 su/ )&rmă $e j&% pr&nun'ă un or v&r/it1 $e re2ulă r $e /irjar.
Un alt eBer%i'iu+ pe v0r)ul lim/ii %&pilului se pune & /u%ă'i%ă $e -0rtie
%urată1 $e un %entimetru pătrat. C&pilul tre/uie să apese v0r)ul lim/ii $e
%erul 2urii *i ap&i prin impulsul /rus% al aerului eBpirat să arun%e -0rtiu'a $in
2ură. De re2ulă1 n a%ea %lipă v0r)ul lim/ii n%epe să vi/reAe.
Unii aut&ri plea%ă n emiterea lui or $e la o;. Se *tie %ă1 &nt&2eneti%1 or
este nl&%uit
sprijinite %u o;. !a$in'il&r
$e alve&lele o; lim/a se a*eaAă
superi&ri. mai
,0r)ul lateral.
lim/ii Păr'ilepalatul.
nu atin2e lateralensunt
linii
2enerale1 lim/a ia la o; )&rma unei lin2uri'e sau %e*%u'e1 a*a se p&ate
&/'ine u*&r un or nevi/rant1 )ri%ativ. Sunt mul'i %&pii %are4; nl&%uies% pe o;
%u a%est or. Se tre%e ap&i la vi/rarea lim/ii prin mijl&a%ele in$i%ate anteri&r.
 n emiterea Iui or se p&ate p&rni $e la 2rupe %&ns&nanti%e %are l %&n'in
pe or+ opr1 tr1 /r1 )r1 sr. C&pilul n%ear%ă să pr&nun'e a%este 2rupe1 imit0n$
eBemplul psi-&pe$a2&2ului. Psi-&pe$a2&2ul tre/uie să &/serve %u %are
$intre %&ns&ane se s%-i'eaAă mai u*&r apari'ia sunetului or.
Se re%&man$ă *i următ&rul pr&%e$eu+ se pr&nun'ă su%%esiv *i intens ot$. Se
&/'ine la un m&ment $at un ot *i o$ urmat $
e
;75
!&2&pe$ie
& u*&ară vi/rare a v0r)ului lim/ii. Se tre%e la pr&nun'ia o$r1 tr. Sunt
 nt0mpinate 2reută'i n separarea $in 2rupul $in %are a apărut.
Se pr&%e$eaAă *i ast)el+ %&pilul este pus să pr&nun'e -aină1 -alat1 se
insistă asupra pr&nun'iei %&re%te a lui o-. Se tre%e la pr&nun'area %uv0ntului

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 122/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

-rean. n a%est %&nteBt )&neti%1 %&pilul reu*e*te să $espartă pe or $e o-.


EBpli%a'ia este %ă pentru pr&nun'ia am/el&r sunete+ o- *i or1 p&Ai'ia lim/ii
răm0ne1 n mare1 a%eea*i. Sunetul or ia na*tere $in %urentul $e aer a lui o-.
%est %urent $e aer pune n mi*%are v0r)ul lim/ii nainte %a a%esta să ( ajuns
 n re2iunea $e arti%ula'ie a lui or1 a*a %um p&ate %&pilul. n )elul a%esta or
p&ate ( pr&nun'at
"/serva'ii. %&re%tmet&$ă
Nu eBistă *i n m&$ iA&lat.
*i pr&%e$eu uni% %are să $ea reAultate la t&'i
%&piii. %ela*i pr&%e$eu1 apli%at la %&pii $i)eri'i1 $ă reAultate $i)erite.
Psi-&pe$a2&2ul tre/uie să %un&as%ă %0t mai multe pr&%e$ee *i să %aute
pr&%e$eul e(%ient pentru (e%are %aA n parte. p&i sunetul se (BeaAă *i se
intr&$u%e n me$ii )&neti%e %0t mai variate.
;8.<. De)e%te $e pr&nun'ie
Pentru $epistarea 2re*elil&r $e pr&nun'ie a lui r se )&l&se*te un material
ver/al n %are or apare n $i)erite p&Ai'ii+ ini'ială1 interme$iară1 (nală1 n
%&m/ina'ii v&%ali%e *i n 2rupuri %&ns&nanti%e. Sunt er&ri $e pr&nun'ie %are
nu a)e%teaAă *i altele %are a)e%teaAă inteli2i/ilitatea pr&nun'iei.
. orale
variante velar. Este$e)e%t+
a%estui %el mai )re%vent $e)e%t $e pr&nun'ie. Se nt0lnes% $&uă
a? !im/a se apr&pie prea mult $e palat atin20n$u4; *i lăs0n$ la mijl&% un
 j2-ea/. erul eBpirat pune n vi/ra'ie uvula reAult0n$ un or uvular
.
Met&$a )&rmării $eprin$eril&r $e pr&nun'ie...
;79
/? !im/a nu are j2-ea/1 (in$ trasă nap&i ea )&rmeaAă & %&nstri%'ie mai
 ntinsă. Tre%0n$ prin a%eastă %&nstri%'ie1 aerul )a%e să vi/reAe nu numai
uvula %i *i & mare parte $in mar2inea palatului m&ale.
 n am/ele %aAuri
C&re%tarea. v0r)ul%u
Se n%epe lim/ii răm0ne
eBer%i'ii nemi*%at.
pentru plasarea lim/ii ntr4& p&Ai'ie
%&re%tă. După a%eea se tre%e la mun%a pentru vi/rarea v0r)ului lim/ii
)&l&sin$u4se pr&%e$eele $es%rise. Unii psi-&pe$a4 2&2i sunt $e părere %ă
elevii surAi tre/uie lăsa'i să )&l&seas%ă a%est or $e&are%e este mai u*&r $e
re%un&s%ut *i nu inVuen'eaAă inteli2i/ilitatea.
. or a)&n. !im/a are p&Ai'ia %&re%tă1 iar %urentul $e aer eBpirat&r pune
 n vi/ra'ie v0r)ul lim/ii. ,i/ra'iile api%ale au val&are semni(%ativă
$etermin0n$ re%un&a*tere au$itivă a lui or.
CauAa. ,i/ra'iil&r api%ale ale lim/ii se as&%iaAă *i %ele larin2iene.
C&re%tarea. Pun0n$ m0na %&pilului pe 20tul psi-&pe$a2&2ului1 i se va
arăta $e&se/irea
%&ntr&l0n$u4*i $intre%&rAil&r
vi/ra'ia or s&n&r *i or%u
v&%ale sur$.
m0naI sepe
vapiept
%eresau
%&pilului să Se
larin2e. emită
%ere
pr&nun'ia lui or n %&m/ina'ie %u un alt sunet+ omr1 $r.
Une&ri sunetele se &/'in *i prin anal&2ie pr&nun'0n$ un *ir $e %&ns&ane
s&n&re *i sur$e o)1 v1 r1 *1 j. n a%est %aA se $ă p&si/ilitatea %&pilului să simtă
$i)eren'a $intre %&ns&anele sur$e *i s&n&re.
C. nl&%uirea %u o;.
C&re%tarea. Se v&r urmări $&uă aspe%te+

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 123/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

a? Di)eren'ierea p&Ai'iei lim/ii n pr&nun'ia lui or *i o;.


/? RealiAarea vi/rării v0r)ului lim/ii.
 n le2ătură %u p&Ai'ia lim/ii1 este %un&s%ut )aptul %ă la or păr'ile laterale
ale lim/ii se sprijină pe alve&lele $in'il&r superi&ri
nelăs0n$ ni%i & %&nstri%'ie laterală.
3
;7<
!&2&pe$ie
Se nt0lnes% *i unele variante ale nl&%uirii lui r %u o;. st)el1 se
pr&nun'ă o-i. n a%est %aA %urentul $e aer nu p&ate să $etermine vi/rarea
v0r)ului lim/ii. Une&ri or este nl&%uit %u 2rupul oiii.
Un %aA interesant $e parar&ta%ism este a%ela al nl&%uirii lui or %u o% sau
o21 $e eBemplu+ %arul $evine %a%ulW are1 $evine a2e. n a%est %aA
partea p&steri&ară a lim/ii este mult apr&piată $e palat1 su/ presiunea
%urentului
sunetul o%.$eMai
aer)re%vent
se pr&$u%e
este&nt0lnită
eBpl&Aienl&%uirea
asemănăt&are
lui or%u
%u%ea
o2 %are se au$e la
sau variante a
lui o2. Şi n a%est %aA partea p&steri&ară a lim/ii este )&arte apr&piată $e
palat al%ătuin$ un &/sta%&l n )a'a aerului eBpirat&r. erul eBpirat&r pr&$u%e
eBpl&Aie *i se pr&$u%e n l&% $e or un o2.
D. o$ n l&% $e or
CauAa. Din m&$elul preAentat elevil&r1 s4a re'inut %ă v0r)ul lim/ii tre/uie
să &%upe & p&Ai'ie n spatele in%isivil&r superi&ri. Dat&rită a%estui )apt %&piii &
plaseaAă %a pentru o$ *i ot. C&pilul mai re'ine *i )aptul %ă or este s&n&r1 $e
a%eea n%epe pr&nun'area printr4un sunet s&n&r apr&piat $e o n%er%0n$ să
realiAeAe un or velar. Nereu*in$ să pună n vi/ra'ie partea velară1 %urentul
$e aer eBpirat&r
anteri&ară ns&'it
a lim/ii $e vi/ra'ii
pe %are larin2iene
& $eAlipe*te /rus%se
$en$reaptă %ătre partea
$in'i1 pr&nun'ă o$.
E. or inter$ental sau /ila/ial
CauAa. C&pilul plaseaAă lim/a ntre $in'i sau ntre /uAe *i reu*e*te să &
pună n vi/ra'ie $estul $e u*&r. %est or inter$ental este $e re2ulă aspru *i
are & $urată $e pr&$u%ere mare. C&pilul nt0mpină unele 2reută'i n le2area
a%estui sunet $e sunetele %are i urmeaAă. n anumite m&mente vi/reaAă
%-iar *i &/rajii1 %&n%&mitent %u v0r)ul lim/ii.
C&re%tarea. Se )a%e %&n)&rm pr&%e$eel&r amintite pentru luarea p&Ai'iei
lim/ii *i vi/rarea v0r)ului ei
.
Capit&lul 7
 TENICI DE REEDUCRE P!ICTE N TU!URĂRI!E DE ,"RIRE
;. Delimitări %&n%eptuale
 n &rt&)&nia )ran%eAă se )a%e & $istin%'ie ntre tul/urările $e arti%ula'ie1
retar$ul lim/ajului *i tul/urările $e v&r/ire nt0lnite n me$iul *%&lar1
$istin%'ie %are se reVe%tă at0t n a/&r$area $ia2n&sti%ă %0t *i n %ea
terapeuti%ă. Ca urmare se %&nstată $i)eren'e %&n%eptuale $ar *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 124/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

met&$&l&2i%e )a'ă $e *%&ala r&m0neas%ă %lasi%ă $e l&2&pe$ie. De mare


interes ni se pare imp&rtan'a a%&r$ată $eAv&ltării $&meniului pr&%esării
au$itive a materialului ver/al =terapia tul/urăril&r $e v&r/ire?1 pre%um *i
laturii %&mpre-ensive a lim/ajului =terapia tul/urăril&r $e lim/aj?. nainte $e
a preAenta ni*te te-ni%i spe%i(%e utiliAate n ree$u%area tul/urăril&r $e
v&r/ire1
R&ulinv&m n%er%a
=;86? să )a%em
%&nsi$eră %0teva $istin%'ii
tul/urările %&n%eptuale.
$e arti%ula'ie %a (in$ a%ele tul/urări
%are %&nstau n in%apa%itatea $e emitere a unuia sau mai mult&r )&neme.
,ră*ma* =;7? re)erin$u4se la $islalia peri)eri%ă1 $e(ne*te $islalia %a (in$
tu/urarea $e pr&nun'ie =$e arti%ulare? pr&v&%ată $e a)e%'iuni &r2ani%e sau
)un%'i&nale ale &r2anel&r peri)eri%e ale v&r/irii *i %are %&nstă n
imp&si/ilitatea emiterii %&re%te a unuia sau a mai mult&r sunete =%&m/ina'ii
$e sunete?. n sta/ilirea tip&l&2iei *i simpt&mat&l&2iei se )a% pre%iAări privin$
tipul *
i

;7:
!&2&pe$ie
2ra$ul atin2erii aparatului ver/&4m&t&r1 $ar sunt in%riminate *i
anumite insu(%iente n $eAv&ltarea aten'iei au$itive. !u0n$ 3 3
$rept %riteriu eBtin$erea a)e%'iunii1 a%ela*i aut&r $istin2e & $islalie a
sunetel&r *i & $islalie a sila/el&r.
In a/&r$area aut&rului r&m0n1 $islalia peri)eri%ă se suprapune peste %eea
%e R&ulin nume*te tul/urări $e arti%ula'ie1 $ar $epă*e*te $&meniul stri%t al
a%est&ra prin men'i&narea printre %auAe *i a %el&r %are 'in $e p&arta $e
intrare a in)&rma'iil&r ver/ale1 nu numai %ele %are 'in $e p&arta $e ie*ire.
De asemenea nivelul stru%turil&r atinse n $islalia peri)eri%ă este nu numai
%el Stăni%ă
elementar1 %i *iarată
=;7? %el al%ăsila/el&r.
$islalia %entrală %&nstă n in%apa%itatea $e a
pr&nun'a %&re%t anumite sunete sau 2rupuri $e sunete *i se mani)estă prin+
alterarea1 nl&%uirea sau &miterea un&r )&neme sau prin inversarea l&%ului pe
%are l &%upă n al%ătuirea sila/el&r *i a %uvintel&r. Şi a%est aut&r sta/ile*te
mai multe )&rme1 n )un%'ie $e stru%turile s&n&re a)e%tate+ $islalia $e suneteW
$e sila/eW $e %uvinte. DelimiteaAă )&rmele %lini%e ast)el+ )&rma m&t&rieW
)&rma re%eptiv senA&rială %are in%lu$e $islalia prin $e(%it $e auA )&nemati%W
$islalia prin $e(%it au$itiv nesemni(%ativW $islalia prin -ip&a%uAie nu%leară.
#u'u =;7<? preAintă $islalia %a pe & in%apa%itate t&tală sau par'ială $e a
emite *i $e a arti%ula %&re%t unul sau mai multe sunete (e iA&lat1 (e n
%&m/ina'iile
$elimitate+ Vuente ale v&/irii. n )un%'ie $e %riteriul eti&l&2i% sunt
X $islalia )un%'i&nală1 %are $upă %auAe p&ate (+ senA&rială sau m&t&rieW
X $islalia &r2ani%ă+ %auAele a%'i&n0n$ la nivel peri)eri% sau la nivel %entral al
analiAat&rului ver/&4au$itiv sau ver/&4m&t&rW
X $islalia %auAată psi-&s&%ial.
 n realiAarea $ia2n&sti%ului $i)eren'ial ntre )&rmele m&t&rie *i senA&rială ale
$islaliei )un%'i&nale men'i&năm reperele

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 125/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

+
 Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n tul/urările $e v&r/ire
;77
X "misiunile *i $ist&rsiunile sunt spe%i(%e mai ales $islaliei )un%'i&nale
X m&t&riiWSu/stituirile *i inversiunile sunt nt0lnite n $islalia
)un%'i&nală senA&rială.
3
%estea $in urmă se $at&reaAă $i(%ultă'il&r $e per%epere1 mem&rare *i
re%un&a*tere a suntel&r *i se mani)estă at0t n v&r/ire %0t *i n s%ris.
ut&rii r&m0ni1 men'i&na'i anteri&r1 re%&man$ă n terapia $islaliei at0t
eBer%i'ii %are viAeaAă $eAv&ltarea m&tri%ită'ii1 %0t *i eBer%i'ii $e $eAv&ltare a
auAului )&nemati%. r2umenta'ia se /aAeaAă pe %ara%terul $ual1 senA&rial4
m&t&riu al a%tului $e pr&nun'ie1 pre%um *i pe eBisten'a %ir%uitel&r $e )ee$4
/a%Q $intre emisia *i per%ep'ia s&n&ră1 %are $etermină e)e%te n%ru%i*ate ale
terapiei1 respe%tiv
*i la & mai ameli&rarea
/ună %apa%itate m&tri%ită'ii &r2anel&r
$e $i)eren'iere $enu
a sunetel&r1 arti%ula'ie
numai la%&ntri/uie
&
%re*tere a %alită'ii pr&nun'iei.
 Tul/urările $e v&r/ire1 $upă R&ulin =;86?1 reAultă %a urmare a unei
$e(%ien'e n per%ep'ia *i repreAentarea mintală a %uv0ntului. Tul/urările $e
v&r/ire atin2 sila/a *i %uv0ntul %are se 2ăses% atun%i $e)&rmate. n
%&mpletarea $e(ni'iei se pre%iAeaAă %ă nu este v&r/a $e & atin2ere
senA&rială1 $e sur$itate. C&pilul au$e *i n'ele2e.
De(%ien'a n per%ep'ia %uv0ntului se p&ate $at&ra unei a%tivită'i
impre%ise sau insu(%ient $e rapi$e a %reierului1 %are tre/uie să analiAeAe
semnalele %are i parvin1 n &r$inea s&sirii l&r. Din a%eastă %auAă semnalele
%&respunAăt&are anumit&r
&mise sau su%%esiunea )&neme1
a%est&r %aren%&mpun
)&neme sila/e sau nu
%a$rul %uvintel&r %uvinte1
va ( v&r (
respe%tată.
F&rma =nlăn'uirea )&neti%ă? %uv0ntului1 & $ată %e a )&st analiAată1 tre/uie să
(e en2ramată *i %&nservată. n m&mentul n %are %uv0ntul este spus %&pilul
tre/uie să4*i repreAinte )&rma. " mem&rie au$itivă sla/ă antreneaAă &
$e(%ien'ă a repreAentării mentale a %uv0ntului1 %eea %e %&n$u%e la &miterea
anumit&r elemente )&neti%e ale %uv0ntului. ntru%0t eBistă & str0nsă le2ătur
ă
;78
!&2&pe$ie
 ntre per%ep'ia au$itivă *i &r2aniAarea temp&rală1 $is)un%'iile se p&t
mani)esta prin+ tul/urarea &r$inii *i su%%esiunii timpil&r unui a%tW $i(%ultă'i n
analiAa su%%esiunil&r *i nlăn'uiril&r )&neti%eW timp $e laten'ă mare a )un%'iil&r
per%eptiv4au$itive.
 n literatura an2l&4saB&nă viA0n$ terapia tul/urăril&r $e lim/aj a )&st
$elimitată %ate2&ria $e pr&/leme $e pr&%esare au$itivă. După `eit- =;8:?
tul/urarea $e pr&%esare au$itivă este in%apa%itatea $e $is%riminare1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 126/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

re%un&a*tere sau n'ele2ere a in)&rma'iei preAentată pe %ale au$itivă1 %-iar


$a%ă pers&ana are inteli2en'ă n&rmală *i sensi/ilitatea au$itivă este n&rmal
$eAv&ltată. D&meniile %are tre/uie a/&r$ate $ia2n&sti% *i terapeuti% sunt+
aten'ia1 %&mpre-ensiunea1 $is%riminarea au$itivă (nă1 $is%riminarea au$itivă
$e )&n$1 mem&ria au$itivă *i se%ven'ialitatea. Din $es%rierea
simpt&mat&l&2iei a%estei tul/urări
este reunit su/ $enumirea reies$e
$e tul/urări & serie $enn&te
v&r/ire %&mune
literatura %u %eea %e
&rt&)&ni%ă
)ran%eAă.
t0t tul/urările $e v&r/ire =$upă R&ulin? %0t *i pr&/lemele $e pr&%esare
au$itivă =$upă `eit-? se re2ăses% n a/&r$area r&m0neas%ă a $islaliei1
relevan'a $istin%'iil&r ne(in$ una te&reti%ă. E(%ien'a unei a/&r$ări %&mpleBe
a tul/urăril&r $e lim/aj =in%luA0n$ ai%i tul/urările $e arti%ula'ie1 v&r/ire *i
retar$ul lin2visti%? este evi$entă1 nsă1 $in a%eastă a/&r$are $e%ur2 *i
anumite in%&nveniente. EBistă & ten$in'ă $e a%%entuare n pra%ti%a
l&2&pe$i%ă r&m0neas%ă a pr&/lemati%ii p&r'ii $e ie*ire a lim/ajului &ral1
%eea %e nseamnă & a%%entuare a terapiei )un%'i&nalită'ii &r2anel&r
)&n&arti%ulat&rii mai ales lannivel
au$itivă1 )&arte )re%vente peri)eri%.
p&pula'ia ntru%0t
*%&lară1 pr&/lemele
se reVe%tă $e pr&%esare
nu numai la nivelul
laturii &rale a lim/ajului %i *i n $&meniul lim/ajului s%ris1 av0n$ %&nsi$era/ile
impli%a'ii asupra a%-iAi'iil&r *%&lare1 %&nsi$erăm ne%esară tratarea spe%i(%ă a
a%est&r tul/urări $e v&r/ire sau pr&/leme $e pr&%esare au$itivă av0n$ n
ve$ere *i se2mentele %entrale ale analiAat&rului ver/&4au$itiv
.
 Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n tul/urările $e v&r/ire
;7
5. Te-ni%i $e ree$u%are a tul/urăril&r $e v&r/ire
Se impune
s&n&ră mai nt0i
*i stu$ierea $eAv&ltarea sunetel&r.
%ara%teristi%il&r aten'iei *i Intr4&
a interesului
a $&ua pentru lumea
etapă se
a/&r$eaAă sunetele lim/ajului n m&$ iA&lat1 ap&i 2rupate1 n (nal se
utiliAeaAă %uvinte %u sens. Se p&rne*te $e la %e este %un&s%ut1 p&si/il1 se
2ra$eaAă $i(%ultă'ile *i nu se tre%e la etapa următ&are p0nă %0n$ %&pilul nu
stăp0ne*te etapa pre%e$entă. ,&m preAenta %0teva m&$ele $e interven'ie
implementate $e %ătre &rt&)&ni*tii %ana$ieni la Centrul me$i%al al
Universită'ii !aval =Centre -&spitalier $e l[Universite !aval?.
5.;. !umea s&n&ră
Un prim pas n ree$u%are este $eAv&ltarea aten'iei *i interesului au$itiv.
5.;.;. 2&m&te $in me$iul am/iant+
C&pilultre/uie
A2&m&t? amplasat n spatele
să spună unui e%ran
%e &/ie%te =nu tre/uie
au pr&$us sunetulsă=să
va$ă sursa $e
le re%un&as%ă?+
$es%-i$erea )erm&arului1 răs)&irea unei %ăr'i1 s%aun $eplasat1 s%risul pe
ta/lă1 aprin$erea unui %-i/rit1 %ă$erea unui &/ie%t1 m&t&t&lirea unei -0rtii1
l&virea min2ii1 $es%-i$erea u*ii1 et%. Se p&t )&l&si nre2istrări %u sunete
pr&$use $e animale.
Dire%'ia A2&m&tului
C&pilul stă nemi*%at1 %u &%-ii n%-i*i. n jurul lui se pr&$u% A2&m&te

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 127/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$iverse =n spate3)a'ă1 sus3j&s1 l0n2ă3apr&ape3$eparte?. Este ntre/at+ %e a


auAitW $in %e $ire%'ieW la %e $istan'ă.
Instrumente muAi%ale
Sunt )&l&site &/ie%te s&n&re+ s&nerie muAi%ală1 %l&p&'el1 A&rnăit&are1 Vuier1
Vaut1 %astaniete1 tam/urină. C&pilul *i terapeutul sunt a*eAa'i $e & parte *i
$e alta
este a unei mese pe %are sunt a*eAate instrumentele. i sunt preAentate *i
)amiliariAa
t
;86
!&2&pe$ie
%u sunetul l&r. p&i %&pilul n%-i$e &%-ii sau se pune un e%ran n )a'a lui. Se
pr&$u%e sunetul %u un instrument1 se repune instrumentul pe masă *i se %ere
%&pilului să4l in$i%e. Da%ă sunetele sunt u*&r re%un&s%ute se pr&$u% $&uă
sunete su%%esiv. C&pilul tre/uie să alea2ă %ele $&uă instrumente *i să le
a*eAe n &r$ine1 $e la st0n2a la $reapta. Da%ă nt0mpină $i(%ultă'i i se
a%&r$ă
$e2etulunpeajut&r
umărulta%til+ n timp
st0n21 %e sună
la sunetul primuli instrument1
următ&r terapetul
atin2e umărul i pune
$rept. Este
 ntre/at+ Ce ai auAit tu a%&l&] atin20n$u4se umărul st0n2 ap&i %el $rept.
UrmeaAă serii $e %0te 91 <1>1 : instrumente.
p&i r&lurile se inverseaAă1 %&pilul este %el %are veri(%ă terapeutul. "
er&are inten'i&nată permite veri(%area m&$ului n %are stăp0ne*te &r$inea
su%%esiunii n serie.
5.;.5. Sunetele
Sunetele se %ara%teriAeaAă prin+ intensitate1 $urată1 năl'ime1 tim/ru1 ritm.
Se lu%reaAă asupra a%est&r %ara%teristi%i s&n&re. Ele asi2ură (Barea
$is%riminării s&n&re1 $eAv&ltarea mem&riei au$itive1 permit intr&$u%erea
%&$i(%ăril&r1
Ritmul %&ns&li$area sensului le%turii.
Per%ep'ia ritmului1 n m&$ &/i*nuit se realiAeaAă %u u*urin'ă1 $ar este
a$esea ineBistentă la %&pilul %are preAintă tul/urări $e v&r/ire. Este ne%esară
a/&r$area ritmului $e la un nivel a%%esi/il %&pilului.
Ritmul esen'ial este mersul. Se ia %&pilul $e m0nă *i %u pa*i mi%i1 l&vin$
%u talpa1 se )a%e n%&njurul n%ăperii. n sta$iul următ&r (e%are pas este
 ns&'it $e & /ătaie $in palme. p&i terapeutul /ate %u palmele un anumit
ritm1 se tre%e ap&i la ritmul %u sup&rt viAual. Fa'ă n )a'ă %u %&pilul1 se /ate
$in palme la năl'imea umeril&r+ $reapta4st0n2a. Se%ven'ele ritmi%e se
prelun2es%1 terapeutul l&ve*te+ $reapta4)a'ă4st0n2a
.
 Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n tul/urările $e v&r/ire
;8;
Per%eperea au$itivă a ritmului se )a%e prin l&virea pe masă a unei )&rmule
pe %are %&pilul tre/uie să & repr&$u%ă t&t pe masă. Se n%epe %u & serie $e
trei l&vituri1 ap&i1 n )un%'ie $e per)&rman'ele %&pilului se %re*te numărul
l&vituril&r n masă.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 128/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2ura ;. F&rmulele ritmi%e ilustrate 2ra(%

Fi2ura 5. C&mpunerea )&rmulei ritmi%e $in jet&ane


F&rmula ritmi%ă p&ate ( ilustrată prin $esen =(2ura ;? sau prin jet&ane
=(2ura 5?. Se %ere %&pilului să repr&$u%ă )&rmula $esenată =pe ta/lă1 )&aie?
sau %&mpusă $in jet&ane.
Intensitatea
Prin l&vituri puterni%e sau sla/e su/ masă1 %&pilul este %&n*tientiAat
asupra $i)eren'el&r $e intensitate.
p&i i se %ere să $eseneAe sau să repr&$u%ă )&rmula 2ra(%ă %e
%&respun$e l&vituril&r =(2ura 9?.

Fi2ura 9. F&rmule 2ra(%e pentru intensitatea sunetel&


r
;85
!&2&pe$ie
p&i se %ere %&pilului+
4 să l&veas%ă $upă )&rmula $esenatăW
4 să & %&mpună %u ajut&rul jet&anel&r $e $imensiuni $i)eriteW
4 să s%rie )&rmula pe ta/lă.
Durata
Cu ajut&rul unui Vaut1 $iapaA&n sau a unui &/ie%t =%rei&n1 %-ei? %u %are se
pr&$u%e A2&m&t su/ masă1 %&pilul este %&n*tientiAat asupra $uratei. Se
lu%reaAă asupra n&'iunii $e $urată %u ajut&rul /enAil&r =$reptun2-iuri?
$esenate av0n$ lun2imi $i)erite.
Se pr&%e$eaAă ap&i la )el %a la intensitate.
 năl'imea
C&pilul este ajutat să %&n*tientiAeAe %ă anumite sunete sunt nalte
=as%u'ite? *i altele
Instrumente sunt j&ase
utiliAate+ Vaut1=2rave? =(2urasau
$iapaA&ane <?.*i mai /ine Bil&)&nul.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 129/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2ura <. F&rmule 2ra(%e pentru năl'imea sunetel&r


EBer%i'iile pentru năl'ime sunt $es)ă*urate $upă m&$elul %el&r $e la
intensitate *i $urată.
5.5. Sunetele *i A2&m&tele v&r/irii
Către s)0r*itul primului sta$iu $e ree$u%are se p&ate estima măsura n %are
%apa%itatea per%eptiv4au$itivă *i mem&ria au$itivă a %&pilului au )&st
ree$u%ate. %este a%-iAi'ii tre/uie să (e trans)erate la nivelul sunetel&r *i
A2&m&tel&r v&r/irii
.
 Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n tul/urările $e v&r/ire
;89
Pentru %ara%teriAarea sunetel&r v&r/irii se )&l&se*te un au$i&s%&p %u
ajut&rul %ăruia sunt repr&$use pe e%ran
%ara%teristi%ile s&n&re ale sunetel&r emise n )ata mi%r&)&nului.
3
5.5.;. ,&%alele
Se eBpli%ă+ C0n$ v&r/im pr&$u%em A2&m&te. Unele $intre a%este
A2&m&te p&t ( %0ntate.
Se %0ntă 2ama v&%ali%ă *i i se %ere %&pilului să )a%ă a%ela*i lu%ru. I se
 latra2e aten'ia
eBpirăm. %ă a%este$&sul
Se plaseaAă A2&m&te p&tpe
palmei ( prelun2ite n )un%'ie
larin2e pentru a sim'i$evi/ra'iile.
aerul pe %are
vi/ra'ii Y v&%e Y %0nt 3
p&i1 la ta/lă se s%-i'eaAă pe supra)a'ă mare sim/&lul v&%alel&r1 a
A2&m&tel&r %are %0ntă=(2ura >?.

Fi2ura >. RepreAentarea 2ra(%ă a v&%alel&r


5.5.5. "%lusive sur$e
Se eBpli%ă ast)el+ C0n$ v&r/im pr&$u%em A2&m&te %are eBpl&$eaAă.
Pe ta/lă se $eseneaAă sim/&lul $in (2ura :.

Fi2ura :. RepreAentarea 2ra(%ă a &%lusivel&r

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 130/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Su/ )&rmă $e j&% se pr&$u% eBpl&Aiile+ p 4 eBpl&Aie la nivelul /uAel&r


W
;8<
!&2&pe$ie
tQ 44 eBpl&Aie
eBpl&Aie la
la nivelul
nivelul $in'il&rW
păr'ii p&steri&are a %avită'ii /u%ale.
Se per%epe suVul eBpl&Aiei pe $&sul palmei situate n )a'a 2urii.
5.5.9. "%lusive s&n&re
EBpli%a'ia+ C0n$ v&r/im pr&$u%em A2&m&te %are %0ntă *i %are
eBpl&$eaAă.
!a ta/lă se p&ate $esena sim/&lul $in (2ura 7.

Fi2ura 7. RepreAentarea 2ra(%ă a &%lusivel&r s&n&re


Sunt %&n*tientiAa'i %ei $&i timpi ai )&nemului.
5.5.<. C&nstri%tive sur$e
EBpli%a'ia+ C0n$ v&r/im pr&$u%em A2&m&te %are sună =suVă? %a v0ntul
!a ta/lă se $eseneaAă sim/&luri %a %ele $in (2ura 8.
3l3l
Fi2ura 8. RepreAentarea 2ra(%ă a %&nstri%tivel&r sur$e
Se suVă *i se simte %urentul $e aer n )a'a 2urii pentru+ )1 s1 *.
Se veri(%ă %u $&sul m0inii pe larin2e )aptul %ă a%este A2&m&te nu %0ntă.
5.5.>. C&nstri%tive s&n&re
EBpli%a'ia+ C0n$ v&r/im pr&$u%em sunete %are %0ntă *i %are suVă n a%ela*i
timp
.
 Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n tul/urările $e v&r/ire
;8>

Fi2ura . RepreAentarea 2ra(%ă a %&nstri%tivel&r s&n&re


Pe ta/lă se $eseneaAă sim/&luri %a %ele $in (2ura . n a%est $esen sim/&li%
re2ăsim următ&arele elemente+
4 %0nte%ul =vi/ra'iile?+
4 suVul.
Pr&$u%erea l&r se %&nstată prin palpare %u & m0nă pe larin2e *i %u
%ealaltă n )a'a 2urii+ v1 A1 j.
5.5.:. EBer%i'ii+
a? Se n&teaAă pe ta/lă sim/&lurile %&respunAăt&are tipuril&r $e )&neme1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 131/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%a n (2ura ;6.
Fi2ura ;6. Sim/&lurile $i)eritel&r tipuri $e )&neme
Se tre%e la $i%tarea $e sunete iA&late.
4 arată4mi =$eseneaAă?+ F)1 "&&&1 `W
4 spune4mi un sunet %are )a%e a*a+..1 *i i se in$i%ă unul $intre sim/&lurile
Se preAentate anteri&r.
tre%e la $i%tarea $e sila/e arată aaaa1 uuu1 "&&`W
4 se tre%e la sila/e $e tipul ,HCH,+ "" CH,HC+ PF.
/? Repeti'ii $e sila/e
Sistemati%1 sunt repetate t&ate asam/lările )&neti%e n %a$rul sila/ei1 n
&r$inea $e la simplu la %&mpleB+

;8:
!&2&pe$ie
%Hv EBemplu+ Pu
,HC "r
vH%Hv Uti
%HvH% C&/
%HvH%Hv D&ni
vH%HvH% /u)  
/&r$area pe
2rupe
4 %u %&ns&ana s

SH%Hv
CHsHv EBemplu+ Stu
Psi
,HsH% "sQ
,H%Hs Ups
4 2rupări %u r
%&ns&ana
4 2rupări %u 333
%&ns&ana
4 repeti'ii $e sila/e %&mpleBe =2rupări
%&ns&nanti%e?
CC ,CC EBemplu+ list
,CCC, str& %u semni(%a'ie
%? Repeti'ii $e %uvinte
Simple+ tunW )&%W pin.
C&mpleBe+ $unăW parăW (lăW
Di(%ile+ spe%ta%&lW transpira'ie et%.
$? Repeti'ii $e pr&p&Ai'ii
e? Terapeutul %ite*te & p&vestire %&mpusă $in pr&p&Ai'ii s%urte1 pe %are
%&pilul tre/uie să & repete. Se %re*te treptat lun2imea pr&p&Ai'iil&r.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 132/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 Teme+
;. r2umenta'i ne%esitatea unei interven'ii spe%i(%e %ate2&riei $e tul/urări
$e v&r/ire $at&rate un&r pertur/ări ale pr&%esării au$itive.
5. In$i%a'i prin%ipalele &/ie%tive viAate n terapia tul/urăril&r $e v&r/ire *i
enumera'i %0teva eBer%i'ii spe%i(%e utile pentru atin2erea a%est&r &/ie%tive
.
Capit&lul 8
 TU!URĂRI DE RITM ŞI DE F!UENLĂ !E ,"RIRII
;. Tul/urările $e ritm
,&m a/&r$a n a%este %ursuri & serie $e tul/urări ale v&r/irii n %are
elementul $e(nit&riu este preAen'a unei pertur/ări a ritmului1 alt)el spus este
pertur/ată $istri/u'ia temp&rală a elementel&r pr&$use ver/al. Dintre
tul/urările $e ritm %ea mai %un&s%ută *i mai stu$iată este /0l/0ială.
Evaluarea statisti%ă )ă%ută re%ent $e e%Qer *i #r&n$mann =%ita'i $e
R&n$ai1 Ser&n1 ;? estimeaAă %ă n jurul a ;18 k $in p&pula'ia in)antilă
%uprinsă ntre 748 ani1
Natura pr&/lemei1 $upăpreAintă tul/urări
,an Riper =;85?$e ritm.
este %ea a unei $eA&r2aniAări
temp&rale a v&r/irii. Se &/servă & v&r/ire eBtrem $e rapi$ă %u $eA&r2aniAări
ale )raAei1 &misiuni $e sila/e sau sunete *i n apr&ape t&ate %aAurile1 &
arti%ula'ie impre%isă. %este pers&ane v&r/es% )&arte /ine %0n$ se eBprimă
rar $ar nu reu*es% a%est lu%ru pentru & peri&a$ă mai lun2ă $e timp. Pers&ana
%are preAintă a%este tul/urări nu este %&n*tientă $e viteAa eB%esivă a v&r/irii
sale *i ni%i $e $eA&r2aniAarea )raAei. SimQins =%itat $e R&n$ai.1 Ser&n ;?
nu %&nsi$eră %ă tul/urările $e ritm sunt un $e)e%t unitar %i & %&le%'ie
eter&2enă $e an&malii ale v&r/irii
.
;88
!&2&pe$ie
;.;. Cara%teristi%ile tul/urăril&r $e ritm sunt+
a? $e/itul v&r/irii prea ri$i%at =ta-ilalie?
/? v&%ea $e)e%tu&asă
%? ritmul $e)e%tu&s1 v&r/irea sa%a$ată
$? v&%e m&n&t&nă
e? su/stituirea %uvintel&r *i sila/el&r
)? alun2irea pr&nun'iei.
SimQins semnaleaAă la a%este pers&ane $iverse mani)estări1 $ar %are nu
sunt stri%t
$iverse ver/ale1*%&lare1
$i(%ultă'i %um arlipsa
(+ pr&/lemele
&/i*nuin'ei$e$e%itit *i $e s%ris1lipsa
a repr&$u%e1 -ipera%tivitatea1
aptitu$inil&r
muAi%ale1 et%.
 n %iu$a a%estui ta/l&u1 sunt n%ă $estul $e rare situa'iile n %are %&piii sau
a$ul'ii1 %are preAintă a%este simpt&me1 sunt trimi*i la l&2&pe$. n 2eneral1
v&r/irea a%est&r pers&ane este inteli2i/ilă1 iar tul/urările nu pertur/ă t&tal
%&muni%area %eea %e s4ar răs)r0n2e *i asupra %apa%ită'ii $e a$aptare *i
inser'ie s&%ială.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 133/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fre%vent men'i&nate n %a$rul tul/urăril&r $e ritm sunt %auAele ere$itare1


anumite pr&/leme le2ate $e )un%'i&nalitatea sistemului nerv&s %entral1
pertur/ări ale transmiterii impulsului nerv&s prin )as%i%&lul eBtrapirami$al1
tul/urări $e %&&r$&nare senA&ri&4m&t&rie. Printre %auAe ar putea (
men'i&nată *i $e)e%tarea sistemului $e )ee$4/a%Q pr&pri&%eptiv.
eiss =%itat
$at&reaAă $e R&n$ai1
mai $e2ra/ă Ser&n
unei ;? %&nsi$eră
imaturită'i lin2visti%e.%ă a%eastă pr&/lemă se
;.5. F&rmele tul/urăril&r $e ritm *i Vuen'ă
Sunt tul/urări $e v&r/ire similare /0l/0ielii1 prin%ipalele entită'i %lini%e (in$+
a)t&n2-ia1 v&r/irea a%%elerată1 /atarismul1 ta-ilalia *i /ra$ilalia sau v&r/irea
 n%etinită
.
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
;8
;.5.;. )t&n2-ia este & tul/urare mai rar nt0lnită n pra%ti%a
l&2&pe$i%ă.
$esea lim/a Seeste
%ara%teriAeaAă prinapar
)&arte spasti%ă spasme ale lim/ii
spasme t&ni%e%e$e
mpie$i%ă v&r/irea.
lun2ă $urată.
%eastă tul/urare nu are le2ătură %u teama $e v&r/ire *i se %&nstată %ă
spasmele apar n situa'ii $i)erite *i n l&ate )elurile $e v&r/ire. Se re%&man$ă
eBer%i'ii $e relaBare1 tratament me$i%ament&s pentru %&m/aterea
spasti%ită'ii1 )ara$iAări pre%um *i eBer%i'ii $e v&r/ire pe )&n$ $e relaBare.
;.5.5. ,&r/irea a%%elerată este & nevr&Aă ver/ală. pare mai )re%vent la
%&piii %are mani)estă a2ita'ie psi-&m&tri%ă sau anumite stări anBi&ase. Cu
%0t &r2anismul este mai t0năr %u at0t me%anismele %ere/rale %u r&l in-i/itiv
sunt n%ă mai pu'in
$eAv&ltate. ,&r/irea (in$ & )un%'ie ev&luată ne%esită %&&r$&nări
3$e mare pre%iAie $e%i *i me%anisme in-i/it&rii )&arte e(%iente. %eastă
tul/urare preAintă $&uă )&rme+ /attarismul *i ta-ilalia.
X attarismul se %ara%teriAeaAă printr4un ritm ver/al eBa2erat $e rapi$.
Sunetele *i %uvintele se ameste%ă1 se %&ntamineaAă1 termina'iile se
est&mpeaAă. C&pilul pr&nun'ă pe nerăsuVate p0nă la epuiAarea t&tală a
eBpira'iei. Sunt a)e%tate %&n'inutul v&r/irii *i %&nstru%'ia sinta%ti%ă reAult0n$
nu $&ar & v&r/ire neesteti%ă %i *i & s%ă$ere a inteli2i/ilită'ii a%esteia. Sunt
&mise sunete1 sunt inversate sunetele n sila/e *i sila/ele n %uvinte. $esea
ritmul v&r/irii este at0t $e mare n%0t su/ie%tul nu4*i p&ate n2-i'i saliva.
,&r/irea este ns&'ită $e 2rimase $ar *i $e mi*%ări $eA&r$&nate ale m0inil&r
*i %&rpului.
m&t&rie1 C&piii%res%ută
& stare la %are se
$emani)estă a%eastă
alertă1 sunt tul/urare
neaten'i1 preAintă
in%apa/ili $e a a2ita'ie
urmări
interl&%ut&rul1 au ten$in'a $e a4; ntrerupe pe %elălalt $in %auAa impulsului
)&arte puterni% pentru v&r/ire. ten'ia au$itivă este $e(%itară1 auAul
)&nemati% este sla/ $eAv&ltat1 %&ntr&lul au$itiv asupra v&r/irii este
insu(%ient
1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 134/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;6
!&2&pe$ie
repreAentările ver/ale sunt impre%ise. Respira'ia se %ara%teriAeaAă printr4un
%&nsum nee%&n&mi% al aerului %eea %e se va mani)esta prin ntreruperi
nep&trivite n v&r/ire pentru inspir. $esea se as&%iaAă %u amuAia *i aritmia.
X Ta-ilalia
*i prin a/sen'ase$enaturăril&r
%ara%teriAeaAă printr4un ritm alert1
)&neti%&4)&nemati%e & v&r/ire pre%ipitatăDa%ă
*i leBi%&42ramati%ale. $ar
pentru v&r/irea &/i*nuită ritmul n&rmal este $e ;6456 sunete3 se%1 n
v&r/irea ta-ilali%ă ritmul este $e 56496 sunete3se%. " ast)el $e v&r/ire se
urmăre*te %u $i(%ultate. !a )el %a *i n %aAul /attarismului %auAele
in%riminate sunt insu(%ien'a ver/&4m&t&rie $ar *i m&$elele $e)e%tu&ase $e
v&r/ire $in me$iul $e via'ă al %&pilului. %eastă tul/urare $e ritm este
 nt0lnită mai )re%vent la pers&anele %u $e(%ien'ă mintală la %are sunt
preAente *i )u2a $e i$ei1 ten$in'e $e supraapre%iere ale pr&priei pers&ane1
$eA&r$ine *i 2ra/ă n ntrea2a %&n$uită. !a v0rsta *%&larită'ii %&piii %u
tul/urări $e ritm *i Vuen'ă p&t preAenta $i(%ultă'i n nsu*irea lim/ajului
s%ris1 pre%um
$e&se/irea *i tul/urări
este leBi%e *i 2ra(%e. ntre /attarism *i ta-ilalie
una 2ra$uală.
Este imp&rtant $ia2n&sti%ul $i)eren'ial ntre tul/urările men'i&nate *i
/0l/0ială. !a ta-ilali%i nu eBistă spasme n v&r/ire *i ni%i l&2&)&/ie. %e*ti
su/ie%'i mani)estă apeten'ă pentru v&r/ire pe %0n$ /0l/0i'ii p&t preAenta1 %a
& )&rmă eBtremă1 re)uAul $e a v&r/i. C0n$ /0l/0i'ii *i (BeaAă aten'ia asupra
pr&priei v&r/iri a%easta se nrăută'e*te1 n s%-im/ la ta-ilali%i %re*te %alitatea
v&r/irii %a urmare a (Bării aten'iei. T&t %a & $e&se/ire )a'ă $e /0l/0ială
ta-ilali%ii v&r/es% mai /ine %u pers&anele ne%un&s%ute $e%0t %u %ele
%un&s%ute. 0l/0i'ii1 %&n*tien'i $e $e)e%tul l&r preAintă sentimente $e
in)eri&ritate pe %0n$ ta-ilali%ii nu %&nsi$eră %ă ar avea un $e)e%t $e
pr&nun'ie
i *

 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii


;;
se supraapre%iaAă. Sunt %aAuri n %are ta-ilalia se as%&%iaAă %u /0l/0ială1
situa'ie n %are %&re%tarea v&r/irii este )&arte $i(%ilă.
;.9. C&re%tarea tul/urăril&r $e ritm
 nainte $e $es%rierea prin%ipiil&r %are stau la /aAa %&re%tării tul/urăril&r
$e ritm este nev&ie să se )a%ă & pre%iAare *i anume+ n %aAul unei pers&ane
a$ulte interven'ia nu se re%&man$ă $e%0t %u %&n$i'ia %a v&r/irea să (e ntr4
a$evăr neinteli2i/ilă *i pers&ana să $&reas%ă să4*i ameli&reAe statutul $e
interl&%ut&r.
 n %aAurile %&piil&r %u tul/urări $e ritm $e%iAia $e ree$u%are tre/uie luată
$upă & analiAă seri&asă a )a%t&ril&r s&%iali *i psi-&l&2i%i. n &pinia un&r
spe%iali*ti este inutil *i une&ri peri%ul&s să $&re*ti %u &ri%e pre' să m&$i(%i un
ansam/lu $e %&mp&rtamente ver/ale %0n$ pers&ana impli%ată nu este ea
 nsă*i %&n*tientă $e pr&/lemele sale.
Met&$ele $e %&re%tare ale tul/urăril&r $e ritm p&t ( 2rupate n interven'ii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 135/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

tra$i'i&nale *i interven'ii %&mp&rtamentale la /aAa %ăr&ra stau te&riile


 nvă'ării.
. Met&$ele tra$i'i&nale+
Men'i&năm n %&ntinuare %0teva met&$e mai )re%vent utiliAate.
X Se s&li%ită su/ie%tului să v&r/eas%ă mai rar. %eastă su2estie se )a%e
 n %ea mai
v&r/irea mare( parte
p&ate a %aAuril&r
m&$i(%ată1 $e tul/urări
$ar a%easta $e v&r/ire.
nu pentru n a%este
& peri&a$ă %aAuri
$e timp )&arte
lun2ă.
X Citirea printr4& )ereastră1 pra%ti%ată ntr4un sup&rt $e %art&n %are se
$eplaseaAă $e4a lun2ul teBtului $e %itit.
X ,&r/irea ritiVa tă1 sila/isită+ este v&r/a ai%i $e4a n$emna su/ie%tul să
v&r/eas%ă $espăr'in$ (e%are %uv0nt n sila/e
.
;5
!&2&pe$ie
X " %&m/inare
su/ie%tului ntre te-ni%a
să )&l&seas%ă l&virii
un $e2et sau ritmi%e
pi%i&rul*ipentru
%ea a asila/isirii.
/ate ritmulCerem
v&r/irii
%are %&nstă n pr&nun'area sila/ă $e sila/ă.
X UtiliAarea unui metr&n&m %are1 re2lat la $i)erite viteAe să permită
su/ie%tului să4*i %&ntr&leAe ritmul.
X %ela*i prin%ipiu a )&st utiliAat pentru )a/ri%area unui aparat ele%tr&ni%1
%are emite n m&$ ritmi% sunete1 a%est aparat (in$ purtat n spatele ure%-ii.
Su/ie%tul transp&rtă %u el metr&n&mul miniaturiAat %are i $i%teaAă un ritm
a%%epta/il $e v&r/ire.
X Citirea imitată+ este tra$usă $in ameri%anul s-a$&K4 rea$in2 *i %&nstă
 n a %ere su/ie%tului să %iteas%ă a%ela*i teBt pe %are e$u%at&rul l4a %itit %u &
)ra%'iune
este v&r/a$e$ese%un$ă nainte.
tul/urări %eastă met&$ă este mai pu'in e(%ientă %0n$
$e ritm.
X Citirea unui teBt ntr4& lim/ă străină. %eastă a%tivitate are %a e)e%t
 n%etinirea ritmului v&r/irii pers&anei. C0n$ tre/uie să %iteas%ă ntr4& lim/ă
străină1 pe %are presupunem %ă & %un&a*te %0t $e %0t1 pers&ana se
%&n%entreaAă n%etinin$ $e/itul. %easta l $etermină să %&n*tientiAeAe %ă
p&ate v&r/i mai lent.
%este te-ni%i au %a &/ie%tiv n%etinirea $e/itului v&r/irii. Sunt u*&r $e
 n'eles $e %ătre su/ie%'i *i n a%ela*i timp u*&r $e apli%at. nsă $upă %um
su/lineaAă SimQins ni%i una $intre ele nu au )ă%ut &/ie%tul un&r %er%etări
sistemati%e.
. /&r$ările
%este %&mp&rtamentale
met&$e %&nstituie %ele mai e(%iente mijl&a%e $e m&$i(%are a v&r/irii
pers&anel&r %are preAintă tul/urări $e ritm. Ele permit iA&larea aspe%tel&r
mai pu'in pre%ise ale v&r/irii *i un %&ntr&l mai /un al interven'iei terapeuti%e
.
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
;9

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 136/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Des%riem n %&ntinuare a%eastă a/&r$are prin prisma unui %aA tratat $e


SimQins+ & )eti'ă $e  ani1 al %ărui nivel $e inteli2i/ilitate a v&r/irii era ini'ial
$e 56k.
Interven'ia s4a $es)ă*urat n < etape+
;. Măsurarea $e/itului %itirii. n primele *e$in'e su/ie%tul a %itit %0teva
teBte
%erut iar terapeutul
)eti'ei a numărat
să )a%ă pauAele %uvintele pr&nun'ate
%&respunAăt&are intr4un
semnel&r minut. p&i)ă%0n$
$e pun%tua'ie1 a
pre%iAarea %a $upă (e%are reu*ită va $a su/ie%tului & stelu'ă. !a un t&tal $e
;66 stelu'e /ine meritate1 %&pilul are $reptul la & a%tivitate aleasă $] el.
După %0teva *e$in'e1 su/ie%tul %itea )ă%0n$ n mare parte pauAele %erute1
$ar nu s4a realiAat trans)erul n v&r/irea sp&ntană1 a%easta răm0n0n$
neinteli2i/ilă.
5. Imitarea. Terapeutul a %itit %0teva %uvinte $in teBtul )&l&sit anteri&r.
Citirea %uvintel&r s4a )ă%ut intr4un m&$ )&arte arti%ulat n timp %e su/ie%tul1 n
)un%'ie $e instru%'iunile primite este atent la mi*%area /uAel&r *i lim/ii
terapeutului. Su/ie%tul a tre/uit să repete seria $e %uvinte auAite. După
(e%are se%ven'ă
$in %a$rul a%esteipr&nun'ată
etape a )&st %&re%t a )&st
măsurat răsplătit.
$e/itul După
v&r/irii mai multe
%&n)&rm repriAe
met&$ei
)&l&site n prima etapă.  )&st %&mparat pr&%entul $e inteli2i/ilitate n %ele
$&uă etape *i s4a %&nstatat %ă inteli2i/ilitatea a )&st mai /ună pe par%ursul
etapei $e imitare.
9. Fee$4/a%Q *i aut&%&re%tare ple%0n$ $e la un teBt %itit. n %iu$a
ameli&rării inteli2i/ilită'ii v&r/irii imitate1 n v&r/irea sp&ntană nu s4au
 nre2istrat pr&2rese &/serva/ile. S4a %erut su/ie%tului să eBe%ute
urBnăt&area %erin'ă+ să %iteas%ă un teBt $e ;66 %uvinte sele%tat $mtr4un
manual. Pentru (e%are ;5 %uvinte %itite inteli2i/il se a%&r$ă & stelu'ă. Citirea
inteli2i/ilă a teBtului n ntre2ime permite &/'inerea a ;6 stelu'e. Citirea a
)&st nre2istrată *i ime$iat $upă terminarea sar%inii1 %&pilul a as%ultat
 nre2istrarea
.
;<
!&2&pe$ie
Următ&area sar%ină este $ete%tarea er&ril&r $e pr&nun'are *i n&tarea
)re%ven'ei a%est&ra. De (e%are $ată %0n$ apare & er&are terapeutul pr&nun'ă
%&re%t %uv0ntul respe%tiv *i %&pilul tre/uie să repete. Ulteri&r lun2imea
teBtului utiliAat a %res%ut $e la ;66 la >66 $e %uvinte. ReAultatele au
$em&nstrat %ă *i nivelul $e inteli2i/ilitate a %res%ut. %eastă ameli&rare a
%itirii
<. nu este trans)erată
Cre*terea inteli2i/ilinta'ii
v&r/irea sp&ntană.
n timpul %&nversa'iei. %esta este $e )apt
s%&pul ultim al interven'iei pentru %are a )&st ela/&rată & met&$ă $ire%tă $e
%&ntr&l *i m&$i(%area $e/itului. Terapeutul %&nverseaAă %u %&pilul timp $e >
minute1 %&nversa'ia este nre2istrată1 as%ultată1 se n&teaAă numărul
%uvintel&r pr&nun'ate ntr4un minut *i numărul er&ril&r sau a %uvintel&r
neinteli2i/ile. " primă evaluare arată %ă pr&%entajul %uvinte3minut este
varia/il1 n timp %e numărul er&ril&r răm0ne apr&Bimativ %&nstant (in$ t&tu*i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 137/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

mai mare )a'ă $e numărul $e er&ri $in etapa 9.


 Terapeutul utiliAeaAă n %&ntinuare te-ni%a numită )a$in2 p&etiue+
Su/ie%tul prime*te & serie $e %art&na*e pe %are sunt s%rise %0te < versuri
ritmate. Cite*te n 20n$ p0nă la ultimul %uv0nt al *irului $upă %are nt&ar%e
%art&na*ul1 prive*te spre ree$u%at&r *i pr&nun'ă ultimul %uv0nt. Da%ă
pr&nun'ă
)&st %itite %&re%t prime*te
ast)el alte un pun%t.
trei p&eAii $upăDupă ;6 )&st
%are au pun%te este iar
re%itite1 re%&mpensat. u
%uvintele 'intă
au )&st mas%ate prin lipirea unei eti%-ete. S4a utiliAat a%ela*i m&$ $e
re%&mpensare. Te-ni%a a )&st repetată $e < &ri1 utiliA0n$ p&eAii $i)erite.
Se tre%e ap&i la & a $&ua te-ni%ă numită )a$in2 %&nversati&nnel+
Se preAintă & altă serie $e %art&na*e %are %&n'in elemente intuitive %&n%rete
re)erit&are la su/ie%tul nsu*i. EBemplu+ %ul&area părului meu este....
Su/ie%tul tre/uie să priveas%
ă
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
;>
spre ree$u%at&r *i să %&mpleteAe )raAa %u v&%e tare. !a s)0r*it i se %ere să
răspun$ă la ntre/area %are este %ul&area părului tău ]. C&pilul este
re%&mpensat n a%ela*i m&$. %eastă a%tivitate se $eruleaAă pe par%ursul a 7
*e$in'e $elimitate pe se%ven'e.
" altă met&$ă mult mai $ire%tă $e%0t %ele preAentate anteri&r *i pr&pune
ameli&rarea v&r/irii sp&ntane. Se %ere %&pilului să a$u%ă & %utie n %are să (e
un anumit număr $e &/ie%te sau ju%ării. Cerin'a %&nstă n a $es%rie un &/ie%t
s%&s $in %utie1 uit0n$u4se la terapeut. Cutia %&nstituie un pun%t $e re)erin'ă
al %&nversa'iei. C&n'inutul său este $i)erit n (e%are *e$in'ă. %eastă
s%-im/are asi2ură un nivel nalt $e m&tiva'ie al %&pilului.
C&nversa'ia
er&ril&r1 este
aparatul nre2istrată
este iar ap&ipr&nun'ă
&prit1 terapeutul as%ultată. In m&mentul
%&re%t %uv0ntul1$ete%tării
iar %&pilul l
repetă.
5. 0l/0ială
5.;. Delimitări %&n%eptuale
0l/0ială )a%e &/ie%tul a numer&ase %ăr'i1 arti%&le *tiin'i(%e *i arti%&le $e
p&pulariAare. Este & tul/urare %un&s%ută $in %ele mai ve%-i timpuri
%&nsi$erată %ea mai $erutantă $intre tul/urările $e lim/aj. Este %un&s%ută
 n lim/a r&m0nă *i su/ $enumirea $e 20n2ăveală. S4au pr&pus & mul'ime $e
tratamente mira%ul&ase1 $ar l&&$stein =%itat $e ,an &rsel1 ;?
evi$en'iaAă $&uă %urente %are p&t ( ns%rise n /ilan'ul a%tual al %er%etăril&r
rivin$ /0l/0ială.
. Cateva m&$ele %&n%eptuale au permis %lasi(%area ntre/ării n %eea %e
prive*te ere$itatea /0l/0ielii. Putem preAi%e1 %u un &are%are 2ra$ $e su%%es1
$es%en$en'ele sus%epti/ile %are apar la unul sau mai mul'i /0l/0i'i. T&tu*i
p&si/ilită'ile $e pre$i%'ie s
e
;:

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 138/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

!&2&pe$ie
&pres% ai%i *i nu este p&si/il $e %&n%luAi&nat1 %ă /0l/0ială este $eterminată
$e ante%e$entele 2eneti%e ale in$ivi$ului.
. numite pr&2rese s4au realiAat n met&$ele $e interven'ie4. %este
met&$e sunt a%tualmente supuse testului %er%etării *i este p&si/il %a1 n ;64
;> ani1 e$u%at&rii
interven'iei. să *tie
De*i s4au mult mai
n%eput /ine vreme
$e at0ta %eea %e&/serva'iile1
ar tre/ui săanaliAele
)a%ă n m&mentul
*i
$ia2n&sti%ările1 re'etele *i tratamentele *tiin'i(%e1 t&tu*i nu se *tie n%ă %u
pre%iAie %are este &ri2inea1 %auAa a%estei pr&/leme.
Unii aut&ri %&nsi$eră /0l/0ială %a pr&/lemă a sel)4ului1 pr&/lemă me$i%ală
sau pr&/lemă $e %&muni%are1 n )un%'ie $e %&n%ep'ia te&reti%ă. N&i pre)erăm
păstrarea termenului $e tul/urare $e v&r/ire1 $e&are%e $in pun%t $e ve$ere
stri%t &/serva/il1 /0l/0itul se eBprimă printr4& v&r/ire $i)erită $e %ea a
maj&rită'ii interl&%ut&ril&r $in jurul său.
Este )&arte pr&/a/il %a eBpli%a'ia a%estui )en&men să nu se re$u%ă la &
%auAă uni%ă. Şi %u t&ate a%estea mai mul'i aut&ri %&ntemp&rani sau %lasi%i
%&ntinuă să %rea$ă
a%easta este )&arte *i să vrea
u*&r să $em&nstreAe
$e i$enti(%at. Printre %ă eBistă
a%este & %auAă
p&Ai'ii a /0l/0ielii
eBtreme1 tre/uie*i
men'i&nată %ea a psi-analiAei. lte eBpli%a'ii au nsă meritul $e a nu se
re$u%e la eBtremitatea a%estui )en&men %are -an$i%apeaAă mili&ane $e
pers&ane aAi.
 n 2eneral este $i(%il $e prevăAut %are %&pil se va /0l/0i *i este $i(%il $e
ela/&rat un plan e(%a%e $e preven'ie a /0l/0ielii. Mani)estările /0l/0ielii sunt
)&arte numer&ase *i variaAă %alitativ *i %antitativ pe $urata ntre2ii ist&rii a
/0l/0ielii la & pers&ană. n s)0r*it1 eliminarea $e(nitivă a /0l/0ielii tre/uie
%&nsi$erată $estul $e pu'in pr&/a/ilă1 la nivelul a%tual $e %un&*tin'e *i
mijl&a%e $e
interven'ie.
3
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
;7
De eBemplu1 `&pp =%itat $e ,an &rsel1 ;? rap&rteaAă %ă $upă ;6 ani
$e mun%ă %u /0l/0i'i1 nu a putut vin$e%a $e(nitiv pe ni%i unul $intre ei %u &
sin2ură met&$ă terapeuti%ă1 ni%i prin %&m/inarea mai mult&r met&$e.
,an Riper =;85? sus'ine %ele spuse $e terapeutul 2erman1 nt&n
S%-illin21 %ă t&ate pers&anele %are pretin$ %ă au &/'inut & vin$e%are t&tală a
/0l/0ielii
altă parte1tre/uie să se
mai mul'i pre2ăteas%ă
terapeu'i să %ă
pretin$ )a%ă
au)a'ă Ia mai9k
vin$e%at multe $insurpriAe. Pe $e
%aAuri. ut&rii
%&ntemp&rani a(rmă %ă la & treime $intre /0l/0i'i1 /0l/0ială va $ispărea1 la &
treime se va ameli&ra la s)0r*itul interven'iei iar la %eilal'i ree$u%area nu va (
 n%ununată $e su%%es.
0l/0i'ii au nev&ie $e ajut&r l&2&pe$i% iar a%est ajut&r p&ate ( $at su/
mai multe )&rme. !a & /ună parte $intre /0l/0i'i v&r/irea se p&ate ameli&ra
%u ajut&rul ree$u%ării1 iar a%eastă ameli&rare va m/unătă'ii %apa%itatea l&r

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 139/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$e %&muni%are *i
%alitatea vie'ii l&r.
3
SinteAa )en&men&l&2iei /0l/0ielii este atri/uită lui ,an Riper. n %ele %e
urmeaAă v&r ( preAentate %0teva pun%te imp&rtante $in lu%rarea sa %u
privire
5.5.laUniversalitatea
natura /0l/0ielii.
/0l/0ielii
C-iar $a%ă n %0teva lim/i nu eBistă termeni p&trivi'i pentru $es%rierea
/0l/0ielii1 $e4a lun2ul se%&lel&r mani)estarea /0l/0ielii a )&st &/servată. Mai
mul'i aut&ri au %ăutat să eBpli%e a%eastă universalitate. Unii %&nsi$eră
/0l/0ială %a & nevr&Aă sau %a & )&rmă $e re2resie psi-&l&2i%ă. T&ate
pers&anele p&t mani)esta unul sau mai multe semne $e re2resie ntr4un
m&ment $in via'a l&r. Pe $e altă parte1 putem %re$e %ă %eea %e n&i numim
/0l/0ială %&respun$e unui ansam/lu $e %&mp&rtamente nvă'ate. Me$iu
l

;8
!&2&pe$ie
%&pilului1 mai ales părin'ii1 prin eBi2en'ele l&r eB%esive n %eea %e prive*te
per)e%'iunea ver/ală1 p&t %&ntri/ui la apari'ia un&r epis&a$e $e /0l/0ială.
C&nsi$er0n$ /0l/0ială %a pe & pr&/lemă $e %&&r$&nare per%eptuală *i
neur&mus%ulară1 ar tre/ui să 2ăsim $i(%ultă'i $e v&r/ire la t&'i su/ie%'ii.
%tul v&r/irii impli%ă %&ntraste mus%ulare simultane *i su%%esive1 %are
tre/uie &r2aniAate ntr4& manieră )&arte pre%isă1 mai ales pe plan temp&ral.
5.9. De(ni'ia /0l/0ielii
De(ni'iile /0l/0ielii sunt numer&ase. Putem spune %ă /0l/0ială este &
pr&/lemă $e ritm sau & pr&/lemă $e v&r/ire. ntr4& manieră mai restri%tivă
a(rmăm
-ipert&ni%e%ă /0l/0ială este0l/0ială
anti%ipative. un tip $ep&ate
v&r/ire %are $em&nstreaAă
( văAută rea%'ii
%a & pertur/are a Vui$ită'ii
ver/ale1 reAultat al unei em&'ii ne2ativeW n a%est %aA1 a%tul v&r/irii este
 ns&'it la mai mul'i %&pii1 $e & rea%'ie intensă $e )ri%ă. n m&$ 2ra$ual
a%eastă )ri%ă se va 2eneraliAa n t&ate m&mentele %&muni%ării. n m&$
%&ntrar1 in2ate =%itat $e ,an &rsel1 ;? $ă & $e(ni'ie sinteti%ă $ar )&arte
eBpli%ită+
0l/0ială este & pertur/are a Vui$ită'ii eBprimării ver/ale1 %ara%teriAată
prin repetări sau prelun2iri inv&luntare1 s&n&re sau silen'i&ase1 $e4a lun2ul
emisiei unită'il&r v&r/irii =sunete1 sila/e sau %uvinte?. %este pertur/ări1 $e
&/i%ei1 se mani)estă ntr4& manieră $iversă *i )re%ventă *i nu sunt u*&r $e
%&ntr&lat.
aparatuluiUne&ri
/u%al1 a%este pertur/ări
la nivelul sunt ns&'ite
alt&r stru%turi $e mi*%ări
anat&mi%e la nivelul
sau ns&'ite $e enun'uri
ver/ale stere&tipe.
Une&ri %-iar in$ivi$ul re%un&a*te %ă trăie*te & stare 2enerală $e tensiune1 $e
eB%itare sau $e em&'ii ne2ative n %are pre$&min
ă
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 140/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;
teama. Sursa ime$iată a /0l/0ielii este & lipsă a %&&r$&nării1 %are se
mani)estă n me%anismul peri)eri% al v&r/irii.
!ista $e(ni'iil&r ar putea %&ntinua. Pra%ti%ienii1 n 2eneral1 se situeaAă ntr4
& ta/ără $ar a$esea )a% apel la & met&$ă e%le%ti%ă *i re%ur2 )re%vent la
s%-im/ări ale met&$el&r
5.<. In%i$en'a $e ree$u%are.
/0l/0ielii
 n %iu$a numer&asel&r lu%rări $espre /0l/0ială1 nu eBistă1 $upă ,an Riper
=;85?1 $e%0t un sin2ur stu$iu epi$emi&l&2ie al a%estui )en&men. Fă%ut n
n2lia n ;:<1 pe & p&pula'ie in)antilă %uprinsă ntre 6 *i ;> ani1 stu$iul
arată %ă 9k $intre a%e*ti %&pii au avut & peri&a$ă %0n$ s4au /0l/0it1 $ar
a%eastă peri&a$ă a $urat %el pu'in : luni. n s%-im/1 pr&%entajul %&piil&r %are
au trăit & ast)el $e peri&a$ă1 $ar %are a )&st mai mi%ă $e : luni1 este $e <1
>k.
Ultima a(rma'ie nu nea2ă %eea %e a )&st spus anteri&r $espre %aAurile
rare $e vin$e%are a /0l/0ielii. !a /0l/0i'ii a$ul'i1 vin$e%ările sunt rare1 $ar
a$ese&ri
reAultate la %&pii a%est
$i)erite. )en&men
In%i$en'a p&ate
%ea mai ( tre%ăt&r.
s%ăAută C0teva
este $e stu$ii
61>>k1 pe preAintă
%0n$ %ea mai
ri$i%ată este $e ;187k. Este 2reu $e pre%iAat & %i)ră n %eea %e prive*te
)re%ven'a /0l/0ielii1 $at&rită $i)eritel&r te-ni%i %are au )&st utiliAate n
evaluare *i $ia2n&sti%are.
#ăsim la %er%etăt&rii aestei tul/urări un a%&r$ remar%a/il n %eea %e
prive*te $istri/u'ia /0l/0ieli pe seBe1 a%eastă pr&p&r'ie (in$ $e 9 sau < /ăie'i
la & )ată.
5.>. pari'ia *i ev&lu'ia /0l/0ielii
 n 2eneral /0l/0ială apare $estul $e repe$e. !a unii /ăie'i se remar%ă eAitări
 n v&r/ire *i prelun2iri ale un&r sila/e sau sunete *i $upă v0rsta $e 9 ani. !a
al'ii
ă nsă a%este pertur/ări se mani)est
566
!&2&pe$ie
la < ani *i n numer&ase %aAuri1 /0l/0ială se instaleaAă n m&mentul n%eperii
*%&lii =n meri%a $e N&r$? %am pe la > ani jumătate.
Cara%teristi%ile /0l/0ielii variaAă mult $e la un %&pil la altul. Unii %&pii
preAintă $i(%ultă'i $&ar n pr&nun'ia sila/el&r1 la al'ii primele repeti'ii *i
eAitări sunt ns&'ite $e 2rimase1 %are antreneaAă $i)erite păr'i ale %&rpului.
Ev&lu'ia tul/urării este )&arte $i)erită. n mai multe %aAuri1 $i(%ultă'ile
%&pilului
ne2ative.se re)eră
l'i %&piistri%t
nsă1 la Vui$itatea
preAintă $&uăv&r/irii )ără 2esturi
$in $i(%ultă'ile ns&'it&are*i*iune&ri
men'i&nate1 em&'ii
%-iar trei. n t&ate %aAurile asistăm la &s%ila'ii n 2ravitatea $i(%ultă'il&r. Unii
părin'i $e%lară %ă n m&mentele n %are %&piii nu sunt nerv&*i sau a2ita'i
v&r/es% mai /ine.
Spe%iali*tii %&nstată %ă < %&pii $in > %are mani)estă simpt&me ale
/0l/0ielii1 ev&lueaAă spre & v&r/ire n&rmală )ără să revină la v&r/irea
pertur/ată. Din pă%ate nu eBistă un test sau & 2rilă $e evaluare pe /aAa

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 141/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 142/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

&r2anel&r v&r/irii. !a /0l/0ială persistentă1 a%este tremurături par a (


reAultatul unui )&arte mare e)&rt pentru a se eli/era $intr4un /l&%aj al v&r/irii
sau $in mi*%ări repetitive %are persistă.
<. l&%ajele *i n%-i$erile+ a%este %&mp&rtamente sunt %ele %are se
as&%iaAă %el mai a$esea %ali(%ativului $e /0l/0ială. Sunt a%elea pe %are %-iar
*i nespe%iali*tii
eBteri&are le re%un&s%
n v&r/ire1 )&arte
p&ti%niri %areu*&r.
apar Se
maipr&$u% anumite
)re%vent spasme
la sunete &%lusive =p1 /1
%?. Se %&nstată %ă /uAele nu se p&t $esprin$e iar lim/a răm0ne pe plan*eul
/u%al.
>. Te-ni%ile $e $e/l&%are =$e ie*ire $in spasm?+ sunt mi*%ări /ru*te ale
%apului1 trun%-iului1 /ra'el&r1 pi%i&arel&r pre%um *i 2rimasele.
:. Tensiunea v&%ală+ este v&%al )r4ul an2l&saB&n1 alt)el spus1
pr&$u%erea unui sunet $e )re%ven'ă j&asă. %eastă pr&$u%'ie s&n&ră este
reAultatul unei )&arte mari tensiuni a %&ar$el&r v&%ale %are este nt0lnită *i la
interl&%ut&rii &/i*nui'i n anumite situa'ii. !a /0l/0i'i1 emisia a%estui A2&m&t
p&ate ( %&nsi$erată %a & te-ni%ă $e anti%ipare %are nt0rAie pentru %0tva
timp7. emisia %uv0ntului.
Repeti'iile+ la & primă privire1 putem avea impresia %ă /0l/0i'ii repetă
$e mai multe &ri a%eea*i sila/ă $ar &/serv0n$ %u aten'ie a%est )en&men al
repeti'iil&r se %&nstată %ă eBistă u*&are varia'ii la (e%are reluare a a%el&ra*i
sila/e.
8. UtiliAarea aerului reAi$ual+ numer&*i /0l/0i'i %&ntinuă să v&r/eas%ă *i
$upă terminarea eBpira'iei &/i*nuite ast)el n%0t e
i
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
569
utiliAeaAă *i a%ea)&r'ată
%eastă v&r/ire %antitate
este$e aer e(%ientă
pu'in %are răm0ne n plăm0ni
$in pun%t =aerulalreAi$ual?.
$e ve$ere
inteli2i/ilită'ii $is%ursului. Unii /0l/0i'i re%ur2 la a%est pr&%e$eu pentru a ie*i
$in /l&%aj.
. #esturi $e %amuVaj+ anumi'i /0l/0i'i par a $&ri să4*i as%un$ă
$i(%ultă'ile1 (e pun0n$ m0na n )a'a 2urii sau nt&r%0n$u4*i %apul sau r0A0n$.
!a n%eput a%este 2esturi sunt )ă%ute %u inten'ia $e4a as%un$e repeti'iile sau
/l&%ajele1 $ar n m&$ 2ra$ual a%este 2esturi $evin aut&matisme.
;6. C&mp&rtamentele $e evitare+ n 2eneral pers&anele %u /0l/0ială
%r&ni%ă n%ear%ă evitarea /0l/0ielii *i pentru a%easta )a% t&t p&si/ilul. %este
pers&ane v&r n%er%a să evite situa'iile n %are tre/uie să %&muni%e. C0n$
sunt &/li2a'i
pr&nun'at. Desăasemenea
%&muni%ev&r
v&r(evita %uvintele
tenta'i %area%ele
să elimine li se par 2reu)&l&sin$u4se
%uvinte $e
$e su/stituiri *i sin&nime. Este p&si/il %-iar %a /0l/0i'ii să %aute să simuleAe
stupi$itatea sau sur$itatea.
;;. C&mp&rtamentele ver/ale $e evitare se numes% *i em/&l&)raAii1
a%estea $evin %u at0t mai ele2ante *i mai %&mpleBe %u %0t nivelul intele%tual
*i %ultural al pers&anei este mai ri$i%at. C&piii p&t )&l&si mijl&a%e ver/ale $e
%amuVaj $e tipul+ păi1 păiW $e%i et%.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 143/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

;5. m0narea emisiei v&r/irii+ n unele %aAuri /0l/0i'ii pre)eră să a*tepte


 nainte $e a n%epe să v&r/eas%ă. Sunt )re%vente %aAurile %0n$ /0l/0itul
răm0ne1 tă%ut $upă %e i4a )&st pusă & ntre/are1 ast)el $0n$ impresia %ă nu a
 n'eles ntre/area. Une&ri a$&ptă atitu$inea unei pers&ane %are 20n$e*te
intens nainte să răspun$ă. n realitate a*teaptă %reA0n$ %ă pr&/a/ilitatea $e
a se /l&%a s4a $iminuat
%&mp&rtament seamănă$at&rită
pu'in %ua%eastei a*teptări
%el al unui v&luntare.
interl&%ut&r %est
&/i*nui
t
56<
!&2&pe$ie
%are vrea să4*i asi2ure & )&rmulare ver/ală eBa%tă nainte $e a4*i eBprima
i$eea. !a /0l/0ială a%est %&mp&rtament este )&arte repe$e a$&ptat *i
%&nstituie un mijl&% suplimentar $e a evita %&muni%area.
;9. C&nvulsiile sunt $e mai multe tipuri+ iterative1 %l&ni%e =%&nstituie &
)&rmă mai u*&ară?1 t&ni%e4sunt spasme puterni%e %are /l&%-eaAă ntre2ul
me%anism
%&n%&mitente al v&r/irii
%are nu=apar tul/urări%use%un$are1
au le2ătură nevr&Ae?1
pr&%esul $e v&r/ire.sinQineAii 4mi*%ări
Rea%'iile interne
0l/0ială p&ate ( $es%risă printr4un număr imp&Aant $e %&mp&rtamente
&/serva/ile *i n unele %aAuri %uanti(%a/ile. Realitatea /0l/0ielii nu se
limiteaAă $&ar la %&mp&rtamentele &/serva/ile. " mare parte $in via'a
pers&anel&r %u /0l/0ială este pertur/ată $e em&'ii ne2ative %um ar ( )ri%a1
 jena *i %ulpa/ilitatea.
;. Fri%a+ este v&r/a $e teama sau anti%iparea %ă %eva )&arte 2rav se va
 nt0mpla. Este a%ea stare $e a*teptare ne2ativă le2ată $e i$eea %ă pers&ana
va trăi & situa'ie sau & su%%esiune $e situa'ii $i(%ile. numite stări $e )ri%ă
sunt le2ate
preAenta la $e situa'ii
me$i%1 spe%i(%e+
)ri%a eBistă %eva
$e a %umpăra )ri%a sau
$e a$e
v&r/i la tele)&n1
a %ere )ri%a $e
& in)&rma'ie1 a se
)ri%a
$e a v&r/i n )a'a %lasei sau %u un superi&r. lte stări $e )ri%ă sunt le2ate $e
%&n$i'iile %&muni%ării. n unele %aAuri /0l/0itul va v&r/i )ără stin2-ereală1 pe
%0n$ n alte %aAuri1 ni%i un sunet nu va putea ( pr&$us.
Fri%a as&%iată a%tului v&r/irii p&ate $e asemenea să varieAe n )un%'ie $e
%&n'inutul %&muni%ativ al enun'uril&r. i este mai
3 3 r
$i(%il /0l/0itului =la )el %a *i pers&anei %u v&r/ire n&rmală? să )&rmuleAe i$ei
 n )raAe %&mpleBe1 %&mparativ %u i$eile eBprimate prin )&rmule aut&mate sau
stere&tipe. Fri%a p&ate $e asemenea s
ă
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
56>
(e $e%lan*ată $e anti%iparea anumit&r )&neme sau anumit&r %uvinte
pr&/lemati%e pentru /0l/0it. Pe s%urt1 via'a /0l/0itului %r&ni% este un *ir $e
anti%ipări ne2ative.
5. InVuen'ele jenei *i ale %ulpa/ilită'ii+ a%est ansam/lu $e rea%'ii este &

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 144/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&mpletare a anti%ipării $e%lan*ării )ri%ii. *a %um a anti%ipat1 /0l/0itul se


/l&%-eaAă1 repetă1 eAită1 eBe%ută 2esturi ne%&respunAăt&are *i ime$iat $upă1
se instaleaAă jena urmată $e %ulpa/ilitate. n m&$ inevita/il1 /0l/0itul se
 n$&ie*te *i n%epe să i (e )ri%ă $e următ&arele m&mente ale %&muni%ării *i
%i%lul se %&ntinuă.
%tul v&r/irii
st0n2a%i nt0lnit 2re*ite1 nu este%are
la & pers&ană n ni%i un %aA mai
nu preAintă straniu $e%0t
/0l/0ială. Dramaun 2est
/0l/0i'il&r
este %&nvin2erea %ă er&rile pe %are le %&mit n v&r/ire sunt nt&t$eauna
interpretate $e %ătre t&'i interl&%ut&rii %a *i & $&va$ă a unei in)eri&rită'i
2eneraliAate.
9. Tipuri $e /0l/0ială
Sunt in$i%ate mai multe )&rme $e /0l/0ială+ respirat&rie1 )&nat&rie1
arti%ulat&rie1 )&rme %are n pra%ti%ă se suprapun par'ial.
0l/0ială respirat&rie se %ara%teriAeaAă prin apari'ia unui asin%r&nism ntre
respira'ia a/$&minală *i %ea t&ra%i%ă. Da%ă respira'ia este sa%a$ată1 aritmi%ă
sau pre%ipitată a%easta se va răs)r0n2e asupra v&r/irii %are va ( 2ră/ită1
%ara%teriAată printr4un
=(2.l?. Se impune ritm a%%elerat
%&re%tarea pr&2resiv
respira'iei mai alesp0nă
prin la apari'ia unei
&/'inerea spasmului
respira'ii $e %almare a pers&anei. Unii terapeu'i re%&man$ă utiliAarea
te-ni%il&r $in trainin2ul aut&2en al lui S%-ultA
.
56:
!&2&pe$ie
RepreAentare ne2ativă a a%tului v&r/irii
 Teama $e e*e%
Dere2lare a respira'iei1 %ir%ula'ieiW nr&*ireW transpira'ie
Fi2ura ;. Cir%uitul
0l/0ială men'inerii
)&nat&rie *i ampli(%ării
se %ara%teriAeaAă /0l/0ielii
printr4& nen%-i$ere %&mpletă a
larin2elui %auAată $e răm0nerea unei $istan'e ntre %&ar$ele v&%ale. Une&ri
larin2ele este %uprins $e spasme situa'ie n %are v&%ea (e %ă nu se pr&$u%e
(e este )&arte n%&r$ată. %este spasme se p&t &/serva (e n &2lin$a
l&2&pe$i%ă (e prin palparea larin2elui.
0l/0ială arti%ulat&rie se re)eră la /l&%area mu*%-il&r arti%ulat&ri la nivelul
%ăr&ra se pr&$u% spasme %l&ni%e =repeti'ii? sau3*i t&ni%e %are $etermină
imp&si/ilitatea $e a pr&nun'a & peri&a$ă $e timp. EBistă sunete la %are apar
mai )re%vent a%este spasme =p1 /1 % *i t1 $?
.
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
567
<. M&$ele n materie $e interven'ie
Met&$ele $e prevenire *i %&re%tare a /0l/0ielii sunt 2rupate $e #u'u
=;9? ast)el+
X Met&$e me$i%ale reAultate $in %&n%ep'ii me%ani%iste %&n)&rm %ăr&ra
/0l/0ială este pr&$usul $e)e%tului un&r &r2ane $e v&r/ire =$e eBemplu

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 145/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

lim/a?. %tual r&lul me$i%ului se păstreaAă n terapia tul/urăril&r $e v&r/ire


$ar %&nstă n n$epărtarea ve2eta'iil&r a$en&i$e sau n a$ministrarea un&r
me$i%amente %u e)e%t %almant sau )&rti(ant.
X Met&$e $i$a%ti%e %&nst0n$ n sisteme %&mpli%ate $e eBer%i'ii $estinate
v&r/irii. Destul $e )re%vent a%este met&$e nu $au reAultate prea /une pentru
%ă (BeaAă
eBer%i'ii seaten'ia
&/'ine /0l/0itului asupra $e)e%tului.
& v&r/ire arti(%ială De eBemplu1
%um este v&r/irea prin
/aAată pea%este
prelun2irea un&r v&%ale1 m&$el %are are ten$in'a să se (BeAe n v&r/irea
&/i*nuită.
X Met&$e psi-&l&2i%e %are se /aAeaAă pe stu$iul pers&nalită'ii
/0l/0itului1 pe sta/ilirea un&r rap&rturi $e n%re$ere ntre parti%ipan'ii la a%tul
terapeuti%. u )&st *i sunt )&l&site $iverse )&rme $e psi-&terapie %are $/'in
un su%%es temp&rar prin )aptul %ă reu*es% să sustra2ă aten'ia /0l/0itului $e
la v&r/ire. ntru%0t s4au nre2istrat & serie $e re%i$ive1 pentru &/'inerea un&r
reAultate persistente se re%&man$ă %&mpletarea met&$el&r psi-&l&2i%e %u
alte met&$e %um ar ( %ele /aAate pe eBer%i'ii sistemati%e $e v&r/ire.
#u'u re%&man$ă
met&$ele utiliAarea
$i$a%ti%e %u un&r met&$e %&mpleBe n %are să se m/ine
%ele psi-&l&2i%e.
Fie%are /0l/0it are pr&priul său ist&ri% lin2visti% *i pr&priul său ist&ri% n
 n%er%area $e a se vin$e%a
.
568
!&2&pe$ie
După ,an Riper =;85? m&$elele terapeuti%e $e /0l/0ială p&t ( %lasi(%ate
 n *ase mari %ate2&rii+
. Terapiile prin su2estii1 $e $istra2ere a aten'iei1 $e persuasiuneW
.
C. Terapiile
Terapiile $e relaBareW
ritmului *i %&ntr&lului $e/itului1
D. Terapiile prin pe$eapsă *i prin ntărireW
E. Serv&terapiaW
F. Psi-&terapiile1 Farma%&terapiile *i Terapiile $e 2rup.
Unii terapeu'i utiliAeaAă te-ni%i $e ree$u%are a /0l/0ielii pr&venite $intr4
un anumit număr $e %ate2&rii men'i&nate mai sus. n Fran'a ree$u%area
/0l/0ielii se )a%e $upă met&$a &rel4 Maiss&n. %eastă ree$u%are %&n'ine
eBer%i'ii pentru realiAarea %&ntra%'iei *i $e%&ntra%'iei mus%ulare =&/'inerea
stării $e relaBare?1 eBer%i'ii $e ritm *i %&&r$&nare pentru m&$elarea mel&$iei
)raAei *i int&na'iei1 pentru e$u%area pauAel&r $ar *i eBer%i'ii $e eBpresie *i $e
utiliAare
 n terapiaa /0l/0ielii
lim/ajuluia/&r$area
n %&nteBt.terapeuti%ă se )a%e $i)eren'iat n )un%'ie $e
nivelul $e v0rstă al su/ie%'il&r. st)el1 $upă #u'u =;9? la pre*%&lari
eBer%i'iile se )a% su/ )&rmă $e j&%. Se re%&man$ă utiliAarea v&r/irii simultane1
ap&i a v&r/irii reVe%tate pe /aAa utiliAării un&r materiale intuitive. Se p&ate
re%ur2e la met&$a răspunsului la ntre/ări utiliA0n$ pentru a%easta ima2ini
%un&s%ute %&piil&r sau re$area un&r p&vestiri %un&s%ute /ine $e %ătre %&pii.
Ulteri&r se tre%e la v&r/irea n&rmală. n t&ate a%este $emersuri l&2&pe$ul

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 146/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

tre/uie să %&la/&reAe %u e$u%at&area. Se p&t %&n%epe a%tivită'i n %are se


utiliAeaAă & v&r/ire situativă1 n m&$ %&n%&mitent %u $es)ă*urarea un&r
a%'iuni. De eBemplu1 i se %ere %&pilului să $es%rie %eea %e t&%mai $eseneaAă.
Un alt pas este %el al p&vestirii unei a%tivită'i (naliAate. Un nivel mai mare $
e
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
56
$i(%ultate are v&r/irea anti%ipativă %0n$ se s&li%ită %&pilului să p&vesteas%ă
etapele unei viit&are a%tivită'i pe %are & va $es)ă*ura.
!a *%&lari n terapia /0l/0ielii se utiliAeaAă sar%inile $e %itire *i $e s%riere.
Se )a% eBer%i'ii $e %itire ritmi%ă1 $e s%riere %&n%&mitent %u pr&nun'ia. !a
nivelul *%&larită'ii su/ie%'ii p&t parti%ipa %&n*tient la terapia pr&priei tul/urări
$e v&r/ire.
$ul'il&r li se s&li%ită %&la/&rarea. Se apeleaAă la nre2istrarea v&r/irii n
$i)erite m&mente ale terapiei %eea %e p&ate %&nstitui un )a%t&r m&tiva'i&nal.
;
!a )el $epers&ane
%est&r utile p&t ( nre2istrările
li se $au teme v&r/irii 1 un&r /0l/0i'i
pentru a%asă+ să 'ină%are s4au %&re%tat.
%&n)erin'e1 să 'ină
un jurnal %eea %e %&ntri/uie la &r$&narea re2imului $e via'ă *i la
m&nit&riAarea %&nVi%tel&r. !i se p&ate s&li%ita & $es%riere a pr&priei /0l/0ieli.
. Terapia su2estiei1 sustra2erii *i %&nvin2erii
%este )&rme $e interven'ie sunt utiliAate $e mult timp n terapia
/0l/0ielii.
;. Printre a%estea su2estia $ire%tă este )ără n$&ială mai u*&r $e utiliAat
pentru %ă răspun$e mai /ine a*teptăril&r /0l/0itului. Este v&r/a $e terapia
%are urmăre*te vin$e%area prin met&$a marQetin2ului. %eastă met&$ă are
multe aspe%te *i reu*e*te pentru un timp &are%are să re$u%ă numărul
%&mp&rtamentel&r pe %are %are
Una $intre a%este met&$e1 a%el /0l/0it vreamai
este *i %ea să le respin2ă.
$ire%tă1 este -ipn&Aa %are
răm0ne pentru numer&*i /0l/0i'i unealta i$eală pentru a stăp0ni /0l/0ială.
!iteratura $espre a%est su/ie%t este n m&$ evi$ent plină $e %aAuri
interesante1 $ar nu se re2ăses% re)eriri %u privire la sta/ilitatea reAultatel&r.
#u'u =;9? re%&man$a %a met&$ă -ipn&pe$ia arăt0n$ %ă a%eastă met&$ă1
$estul $e %&ntr&versată1 $ă reAultate numai n %aAuri )&arte 2rav
e
5;6
!&2&pe$ie
$e /0l/0ială1
p&ate su2era respe%tiv n n%re$erea
su/ie%tului )&rmele a%ute %l&ni%&4t&ni%e.
n )&r'ele Pe a%eastă
pr&prii %eea %ale i se
%e va )av&riAa
e)e%tul alt&r met&$e. %ela*i aut&r re%&man$ă utiliAarea psi-&$ramei.
Pe $e altă parte1 s4a %&nstatat %ă n t&ate timpurile1 /0l/0i'il&r
li s4au pr&pus )&rmule $e aut&su2estie. EBistă %0teva )&rmule tip+
Spune'i %ă pute'i &pri /0l/0ială... Pute'i să $e%i$e'i să nu vă mai
/0l/0i'i... n (e%are Ai v&r/irea mea se ameli&reaAă... Nu vreau să 3
mă /0l/0i *i nu mă v&i mai /0l/0i et%.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 147/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 148/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

/0l/0itul este lini*tit1 nu mai trăie*te &/i*nuitele sale temeri *i se eBprimă


)ără $i(%ultă'i maj&re.
!a a%este te-ni%i $e relaBare au re%urs+ aQ&/s&n1 &lpe1 Esen%Q. Numer&*i
%er%etăt&ri $in $&meniul /0l/0ielii au a$&pta
t
5;5
!&2&pe$ie
& a/&r$are 2enerală %are in%lu$e a%eastă )&rmă $e tratament sau
interven'ie. Printre a%e*tia men'i&năm pe rutten *i S-&emaQer *i terapiile
l&r $e $esensi/iliAare pr&2resivă. ut&rii $e mai sus apeleaAă la te&ria
/i)a%t&rială a /0l/0ielii. C&n)&rm a%estei te&rii1 /0l/0ială nu tre/uie
%&nsi$erată un )en&men $e $eAv&ltare sau un reAultat al unei %&n$i'i&nări
&perante a v&r/irii. Tre/uie mai $e2ra/ă stu$ia'i $&i )a%t&ri $in ansam/lul
%&mp&rtamentului /0l/0itului. Un prim )a%t&r este %el al %&mp&rtamentel&r
spe%i(%e v&r/irii /0l/0itului =repeti'iile sila/el&r1 /l&%ările1 eAitările *i
prelun2irile?.
Celelalte1 mai%este %&mp&rtamente
eBa%t ta%ti%ile sunt reAultatul
$e $iversiune1 unei %&n$i'i&nări
$e a*teptare1 %lasi%e.
$e evitare sunt
reAultatul unei %&n$i'i&nări &perante.
C. Terapiile ritmului *i terapiile $e %&ntr&l a $e/itului
EBistă & listă =in%&mpletă? %u %eea %e /0l/0i'ii p&t să )a%ă pentru a4*i
ameli&ra v&r/irea1 2ra'ie m&$i(%ăril&r $e ritm+ să v&r/eas%ă )re$&n0n$1
rărin$ *i a%%entu0n$ (e%are sila/ă1 să v&r/eas%ă pe sila/e1 s%-im/0n$ ritmul
metr&n&mului1 să p&arte un metr&n&m mi% n spatele ure%-ii1 să v&r/eas%ă
pe sila/e $ar să *i s%rie n a%ela*i timp1 să traseAe pe -0rtie valuri
sin%r&niA0n$u4*i sila/ele %u mi*%area valuril&r1 să mear2ă sau să sară
sin%r&niA0n$ (e%are sila/ă %u pa*ii sau săriturile eBe%utate1 să n%eapă
(e%are )raAă
)&l%l&ri%e1 să prin emiterea
v&r/eas%ă v&%alei%u
la unis&n e1 să v&r/eas%ă
& altă pers&ană1 pe
să ritmul %0nte%el&r
v&r/eas%ă n e%&u
%u & altă pers&ană1 să lun2eas%ă t&ate v&%alele1 să )a%ă pauAe lun2i $upă
(e%are )raAă.
D. Terapiile prin pe$eapsă *i ntărire
Din literatura %are )a%e re)eriri asupra interven'iei l&2&pe$i%e reAultă %ă n
t&ate timpurile /0l/0i'ii au )&st pe$epsi'
i
 Tul/urări $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
5;9
pentru
pă%ate1$e)e%tul l&r mult
unele reme$ii %umai $es $e%0t
%ara%ter alte pers&ane
tra$i'i&nal mai suntaVate n $i(%ultate.
n%ă utiliAate. n Din
apr&ape t&ate s&%ietă'ile *i %iviliAa'iile li s4a $at /0l/0i'il&r să măn0n%e *i să
/ea t&t )elul $e su/stan'e respin2ăt&are. Unii /0l/0i'i au )&st )&r'a'i să )a%ă
$u*uri %u apă re%e pentru a se )&rti(%a. Unii %-irur2i au tăiat )renul lin2ual al
pa%ien'il&r /0l/0i'i pentru a le ameli&ra v&r/irea sau s4a re%urs la eBtirparea
ami2$alel&r *i a ve2eta'iil&r a$en&i$e n a%ela*i s%&p. " altă met&$ă a
%&nstat n a$ministrarea un&r *&%uri ele%tri%e %u %uren'i )&arte sla/i.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 149/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 150/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

)ee$4 /a%Q4ului au$itiv %u ajut&rul unui aparat ele%tr&ni% %are $etermină


ajun2erea nt0rAiată la v&r/it&ri a pr&priil&r pr&$u%'ii ver/ale. Da%ă a%eastă
te-ni%ă se apli%ă la pers&anele %u /0l/0ial
ă

 Tul/urări
5;> $e ritm *i $e Vuen'ă ale v&r/irii
primară a%e*tia se /0l/0ie mai rar1 iar numer&*i /0l/0i'i $&/0n$es% & mai
mare Vui$itate %0n$ sunt supu*i a%estei met&$e. ,&r/irea l&r se ameli&reaAă
prin e)e%tul $e mas%are. S4a &/servat %ă /0l/0ială se $iminueaAă *i n %aAul
v&r/irii n *&aptă.
F. Psi-&terapia1 )arma%&terapia *i terapia $e 2rup
Psi-&terapia
F&rmarea *i %&nvin2erile terapeutului $etermină ale2erea met&$ei.
0l/0ială p&ate ( tratată %&n)&rm a/&r$ării psi-analiti%eW a/&r$ării in$ire%te
a lui R&2ersW terapiei ra'i&nal4em&tive a lui EllisW terapiei 2estalt a lui Pears
et%. Se pare %ăT&tu*i
in$ispensa/il. pentru maj&ritatea
numer&*i /0l/0i'il&r
terapeu'i ajut&rul
nu sus'in psi-&terapeuti%
utiliAarea eB%lusivă aeste
a/&r$ării psi-&terapeuti%e n %aAul /0l/0ielii %r&ni%e. Nu putem p)e%iAa %are
$intre psi-&terapiile eBistente este %ea mai in$i%ată n /0l/0ială. De*i eBistă
numer&ase &/serva'ii %lini%e *i stu$ii $e %aA %are ple$eaAă pentru e(%ien'a
unei )&rm2 sau altei )&rme $e terapie1 nu eBistă %er%etări %&mparative.
 Ta/l&ul %&mpleB al /0l/0ielii *i realitatea %&mpleBită'ii pers&anei in$i%ă )aptul
%ă $i)eri'i /0l/0i'i1 n m&mente $i)erite ale vie'ii l&r ar putea /ene(%ia $e
$i)erite a/&r$ări terapeuti%e. T&ate a%este &/serva'ii sunt vala/ile *i pentru
)&rmele $e terapie n 2rup *i prin 2rup.
Farma%&terapia
 n era m&$ernă
apar'in0n$ )amiliei au )&st eBperimentate
tran%-iliAantel&r. Unelen2rupuri
a%est $&meniu pr&$use
$e %er%etare au n&i
a$ministrat $&ar me$i%amente1 altele au ns&tit me$i%a'ia *i %u alte )&rme $e
interven'ie.
ReAultatele a%est&r %er%etări au $e%lan*at m&mente $e &ptimism $e )&arte
s%urtă $urată. n preAent sunt pu'ini %ei %ar
e
5;:
!&2&pe$ie
 n%ear%ă să trateAe a%eastă tul/urare utiliA0n$ $&ar pr&$use )arma%euti%e.
 Teme+
;. răta'i spe%i(%ul terapiei tul/urăril&r $e ritm.
5. Dis%uta'i impli%a'iile psi-&pe$a2&2i%e ale /0l/0ielii1 pr&pune'i un m&$el
$e interven'ie *i ar2umenta'i ale2erea a%estuia.
9. Stu$ia'i n paralel alte lu%rări %are trateaAă /0l/0ială =$e eBemplu+
&*%aiu Emilia1 ;891 0l/0ială. Prevenire *i tratament. u%ure*ti+ EDP?
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 151/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Capit&lul 
 TU!URĂRI!E DE ,"CE
;. Pre%iAări termin&l&2i%e
 n $e(nirea %&n%eptului $e%alitate a v&%iieste
 nt0mpinată & $i(%ultate maj&ră. ,&%ea este ju$e%ată n m&$ $i)erit $e
%ătre pr&)an1 pr&)es&rul
&t&rin&larin2&l&2 $emuAi%ă1
*i spe%ialistul a%t&r1
n terapia lim/ajului. ,&%ea este analiAată %el
mai a$esea p&rnin$ $e la %riterii au$itive su/ie%tive. Se )&l&ses% termeni
$i)eri'i %a $es%ript&ri ai %alită'ii v&%ii+
a. ars-ness =en2l.? %are are a%-ivalent n )ran%eAă termenul $e v&%e aspră
sau 2rea. n 2eneral se %&nsi$eră v&%ea aspră1 a%eea %are %&n'ine
A2&m&te v&%ale intermitente a%&mpaniate $e un tim/ru )&arte j&s. Ca
*i %ara%teristi%ăa%usti%ă1 seremar%ă la
pers&anele %are mani)estă a%est tip $e v&%eunele
ten$in'e $e a4*i n%epe pr&p&Ai'iile /rus% *i %u e)&rtW
/. reat-iness =en2l.?+ este &pusă v&%ii aspre. Ea este a%&mpaniată $e &
mare pier$ere
m&mentul $e aer =nem&$ulată prin vi/ra'iile %&rAil&r v&%ale n
)&na'iei?W
%. &arseness =en2l.?+ ai%i este v&r/a $e v&%ea ră2u*ită n %are sunt
preAente elementele $e asprime *i aer eB%esiv1 unul $in ele (in$ mai u*&r
per%epti/il
.
5;8
!&2&pe$ie
 n preAent maj&ritatea %lini%ienil&r an2l&)&ni *i )ran%&)&ni reu*es%1 )ără
prea mari $i(%ultă'i1 să %lasi(%e %alită'ile v&%ii %u ajut&rul %el&r trei termeni
aminti'i
%&n%eptelemai$e+
sus. Unii spe%iali*ti utiliAeaAă n %ara%teriAarea v&%ii *i
X -iper)un%'ie4%are $esemneaAă & prea mare tensiune mus%ulară a re2iunii
larin2ieneW
X -ip&)un%'ie 4 %are $esemneaAă un e)&rt mus%ular in)eri&r %elui %erut
pentru pr&$u%erea a$e%vată a v&%ii.
EBistă *ase parametri in$epen$en'i %are permit $es%rierea tutur&r
varia'iil&r v&%ii n&rmale *i an&rmale. %este $imensiuni sunt+ tim/rul =ri$i%at4
 j&s?1 intensitatea =puterni%ă4sla/ă?1 m&$ul sau re2istrul =pulsatil sau
)ra%'i&nat? *i n s)0r*it1 %&n%entra'ia verti%ală =)&%us verti%al? a v&%ii1 a$i%ă
 naltă spre %ap *i j&asă spre 20t. ilan'ul evaluării v&%ii p&ate ( $e%i sta/ilit
$upă a%este
%&nstituie un*ase $imensiuni
%&ntinuum %are in$epen$ente. Intera%'iunea
mer2e $e la v&%ea n&rmală laa%est&r $imensiuni
%ea $eviată.
EBistă aparate %apa/ile să evalueAe anumi'i parametri ai v&%ii *i $e%i
s%-im/ările %are intervin n a%e*ti parametri. UtiliAarea ju$i%i&asă a a%est&r
aparate permite a$esea luarea unei $e%iAii rapi$e *i e(%a%e n %eea %e
prive*te m&mentul &p&rtun pentru terminarea tratamentului. Din pă%ate
eBistă n%ă & mare reti%en'ă n utiliAarea a%est&r aparate.
5. Prin%ipiile 2enerale ale terapiei v&%ii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 152/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

PerQins =;7;1 %itat $e er/ert1 ;6? estimeaAă %ă %ea mai /ună v&%e este
%ea pr&$usă %u minimum $e e)&rt. El a(rmă mai pre%is %ă pr&$u%erea &ptimă
a v&%ii este /aAată pe a/ilitatea $e a varia e)&rtul v&%al pr&p&r'i&nal %u
nev&ile tim/rului =năl'ime?1 intensită'ii *i re2istrului v&%al1 men'in0n$ nivelul
%&nstri%'iei l
a
 Tul/urările $e v&%e
5;
val&area sa minimală. Dat&ria terapeutului este $e%i1 să nve'e su/ie%'ii să
v&r/eas%ă )ără e)&rt *i t&ate eBer%i'iile pe %are le va pr&pune1 v&r tre/uie să
(e nvă'ate *i eBe%utate păstr0n$ n mem&rie a%est prin%ipiu )un$amental.
PerQins mai a(rmă %ă pentru ree$u%are1 $istin%'ia ntre %auAele &r2ani%e *i
%auAele )un%'i&nale este inutilă.
&&ne =;7;1 %itat $e er/ert1 ;6? insistă mai ales asupra i$enti(%ării *i
eliminării &/i%eiuril&r pr&aste respirat&rii *i )&nat&rii. %est aut&r1 %a *i
pre%e$entul1 respin2e
Imp&rtantă este $i-&t&mia
analiAa )a%t&ril&rpr&/leme &r2ani%e
masei %&rAil&r vs pr&/leme
v&%ale )un%'i&nale.
*i 2ra$ul l&r $e
apr&piere. Maj&ritatea pr&/lemel&r $e v&%e v&r ( le2ate $e unele m&$i(%ări
ale masei %&rAil&r v&%ale *i la su/4 sau supra4a$u%erea l&r. ut&rul pr&pune n
lu%rarea sa & serie $e 56 $e te-ni%i %are i permit %lini%ianului să ata%e
pr&/lemele v&%ii analiAate n )un%'ie $e %ele $&uă $imensiuni mai sus
men'i&nate.
j4&$nitA =;:>1 %itat $e er/ert1 ;6? ve$e pr&/lemati%a
m
v&%ii %a & pertur/are a ntre2ii )un%'ii v&%ale. C&nsi$eră %ă a insista asupra
un&r eBer%i'ii %are prives% $&ar unul sau mai mul'i mu*%-i iA&la'i nu este
re%&man$a/il.
aut&mate *i nuDupă
p&t (părerea lui1 tensiunea
manipulate %&n*tient.*iTe-ni%a
vi/ra'iaaleasă
%&rAil&r v&%ale sunt
pentru
-iper)un%'iune este %ea $e %-eKin2 =v&r/ire asemănăt&are %u %ea a
pers&anel&r %are meste%ă 2umă?.
C&n%eptul $e )un%'ie 2l&/ală a )&na'iei este $e asemenea reVe%tat $e
imp&rtan'a pe %are r&$nitA & a%&r$ă aspe%tului psi-&l&2i% =psi-&s&mati%? al
apari'iei pr&/lemel&r $e v&%e. ut&rul )a%e a(rma'ia %ă e(%a%itatea *i
%alitatea )un%'i&nală a v&%ii se /aAeaAă n mare parte pe &/i%eiuri /une $e
via'ă1 a$i%ă pe %apa%itatea unui in$ivi$ $e a a%'i&na %u un minimum $e e)&r
t

556
!&2&pe$ie
mus%ular. T&%mai a%eastă tensiune %e se mani)estă la nivelul %&rAil&r v&%ale
*i la nivelul mu*%-il&r eBtralarin2ali $etermină apari'ia p&si/ilă a n&$ulil&r
sau a p&lipil&r. El insistă asupra ree$u%ării ntre2ii pers&nalită'i *i nu numai
%ea a v&r/irii.
 n s)0r*it1 M&&re =;7:1 %itat $e er/ert1 ;6? se apr&pie sim'it&r $e
PerQins *i re%&man$ă (e%ărui terapeut & %0t mai /ună %un&a*tere a

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 153/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

psi-&l&2iei *i )&na'iei pentru a realiAa la %lien'ii săi & pr&$u%ere a v&r/irii %u


minimum $e e)&rt. Te-ni%ile %are le su2ereaAă sunt t&tu*i mai pu'in
numer&ase *i mai pu'in pre%ise $e%0t %ele %are le re2ăsim la &&ne.
Ev&lu'ia terapiei v&%ii
P0nă n preAent p&stulatele terapiei v&%ii1 at0t n Eur&pa1 %0t *i n meri%a1
nu au )&st ri2ur&s
$etermină pers&anaanaliAate.
%are se N&ua $imensiune
preAintă $e eBpl&rat
pentru terapie este %ea
să %&nsi$ere %a%are
pe un
)apt apari'ia tul/urăril&r $e v&%e. n a%est %&nteBt tre/uie evaluate
%&nse%in'ele a%estei $i(%ultă'i asupra pers&anei *i asupra anturajului. Din
pă%ate1 a%eastă a/&r$are )en&men&l&2i%ă nu a )&st %er%etată *i nu eBistă
stu$ii sistemati%e.
9. Eti&l&2ie. TaB&n&mia tul/urăril&r $e v&%e
!a )&rmarea v&%ii parti%ipă & serie $e %&mp&nente a %ăr&r a%tivitate este
re2lată $e sistemul nerv&s+
X C&mp&nenta respirat&rieW
X C&mp&nenta vi/rat&rieW
X C&mp&nenta
Elementele reA&nat&are.
me%anismului v&%al )&rmeaAă un sistem unitar %u & %&&r$&nare
%&rti%ală. ,&%ea este a)e%tată $e )a%t&ri psi-&l&2i%i1 (Ai&l&2i%i *i s&%iali.
DeAv&ltarea aparatului v&%al est
e
 Tul/urările $e v&%e
55;
inVuen'ată $e+ sta$iul &nt&2eneti% n %are se 2ăse*te pers&ana1 $e seBul
a%esteia *i $e starea sănătă'ii ntre2ului &r2anism. EBistă *i al'i )a%t&ri %are
%&n$i'i&neaAă %alitatea v&%ii1 $e eBemplu1 & pers&nalitate in)antilă p&ate
preAenta & v&%e opi'i2ăiată.
ast)el se re%un&a*te Şi )a%t&rii
r&lul imita'iei s&%iali
*i )aptul %ă *i pun amprenta
intensitatea v&%ii asupra
p&artă v&%ii1
amprenta un&r n$eletni%iri pr&)esi&nale.
Ne v&m re)eri1 n %ele %e urmeaAă la a%ele tul/urări $e v&%e $enumite
$is)&nemii. Faptul %ă t&ate interven'iile %-irur2i%ale pe larin2e sunt ns&'ite
$e tul/urări ale v&%ii1 a $eterminat & presupunerea %ă &ri%e tul/urare se
eBpli%ă printr4& leAiune la nivelul larin2elui. %eastă %&n%ep'ie a n2ustat
perspe%tivele interpretării a%est&r tul/urări. n realitate tul/urările $e v&%e
p&t ( $ate $e %auAe multiple. %este tul/urări $e v&%e mai p&t preAenta *i un
%ara%ter pr&)esi&nal =%0ntăre'i1 &rat&ri1 pr&)es&ri?.
 Tul/urările $e v&%e1 n 2eneral1 sunt %uprinse n sistemul $e
)&nastenii
insu(%ient %e nseamnă
pentru &/&seală
%uprin$erea a v&%ii
tutur&r $ar a%est $e
tul/urăril&r termen
v&%e apare
*i %a
ast)el a%estea sunt $i)eren'iate n+
3
X F&nastenii =slă/irea v&%ii?W
X )&nie =pier$erea v&%ii?W
X Dis)&nemii =pier$eri par'iale ale v&%ii?.
pari'ia $is)&nemiil&r este eBpli%ată prin alterarea aut&matismului

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 154/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 155/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

are %a e)e%t persisten'a stării $e muta'ieW -iper)un%'ia 2lan$el&r seBuale este


 ns&'ită $e & v&%e a$ultă %-iar n %&pilărie.
CauAe &r2ani%e $ire%te sunt repreAentate $e a)e%'iuni ale aparatului
)&nat&r %um ar (+ mal)&rma'ii =m&$i(%ări? ale aparatului )&nat&rW m&$i(%ări
ale %avită'il&r supralarin2aleW altera'ii ale suVului pulm&narW a)e%'iunile
&r2anului au$itiv. aparatului au$itiv inVuen'eaAă *i %alitatea v&%ii. Dat&rită
 T&ate a)e%'iunile
%&mpleBită'ii eti&l&2iei *i pat&l&2iei a%estei tul/urări se impune & %&la/&rare
str0nsă ntre me$i% *i l&2&pe$ n ve$erea li%-i$ării l&r. Fără %un&a*terea
eti&l&2iei nu se p&ate tre%e la tratamentul l&2&pe$i%. Me$i%ul sta/ile*te
eti&l&2ia *i pr&pune tratamentul me$i%al pentru nlăturarea pat&l&2iei *i
numai ap&i se p&t )a%e eBer%i'ii l&2&pe$i%e. n %aAul tul/urăril&r $e v&%e
tratamentul l&2&pe$i% $evine auBiliar %elui me$i%al. n %aAul %0n$ se n%ear%ă
să se trateAe v&%ea $e %ătre l&2&pe$1 )ără să se 'ină seama $e starea
pa%ientului se p&t )a%e 2re*eli mari. "ri%e ini'iativă l&2&pe$i%ă pripită p&ate
$u%e %-iar la a2ravarea tul/urăril&r $e v&%e.
<. Tratamentul
C&re%tarea tul/urăril&r
tul/urări&r $e v&%e $e v&%e măsuri %&mpleBe %e %&nstau $in
ne%esită
tratamentul eti&l&2i% *i simpt&mat&l&2ie %e revine me$i%ului *i tratamentul
)&niatri% %e revine l&2&pe$ului. %est tratament este in$ispensa/il n
vin$e%area $is)&nemiei1 tratamentul me$i%al %re0n$ $&ar premisele ne%esare
vin$e%ării
.
55<
!&2&pe$ie
 n 2eneral1 t&ată $iversitatea simpt&mat&l&2i%ă a tul/urăril&r $e v&%e este
a/&r$ată
mer20n$ pe $inm/inarea
perspe%tiva tratamentului
respira'iei l&2&pe$i%
%u arti%ula'ia. n m&$ unitar1
EBer%i'iile a%esta *i
$e respira'ie
arti%ula'ie sunt $&Aate *i $i)eren'iate n rap&rt %u spe%i(%ul tul/urăril&r $e
v&%e.
De eBemplu1 la & $is)&nemie $at&rată unei -iperQineAii t&ate eBer%i'iile $e
arti%ula'ie *i respira'ie se v&r )a%e pe )&n$ul unei relaBări 2enerale. %eastă
relaBare se p&ate &/'ine prin eBer%i'ii spe%iale %0t *i prin interven'ie
me$i%ament&asă.
 n %aAul $is)&nemiil&r $ate $e -ip&QineAii1 eBer%i'iile $e respira'ie *i
arti%ula'ie ne%esită & n%&r$are a aparatului )&nat&r *i & t&ni(ere a ntre2ului
&r2anism. n a%est s%&p1 pe l0n2ă eBer%i'iile 2enerale se p&ate apela la
ajut&rul unui (Ai&4terapeut.
Este imp&rtant să se )a%ă $ia2n&sti%ul $i)eren'ial ntre tul/urările $e v&%e
-iperQineti%e *i %ele -ip&Qineti%e. n %aAul tul/urăril&r -iperQineti%e v&%ea
este ră2u*ită1 %&rAile v&%ale sunt n%&r$ate. n %aAul unei -ip&QineAii v&%ea
este $&2ită *i uni)&rmă.
<.;. EBer%i'iile l&2&pe$i%e 2enerale
X Se insistă asupra eBer%i'iil&r $e ree$u%are a respira'iei.
!a maj&ritatea $is)&nemiil&r apar *i tul/urări $e respira'ie1 $eterminate $e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 156/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

stările n$elun2ate $e e)&rt1 $e tipul pr&nun'iei $e v&%e. Pers&anele %u


tul/urări $e v&%e sunt &/i*nuite să e)e%tueAe eBer%i'ii $e respira'ie.
EBer%i'iile $e respira'ie se )a% la n%eput $upă m&$elul respira'iei
l&2&pe$ului. Pe l0n2ă met&$a &/serva'iei se p&ate )a%e & re2lare a respira'iei
*i prin eBpl&rare ta%til4QinesteAi%ă =se pune & palmă pe t&ra%ele l&2&pe$ului
*i unain$i%at
Este pe t&ra%ele său?.eBer%i'ii $e repira'ie să se (e realiAate $e %ătre
%a a%este
pa%ientul ntins pe & %anapea1 pentru a &/'ine & relaBar
e
 Tul/urările $e v&%e
55>
mus%ulară 2enerală. %este eBer%i'ii se e)e%tueaAă la n%eput n p&Ai'ie
&riA&ntală1 ap&i *eA0n$ *i ap&i n pi%i&are. Se insistă pe &/'inerea unei /une
respira'ii n p&Ai'ia verti%ală.
" eBa2erare a mi*%ăril&r respirat&rii la pers&anele $is)&ni%e atra2e $upă
sine
%esteBpira'ii )&r'ate prelun2ite
tip $e respira'ie %&ntri/uie%e*iutiliAeaAă
mai mult *i
la &&/&seala
parte $inaparatului
aerul $e reAervă.
v&%al.
EBer%i'iile $e %&re%tare se re$u% la e)e%tuarea unei respira'ii mai s%urte *i
lipsite $e e)&rt1 )ără n%&r$are.
E)e%tuarea respira'iei $e tip %&stal superi&r. %eastă respira'ie este )&arte
)re%ventă mai ales n )&rmele $ist&ni%e *i %&nstă ntr4& eBa2erare a respira'iei
%e se realiAeaAă $e multe &ri *i prin mi*%ări %lavi%ulare =ri$i%area umeril&r?.
%est tip $e respira'ie $u%e la & %&ntra%tare a mu*%-il&r larin2elui %e se
reper%uteaAă ne2ativ asupra emiterii v&%alel&r. Se re%&man$ă eBer%i'ii $e
2imnasti%ă respirat&rie pr&)un$ă %e se &pune ri$i%ării umeril&r. Se )a%
eBer%i'ii %u /ra'ele n%ru%i*ate pe piept sau %u palmele sprijinite pe umeri.
Unii
%ăr&raterapeu'i re%&man$ă
su/ie%'ii eBer%i'ii
*i apasă umerii %u$e
unrespira'ie
/ă' a*eAat$in
la p&Ai'ie
spate *iverti%ală n timpul
%apul lăsat $e
asemenea pe spate. Din a%eastă p&Ai'ie su/ie%tul este s&li%itat să )a%ă
respira'ii %&st&4a/$&minale. De&se/it $e imp&rtant este %a aerul să nu (e
eBpulAat /rus% *i %a presiunea aerului să (e %&nstantă p0nă la epuiAarea
un$ei respirat&rii.
lt tip $e respira'ie $e(%itară este respira'ia in%&mpletă *i ine2ală. n timp %e
partea anteri&ară a t&ra%elui se măre*te1 partea $&rsală răm0ne t&tal
im&/ilă. %est $e)e%t $ispare $a%ă pa%ientului i se $au in$i%a'ii $e respira'ie
%&re%tă *i i se %ere să4*i veri(%e *i să4*i %atal&2-eAe mi*%ările respirat&rii
.
55:
!&2&pe$ie
Respira'ii super(%iale $at&rită at&niei mu*%-il&r a/$&minali. %estea apar
la pers&anele %u &/eAitate1 %e $u% & via'ă se$entară. !a a%este pers&ane se
pr&$u%e & $iminuare a mi*%ăril&r $ia)ra2mei. !a a%este pers&ane respira'ia n
timpul )&na'iei se realiAeaAă printr4un e)&rt al mu*%-il&r t&ra%elui. Pentru
%&re%tare sunt ne%esare eBer%i'ii Ailni%e1 sistemati%e $e %ultură (Ai%ă

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 157/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

2enerală.
X EBer%i'ii pentru ree$u%area v&%alel&r
%este eBer%i'ii sunt le2ate $ire%t $e pr&nun'ie. Ele se realiAeaAă pe /aAa
un&r eBer%i'ii $e 2imnasti%ă arti%ulat&rie n ve$erea t&ni(erii sau a relaBării
mus%ulaturii arti%ulat&rii1 n )un%'ie $e $e)e%tul $e v&%e. !e%'iile $e )&na'ie
v&r ( 2ra$ate
%uvintel&r pr&2resiv
*i ap&i n%ep0n$
a pr&p&Ai'iil&r *i %u pr&nun'area sunetel&r1 a sila/el&r1 a
)raAel&r.
 n prima )aAă se v&r )a%e eBer%i'ii $e v&%e *&ptită pentru a se evita
supras&li%itarea %&rAil&r v&%ale. Treptat se va intensi(%a emisia v&%ală. Se
re%&man$ă eBer%i'ii $e pr&nun'are a v&%alel&r *i %&ns&anel&r *i ap&i a
sila/el&r+ )a1 )e1 (W s&1 se1 si. Treptat se v&r intr&$u%e *i %&ns&anele s&n&re.
Fie%are sila/ă se va pr&nun'a prelun2it n timpul unei eBpira'ii.
Numai $upă %e s4a ela/&rat & %&&r$&nare ntre respira'ie *i
arti%ula'ie se tre%e la %&re%tarea %alită'il&r sunetel&r.
33
C&re%tarea năl'imii
Este
p&ate/ine %a năl'imea
sta/ili me$ie
un a%&r$ ntre a v&%ii
v&%ea să (e $e t&nalitate
pa%ientului j&asă.
*i & t&nalitate Fre%vent se
a unui
instrument =$iapaA&n?
.
 Tul/urările $e v&%e
557
Intensitatea v&%ii
Intensitatea v&%ii se %&re%teaAă prin eBer%i'ii %are se realiAeaAă pr&2resiv
 n%ep0n$ $e la & v&%e sla/ă p0nă la & v&%e $in %e n %e mai intensă.
 Tim/rul
 Tim/rul
%&re%te se realiAeaAă
a &r2anel&r prin )&rmarea
)&n&arti%ulat&rii un&r $eprin$eri
n timpul asupra
)&na'iei. Prin p&Ai'iei
%&&r$&narea
)&na'iei %u respira'ia tim/rul este plă%ut. Tim/rul se %&re%teaAă prin eBer%i'ii
 n %are larin2ele este &prit să )a%ă mi*%ări eBa2erate =pa%jpntul *i (BeaAă
larin2ele %u m0na?.
<.5. EBer%i'ii l&2&pe$i%e spe%i(%e re%&man$ate n $i)erite tul/urări $e
v&%e
X Ree$u%area v&%ală n larin2itele %r&ni%e. Pentru ree$u%area v&%ală n
larin2itele %r&ni%e tre/uie e)e%tuate eBer%i'ii l&2&pe$i%e prin %are se
 mpie$i%ă eB%esul v&%al1 $e a%eea prima in$i%a'ie este utiliAarea repausului
v&%al *i relaBarea larin2elui.
!a %&piii
eBer%i'ii %u v&%e ră2u*ită1
$e respira'ie ns&'ite $upă & %ură$e
$e eBer%i'ii $earti%ulare
repaus $ea94< Aile se )a%
v&%alel&r1 ap&i a
sila/el&r1 a %uvintel&r *i pr&p&Ai'iil&r.
 n %aAul un&r )&nastenii sau a)&nii1 n larin2ite1 repausul v&%al tre/uie
prelun2it p0nă la %0teva săptăm0ni. p&i se )a% eBer%i'iile men'i&nate la
v&%ea ră2u*ită.
X Ree$u%area v&%ii n muta'iile prelun2ite.S%-im/area v&%ii se $at&reaAă
%re*terii *i $eAv&ltării larin2elui. ,&%ea %&/&ară $evenin$ mai 2ravă1 mai

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 158/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

*tearsă. n a%eastă peri&a$ă p&t apărea $ere2lări ale %&ntra%'iil&r mu*%-il&r


larin2elui %are $u% la lipsa vi/ra'iil&r %&rAil&r v&%ale. ,&%ea este ră2u*ită *i
&s%ileaAă $0n$ na*tere int&na'iei $e %&%&*1 alte&ri este v&%e $e )alset.
%east
ă
558
!&2&pe$ie
peri&a$ă $ureaAă ntre : *i ;5 luni. !a /ăie'i n%epe $e la ;; ani *i p&ate
apărea *i mai t0rAiu la ;>4;: ani. După a%eastă v0rstă muta'ia este
pat&l&2i%ă *i se nume*te muta'ie prelun2ită. FiAi&l&2i% se remar%ă & ri$i%are
eBa2erată a larin2elui *i & stare $e tensiune a %&rAil&r v&%ale. Pentru
re$u%erea stării $e -iperQineAie se re%&man$ă %a eBer%i'iile $e respira'ie *i
$e v&%e să (e ns&'ite $e relaBarea 2enerală a &r2anismului. $&les%entul
tre/uie să (e &/i*nuit să emită sunete mai 2rave. Pentru a mpie$i%a
ri$i%area larin2elui *i n%&r$area %&rAil&r v&%ale1 larin2ele va ( u*&r %&/&r0t *i
(BatX %u m0na. v&%ii la pers&anele %are au larin2&t&mie. C0n$ se eBtirpă
Ree$u%area
larin2ele se pier$e *i v&%ea *i se pr&$u% *i unele m&$i(%ări n respira'ie. De*i
ree$u%area v&%ii este $i(%ilă *i anev&i&asă1 a%este pers&ane au p&si/ilitatea
$e a4*i re$&/0n$i & v&r/ire apr&piată $e %ea n&rmală.
EBistă $&uă mijl&a%e utiliAate n re$&/0n$irea v&%ii n a%est
%aA+
X Fie prin utiliAarea pr&teAel&r larin2ieneW
X Fie prin met&$e $e ree$u%are v&%ali%ă.
De*i se &/'in reAultate /une prin utiliAarea larin2elui arti(%ial se )a% *i
eBer%i'ii pentru &/'inerea v&%ii. Tre/uie %a /&lnavul să (e ajutat să4*i %reeAe
un n&u reAerv&r
ree$u%area $e aer
viAeaAă %are să4l
utiliAarea nl&%uias%ă
aerului pe %el anteri&r.
$in %avitatea In %aAul
/u%ală pentru %&piil&r1
pr&$u%erea
sunetel&r. " v&%e /ună se p&ate &/'ine $a%ă su/ie%tul *i %reeaAă un reAerv&r
$e aer prin es&)a2 %are să nl&%uias%ă )un%'ia pulm&nară. Pe l0n2ă a%est
reAerv&r $e aer1 %are se pr&$u%ă )&na'ia1 su/ie%tul tre/uie să4*i realiAeAe *i
n&i &r2ane vi/rat&rii. " n&uă 2l&tă se )&rmeaAă $in (/rele mus%ulare $e la
2ur
a
 Tul/urările $e v&%e
55
es&)a2ului. #reutatea
a /uAei es&)a2ului %&nstă
pentru n nsu*irea
eBpirarea $eprin$erii $e $es%-i$ere v&luntară
aerului.
C0n$ ree$u%area v&%ali%ă nu reu*e*te $at&rită reAisten'ei reVeBe a
mus%ulaturii1 se )&l&se*te & p&mpă prin %are aerul este presat treptat n
es&)a2. Prin a%est lu%ru se urmăre*te )&rmarea $eprin$erii $e a n2-i'i aerul
 n es&)a2. %est aer es&)a2ian $etermină mi*%ările vi/rat&rii $e la 2ura
es&)a2ului %e repr&$u% mi*%ările %&rAil&r v&%ale. După %e sunetul es&)a2ian a
)&st &/'inut1 mun%a l&2&pe$i%ă va viAa eBer%i'iile $e arti%ulare. După %e se

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 159/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

(BeaAă v&%alele pr&$use iA&lat se tre%e la eBer%i'ii $e emitere a %&ns&anel&r1


ap&i la eBer%i'ii $e sila/isire1 ap&i la eBer%i'ii $e pr&nun'are a %uvintel&r1
pr&p&Ai'iil&r *i )raAel&r. !a n%eput v&%ea este paraAitată $e anumite sunete
%are $ispar ulteri&r.
!u%rarea lui #ar$ner pr&pune terapeutului %are se &%upă $e pes&anele %u
larin2&t&mie
%uprinA0n$ 9:un$epr&2ram $e eBer%i'ii.
unită'i $e ree$u%are %&mpleB1 $es)ă*urat n *apte etape
Şapte etape $e nvă'are a v&r/irii utiliA0n$ es&)a2ul =$upă #ar$ner ;7;1
%itat $e Rema%le1 ;?+
Etapa I+ "rientare *i teste preliminarii
X Sta/ilirea rela'iei &rt&)&nist 4 %lient
X Dem&nstra'ii pe larin2ele arti(%ial
X PreAentarea un&r n&'iuni $espre sunetele &/'inute prin utliAarea
es&)a2ului
X Dis%u'ia &rt&)&nistului %u )amilia %elui %u larin2&t&mie.
Etapa II+ Ini'iere n v&r/irea es&)a2iană
X
X RelaBarea
$em&nstrarea*i respira'iaW
%&mpresieiW
X inje%'ie =$e aer? ns&'ită $e emisia %&ns&anel&r eBpl&sive sur$e
W
596
!&2&pe$ie
X emiterea %&ns&anei sur$e -W
X %&ns&ana eBpl&sivă sur$ă QW
X a$ău2area sunetului s1 la a%'iunea $e inje%'ieW
X alte sunete %u s1 *1 tW
X )av&riAarea in2estiei
=apăsare 2l&sală sau $e aer %u ajut&rul inje%'iei sau p&mpei lin2uale
2l&s&)arin2iană?W
X utiliAarea $e2luti'iei minimale pentru $em&nstrarea inje%'ieiW
X in2estia aerului+ inspira'iaW
X ajut&are pentru )a%ilitarea eBpulAiei prin eBpira'ie.
Etapa a IlI4a+ DeAv&ltarea sunetel&r v&%ale
X sus'inerea respira'iei pentru $&uă sila/eW
X prelun2irea t&nalită'ii v&%aleiW
X $eAv&ltarea v&%alei ini'ialeW
X sunetele eBpl&AiveW
X alternarea &%lusivei sur$e Q %u s&n&ra 2W
X
X pr&$u%erea
s&nantele+ ;1pere%-il&r
r1 m1 nW s&n&re ale lui s *i tW
X alte %&ns&ane+ )1 vW
Etapa a I,4a+ DeAv&ltarea Vui$ită'ii
X antrenarea Vui$ită'ii prin eBersarea %uvintel&r mai lun2i
X %re*terea Vui$ită'ii prin eBersarea %uvintel&r %&n'in0n$ sunete n&n
&%lusive
X %re*terea Vui$ită'ii prin eBersarea )raAel&r *i eBpresiil&r mai lun2i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 160/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X %re*terea Vui$ită'ii prin eBersarea sila/el&r $iverse.


X %re*terea Vui$ită'ii prin eBersarea $i)eritel&r viteAe $e v&r/ire
.
 Tul/urările $e v&%e
59;Etapa a ,4a+ Restaurarea mel&$iei n v&r/irea
X eBtin$erea s%alei $e t&nuri
X ameli&rarea v&%ii %u ajut&rul inVeBiunil&r
X %re*terea nivelului a%usti% al v&%ii.
Etapa a ,l4a+ Restaurarea inteli2i/ilită'ii v&r/irii
X ameli&rarea %alită'ii sunetel&r s&n&re+ v&%ale
X ameli&rarea %alită'ii sunetel&r s&n&re+ %&ns&ane
X $i)eren'ierea %uvintel&r similare.
3
Etapa a ,ll4a+ Cre*terea puterii v&%ii
X
X utiliAarea
utiliAarea )&r'ei
)&r'ei pentru
pentru a%%entuare
a%%entul t&ni%
>. E$u%area v&%ii la %&piii $is)aAi%i *i la %ei %u $e(%ien'e $e auA
>.;. Emiterea v&%ii
Mun%a $e emitere a v&%ii $e/uteaAă $in peri&a$a pre2ătit&are1 n%ă $in
primele Aile ale $emersului l&2&pe$i%. n a%eastă etapă se urmăre*te
emiterea v&%ii pe %ale sp&ntană n a%tivită'ile $e j&%. Se re%un&a*te %ă
emiterea sp&ntană %&n$u%e la & v&%e %are este (reas%ă1 nu este )&r'ată1 se
(BeaAă u*6r1 nu preAintă $e)e%te.
Emiterea sp&ntană a v&%ii+
Prin%ipalele eBer%i'ii pentru emiterea sp&ntană a v&%iiW
I. Pr&nun'area
m0inil&r+ pa. ritmi%ă a un&r sila/e simple ns&'in$ $i)erite mi*%ări ale
!&2&pe$ul ri$i%ă palmele r&stin$ opa 4 pa 4 pa 4 pa. %este eBer%i'ii p&t (
)ă%ute *i n %a$rul a%tivită'il&r $e e$u%a'ie psi-&m&t&rie1 un$e1 $e asemenea1
multe eBer%i'ii (Ai%e p&t ) 
i
595
!&2&pe$ie
 ns&'ite $e pr&nun'ia $e sila/e. EBer%i'iile $e pr&nun'ie $e sila/e se p&t )a%e
*i prin /aterea ritmului $in palme sau n mar*.
II. !&2&pe$ul
p0lnii. &%ul %u p0lnii $e -0rtie.
v&r/e*te Din -0rtie
n p0lnie mai'in
iar %&piii 2r&asă
m0nasepe%&n)e%'i&neaAă
pere'ii p0lniei
sim'in$ vi/rarea sunetului. Se %ere %&piil&r să repete pr&nun'ia v&%alei sau
sila/ei respe%tive n a*a )el n%0t să p&ată sim'i vi/ra'iile %u m0na pe -0rtie.
%est eBer%i'iu p&ate ( )ă%ut *i n timpul mersului.
III. &%ul %u )&aia $e -0rtie. Fie%are %&pil prime*te & )&aie $e -0rtie1 un
%apăt l 'ine pe /uAe1 apăsat %u $e2etele $e la & m0nă1 iar %elălalt %u
$e2etele $e la %ealaltă m0nă. !a in$i%a'ia l&2&pe$ului %&pilul pr&nun'ă

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 161/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

prelun2 ommm. Prin $e2ete el simte vi/ra'iile.


I,. &%ul De4a l&%&m&tiva. Imit0n$ mi*%ările l&%&m&tivei %&pilul
pr&nun'ă ouuuu.
,. &%ul De4a e%&ul. Se ima2ineaAă & anumită situa'ie+ %a/inetul =sala?
$evine pă$ure iar unul $intre %&pii se rătă%e*te n pă$ure *i stri2ă
pr&nun'0n$ v&%ala pe
%are el & pr&nun'ă1 %a %are & %un&a*te. Ceilal'i %&pii i răspun$ %u v&%ala pe
un e%&u.
,I. &%ul %u păpu*a. Se pr&nun'ă oa prelun2it1 %u m&$ula'ii *i se lea2ănă
păpu*a.
,I! "n&mat&peele. Se arată %&pilului ilustra'ii %u $i)erite animale. C&piii
 n%ear%ă să le $enumeas%ă prin emiterea $e &n&mat&pee =muuu1 miauu1
et%.?.
,III. &%ul De4a m&tanul *i păsărelele. Unul $intre %&pii va ( m&tanul1
%eilal'i sunt păsărele. M&tanul stă intr4un %&l' *i se spală %u lă/u'a1
pr&nun'0n$ omiau1 păsările alear2ă prin %ameră *i $au $in aripi pr&nun'0n$
opi4pi4pi. M&tanul %aută să prin$ă & vră/iu'ă. Ulteri&r1 r&lurile se s%-im/ă
.
 Tul/urările $e v&%e
599
I. &%ul oCine a stri2at ]. C&piii se a$ună n semi%er%1 l&2&pe$ul stă %u
spatele la ei. Unul $intre %&piii stri2ă =eB+ emite & v&%ală? *i l&2&pe$ul se
 nt&ar%e *i 2-i%e*te %ine a stri2at.
. C&piii mpreună %u l&2&pe$ul )&rmeaAă un %er%1 (e%are apu%ă m0na
ve%inului $in $reapta *i & pune pe larin2ele său. Semnalul este $at $e
pr&)es&r %are pr&nun'ă pe r0n$+ oa1 u1 &. C&pilul %are se aVă la $reapta
simte vi/rarea larin2elui *i transmite v&%ea mai $eparte p0nă %0n$ a%easta
se nt&ar%e
 n%eput $e unla pr&)es&r
alt %&pil.venin$ $in partea st0n2ă. După a%easta j&%ul este
Emiterea pe %ale arti(%ială a v&%ii+
!a %&piii %are nu s4a reu*it emiterea v&%ii prin j&%urile $e mai sus urmeaAă
%a l&2&pe$ul să lu%eAe n m&$ in$ivi$ual %u ei. n a%este %aAuri1 pentru a
pr&v&%a v&%ea1 l&2&pe$ul va pune m0na %&pilului pe pieptul său1 iar %ealaltă
pe pieptul %&pilului *i va r&sti n%et & serie $e sila/e+ opa11 papa1 pa pa pa1
lun2in$ ultima sila/ă.
De &/i%ei1 n sila/e1 v&%ea sună mai (res% $e%0t n pr&nun'area iA&lată a
sunetel&r v&%ale. Se nt0mplă să se &/'ină reAultate mai /une %u v&%ala oa.
Se p&t n%epe eBer%i'iile *i %u pr&nun'area lui om prelun2 tre%0n$4se ap&i la
ommaa. %est pr&%e$eu
peri%&lul naAaliAării tre/uie
v&%alel&r. )&l&sit
Da%ă %u reAervă1
se &/servă $e&are%e
la %&pil impli%ă
ten$in'a $e
naAaliAare1 se părăse*te a%est m&$ $e lu%ru *i se tre%e la m/inarea v&%alei
oa %u & eBpl&Aivă ='1 p?.
Pentru %&piii %are au $isjun%'ii au$itive se in$i%ă să se )&l&seas%ă $i)erite
met&$e $e intensi(%are a utiliAării auAului %eea %e $ă p&si/ilitatea %a %&piii
să per%eapă v&%ea l&2&pe$ului *i să4*i %&ntr&leAe pr&pria v&%e. Se in$i%ă at0t
)&l&sirea aparatel&r $e ampli(%are %0t *i )&l&sirea $i)eritel&r tu/uri a%usti%e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 162/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

.
59<
!&2&pe$ie
Pentru %&piii %u $e(%ite au$itive se re%&man$ă utiliAarea vi/rat&arel&r
av0n$ $i)erite
ampli(%are. tipuri
Da%ă se$e %&nstru%'ie1
pr&nun'ă v&%ala$eoa
eBemplu
%&pilul %ă*tile
va sim'i$evi/ra'ia
la aparatul $e
mem/ranei
*i va %ăuta să imite pr&$u%erea a%estei vi/ra'ii. Une&ri %&pilul răm0ne %u &
v&%e sla/ă sau nu emite v&%ea1 situa'ie n %are tre/uie %u ră/$are *i
perseveren'ă să se %&ntinue Ailni% eBer%i'iile1 *i n %ele $in urmă v&%ea va
apare1 la n%eput sla/ă1 ră2u*ită1 ulteri&r ntărin$u4se treptat.
Nu este in$i%at să se )&r'eAe v&%ea1 să se %eară emiterea unei v&%i prea
puterni%e. F&r'area aparatului v&%al p&ate $u%e la reAultate ne2ative. ,&%ea
apare )&r'ată1 mpie$i%0n$ ulteri&r realiAarea unui ritm n&rmal al v&r/irii
%&piil&r. " v&%e )&r'ată &/&se*te %&pilul *i i %reeaAă & atitu$ine ne2ativă )a'ă
$e v&r/ire.
>.5. De)e%tele
S%-im/area $e v&%e *i %&re%tarea l&r
v&%ii
 n peri&a$a pu/ertă'ii v&%ea este supusă un&r trans)&rmări (Ai&l&2i%e.
%est )en&men al s%-im/ării v&%ii p&ate %auAa s%-im/ări maj&re n v&%ea
a$&les%en'il&r =mai ales la %ei %u $is)aAie1 -ip&a%uAie et%.?1 a$u%0n$ $upă
sine numer&ase $e)e%te $e v&%e.
Pre&%upările l&2&peAil&r tre/uie să in%lu$ă prevenirea $e)e%tel&r $e v&%e *i
$e pr&nun'ie apărute %a reAultat al s%-im/ării v&%ii. %eastă s%-im/are nu se
mani)estă la )el la t&ate pers&anele1 %i peri&a$a variaAă n )un%'ie $e %limă1
$e parti%ularită'ile in$ivi$uale *i n )un%'ie $e seB. n 'ările %u %limă %al$ă
peri&a$a pu/ertă'ii *i impli%it s%-im/area v&%ii apare mai $evreme %u %ir%a 5
ani
. %&mparativ %u 'ările %u %limă temperată
 Tul/urările $e v&%e
59>
"/serva'iile e)e%tuate pe e)e%tivele $e elevi %u $e(%ien'e au$itive au
arătat %ă la a%e*tia1 n 2eneral1 s%-im/area v&%ii este %eva mai pu'in
pre2nantă $e%0t la auAit&ri. n unele %aAuri )en&menul se pr&$u%e lent =pe
par%ursul unui an sau %-iar mai mult? n altele mult mai rapi$ =%0teva luni?.
 Tul/urările pr&v&%ate $e s%-im/area v&%ii
 n a%eastă peri&a$ă v&%ea $evine aspră1 ine2ală1 in%ertă n t&n1 sau
&s%ileaAă ntre v&%ea*i$e
$evine & $eprin$ere %&pilv&%alele
t&ate *i %ea 2r&asă. !a unii su/ie%'i
sunt pr&nun'ate v&%ea
n a%est $e %&pil
re2istru iar
une&ri emiterea v&%ii pr&v&a%ă senAa'ii $urer&ase. !a al'i su/ie%'i v&%ea
$evine )&arte sla/ă1 apr&ape a)&nă. T&t a%um1 se nre2istreaAă mai )re%vent
tul/urări $e respira'ie1 $at&rită )aptului %ă presiunile %are se pr&$u% n
&r2anul v&%al inVuen'eaAă $es%-i$erea 2l&tei $etermin0n$ la a%est nivel &
respira'ie nere2ulată1 at0t %a ritm %0t *i %a intensitate. %easta se reVe%tă
$ire%t n $espăr'irea pr&p&Ai'iei n sinta2me %u ajut&rul pauAel&r respirat&rii.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 163/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

" altă tul/urare %are apare n a%eastă etapă este preAen'a un&r $e)e%te la
nivelul a%%entuării.
C&re%tarea *i tratamentul n peri&a$a s%-im/ării v&%ii n timpul s%-im/ării
v&%ii se in$i%ă re$u%erea la minimum a )&l&sirii v&r/irii1 evitarea eB%esel&r
ver/ale1 interAi%0n$4se )&r'area v&%ii. n %aAul n %are v&%ea $evine in%ertă n
t&n
prineste ne%esar
reluarea să (e %u
sunetului %&re%tate ime$iat t&ate
un t&n %&nvena/il1 pr&$u%'iile
ap&i mer20n$=Vu%tua'ii?
pr&2resiv )alse1
%ătre
un t&n j&s1 2rav.
 n ast)el $e %aAuri este ne%esar să (e avertiAat su/ie%tul să nu %&ntra%te n
m&$ evi$ent mu*%-ii larin2elui *i se va urmări %&re%tarea ime$iată a tutur&r
sunetel&r %are se emit n )alset. n %aAurile $e v&%e v&alată1 a)&nie sau %u
emisie $urer&asă se in$i%
ă
59:
!&2&pe$ie
& serie $e
pr&$u%. măsuri
%este $estinate
măsuri u*urării
p&t mer2e p0năs%-im/ăril&r m&r)&4
la interAi%erea (Ai&l&2i%e
%&mpletă %e se
a )&l&sirii
v&%ii.
Se re%&man$ă %&nsultarea unui me$i% spe%ialist =)&niatru? pentru a se
preveni %&mpli%a'iile ulteri&are. De&are%e larin2ele1 n ep&%a pu/erală1
$evine )&arte sensi/il s%-im/0n$u4*i mărimea1 )&r'a *i )&rma1 a%estea
inVuen'eaAă $ire%t pr&nun'area tutur&r sunetel&r. Din a%eastă %auAă apar
numer&ase $e)e%te $e pr&nun'ie. n ast)el $e %aAuri nu tre/uie să se
$emareAe ime$iat %&re%tarea a%est&r $e)e%te. C&re%tarea intensivă a
$e)e%tel&r $e pr&nun'ie tre/uie )ă%ută numai $upă tre%erea peri&a$ei %riti%e.
 n %e prive*te respira'ia1 este ne%esar %a su/ie%tul să (e suprave2-eat *i să i
se %eară să$e
eBer%i'iil&r nue$u%area
sp&reas%ă ni%i )&r'a
a v&r/irii seinspira'iei1 ni%i )&r'a
in$i%ă să inspire eBpira'iei.
numai n tipul $at
la un semnal
$e l&2&pe$. n timpul %itirii1 l&%ul n %are tre/uie realiAată inspira'ia1 se
re%&man$ă să (e mar%at 2ra(%.
>.9. Prin%ipalele $e)e%te ale v&%ii
EBistă p&si/ilitatea $e m&$ulare a t&nului v&%al1 a%esta p&ate să ur%e sau
să %&/&are. Unele t&nuri se ampli(%ă n %avitatea su/2l&ti%ă1 altele se
ampli(%ă n %avitatea supra2l&ti%ă1 iar altele n %avitatea 2l&ti%ă pr&priu4Aisă.
Da%ă t&nul este trans)&rmat n %avitatea su/2l&ti%ă se &/'ine un re2istru
$e piept. Da%ă t&nul este ampli(%at n %avitatea 2l&ti%ă este re2istru me$iu
sau mijl&%iu. Da%ă este ampli(%at n %avitatea supra2l&ti%ă este re2istru $e
%apCavitatea
sau v&%e $e
n )alset.
reA&nan'ă supra2l&ti%ă este )&rmată $in+ vesti/ul
larin2ian1 )arin2e1 rin&)arin2e1 )&sele naAale1 %avitatea /u%ală *i
t&ate sinusurile %avită'ii %raniene.
3
 Tul/urările $e v&%e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 164/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 165/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 166/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 n a%est %aA1 alături $e tratamentul me$i%al spe%ial se )a% eBer%i'ii $e


2imnasti%ă v&%ală pre%um *i masaj %u vi/rat&rul.
,&%ea eunu%&i$ă
P&ate avea $iverse &ri2ini *i se mai nume*te *i v&%e n )alset1 persistentă.
Este & v&%e in)antilă %are persistă *i $upă peri&a$a pu/erală a s%-im/ării
v&%ii. Te&riile asupra pat&2eneAei a%estei tul/urări %un&s% $&uă p&Ai'ii
prin%ipale+
X ,&%ea eunu%&i$ală se $at&reaAă unei leAiuni anat&mi%e a larin2elui
=tu/er%ul&Aă1 pareAe?.
X ,&%ea eunu%&i$ală se $at&reaAă unei an&malii )un%'i&nale sau $is)un%tii
-&rm&nale.
3
Pentru %&re%tarea a%estui $e)e%t se re%&man$ă 2imnasti%a v&%ală n %are
sunetele s&n&re sunt pr&nun'ate n re2istru 2rav. După %e pa%ien'ii reu*es%
să pr&nun'e v&%ale iA&late n re2istrul 2rav se tre%e la pr&nun'ia sila/el&r1
%uvintel&r *i $upă a%eea a pr&p&Ai'iei n re2istrul 2rav.
,&%ea
C0n$ naAală
nu este $eterminată anat&mi% $e & $espi%are a vălului sau a palatului
sau $e & mala$ie a %avită'ii naA&)arin2iene atun%i este un $e)e%t )un%'i&nal
%are $epin$e eB%lusiv $e & insu(%ien'ă m&tri%ă a vălului palatin. ,ălul nu
 n%-i$e su(%ient %avitatea naAală1 jetul $e aer 2ăsin$ $es%-isă %alea naAală
pătrun$e  
n
5<;
 Tul/urările $e v&%e
a%eastă %avitate pr&$u%0n$ & v&%e %u & reA&nan'ă naAală )&arte neplă%ută.
$e NaAaliAarea1 %a $e)e%t
lipsa sau pareAa &r2ani%1
palatului p&ate
m&ale1 ( $eterminată
$e atr&(a palatului1$e
$e& rinite
(sură%r&ni%e1
palatină1$e
ve2eta'ii a$en&i$e %are ne%esită & terapie me$i%&4%-irur2i%ali) %&m/inată %u
& terapie )&niatri%ă.
" imper)e%'iune a )&na'iei %u ten$in'e $e naAaliAare se nt0lne*te *i n
%aAul n %are lim/a se retra2e prea mult n partea p&steri&ară1 năl'0n$u4se
%ătre palat1 n a%est %aA tre%erea aerului prin %avitatea /u%ală este $i(%ilă *i
$at&rită a%estui )apt aerul )&r'eaAă tre%erea pe %ăile naAale.
!a %&piii %u $e(%ien'e $e auA v&%ea naAală este )re%ventă mai ales la
 n%eperea eBer%i'iil&r $e )&na'ie *i este $eterminată $e $e/ilitatea &r2ani%ă a
vălului pala'in1 %are a rămas inert mult timp *i %are nu este su(%ient $e
inervat. Dat&rită
NaAaliAarea aparea%estui )apt
mai ales la prima
%0n$ emisie
emiterea a v&%ii
v&%ii apare
se )a%e %u &naAaliAarea.
v&%ală iA&lată1
$e re2ulă oa. Dat&rită a%estui )apt se re%&man$ă %a emiterea v&%ii să se
)a%ă %u & sila/ă n %&mp&nen'a %ăreia să intre & %&ns&ană eBpl&Aivă *i v&%ala
oa. De eBemplu sila/ele+ opa1 ota1 o%a.
C&re%tarea+
Calea %ea mai u*&ară $e %&re%tare *i n&rmaliAare a v&%ii
naAale este %alea eBer%i'iil&r %u sila/e %&n'in0n$ %&ns&ane

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 167/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

33
eBpl&Aive. n timpul pr&nun'ării %&ns&anel&r &%lusive vălul palatin se ri$i%ă
=op1 ot1 o%? pentru %ă este nev&ie $e & anumită
P
presiune a aerului pentru a nvin2e &/sta%&lul. Da%ă $upă op1 ot1 o%1 apare
& v&%ală1 vălul răm0ne ri$i%at *i pentru a%easta. De eBemplu op urmat $e
oa.
Unii spe%iali*ti re%&man$ă n %&re%tarea naAaliAării )&l&sirea eBer%i'iil&r %u
eBtens&rul. n a%'iunea $e lun2ire a eBtens&rulu
i
5<5
!&2&pe$ie
%&pilul tre/uie să pr&nun'e v&%ala oa sau &ri%are4alta1 sau & sila/ă opa1
tinA0n$ să lun2eas%ă v&%ea paralel %u eBtensia aparatului respe%tiv. n m&$
reVeB vălul palatin se ri$i%ă iar v&%ea $evine %lară1 %urată1 sp&ntană1
(reas%ă.
Pentru %&re%tarea naAaliAării se )&l&se*te *i man&metrul naAal.
Se re%&man$ă %a eBer%i'iile $e v&%aliAare să se )a%ă n p&Ai'ia %ul%at1 %u
)a'a n sus. n a%eastă p&Ai'ie vălul palatin este )&arte apr&piat $e peretele
p&steri&r al larin2elui ast)el n%0t nu tre/uie $e%0t un e)&rt minim pentru a
realiAa n%-i$erea %ăil&r naAale. C&pilul p&ate emite ast)el & v&%e li/eră1
Vui$ă *i %lară1 %ăile naAale (in$ n%-ise )ără e)&rt. Se tre%e ap&i la p&Ai'ia
%apului n%linat n )a'ă1 p&Ai'ie n %are vălul are $istan'a maBimă $e peretele
)arin2ian. n a%eastă p&Ai'ie $estul $e $i(%ilă se urmăre*te evitarea v&%ii
naAale printr4un e)&rt maBim.
C&n)runt0n$ impresiile $in a%este $&uă %aAuri %&pilul *i $ă seama $e
&r2anul %are pr&$u%e
palatin reu*in$ $i)eren'a
ast)el să4*i *i n%etul
%&re%teAe %u n%etul
$e)e%tul el $evine
$e v&%e. Une&ristăp0n al vălului
se )&l&se*te
str0n2erea năril&r.
,&%ea %avern&asă =ră2u*ită1 v&alată1 su2rumată1 %apri%i&asă?.
Este & v&%e %u t&nuri j&ase %are $a%ă nu este $eterminată $e anumite
a%%i$ente este relativ u*&r $e tratat.
CauAele %&nstitu'i&nale sunt rare *i se nt0lnes% atun%i %0n$ &r2anele %are
%&n%ură la )&rmarea v&%ii *i n spe%ial %&rAile v&%ale sunt mult relaBate n a*a
)el n%0t aerul %are tre%e prin 2l&tă răm0ne n %avitatea )arin2iană pr&$u%0n$
v&%ea %avern&asă.
C&re%tarea a%estui $e)e%t se realiAeaAă prin )&l&sirea e%&n&mi%&asă a aerului
pre%um *i prin
-ip&a%uAiei? lăsareaeste
$e)e%tul %apului pe spate. F&arte )re%vent =mai ales la
$etermina
t
 Tul/urările $e v&%e
5<9
$e p&Ai'ia 2re*ită a 2l&tei1 n timpul emiterii sunetului. Da%ă 2l&ta este )&arte
$es%-isă1 %&rAile v&%ale nu intră n vi/ra'ie $e%0t printr4& eBpira'ie )&arte

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 168/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

puterni%ă. Dat&rită a%estui )apt sunetul se pr&$u%e n t&nuri j&ase1 răm0n0n$


 n%-is1 %avern&s.
C&re%tarea se )a%e printr4& 'inută lun2ă a v&%alei oa %are ajută la
pr&$u%erea unei v&%i (re*ti1 n&rmale. n unele %aAuri se nt0mplă %a $in
%auAa utiliAării unei %antită'i eB%esive $e aer sunt puse n vi/ra'ie nu numai
%&ar$ele v&%ale %i
a%&r$a & aten'ie *i pere'ii eBer%i'iil&r
$e&se/ită 2l&tei1 $0n$ $e&respira'ie
v&%e 2r&asă. n a%est%&pilului
%er0n$u4se %aA se vasă
)&l&seas%ă %u e%&n&mie jetul $e aer eBpirat&r1 n )un%'ie $e ne%esită'ile
)&nat&rii.
,&%ea v&alată
Se mani)estă $upă & lun2ă ina%tivitate sau & lipsă $e eBersare a %&rAil&r
v&%ale =ulteri&r un&r interven'ii %-irur2i%ale n re2iunea larin2iană?. Este
ne%esar să (e pre2ătit &r2anul )&nat&r prin eBer%i'ii sistemati%e $e sila/isire
pre%um *i prin eBer%i'ii $e 2imnasti%ă respirat&rie.
,&%ea su2rumată
Este pr&$usă $e & %&ntra%'ie puterni%ă *i nere2ulată a larin2elui1 $at&rită
)aptului %ăruia
2imnasti%ă sunetul nu
respirat&rie p&ate ie*i%are
*i )&nat&rie li/er.sănre$ea
a%estlarin2elui
%aA este ne%esară & *i
elasti%itatea
pr&mptitu$inea mi*%ăril&r sale.
,&%ea tremurată
pare une&ri n stările em&tive $ar p&ate să %&nstituie *i & %ara%teristi%ă
permanentă a v&%ii %&piil&r %u $is)aAie sau -ip&a%uAie. n a%est %aA se )a%
eBer%i'ii sistemati%e *i $e $urată l
a
5<<
!&2&pe$ie
 n%eput
tre%e la pentru
eBer%i'iimen'inerea
$e sila/isirea%eluia*i t&n alav&%alei
$e pr&nun'ie iA&late
%uvintel&r *i $upă
*i a*a a%eea se
mai $eparte.
 Teme+
;. RealiAa'i $istin%'ia ntre $is)&nemii *i )&nastenii.
5. Pre%iAa'i eBer%i'iile l&2&pe$i%e $estinate ree$u%ării v&%ii n muta'iile
prelun2ite *i %&re%tării v&%ii naAale
.
Capit&lul ;6
RETRDU! N DE,"!TRE !IMU!UI ŞI DISFII!E
I.
I. Delimitări %&n%eptuale
Dia2n&sti%area $e(%ien'el&r $e lim/aj la %&piii %u retar$ n $eAv&ltarea
lim/ajului ne%esită pre%iAarea $a%ă per)&rman'ele %&piil&r 'in $e un retar$
temp&rar sau $e unul persistent n a%-iAi'ia *i $eAv&ltarea %&mpeten'el&r
lin2visti%e.
Un retar$ temp&rar $e lim/aj este & nt0rAiere n a%-iAi'ia lim/ajului
%&piil&r %are se $at&reaAă nt0rAieril&r n $eAv&ltare. CauAele $is)aAiil&r sunt
$estul $e %&ntr&versate.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 169/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Da%ă retar$ul simplu $e lim/aj se mani)estă $e %ele mai multe &ri nainte
$e : ani1 $is)aAiile sunt $e $urată *i sta/ile n timp1 (in$ ne%esare strate2ii
spe%iale $e prevenire *i reme$iere pre%&%e.
Dis)aAiile $e $eAv&ltare se ns%riu printre $e(%ien'ele in%luse n DSM I,
=;:? *i repreAintă ;k $in t&talul p&pula'iei. Prin rap&rtare la %lasi(%ările
%lasi%e
alaliei ale a)aAiei a$ul'il&r1
%&n2enitale1 a%estea primele $es%rieria)aAiei
%&respunA0n$ au )&stm&t&rii
realiAate prin=;8:;?
r&%a termenii
*i
prin termenii sur$ită'ii ver/ale %&n2enitale1 sau ai a2n&Aiei au$itive ver/al
e
5<:
!&2&pe$ie
%&n2enitale1 %&respunA0n$ a)aAiei erniQe. Termin&l&2ia *i met&$ele $e
$ia2n&sti%are a a)aAiei la a$ult au )&st apli%ate *i n %aAul %&piil&r =M&l1
;:>1 E$Kar$s ;891 Martin ;7<1 Ferretal ;7>1 Rapin ;891 %ita'i $e
Estienne1 ;6?. Dis)aAia este & pr&/lemă spe%i(%ă $eAv&ltării lim/ajului la
nivelul %ăruia
pr&$u%ere se mani)estă
a lim/ajului pertur/ări
*i %are respe%tăsemni(%ative $e n'ele2ere
%riteriile următ&are *i
$e eB%luAiune+
X )ără $e(%ientă mentală senA&rială sau m&t&rieW
X )ără mal)&rma'ii ale &r2anel&r )&nat&areW
X )ără leAiuni %ere/rale $&/0n$iteW
X )ără pr&/leme $e $eAv&ltare 2eneralăW
X )ără %aren'e e$u%ative 2rave.
5. M&$elul %&2nitiv $e $eAv&ltare+ a/&r$are
psi-&l&2i%ă *i neur&l&2i%ă
"/servarea retar$ului $e lim/aj *i a $is)aAiei la %&pii permite i$enti(%area
$i)eritel&r etape $e tratare a in)&rma'iil&r lin2visti%e %are intră n pr&%esul $e
a%-iAi'ie. %este*im&$ele
psi-&lin2visti%ă sunt $erivate
neur&lin2visti%ă $in
*i $in %&n%ep'iile
stu$iul a%tuale
a%-iAi'iei $e n $i)erite
lim/ajului
etape ale $eAv&ltării %&2nitive.
DeAv&ltarea me%anismel&r $e a%-iAi'ie a lim/ajului nu %&in%i$ %u nivelele
$e $eAv&ltare %lasi%e. Din a%eastă perspe%tivă1 !&%Qe =;71 %itat $e !e
N&rman$1 ;? su2ereaAă & te&rie a $eAv&ltării lim/ajului p&trivit %ăreia
$i)eritele %apa%ită'i lin2visti%e sunt $&/0n$ite n anumite etape $elimitate.
X Prima etapă 4 pune a%%entul pe $is%riminări ale v&%iiW se pr&$u%e n
prima peri&a$ă p&stnatală. n %ursul a%estei )aAe %&pilul este atras $e stimuli
s&n&ri =mai ales v&%ea mamei? *i nva'ă să & re%un&as%ă. p&i sunt
$&/0n$ite m&$alită'i $e $is%riminare a t&nalită'ii v&%ii
.
!
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile 5<7
X  $&ua etapă 4 a%-iAi'ia primel&r %uvinte /ine int&nateW n%epe n
%ursul primului an $e via'ă. n a%est sta$iu1 lim/ajul %&pilului %uprin$e
%uvinte simple sele%tate $in v&r/irea anturajului. C&pilul repetă1 $e multe &ri
a%este %uvinte )ără să le n'elea2ă. n %ursul a%estei peri&a$e1 v&%a/ularul

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 170/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 171/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Fi2ura ;. M&$el %lini% $e evaluare a lim/ajulu


i
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile 5<
 Tallal *i StarQ =;8;1 $upă Estienne1 ;6? sus'in %ă $e(%ien'a $e /aAă a
%&piil&r $is)aAi%i
lin2visti%e reAultă%&nstă
$intr4&nlimitare
pertur/area pr&%esării
n tratarea au$itive.
stimulil&r Pr&/lemele
au$itivi %are se
su%%e$ă %u rapi$itate. ut&rii $e mai sus %&nsi$eră %ă in$iviAii %u $is)aAie nu
per%ep in)&rma'ia )&neti%ă n a%ela*i )el %u in$iviAii )ără $is)aAie. E%-ipa $e
%er%etăt&ri %&n$usă $e Tallal a evi$en'iat & $e(%ien'ă masivă n
re%un&a*terea elementel&r )&neti%e ale stimulil&r.
5.5. Retar$ul sau $e(%ien'a )&neti%ă arti%ulat&rie
Unii aut&ri $e(nes% pr&/lemele arti%ulat&rii %a (in$ er&ri m&tri%e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 172/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

permanente *i sistemati%e n emisia unui )&nem. C&pilul nu 2ăse*te


mi*%area %&re%tă %are să4i permită pr&$u%erea )ără 2re*eală a unui )&nem.
Persisten'a a%est&r 2re*eli %&nstituie & pr&/lemă $e pr&nun'ie. n&maliile se
răs)r0n2 asupra m&$ului $e realiAare a sunetel&r %&mpleBe %e ne%esită &
%&&r$&nare m&tri%ă $e pre%iAie. %este pr&/leme arti%ulat&rii =su/stituiri1
%&n)uAii1
larin2ale alterări ale pun%tel&r
sau naAaliAări $e arti%ulare1
nea$e%vate? alterări puse
au )&st $ese&ri ale me%anismel&r
n le2ătură $ire%tă
%u pertur/ări ale pr&%esel&r m&t&rii sau pr&%esel&r au $i&4per%ep tive.
Evaluarea )&n&l&2iei arti%ulat&rii+ strate2ia repeti'iei
Repeti'ia impli%ă utiliAarea me%anismel&r $e per%ep'ie au$itivă *i $e
eBprimare &rală. EBistă un sistem $e tratare au$itivă1 %&mun tutur&r
sunetel&r ver/ale sau n&nver/ale. RepreAentarea emis)eri%ă a tratării
au$itive 2eneral este n 2eneral /ilaterală. Tratarea au$itivă atri/uită
emis)erei st0n2i este %&nstituită $in niveluri $e analiAă spe%i(%e =)&ni%e1
leBi%ale1 )&neti%e1 semanti%e?. Se p&ate $ete%ta1 p&rnin$ $e la in$i%i
i
5>6
!&2&pe$ie
a%usti%i1 m&$ul $e tratare )&neti%ă a unui )&nem. %esta este %ara%teriAat
$int4un număr pre%is $e trepte rap&rtate la pun%tul $e arti%ulare1 m&$ul $e
arti%ulare *i preAen'a )re%ven'ei vi/ra'iil&r %&ar$el&r v&%ale. naliAa
)&n&l&2i%ă (ltreaAă varia'iile )&neti%e %are nu au val&are $istin%tivă *i
 mparte in)&rma'ia n unită'i )&n&l&2i%e.
!a nivelul $e pr&$u%ere a v&%ii se realiAeaAă & %&nversie a in)&rma'iil&r
)&n&l&2i%e au$itive prin %&resp&n$en'ă. Fun%'ia $e /aAă a %&nversiei
a%usti%&4)&n&l&2i%e este st&%area m&mentană a unită'il&r )&n&l&2i%e.
3 Calea leBi%al4semanti%ă+ )a%iliteaAă trans)erul in)&rma'iei $e
la analiAat&rul au$itiv spre l&%ul $e $ete%tare leBi%ală1 sistemul semanti%
un$e are l&% n'ele2erea.
Calea leBi%ală n&n4semanti%ă $e tip alternativ+ ai%i leBi%ul )&n&l&2ie $e
intrare *i $e ie*ire sunt $ire%'i&nate )ără me$iere semanti%ă. Se p&ate
$e$u%e %ă traseul )&n&l&2ie permite *i repetarea %uvintel&r %e nu sunt
 ns%rise n leBi%.
#at-er%&le *i $ams =;91 %ita'i $e MaAeau1 ;? au realiAat un stu$iu
al %ărui &/ie%tiv era $e a aVa $a%ă se p&ate evalua %apa%itatea $e mem&rare
)&n&l&2i%ă a %&piil&r su/ < ani.  )&st testat un 2rup $e %&pii $e 549 ani pe
/aAa a trei*i%riterii
%uvintel&r $e mem&rare
a %uvintel&r?. )&n&l&2i%ă
lte pr&/e =mem&rarea
au urmărit testarea%i)rel&r1 a n&n4
%apa%ită'il&r
%&2nitive. ReAultatele au arătat %ă aptitu$inea $e repetare este le2ată1 pe
r0n$1 $e %un&a*terea v&%a/ularului1 $e nivelul $e arti%ulare. Capa%itatea $e
mem&rare )&n&l&2i%ă p&ate ( evaluată ntr4& manieră a$aptată %&piil&r prin
utiliAarea pr&%e$uril&r %&nven'i&nale ale sistemel&r $e %i)re *i a repetăril&r.
u )&st evalua'i $&i %&pii %u $is)aAie n v0rstă $e > ani1 urmărin$ imp&rtan'a
pr&/lemel&r $e mem&rie )&n&l&2i%ă *

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 173/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

i
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5>;
%&ntr&lul m&tri% al %uvintel&r. Pr&/a a$ministrată a %&nstat n repr&$u%erea
unei liste $e
%&ns&ana %uvinte
(in$ m&n&sila/i%e
n p&Ai'ie $intr4un %&nteBt
ini'ială. Evaluarea %&ns&ană4v&%ală1
a urmărit+
a. !&%ul $e arti%ulareW
/. M&$ul $e arti%ulareW
%. ,i/ra'iile %&ar$el&r v&%ale.
3
Nivelurile $e reu*ită au )&st %ele %&respunAăt&are %&piil&r $e 5 ani *i
 jumătate. Retar$ul sever pe %are l preAintă %ei $&i %&pii a )&st apre%iat %a
(in$ $e 9 ani.
5.9. Retar$ul sau $e(%ien'a $e repreAentare )&n&l&2i%ă
Pr&/lemele $e v&r/ire se re)eră la )&rma %uvintel&r luate n ntre2ime sau
la )&neme iA&late
%&mpleBe1 4 %uas&%ieri1
asimilări1 &misia un&r %&ns&ane
inversiuni1 3 sila/e1
metateAe. simpli(%area
T&ate sila/el&r
a%este )en&mene
sunt rap&rtate n m&$ (res% la a%-iAi'ia n&rmală a lim/ajului. numi'i aut&ri
interpreteaAă a%este semne %a in$i%i ai imaturită'ii1 al'i aut&ri vă$ n a%estea
un retar$ n &r2aniAarea arti%ulării pr&p&Ai'iil&r %&mpleBe *i n in%apa%itatea
%&piil&r $e a repr&$u%e %&re%t )&rme ale %uvintel&r.
"r2aniAarea )&nemati%ă este stru%turată ntr4un sistem %&mpleB %e )a%e
rela'ia ntre aBa para$i2mati%ă =analiAa su/stituiril&r? *i aBa sinta2mati%ă
=analiAa &misiunil&r?.
C&pilul $e 5 ani pr&$u%e simpli(%ări1 $e)&rmări *i utiliAeaAă prea $es
pr&%esele )&n&l&2i%e următ&are+ asimilarea1 anteri&4 riAarea1 p&steri&riAarea1
&%lusi(%area1
. la/ialiAarea1 naAaliAarea1 $es&n&riAarea

5>5
!&2&pe$ie
5.<. Retar$ul $e lim/aj sau $e(%ien'a n a%%esul la leBi%ul )&n&l&2ie
RepreAentarea )&n&l&2i%ă se aVă n le2ătură %u )&rma s&n&ră a
se%ven'ei )&nemati%e pr&prii (e%ărui %uv0nt.
Cea mai mare parte a te&riil&r )&n&l&2i%e $es%riu & ierar-ie a
%&nstituen'il&r. Interesul te&reti% pentru %&nstituen'ii pr&A&$iei =ritm *i
mel&$ie? este $at $e )aptul %ă )r&ntiera (e%ărui %&nstituent permite $e
asemenea1 )a%ilitarea
permite )a%ilitarea i$enti(%ării
i$enti(%ării %uvintel&r.
%uvintel&r. !eBi%ul
!eBi%ul (e%ărui$e%&nstituent
)&n&l&2ie intrare
intervine n i$enti(%area %uvintel&r intr&$use. %esta este %el %are $e%i$e
$a%ă un item intr&$us este sau nu un %uv0nt. !eBi%ul )&n&l&2ie $e ie*ire
intervine n t&ate pr&/ele *i )a%e apel la pr&$u%erea &rală a %uvintel&r.
"r2aniAarea internă a leBi%ului este realiAată n )un%'ie $e mai multe
varia/ile+ )re%ven'a1 stru%tura m&r)&l&2i%ă1 %lasa $e %uvinte et%.
Evaluarea a%%esului la leBi%ul )&n&l&2ie+ strate2ia $enumirii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 174/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Evaluarea $enumirii ima2inii &/ie%tel&r $e %ătre %&pii impli%ă următ&rul


$emers+
;. " analiAă viAuală %e presupune n'ele2ereaW analiAa per%eptivă
elementară *i stru%turată a &/ie%tel&r.
5. I$enti(%area &/ie%tel&r n termenii re%un&a*terii %a )amiliar1 real.
%eastă
9. a $&ua etapă
%tivarea permite realiAarea
repreAentăril&r )&n&l&2i%e$istin%'iei &/ie%t 4 n
%&respunAăt&are n&n&/ie%t.
leBi%ul
)&n&l&2ie $e ie*ire+ la a%est nivel )&rmele ver/ale sunt repreAentări a/stra%te
%e ne%esită re%&nstru%'ii pentru pr&$u%erea &rală
.
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5>9
<. Este a%tivată mem&ria %are j&a%ă a%um un r&l imp&rtant n plani(%are
)&n&l&2i%ă pentru serierea3sele%'ia )&nemel&r %e %&nstituie un %uv0nt
>. C&nversia unită'il&r )&n&l&2i%e $in pattern4uri $e arti%ulare n sistem
$e arti%ulare le2ate $e %&&r$&narea neur&4 mus%ulară a mi*%ăril&r /u%&4
)arin2&4larin2ale.
5.>. Retar$ul $e lim/aj *i $e(%ien'ele n %&nstru%'ia leBi%ală
%-iAi'ia lim/ajului *i $i)eritele pusee leBi%ale %e au I&% $upă ;8 luni sunt
& %ara%teristi%ă a %&pilului %e a%uAă retar$ la primele a%-iAi'ii.
Stu$iile re)erit&are la a%-iAi'ia primel&r %uvinte1 a %uvintel&r n&i arată %ă
$e &/i%ei %&piii asimileaAă mai u*&r %uvintele prin rap&rtare la &/ie%te1
%&mparativ %u %uvintele nvă'ate prin rap&rtare la a%'iuni. !e&nar$1 S%-KartA1
C-apman1 R&Kan et al. =;851 %ita'i $e !e N&rman$1 ;? au eBaminat
%apa%ită'ile $e pr&$u%ere a sunetel&r *i %uvintel&r pe un e*anti&n $e ;< %&pii
%u retar$1 n v0rstă $e Ia 95 la >6 luni1 %&mparativ %u un e*anti&n $e ;< %&pii
n&rmali. Stu$iile
&/ie%te sunt au arătat
re'inute %ă un
$e %&pii număr mai
%&mparativ %umare $e %uvinte
numărul %e $esemneaAă
%uvintel&r %e
$esemneaAă a%'iuni. n a%ela*i timp1 elevii %u retar$ n'ele2 *i repr&$u% mai
mult %uvinte %e $esemneaAă a%'iuni1 %&mparativ %u %ele %are se re)eră la
&/ie%te. %eastă $i)eren'ă p&ate ( eBpli%ată prin a%eea %ă1 $in e*anti&nul
ales1 %&piii %u retar$ au & v0rstă mai mare $e%0t %ei )ără retar$. C&piii %u
retar$ a%-iAi'i&neaAă a%eea*i %antitate $e %uvinte n&i1 %a *i %ei )ără retar$
pentru %ă preAintă & %apa%itate $e n'ele2ere similară.
Stu$iile arată %ă am/ele %ate2&rii $e %&pii urmeaAă a%ela*i traseu $e
a%-iAi'ie a lim/ajului. Pr&/a/il1 %auAa $e(%ien'ei lin2visti%e este $ată $e
%apa%itatea re$usă $e $eAv&ltare a v&%a/ularului
.
5><
!&2&pe$ie
5.:. Retar$ul sau $e(%ien'a 2ramati%ală
" &/serva'ie interesantă a %&piil&r %u retar$ a arătat %ă 2ramati%a l&r este
mult mai $e)e%tu&asă $e%0t a %el&rlal'i.
!e&nar$ et al. =;51 %ita'i MaAeau1 ;? a realiAat un stu$iu imp&rtant

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 175/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pe /aAa %ate2&riil&r 2ramati%ale.  %er%etat un 2rup $e %&pii %u retar$ av0n$


v0rstele %uprinse ntre 9 *i > ani. "/serva'iile sale arată %ă in$iviAii %u retar$
sunt %apa/ili $e a utiliAa arti%&lele1 ver/ele *i pers&ana a IlI4a sin2ular. n
a%ela*i timp1 )re%ven'a %u %are sunt pr&$use a%este m&r)eme este
asemănăt&are %elei a %&piil&r )ără retar$.
" analiAă
)re%ven'a $e mai $etaliată
utiliAare su2ereaAă
a %el&r %ăelemente
mai multe eBistă mari $is%repan'e
2ramati%ale ntre %ei ;6
printre
%&pii %u retar$. De eBemplu1 n %eea %e prive*te utiliAarea arti%&lului1
)re%ven'a t&tală este $e ;8 arti%&le la un su/ie%t1 )a'ă $e 9;: la un altul. "
altă $es%&perire este le2ată $e )aptul %ă varia'iile $e utiliAare a pr&numelui
$em&nstrativ *i a pers&anei a IlI4a sin2ular sunt $estul $e mari. Este $e%i
p&si/il %a mari $i)eren'e ntre su/ie%'ii %u retar$ să (e eBpli%ate prin pr&(luri
lin2visti%e $i)erite.
Cum stu$iile l&n2itu$inale %e sta/iles% un pr&(l al retar$ului sunt n%ă
pu'in numer&ase1 este p&si/ilă & analiAă $etaliată a a%-iAi'iil&r lin2visti%e *i a
%ur/ei $e ev&lu'ie. "ri%um $i)eren'ele $e $eAv&ltare pe e*anti&anele
%er%etate ne lasă$e(%ien'el&r
Interpretarea să %re$em %ă eBistă varia/ile
spe%i(%e inter4 *i intra4in$ivi$uale.
n m&r)&sintaBă
 n preAent %er%etările &s%ileaAă ntre $&uă mari &rientări+
a. Ip&teAa %ă pertur/a'iile arată un nivel $e(%itar al %&mpeten'el&rW
/. Ip&teAa %ă pertur/a'iile in$i%ă un $e(%it al tratamentului
.
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5>>
Ip&teAele $e tip a? &pereaAă & $istin%'ie ntre $e(%itul 2ramati%al *i %el
semanti% =,an Der !el *i St&llKe$e Plant *i aQs&n1 Fis-er1 R&se *i R&le1
#&pniQ1 Tallal1%&mpeten'el&r
9. !ipsa R&ss *i Curtis1 %ita'i $e Estienne1 ;6?.
S4au pus n evi$en'ă marile $i(%ultă'i nt0mpinate $e pers&anele %u
$is)aAie n %eea %e prive*te %&nstruirea para$i2mel&r m&r)&l&2i%e %are
presupun & $eAv&ltare superi&ară a lim/ajului. Sin2urele elemente $e
%&n'inut sunt %uvintele %u val&are semanti%ă %are au )&st
 n'elese3mem&riAate $e %ătre %&pii. F&rmele lin2visti%e auBiliare1 %u val&are
)un%'i&nală au intrat n lim/ajul pr&priu al %&piil&r numai $upă un instru%taj
spe%ial *i implementarea unui pr&2ram $e ree$u%are. %e*tia au )&st
mem&ra'i %a simpli itemi leBi%ali.
%est stu$iu a preAentat in%&nvenientul $e a nu $e(ni $is%riminativ
%&mp&nentele m&r)&l&2i%e
Ip&teAele au )&st prea $i(%il*i$e$everi(%at.
a se ns%rie ntr4un %0mp $is%ursiv prea lar2.
9.;. De(%itul $e repreAentare a timpului
NeBler =;<1 %itat $e MaAeau1 ;? a arătat %ă eBistă un sta$iu n
$eAv&ltarea lin2visti%ă a %&pilului n %are sunt )&l&si'i ina$e%vat marQerii
timpului1 %u t&ate %ă sunt %un&s%ute pr&prietă'ile VeBi&nare ale ver/el&r. S4a
in$i%at %ă nu $&ar n )ran%eAă =%i *i sue$eAă *i n&rve2iană? %&piii $e 5 ani
)&l&ses% )re%vent )&rma $e in(nitiv a ver/el&r1 $e*i %un&s% %elelalte )&rme

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 176/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

VeBi&nare
.
5>:
!&2&pe$ie
Pe /aAa;6?
Estienne1 un&r s4a
%er%etări
%ăutatni$enti(%area
literatura en2leAă =eBler
%el&r mai *i Cleave1
pre%&%e %ita'i
marQeri. S4a$e
re'inut %a & %ara%teristi%ă %lini%ă lipsa unui ansam/lu $e m&r)eme %e in$i%ă
val&area temp&rală. Pr&/a %&nstă n apli%area un&r stimuli %u val&are
lin2visti%ă $e %&mplement *i sesiAarea un&r ina$e%vări. "/serva'ia s4a
%entrat pe următ&arele aspe%te+
I. Timpul
Pentru anumi'i aut&ri1 peri&a$a n %are in(nitivul este un timp )&l&sit
&p'i&nal reVe%tă & parti%ularitate $e v0rstă+ pentru %&pii1 repreAentările
timpului 2ramati%al sunt $i)erite $e %ele ale a$ul'il&r. n a%ela*i timp1 timpul
este &mis =%a av0n$ val&are &p'i&nală?.
II.
%estM&r)emele
ansam/lu%are se re)eră ne
$e m&r)eme la timp
in$i%ă timpul n m&$ &/li2at&riu1 $ar sunt
inevita/il le2ate $e tipul $e repreAentare. st)el1 %&pilul pentru a &mite
%ate2&riile )un%'i&nale le2ate $e timp1 are anumite pun%te $e re)erin'ă 4
a%estea p&t in%lu$e *i $eterminan'i spe%i(%i. EBemplu+ arti%&lul -&tăr0t 4
arti%&lul ne-&tăr0t. C&piii %are eB%lu$ a%est tip $e $eterminan'i1 v&r eB%lu$e
*i %ate2&riile temp&rale.
III. F&rmele %are nu mar%-eaAă timpul
%este m&r)eme nu presupun ni%i & pr&prietate 2ramati%ală le2ată $e
timp. Sunt )&rme re2ulate1 2enerale1 terminale. Tre/uie a%um enumerat
)aptul %ă )&l&sirea &p'i&nală a in(nitivului nu a )&st semnaliAată $e t&ti
aut&rii.
) %est )en&men variaAă n )un%'ie t
$e lim/a maternă+ n %aAul %&piil&r italieni1 $e eBemplu1 el lipse*te %u
$esăv0r*ire1 iar la %&piii r&m0ni apare pre)erin'a pentru utiliAarea+
preAentului in$i%ativ1 pers&ana a IlI4a sin2ular1 eBemplu+ %&pilul )a%e1 %&pilul
papă
.
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5>7
9.5. Di(%ultă'ile $e a%&r$ 2ramati%al
R&t-eveiler
su/ie%'ii *i Clas-en
%u $is)aAie =;91 n
sunt limita'i %ita'i
%eea$e%eMaAeau1
prive*te;? au %&nsi$erat
%apa%ită'ile %ă a
$e )&rmare
a%&r$ului 2ramati%al.
Intr4un prim stu$iu /aAat pe reAultatele a ;6 %&piii %u $is)aAie1 au )&st
i$enti(%a'i  %&pii $in ;6 %are nu realiAau le2ătura $intre para$i2ma
su/ie%tului *i %ea a pre$i%atului %i utiliAau n prin%ipal )&rmele ra$i%alului sau
in(nitivul ver/el&r re2ulate. EBpli%a'ia ar ( %ă1 prin $eAv&ltarea n&rmală a
lim/ajului1 ne%un&a*terea n&'iunii $e a%&r$ su/ie%t 4 ver/ ar in$u%e la %&pil

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 177/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ne%larită'i le2ate $e t&pi%ă.


9.9. De(%ien'e n %&nstru%'ia para$i2mei m&r)&l&2i%e+ ip&teAe
!e&nar$ %&nsi$eră %ă $e(%ienta este $eterminată $e
3
%ara%teristi%ile $e supra)a'ă ale lim/ii. n realitate1 $a%ă m&r)emele
2ramati%ale
nea%%entuate sunt
=%um%&mpuse
e %aAul $in sisteme
en2leAei? %&ns&nanti%e
este prea $i(%il *i3sau $in sila/e
$e per%eput varia'ia
)&nemel&r.
Ip&teAa ini'ială sus'ine %ă $e(%itul lin2visti% este %&nse%in'a unui sistem
$e tratare $e)e%tu&asă %are )a%e %&pilul in%apa/il $e a per%epe %&re%t
enun'urile $in pr&pria sa lim/ă. De(%ien'a %&piil&r %u $is)aAie reAultă $in
%&m/ina'ia $intre+ %apa%itatea $e tratare limitată *i %ara%teristi%ile $e
supra)a'ă ale lim/ii %are nu sunt a%-iAi'i&nate. %este &/serva'ii sunt
pertinente pentru $&meniul interven'iil&r *i tratamentel&r %&piil&r %u $is)aAii.
/&r$area %&2nitivă preAentată mai sus p&ate servi %a /aAă $e ree$u%are
&rt&)&ni%ă $ar este esen'ială inte2rarea a%est&r m&$ele $e $eAv&ltare pentru
a permite
 n reevaluarea1
%&n%luAie1 nuseveră
n $e(%ienta $&ar n'ele2erea pr&$u%erii
%are a)e%teaAă lim/ajului.
$eAv&ltarea lim/ajului1
%un&s%ută su/ $enumirea $e $is)aAie met&$ele eBperimentale
l&n2itu$inale permit i$enti(%area $evieril&r *i p&t &)eri $ate pentru
%&n%eperea unui pr&(l %lini%
.
5>8
!&2&pe$ie
II. Terapia retar$ului lin2visti%
C&pilul %u retar$ n $eAv&ltarea lim/ajului preAintă nivele ale
%&mpre-ensiunii
a%eea*i v0rstă. *i ale eBprimării in)eri&are %el&r nt0lnite la %&pilul $e
Un $ia2n&sti% mai $etaliat se sta/ile*te $&ar pe par%ursul interven'iei
re%uperat&rii. Se intră n %&nta%t %u părin'ii %&pilului1 li se preAintă ntre2ul
pr&%es $e interven'ie1 s&li%it0n$u4se parti%iparea a%est&ra la pr&%esul
re%uperat&r.
Se re%&man$ă părin'il&r să s&li%ite un eBamen me$i%al atun%i %0n$
intervin pr&/leme $e sănătate sau eBistă atin2eri au$itive semni(%ative
=2uturai1 tuse )re%vente?.
In %aAurile n %are %&mp&rtamentul %&pilului este 2rav pertur/at
%&nta%tarea psi-&terapeutului este a/s&lut ne%esară.
Şe$in'ele
s%urte $ar$estinate
)re%venteree$u%ării
$e%0t mailim/ajului sunt mai e(%iente
rare *i intermina/ile. $a%ă sunt
Este nev&ie $e & mai
ree$u%are paralelă a nt0rAierii lim/ajului *i a $e(%ien'el&r %are p&t (
as&%iate a%esteia =v&r/ire *i arti%ula'ie?. C&pilul tre/uie apre%iat1 val&riAat *i
 n%urajat ntr4& manieră sistemati%ă $ar )ără eB%ese. Se 2ra$eaAă pr&2resul *i
nu se a/&r$eaAă $e%0t & $i(%ultate $e (e%are $ată. Se n&teaAă %u
meti%ul&Aitate (e%are eBer%i'iu preAentat pre%um *i per)&rman'ele %&pilului.
Şe$in'ele se n%ep printr4& rapi$ă re%apitulare $estinată %&ns&li$ării

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 178/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

a%-iAi'iil&r. Şe$in'a se p&ate n%epe %u & n%urajare. ,eAi1 mer2e1 t&tul va (


/ine.... Ree$u%area va viAa (e%are $&meniu al $eAv&ltării lim/ajului la
nivelul %ăruia au )&st i$enti(%ate $i(%ultă'i n %ursul eBaminării. EBer%i'iile
%are se apli%ă n %a$rul terapiei sunt similare %u %el
e
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5>
$eja $es%rise n pr&/ele utiliAate pentru eBaminare pre%um *i %u %ele
$es%rise n %apit&lul Terapia tul/urăril&r $e lim/aj.
;. F&rme ale retar$ului lin2visti% =%lasi(%are?
 nt0rAierea lim/ajului se p&ate preAenta su/ trei )&rme+
;.;. nt0rAiere n $eAv&ltarea laturii %&mpre-ensive a lim/ajului
De(ni'ie+ Di(%ultă'i $e n'ele2ere a )raAei n stru%tura sa &/i*nuită.
Cara%teristi%i+
a. Termenii nu antreneaAă =2enereaAă? & ima2ine pre%isăW sla/a %un&a*tere a
/. %uv0ntuluiW
,er/ele sunta/sen'a sau nesi2uran'a
sla/ n'eleseW %un&a*terii
n spe%ial ver/ele %aresemni(%a'iil&r.
eBprimă a%'iune1
$urată1 su%%esiune *i ritm1 %eea %e in$i%ă a)e%tarea $imensiunii
temp&raleW eBistă & %uprin$ere $&ar apr&Bimativă a semni(%a'iei )raAei.
%. E)&rturi eB%esive pentru n'ele2erea )raAei. Unele %uvinte sunt
re%un&s%ute1 iar altele nuW i$eea %are se $e2ajă $in su%%esiunea1 &r$inea
%uvintel&r *i n )un%'ie $e rap&rtul %are eBistă ntre %uvinte $in interi&rul
)raAei1 nu este sesiAatăW mesajul răm0ne nen'eles.
;.5. nt0rAieri n $eAv&ltarea laturii eBpresive a lim/ajului
C&nstau n imp&si/ilitatea $e a ajun2e la stru%tura %&re%tă a )raAei.
a. ,&%a/ularul a%tiv este limitat *i apr&BimativW %&pilul nu $ispune $e%0t $e
pu'ine
. %uvinte %u & semni(%a'ie insta/ilă *i impre%isă

5:6
!&2&pe$ie
/. Sla/a %un&a*tere a n&'iunil&r %ate2&riale1 alt)el spus1 a %alită'ii %uvintel&r
*i a rap&rturil&r $intre ele1 este )aptul %are $etermină+ )raAe a2ramati%ale
%are tra$u% & 20n$ire pu'in pre%isă1 va2ă.
;.9. Retar$ul lin2visti% =%&mpre-ensiune *i eBpresie?
s&%ierea %&mpre-ensiunii $e(%itare %u $i(%ultă'ile $e eBpresie.
5.<. Retar$ul lin2visti% as&%iat %u tul/urări $&minante
Este v&r/a
%estea $e a%el retar$
sunt $at&rate %are reAultă
următ&arel&r $intr4& mala$ie sau $e(%ien'ă.
aspe%te+
a? tin2erea au$itivă. După 2ravitatea pier$erii au$itive1 retar$ul p&ate (
u*&r sau pr&nun'at. Situa'ia eBtremă este sur$&4 mutitatea.
/? De(%ien'a intele%tuală1 nt0rAierea mintală. Nu este pr&priu4Ais un
retar$ al lim/ajului1 %i un nivel $e $eAv&ltare al lim/ajului %&respunAăt&r
$eAv&ltării intele%tuale.
%? !eAiunile %entril&r %ere/rali ai lim/ajului %auAate $e a%%i$ente ne&4

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 179/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

natale1 int&Bi%a'ii1 mala$ii =menin2ite1 en%e)alite et%.?.


Retar$ul lim/ajului p&ate ( $is%ret sau masiv %a n+ au$i&mutitateW a)aAie
$&/0n$ită =pier$erea lim/ajului $eja a%-iAi'i&nat?.
$? stenia1 a/sen'a t&nusului mus%ular1 a ener2iei ne%esare $eAv&ltării n
2eneral1 a)e%teaAă $eAv&ltarea lim/ajului n parti%ular
.
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5:;
5. spe%te simpt&mat&l&2i%e *i eti&l&2i%e
..Ql  ,
5.;. Tul/urări as&%iate
a? Retar$ul simplu al lim/ajului este )re%vent as&%iat %u tul/urări $e
lim/aj+ tul/urări $e v&r/ire *i3sau tul/urări $e arti%ula'ie.
/? par )re%vent tul/urări sau insu(%ien'e ale s%-emei %&rp&rale.
%? DeA&rientarea n timp *i spa'iu.
$?
5.5. Tul/urări
CauAe =$is)un%'ii? %&mp&rtamentale.
a? Presupuse 4 Sunt $e &r$in /i&l&2i%. F&rmele $e nt0rAieri simple ale
lim/ajului p&t pr&veni $intr4& )ra2ilitate a stru%turil&r neur&l&2i%e ale
%&pilului1 ale %ăil&r $e as&%ia'ie %are lea2ă ntre ele $i)erite en2rame
%&rti%ale. Este p&si/il să eBiste & tul/urare spe%i(%ă $e maturiAare.
Neur&l&2ul1 %&nsultat n %aAul unui %&pil %u retar$ al lim/ajului1 p&ate
$ia2n&sti%a & u*&ară $is)un%'i&nalitate %ere/rală.
/? C&n(rmate 4 In%i$en'a %ere/rală a retar$ului lin2visti% se $e$u%e+
X $in ante%e$ente ere$itare1 $a%ă )ra'ii sau sur&rile %&pilului1 unul $intre
părin'i1 preAintă sau au preAentat imp&rtante $i(%ultă'i ale lim/ajului.
X a%%i$ente prenatale1
sup&rtate $e /&li 2rave1
mama %&pilului interven'ii
n timpul %-irur2i%ale *i anesteAii
sar%inii.
X trauma &/streti%ală sau a%%i$ente la na*tereW
X an&Bie ne&4natală1 %&pilul năs%ut n stare $e as(Bie1 %ir%ulară $e
%&r$&n
W
5:5
!&2&pe$ie
X preAentare ne&/i*nuită la na*tere =p&Ai'ia?W
X apli%a'ii 2re*ite sau eB%esiv $e ener2i%e ale )&r%epsului.
X %? E$u%a'i&nale 4limiteaAă
Suprapr&te%'ia+ Care antreneaAă uneBpl&rat&rie
a%tivitatea retar$ a%-iAi'i&nat
pertur/ăal lim/ajului.
a%-iAi'i&narea
semni(%a'iil&r pre%ise pe %are se e$i(%ă lim/ajul.
X Supras&li%itarea %&piil&r $e %ătre părin'i p&ate antrena /l&%aje lin2visti%e.
X Me$iu lin2visti% $e)av&riAant1 /aia $e lim/aj este insu(%ientă1 %uvintele
*i )raAele sunt impr&prii sau $e)&rmate1 lim/ajul este pueril1 %u un
%&n'inut me$i&%ru1 sau a2resiv.
X ilin2vismul1 %0n$ %ele $&uă lim/i sunt v&r/ite %urent $e %ătre %&pil.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 180/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

C&n)uAia se p&ate mani)esta la .nivelul %uvintel&r sau la nivelul )raAel&r


=mai 2rav? %are nu au a%eea*i stru%tură n %ele $&uă lim/i.
X n %aAul 2emenil&r1 %ei $in jur li se a$reseaAă la plural1 %eea %e antreneaAă
un retar$ al lim/ajuluiW pentru %ă %ei $&i )&rmeaAă & s&%ietate n interi&rul
s&%ietă'ii1 ei p&t $eAv&lta un %&$ 2estual1 mimi% sau lin2visti%1 su(%ient
pentru
a%%entuatpr&pria
$e%0tl&rla%&muni%are.
%elălalt1 %areUne&ri
$e'ineretar$ul
r&lul $elim/ajului
a reA&lva al unuia este mai
a)a%erile
eBterne ale 2rupului l&rW pentru %ă li se a$reseaAă la m&$ul 2l&/al1 nu4*i
$eAv&ltă su(%ient %&n*tiin'a $e a ( & anumită pers&ană. Pr&numele+ eu
*i %eilal'i1 v&r ( a/sente.
X Caren'e a)e%tive nsemnate
.
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5:9
9. EBaminarea lim/ajului *i interven'ia re%uperat&rie
9.;. C&nsi$era'ii
Fie%are nt0rAiereini'iale
a lim/ajului este uni%ă *i &ri2inală. "ri2inală n )&rmă1 n
%&(2ura'ia simpt&mel&r1 $ar &ri2inală prin ansam/lul %auAel&r =rar se
 nt0lne*te & sin2ură %auAă?.
EBamenul lim/ajului %&nstă n a &/serva *i a $es%rie simpt&mele *i
%auAele iar planul $e ree$u%are va viAa eliminarea *i re$u%erea %auAel&r
 nainte sau n a%ela*i timp %u tratarea simpt&mel&r.
"ri%e tul/urare a lim/ajului se va ns%rie n s%-ema următ&are =Fi2ura 5?.

lim/aj s%ris
nivelul laturii+
4 %&mpre-ensive
4 si eBpresive %uvinte+ =%alitatea si
eBtin$erea v&%a/ularului? )raAe a(rmative1 ne2ative inter&2ative $is%urs+
termeni re)erit&ri la timp si spa'iu
arti%ula'ia =t&ate )&nemele? v&r/irea =$e/it1 ritm1 int&matie?

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 181/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

per%ep'ii+ viAuale repreAentări spa'iale au$itive repreAentări temp&rale


mi*%ări+ m&tri%itate 2enerala
%&&r$&nare m&t&rie m&tri%itatea (na =$i2itala si /u%&)&%iala?
%un&a*terea $e sine+ s%-ema %&rp&rala lateralitate
p&ten'ial+ nivel intele%tual sanatate+ %ere/rala1 senA&riala1 2enerala
$eAv&ltarea m&t&rie1
e$u%a'ie+ atitu$ini t&nus /aie $e lim/aj em&'ii+ tul/urări a)e%tive
parentale
rela'ii %u altul
Fi2ura 5. D&menii investi2ate *i supuse interven'iei re%uperat&rii =$upă
R&ulin1 ;86
?
5:<
!&2&pe$ie
!im/ajul reAultă $intr4& %&n$i'i&nare %are se ns%rie n stru%turile
a%-iAi'i&nate preala/il. C&pilul nu p&ate ni%i să n'elea2ă1 ni%i să eBprime
%eea %e nu a )&st mpie$i%ă
per%eptiv4m&t&rii trăit n preala/il1 a$i%ă lim/ajului.
$eAv&ltarea per%eput1 & %aren'ă a stru%turil&r
EBamenul lim/ajului %&pilului $e/uteaAă prin+ a? Pre2ătirea in)&rma'iil&r
re)erit&are la ante%e$ente pers&nale1 me$i%ale *i )amilialeW /? Se eBpl&reaAă
sistemati% s%-ema %&rp&rală *i lateralitatea pre%um *i nivelul per%eptiv1
viAual *i mai ales %el au$itiv1 %? /ia ap&i se a/&r$eaAă lim/ajul &ral.
C&mp&rtamentul %&pilului1 atitu$inile sale1 %apa%itatea $e %&muni%are
in)&rmeaAă $espre %apa%itatea $e rela'i&nare %u al'ii.
9.5. Materialul utiliAat n eBaminare *i interven'ia re%uperat&rie
<
Pentru evaluarea prea%-iAi'iil&r lin2visti%e este ne%esar un material $estul
$e $ivers.
m&t&rii1 #ră$ini'ele
per%eptive1 sunt $&tate
viAuale $e &/i%ei %u material $estinat $eAv&ltării
*i au$itive.
" pr&/ă psi-&l&2i%ă imp&rtantă %are viAeaAă a%-iAi'iile per%eptiv4m&t&rii1
este %ea a lui &rel4Mais&nn =Sans4Par&les?. EBer%i'iile *i materialul permit
apre%ierea insu(%ien'el&r stru%turale *i lin2visti%e.
9.9. pre%ieri asupra s%-emei %&rp&rale
a. Imitarea p&Ai'iil&r
Fa'ă n )a'ă %u %&pilul1 eBaminat&rul a$&ptă $i)erite p&Ai'ii pe %are %&pilul
le imită.
!a n%eput sunt pr&puse p&Ai'ii simple =(2ura 9?
+
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
5:>

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 182/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

lllllllllllll
Fi2ura 9. Imitarea p&Ai'iil&r simple
p&i $in %e n %e mai %&mpleBe. Se n&teaAă er&rile %&mise la nivelul
/ra'el&r1 eBtremită'il&r. P0nă la v0rsta $e 8 ani1 imitarea p&Ai'iil&r se )a%e n
&2lin$ă.
/. Per%ep'ia QinesteAi%ă
C&pilul1 a*eAat %u spatele la eBaminat&r1 *i $ispune mem/rele ntr4&
p&Ai'ie %&mpleBă *i *i le men'ine n a%eastă p&Ai'ie %0teva m&mente. *i lasă
 n j&s /ra'ele pt a &/'ine relaBarea mus%ulară. Se %ere %&pilului să reia
p&Ai'ia anteri&ară. Pe t&t par%ursul eBer%i'iului %&pilul tre/uie să 'ină &%-ii
 n%-i*i.
4 Se repetă eBer%i'iul $e $&uă1 trei &ri 4 pr&)es&rul $i%t0n$ $e (e%are $ată
& anumită p&Ai'ie. Se n&teaAă er&rile &/servate la nivelul p&Ai'iei /ra'el&r *i
eBtremită'il&r1 pre%um *i er&rile $at&rate unei insu(%iente sau in%&re%te
mem&rări a p&Ai'iil&r.
9.<. EBaminarea lateralită'ii *i interven'ia re%uperat&rie
D&minan'a laterală este evaluată la nivelul+ m0inil&r1 pi%i&arel&r1 &%-il&r.
a. D&minan'a laterală manuală+
Se arun%ă & min2e sau & -0rtie )ă%ută 2-em %u+ am/ele m0ini1 %u & m0nă1
sau se %ere %&pilului să prin$ă &/ie%tul arun%a
t
5::
!&2&pe$ie
%u & sin2ură m0nă. I se s&li%ită să )a%ă următ&arele a%'iuni+ să4*i pieptene
părul1 să4*i spele $in'ii1 să /ată un %ui.
Se n&teaAă m0na utiliAată.
/. D&minan'a laterală viAuală
Se ruleaAă & )&aie $e -0rtie *i i se %ere %&pilului să priveas%ă prin lunetă
$esenele in$i%ate $e pr&)es&rW i se %ere să priveas%ă n a%ela*i m&$ un semn
2ra(%W să imite v0năt&rul %are mpu*%ă & pasăre.
%. D&minan'a laterală la nivelul pi%i&arel&r
C&pilul se j&a%ă arun%0n$ *i prinA0n$ min2ea %u pi%i&rulW se a*eaAă
min2ea la & $istan'ă $e un metru $e el *i i se %ere să & lanseAe %0t mai tare.
$. D&minan'a &m&2enă $reaptă1 $a%ă sunt utiliAate+ m0na1 &%-iul *i
pi%i&rul $rept.
a. D&minan'a &m&2enă st0n2ă.
/. D&minan'a n%ru%i*ată =eB. M0na $reaptă1 &%-iul st0n21 pi%i&rul $rept?.
%. m/i$eBtrie =$&minan'ă nepre%iAată la nivelul m0inii1 &%-iului1 sau
pi%i&rului?.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 183/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 184/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

liilli ilIVIIilIilIlilll
Fi2ura >. et&ane $e )&rme $i)erite
Pentru evaluare se pr&%e$eaAă n a%ela*i m&$ %a *i pentru evaluarea
mem&riei viAuale.
Pe par%ursul eBaminării %re*te pr&2resiv numărul jet&anel&r utiliAate.
X Pentru
a%eea*i )&rmăa$areBamina per%ep'ia
$e %ul&ri $i)erite.*i mem&ria %ul&rii se )&l&ses% jet&ane $e
X1 Pentru a eBamina per%ep'ia *i mem&ria )&rmei se )&l&ses% jet&ane $e
a%eea*i %ul&are $ar $e )&rme $i)erite.
X Pentru a eBamina per%ep'ia *i mem&ria $ire%'iei se )&l&ses% jet&ane
mai mari $reptun2-iulare1 $e a%eea*i %ul&are1 $ispuse &riA&ntal1 verti%al sau
&/li%.
Se nre2istreaAă %&miterea următ&arel&r tipuri $e er&ri+
In per%ep'ia *i3 sau mem&ria
4 %ul&ril&rW
4 )&rmeiW
4r $ire%'iei.
9.:. EBaminarea *i antrenarea per%ep'iei *i mem&riei au$itive
9.:.;. Pr&/a $e repr&$u%ere a unei )&rmule ritmi%e
Este v&r/a $espre & pr&/ă a ritmului l&vit. C&pilul *i eBaminat&rul sunt
a*eAa'i )a'ă n )a'ă1 $e & parte *i $e alta a unei mese n2uste. Cu ajut&rul
unui /ast&na*1 eBaminat&rul /ate se%ven'a ritmi%ă n masă *i %&pilul tre/uie
să & repr&$u%ă. Ritmul /ătăii tre/uie să (e )&arte rapi$.

Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile


5:
Se n%epe printr4& serie $e trei l&vituri1 $e eBemplu )&rmulele pr&puse n
(2ura :+
Fi2ura :. M&$ele $e )&rmule ritmi%e
Se %&ntinuă %u patru respe%tiv %in%i l&vituri et%. ntre : *i 7 ani1 %&pilul ar
tre/ui să (e %apa/il să repr&$u%ă & serie $e < *i %-iar $e > l&vituri.
9.:.5. Pr&/a $e %itire a unei )&rmule ritmi%e Se pr&$u%e n )a'a %&pilului
& )&rmulă $in trei l&vituri1 $e eBemplu %a n seriile preAentate n (2ura 7+ se
preAintă %&pilului
la serii mai %0te
lun2i $e & se%ven'ă1
%0te ap&i:il&vituriW
<1 >1 iar ap&i %ere să se
& $eseneAeW ulteri&r
ntrerupe n %aAul se tre%e
n %are
er&rile se repetă sistemati%W ntre : *i 7 ani1 %&pilul1 n m&$ n&rmal1 p&ate să
%iteas%ă )&rmule $e 5 *i 9 l&vituriW se n&teaAă $a%ă apar er&ri n sensul
le%turii.
 K

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 185/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 186/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$iversi(%at.
9.7.5. P&ve*ti n ima2ini
a? "r$inea %lasi(%ării1 aranjării ima2inil&r.
Se arată %&pilului ima2inile unei p&ve*ti1 %are sunt a*eAate la nt0mplare. I
se spune %ă+ %este ima2ini ne $es%riu & p&veste1 a*eaAă4le n )a'a ta
pentru a putea
ima2inil&r $a%ăve$ea %are este p&vestea.
este %&respunAăt&are pentruSeaveri(%ă
n'ele2e&r$inea su%%esiunii
ist&ri&ara. Se pun
 ntre/ări+
X Un$e n%epe p&vestea]
X Un$e se termină p&vestea]
Se n&teaAă sensul $ispunerii l&r+
Sensul le%turii ..... ..
Invers <444444444444444444444444444444444444444444444444

leat&
r
575
!&2&pe$ie
/? EBpresivitatea
Se %ere %&pilului să p&vesteas%ă ist&ri&ara *i se n&teaAă t&t %eea %e
spune. Se analiAeaAă %eea %e a n'eles1 %alitatea *i pre%iAia v&%a/ularului. Se
urmăre*te+
X Da%ă ver/ele sunt preAente n l&%urile *i timpul p&trivit.
X Da%ă pr&numele *i arti%&lele sunt )re%vent &mise.
X C&n'inutul1 mai eBa%t numărul in)&rma'iil&r %&muni%ate.
C0teva
%? C&mpre-ensiunea+
ntre/ări puse %&pilului permit estimarea n'ele2erii %uvintel&r *i
)raAel&r interl&%ut&rului. Se veri(%ă n'ele2erea %uvintel&r $e le2ătură+ %0te1
$e %e1 un$e1 %um et%.
9.7.5. Dis%ursul
C&pilul este avertiAat să (e atent %0t timp i se va %iti & p&veste. Se ale2e
& p&veste s%urtă1 p&trivită v0rstei *i nu nivelului lin2visti% al %&pilului *i %are
să %&n'ină $e Ia : la ;6 in)&rma'ii.
EB. + Dan ur%ă n %&pa%
pentru a %ule2e un măr
%rean2a se rupe
%a$e
a%um*i4*i
Danrupe un /ra'
are /ra'ul n 2-ips
va tre/ui să4l 'ină n 2-ips timp $e trei săptăm0niW
I se %ere %&pilului să repete. Se iau n&ti'e n s%&pul realiAării unei analiAe
la nivelul v&%a/ularului1 )raAel&r1 %&n'inutului1
&r$inea su%%esiunii in)&rma'iil&r.
3
9.7.9. Termeni =%&n%epte? re)erit&are la spa'iu+

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 187/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Se urmăre*te evaluarea nivelului %&mpre-ensiunii *i eBpresivită'ii


%uvintel&r %are $enumes% %&n%eptele spa'iale.
X nainte 4 n spateW
X pe 4 su/
W
Retar$ul n $eAv&ltarea lim/ajului *i $is)aAiile
579
X năuntru 4 n a)arăW
X apr&ape 4 $eparteW
X la mijl&% 4 la mar2ine 4 n jurul.
Un m&$ interesant $e a evalua nivelul %&pilului n a%est $&meniu este
utiliAarea un&r ju%ării repreAent0n$ $i)erite %&nstru%'ii *i (in'e %a+ )erma1
%asa1 2ar$ul1 ar/&ri1 animale1 t&t )elul $e miniaturi /ine %un&s%ute.
a? EBpresivitatea
Se s&li%ită %&pilului să spună %e )a% animalele *i un$e. Răspunsul
%&pilului tre/uiealear2ă
%u viteW %0inele n&tat. p&i $eplasăm
n jurul animalele
2ar$uluiW păsările ast)el+
se ur%ăva%a intră n&ile
n %&pa%W staulul
se
2ăses% pe paji*te.
/? C&mpre-ensiunea
C&pilul a*eaAă animalele $upă in$i%a'iile eBaminat&rului.
%? l&%uri l&2i%e
Pentru eBaminarea termenil&r re)erit&ri la+ %ul&areW
$imensiuneW )&rmăW 2r&simeW %&mpre-ensiuneW eBpresivitate
9.7.<. Termeni =%&n%epte? re)erit&are la timp
 n a%ela*i m&$ %a *i la $imensiunile spa'iale1 %er%etăm nivelul $e
%&mpre-ensiune a termenil&r re)erit&ri la timp+ nainte 4 $upăW ieri 4 m0ineW
%un&a*terea + &rei1
 ntre/ări %are Ailel&r&rientarea
viAeaAă săptăm0nii1
n lunil&r1
timp anil&r
=ntre/ări 2rupate pe teme?
;. Ce Ai a săptăm0nii a )&st ieri]
5. Ce Ai a săptăm0nii este aAi]
9. n %e $ată suntem]
<. Este $iminea'ă sau $upă4amiaAă =$a%ă este $iminea'a?]
>. Este amiaAă sau $iminea'ă =$a%ă este amiaAă?
]
57<
!&2&pe$ie
:. Cam %0t este &ra]
7. Ce lună este]
8. n %e an&timp suntem]
. n %e an]
;6. Ce Ai a săptăm0nii este m0ine]
;;. n %e lună este va%an'a $e Pa*ti]
;5. n %e $ată este Cră%iunul]

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 188/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 189/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 190/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

I. )aAia %&n2enitală
;. Delimitări %&n%eptuale
)aAia %&n2enitală este & tul/urare maj&ră n a%-iAi'ia lim/ajului
c
pe %are & nt0lnim la %&pii %u %apa%ită'i %&2nitive n&nver/ale n&rmale *i %u &
inte2ritate apr&Bimativă
eB%lu$e retar$ul a aparatului
n $eAv&ltarea senA&rial
lim/ajului1 *i m&t&r.
$at&rat %est $ia2n&sti%
tul/urăril&r $e
%&mp&rtament1 tul/urăril&r au$itive1 tul/urăril&r m&t&rii sau $e(%itului
intele%tual 2l&/al.
ent&n =;:<1 %itat $e !e/lan%1 ;6? arăta %ă atun%i %0n$ t&ate %aAurile $e
retar$ sever a %&mpre-ensiunii *i eBpresivită'ii lim/ajului sunt $ia2n&sti%ate
*i eBpli%ate prin interme$iul un&r )a%t&ri %a+ $e(%ien'a mintalăW tul/urări
severe $e pers&nalitateW tul/urări neur&m&t&rii1 mai răm0ne un 2rup $e %&pii
%are nu *i4au nsu*it v&r/irea1 )ără să se p&ată evi$en'ia m&tivul a%estui
retar$. Ceea %e %ara%teriAeaAă a%est 2rup este )aptul %ă sunt $e(%itare =ntr4
un m&$ spe%i(%? %apa%ită'ile ne%esare eBprimării1 n'ele2erii *i inte2rării
se%ven'el&r au$itive
%ara%teriAeaAă %are %&nstituie
prin $e(%ite lim/ajul &ral.* )aAia %&n2enitală se
$e %&mpre-ensiune
i
578
!&2&pe$ie
eBpresie ver/ală1 tul/urările mai pu'in 2rave (in$ numite $is)aAii1 iar
tul/urările u*&are1 tul/urări $e v&r/ire.
%est $e(%it al lim/ajului $e/uteaAă naintea v0rstei $e 96 $e luni1 la un
%&pil %u inteli2en'ă n&rmală. Se *tie %ă a%e*ti %&pii nu preAintă un pr&(l
i$enti%. Pentru anumi'i aut&ri1 $i-&t&mia ntre eBpresie *i re%ep'ie nu este
una pertinentă
pertur/ate $e&are%e;:>
=juria2erra1 %ele $&uă sisteme
%itat $e sunt;6?.
!e/lan%1 apr&ape nt&t$eauna e2al
;.;. n anumite %aAuri $e(%ien'a la nivelul laturii eBpresive a lim/ajului
p&ate releva & $eAv&ltare )un%'i&nală imper)e%tă sau un retar$ n $eAv&ltarea
mem&riei QinesteAi%e a a%tel&r m&t&rii ale v&r/irii1 a%estea $in urmă1 (in$
%&&r$&nate $e & parte spe%i(%ă a %reierului. C0n$ eBistă la nivelul p&r'iunii
p&steri&are a %ir%umv&lu'iunii )r&ntale in)eri&are =aria r&%a? & $is)un%'ie1
eBprimarea ver/ală se $eAv&ltă mai lent sau este a%-iAi'i&nată $&ar par'ial.
Men'i&năm %0teva $intre semnele a%estui ta/l&u+
X ,&%aliAări eBa2erate1 as&%iate %u & v&r/ire neinteli2i/ilă sau a/sen'a
v&%aliAăril&r %&nstituie eBemple $e $e(%ite eBpresive severe.
X ,&%aliAările
stru%turi s&n&re1 n sunt
a%est%ara%teriAate prin va
ultim %aA %&pilul repetarea %&nstantă
preAenta utiliAareaajar2&nului
anumit&r *i
& mimi%ă *i & 2estualitate a/un$entă.
X C&pilul p&ate să mani)este $i(%ultă'i $e %&&r$&nare1 a mi*%ăril&r
v&luntare a mus%ulaturii )&nat&rii *i n %&nse%in'ă1 mani)estă tul/urări severe
$e arti%ula'ie.
X Maj&ritatea %&piil&r a)aAi%i nu p&t repr&$u%e %&re%t & se%ven'ă $e
sunete.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 191/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X Unii %&pii a)aAi%i *i nsu*es% %u $i(%ultate re2ulile m&r)&l&2i%e si


sinta%ti%e *i au $i(%ultă'i n eBprimarea ver/ală
a
!
)aAia
57 la %&pil
inten'iil&r l&r1 ver/aliAările limit0n$u4se la %0teva %uvinte sau %0teva enun'uri
stere& 'ipe.
X Su/ie%'ii se )&l&ses% a$esea $e 2esturi pentru a4*i %&muni%a nev&ile1
enun'urile l&r sunt )ra2mentate *i a2ramati%ale.
;.5. numi'i %&pii mani)estă $i(%ultă'i sau retar$ n n'ele2erea lim/ajului
&ral n %iu$a )aptului %ă au$i'ia este inta%tă.
X n %aAuri rare *i severe %&piii sunt in%apa/ili să re%un&as%ă pe %ale
au$itivă sunete pr&$use $e animale sau A2&m&te me%ani%e.
X Unii %&pii nu p&t $i)eren'ia )&nemele.
X l'ii mani)estă
temp&rale1 & sla/ă
spa'iale1 %eea n'ele2ere a n&'iunil&r
%e $em&nstreaAă eBisten'aver/ale a/stra%te1
un&r 2rave $i(%ultă'i
$e interpretare a stimulil&r ver/ali.
X Pentru t&'i a%e*ti %&pii este $i(%il $e nsu*it lim/ajul s%ris.
Pr&(lele %&mp&rtamentale as&%iate $e(%itului1 impa%tul
$e(%itului asupra su/ie%tului *i asupra mem/ril&r )amiliei sunt $i)erite %0n$
este v&r/a $e un su/ie%t %are nu a a%-iAi'i&nat lim/ajul n m&$ n&rmal sau
%0n$ su/ie%tul a pier$ut a%-iAi'iile lin2visti%e. Cele $&uă sin$r&ame sunt $e%i
$i)erite n m&$ ra$i%al1 a)aAia a%-iAi'i&nată =$&/0n$ită? a %&pilului este &
tul/urare $e lim/aj %&nse%utivă unei atin2eri &/ie%tive a S.N.C. *i survenită
la un %&pil av0n$ $eja a%-iAi'i&nat un anumit nivel $e %&mpre-ensiune *i
eBprimare ver/ală. %&nstă n unul sau mai multe $e(%ite $e %&nstru%'ie a
)aAia %&n2enitală
lim/ajului %are nu sunt n m&$ &/li2at&riu %&nse%utive unei leAiuni %ere/rale.
)aAia $&/0n$ită la a$ult *i %ea $&/0n$ită la %&pil preAintă $i)eren'e maj&re
at0t su/ aspe%tul simpt&mel&r %0t *i a tratamentului1 ele $epin$ $e nivelul
$e %&mpetentă lin2visti%ă pier$ut %a urmare a leAiunii %ere/rale =laj&uanine
*i !ermite1 ;:>1 %itat $e Ser&n1 ;?
.
586
!&2&pe$ie
$e PreAentăm $&uă *i
e%aen1 Du/&is $e(ni'ii a%%eptate
n2leler2ues %a 2enerale
=;::1 %ita'i $e n a)aAie.
Ser&n1 Prima
;? *i este $ată
a $&ua $e
laj&uanine =;:81 %itat $e Ser&na1 ;?+
a? )aAia p&ate ( $e(nită %a & tul/urare a eBpresivită'ii *i n'ele2erii
semnel&r ver/ale1 )ără leAarea &r2anel&r peri)eri%e $e eBe%u'ie sau re%ep'ie
*i %are este ns&'ită $e & multitu$ine $e $i(%ultă'i primare sau se%un$are1 ea
%&respun$e unei leAiuni l&%aliAate.
/? )aAia este un m&$ $e $eAinte2rare a lim/ajului $at&rită unei leAiuni

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 192/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%ere/rale la nivel nu%lear1 alter0n$ A&ne mai mult sau mai pu'in pr&)un$e *i
$e nivele variate a $isp&Aitivului stru%tural ne%esar n )un%'i&nalitatea
lim/ajului.
Prima $e(ni'ie se p&ate apji%a a)aAiei %&n2enitale $a%ă se &mite eBisten'a
unei leAiuni l&%aliAate iar a $&ua $e(ni'ie %&respun$e a)aAiei $&/0n$ite.
5.
SuntCriteriile
%un&s%ute $e :
$ia2n&sti%are a a)aAiei %&n2enitale
%riterii $e $ia2n&sti%are =Ser&n1 ;?1 primele patru
sunt prin%ipale iar ultimele $&uă sunt %ara%teristi%i as&%iate )re%vent+
5.;. Retar$ sever al n'ele2erii *i eBpresivită'ii lim/ajului ver/al. %est
%riteriu permite realiAarea $istin%'iei ntre %&pii %are su)eră $e a)aAie
%&n2enitală *i %eilal'i %&pii %are nu v&r/es% sau %are preAintă tul/urări severe
$e lim/aj1 tul/urări $e %&mp&rtament1 per%eptiv4m&tri%e sau intele%tuale1
evi$ente1 mani)estate at0t n situa'iile ver/ale %0t *i n %ele n&nver/ale
.
)aAia la %&pil
58;5.5. " $is)un%'ie per%eptivă 2enerală la nivelul A&nel&r impli%ate n
a%-iAi'ia lim/ajului1 mani)estată prin+
X a2n&Aie =la re%ep'ia stimulil&r preAenta'i se%ven'ial?W
X $i(%ultă'i $e inte2rare n mem&rie a se%ven'el&r au$itiveW
X $i(%ultă'i n &r2aniAarea *i st&%area internă a in)&rma'iil&r1 %are permit
le2area un&r stimuli $e al'ii asimila'i anteri&rW
X pertur/ări n ela/&rarea răspunsului $i)eren'ial *i n %&nstruirea unei
semni(%a'ii n rap&rt %u se%ven'ele.
5.9. Un $e(%it au$itiv spe%i(% %are nu este1 n 2eneral1 $epistat printr4un
eBamen au$i&metri%. Unii %&pii %u a)aAie %&n2enitală preAintă pier$eri
au$itive u*&are
%&pii preAintă puse n evi$en'ă
$i(%ultă'i $e eBaminările
n per%eperea1 st&%area *iau$i&metri%e. T&'i
rea%tualiAarea n a%e*ti
&r$ine a
in)&rma'iil&r preAentate au$itiv.
5.<. Un retar$ %&2nitiv %are nu este evi$en'iat $e pr&/ele stan$ar$ $e
per)&rman'a intele%tuală. C&e(%ientul intele%tual n&nver/al este n limitele
val&ril&r me$ii.
Următ&arele $&uă %riterii sunt %ara%teristi%ile se%un$are as&%iate )re%vent
ta/l&ului a)aAiei+
X mani)estarea perseveren'ei1 in%&nsisten'a răspunsului1 insta/ilitatea
em&'i&nală *i -ipera%tivitate 2eneralăW
X $iminuarea mem&riei au$itive $e s%urtă $urată.
9. %are
C&pii Investi2area
su)eră $e%apa%ită'il&r %&2nitive
a)aAie %&n2enitală1 auale %&piil&r a)aAi%i
per)&rman'e s%ăAute la pr&/ele
ver/ale *i n&nver/ale ale testului .I.S.C
.
585
!&2&pe$ie
Per)&rman'ele a%est&r %&pii la pr&/ele n&nver/ale %&respun$ per)&rman'el&r

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 193/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 194/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

$e $i(%ultă'ile $e n'ele2ere $e %ătre %eilal'i.


Sunt mai răsp0n$ite $&uă tipuri $e instrumente+ met&$a as&%ia'i&nistă $e
M%#innis1 =M%#innis ;:91 %itat $e Ser&n1 ;? *i & analiAă m&r)&4sinta%ti%ă
a e*anti&anel&r lin2visti%e &rale ale %&piil&r
.
58<
!&2&pe$ie
>.;. Met&$a as&%ia'i&nistă a lui M%#innis *i pr&2ramul $e nvă'are a
lim/ajului al lui Duar$ =Duar$ ;7<1 %itat $e Ser&n1 ;6? /aAat pe a%eea*i
met&$ă pr&pun & a/&r$are sistemati%ă a nvă'ării lim/ajului s%ris *i &ral.
C&n'inutul nvă'ării este su/$iviAat n etape su%%esive1 reVe%t0n$ $eAv&ltarea
n&rmală a lim/ajului la %&pil+ &r$inea apari'iei sunetel&r1 $eAv&ltarea
sinta%ti%&4semanti%ă. C&pilul va stăp0nii &pera'iile sinta%ti%e simple1 naintea
%el&r mai %&mpleBe. Etapele esen'iale ale nvă'ării lim/ajului %&nstituie pa*ii
met&$ei $e e$u%are *i ree$u%are a lim/ajului la %&pilul %u a)aAie %&n2enitală.
>.;.;. C&n'inutul
)&nemele lin2visti% pr&pus
simpleW %&m/inarea %&pilului
)&nemel&rW su)erin$ *i
pr&nun'area $erepetarea
a)aAie %&n2enitală+
sila/el&rW
leBi%ul $e /aAăW enun'ul *i )raAa simplăW p&ve*ti %u animaleW p&ve*ti %u
&/ie%teW p&ve*ti pers&naleW p&ve*ti $e evaluareW p&ve*ti $es%riptive.
C&pilul tre/uie să nve'e să %&muni%e ver/al inten'iile sale $e asemenea
tre/uie să nve'e să s%rie %uvintele1 )raAele *i reVe%'iile $espre eBperien'a sa
$e via'ă.
>.;.5. Etapele (e%ărei unită'i $e nvă'are+
;. E$u%at&rul s%rie1 la ta/lă1 materialul ver/al 'intă1 n litere %ursive.
5. E$u%at&rul %ite*te materialul ver/al prin 2esturi.
9. Fie%are %&pil %ite*te materialul ver/al 'intă1 ap&i se nt&ar%e *i repetă
%&n'inutul mem&rat. C&pii s%riu %&n'inutul lin2visti% la ta/lă *i ap&i pe &
)&aie $e -0rtie.
<. E$u%at&rul in$i%ă & repreAentare viAuală =ima2ine sau &/ie%t? a
materialului ver/al. C&pilul prive*te atent /uAele pr&)es&rului atun%i %0n$
a%esta pr&nun'
ă
)aAia la %&pil
58>
materialul ver/al. C&pilul repetă *i n a%ela*i timp as&%iaAă repreAentarea
viAuală =ima2ine sau &/ie%t? la )&rma s%risă a %&n'inutului lin2visti%.
>. ver/al
E$u%at&rul arată%&pilului
*i i %ere %&piluluisă& pr&nun'e
ima2ine viAuală %&respunAăt&are
%&n'inutul lin2visti% 'intămaterialului
)ără
ajut&rul )&rmei s%rise sau a le%turii la/iale. p&i1 %&pilul s%rie %uv0ntul )ără
ajut&rul m&$elului viAual.
:. E$u%at&rul pr&nun'ă %&n'inutul lin2visti% la ure%-ea %&pilului. C&pilul
repetă %&n'inutul 'intă1 i$enti(%ă repreAentarea viAuală %ara%teristi%ă *i &
as&%iaAă la )&rma s%risă. El repetă %&n'inutul lin2visti% mem&rat.
7. E$u%at&rul s%rie la ta/lă materialul ver/al *i preAintă ima2inea viAuală

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 195/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%&respunAăt&are %&n'inutului. E$u%at&rul in$i%ă prin 2esturi *i pr&nun'ă


%&n'inutul lin2visti%W %&pilul repetă %&n'inutul 'intă1 in$i%ă %&resp&n$entul
său s%ris *i l atri/uie repreAentării viAuale a %&n'inutului. p&i el %ite*te
%&n'inutul lin2visti%1 se nt&ar%e1 repetă %&n'inutul lin2visti% mem&rat.
C&menAile ini'iale ale lui M%#innis+ vin& ai%i1 nt&ar%e4te1 nt&ar%e4te
la l&%ul tău1 a*eaAă4te1
%&mp&rtament aten'i&nai $ă4mi *i prive*te4mă
in$ispensa/il reu*itei. au r&lul $e a asi2ura un
>.;.9. Cele $&uă &/ie%tive prin%ipale ale eBer%i'iil&r $e antrenare a aten'iei
sunt+
a? să se (BeAe aten'ia %&pilului asupra e$u%at&rului *i asupra &/ie%tel&r
)amiliare $in preajma sa.
/? să se &/'ină răspunsuri a$e%vate la %&menAi simple
.
58:
!&2&pe$ie
 n etapa
su)eră preliminară
$e a)aAie a pr&2ramului
%&n2enitală $e $eAv&ltare
s4au $&ve$it a lim/ajului
utile %aietele la pentru
$e eBer%i'ii %&piii %e
aten'ie $in Pr&2ramul $e eBer%i'ii pentru lim/aj =P.E.!.? $e &rstmeier1
Ma%D&nal$ *i #ilette1 tra$us $e er/ert =;781 %itat $e Ser&n1 ;6?. Un
asemenea m&$el este preAentat n %apit&lul Te-ni%i $e ree$u%are apli%ate n
tul/urările $e v&r/ire.
Psi-&pe$a2&2ul p&ate a$apta *i m&$i(%a eBer%i'iile pr&puse %a m&$ele.
>.;.<."/ie%tivele 2enerale *i spe%i(%e ale nvă'ării1 n $emersul $e
ree$u%are a lim/ajului p&t să (e 2rupate %a mai j&s1 %u men'iunea %ă (e%are
pr&2ram tre/uie a$aptat la p&si/ilită'ile %&pilului+
"/ie%tive 2enerale+
I. $eAv&ltarea
s%riseW a/ilită'il&r lin2visti%e in$ispensa/ile %&muni%ării &rale *i
II. )av&riAarea $eAv&ltării aut&n&miei %&piluluiW
III. a/ilitarea %&pilului $e a inte2ra $atele senA&riale $in me$iu.
"/ie%tive spe%i(%e
I. a? )av&riAarea %&nstruirii $e enun'uri sinta%ti%e /ine stru%turateW
/? asi2urarea %un&a*terii )&nemel&r lim/ii materne at0t $in pun%t $e
ve$ere al eBpresiei =%0t *i $in pun%t $e ve$ere al %itirii *i s%rierii a%&l& un$e
este %aAul?W
%? nvă'area unui leBi% =B %uvinte?.
II. a? antrenarea %&piil&r pentru a lu%ra sin2uri la & a%tivitate %u $urată $e
>
. minute =sau & $urată mai mare?
i
)aAia la %&pil
587
/? antrenarea %&piil&r pentru a putea tre%e $e la & a%tivitate Ia alta ntr4
un timp $atW

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 196/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%? $eAv&ltarea a/ilită'il&r $e rela'i&nare ntre %&pii.


III. a? &/i*nuirea %&piil&r să (e aten'i *i să se %&n%entreAe asupra unei
sar%ini $ur0n$ minimum > minute =sau & $urată mai mare?W
/? antrenarea per%ep'iei viAuale *i au$itive privin$ stimulii )amiliari *i
%&mple%*i =sunete $in me$iu1 instrumente muAi%ale1 )&rme 2e&metri%e? *i pe
$e %?
altă parte să4*i aminteas%ă
să eBpl&ateAe a%-iAi'iilese%ven'ial
leBi%ale na%e*ti stimuli.
$iverse a%tivită'i.
>.5. l $&ilea instrument $e pr&2ramare a interven'iei este analiAa
m&r)&4sinta%ti%ă a e*anti&anel&r lin2visti%e &rale a %&piil&r $in %lasele
eBperimentale.
Met&$a $e analiAă a )&st ela/&rată $e %ătre ean Paje1 %are se inspiră mai
ales $in a%tivitatea similară =n lim/a en2leAă? a lui Ta%Q *i #&ttsle/en
=;7<?.
Pr&%e$ura $e analiAă a e*anti&anel&r lin2visti%e &rale
" ast)el $e pr&%e$ură a )&st preAentată n %a$rul unui m&$el $e pr&2ram
$estinat $epistării pre%&%e a tul/urăril&r $e auA *i lim/aj =n%a1 5666?.
Primul
ver/ale pr&2ram
viAeaAă ela/&rat
rela'ia n su/stantiv.
arti%&l urma analiAei $e e*anti&ane
3
Pr&2ramul 4arti%&l4su/stantiv
S%&pul+ a%est pr&2ram se $eruleaAă simultan pe $&uă 4 %&&r$&nate+
I. pe plan leBi%al1 pr&2ramul %&ntri/uie la $eAv&ltarea sistemati%ă a v&lumului
$e su/stantive $e %are $ispune %&pilul
W
588
!&2&pe$ie
II. pe planentitatea
& %&nstituie sinta%ti%arti%&l
)av&riAeaAă nvă'area=su/stantiv
4 su/stantiv su/stru%turii elementare pe %are
arti%ulat?.
"/ie%tive spe%i(%e
;. $eterminarea su/stantivel&r %&mune pe %are le %un&a*te %&pilulW
5. tre/uie sta/ilit $a%ă sunt %un&s%ute $e %&pil 2enul *i numărul
su/stantivel&r %&mune *i $a%ă le p&ate as&%ia a%est&ra arti%&lul -&tăr0t *i
ne-&tăr0t la sin2ular.
Pr&%e$ura
Se %ere %&pilului să i$enti(%e &/ie%tele preAentate sau ima2inile a%est&r
&/ie%te. Fie%are element leBi%al va tre/ui să (e preAentat $e $&uă &ri1 n
$&uă se%ven'e ne%&nse%utive. n prima situa'ie se va %ere %&pilului să
răspun$ă utiliA0n$
*e$in'e este $e ;> arti%&lul
minute pe $e(nit *i n
Ai *i se a $&ua arti%&lul
re%&man$ă ne$e(nit.
utiliAarea Durata
a %el pu'in $&iunei
stimuli $istin%'i. Se re%&man$ă %a să se 2rupeAe elementele leBi%ale pe
$iverse teme.
P&t ( utiliAate n a%est s%&p pr&2rame e$u%ative pe sup&rt in)&rmati% $e
tipul SI C.
Re%&man$ări
4 %&pilului i se spune %ă este v&r/a $espre un j&% $e4a 2-i%itul =este

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 197/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

imp&rtantă $imensiunea lu$i%ă?W


4 se pre%iAeaAă m&$elul răspunsului a*teptat =su/stan4
tiv4arti%&l -&tăr0t+ o$&%t&rulW arti%&l ne-&tăr0t
su/stantiv+ oun $&%t&r?W
4 $a%ă se %&nstată %ă su/ie%tul nu p&ate numi elementul leBi%al1 i se
%ere
. să i$enti(%e utiliAarea &/ie%tului

)aAia la %&pil
58
naliAa reAultatel&r
I. elementul leBi%al este numit %&re%t+
a? arti%&l -&tăr0t H arti%&l ne-&tăr0t1 as&%ierile sunt %&re%te X reu*ita
sar%inii d ie*ire $in pr&2ramW
/? arti%&l -&tăr0t H arti%&l ne-&tăr0t1 as&%ierile sunt in%&re%te1 n ;45
%aAuri nu p&ate as&%ia su/stantivul %u un arti%&l X nu stăp0ne*te sar%ina
cin%lus
II. nu n pr&2ram
p&ate pentru
( numit &/ie%tivul
elementul 5W X nu stăp0ne*te sar%ina X
leBi%al
in%lu$erea n pr&2ram pentru &/ie%tivul ;.
C&n%luAii
Cer%etările re)erit&are la a)aAia %&n2enitală au eBaminat mai ales pr&%esele
psi-&l&2i%e as&%iate lim/ajului. Cer%etările %&ntemp&rane s4au re&rientat
asupra pr&%esel&r lin2visti%e eBpresive *i re%eptive ale %&piil&r a)aAi%i n
s%&pul $e a $esprin$e $imensiunile )&n&l&2i%e1 m&r)&l&2i%e *i sinta%ti%e
an&rmale1 n rap&rt %u $eAv&ltarea n&rmală a lim/ajului
.

56
!&2&pe$ie
II. )aAia $&/0n$ită la %&pil
De(ni'ie+ tul/urare $e lim/aj apărută %a *i %&nse%in'ă a unei atin2eri a
sistemului nerv&s %entral la un su/ie%t %are are $eja un anumit nivel $e
 n'ele2ere *i $e eBprimare ver/ală. =Ser&n1 ;6?.
;. Ev&lu'ia
,0rsta+ la %are tul/urările a)aAi%e apar la %&pil1 m&$i(%ă nu numai ta/l&ul
semi&l&2i% ini'ial1 $ar *i ampl&area *i viteAa $e re%uperare.
X Cu %0t su/ie%tul este mai t0năr1 %u at0t a)aAia se
$i)eren'iaAă $e )&rmele $es%rise la a$ult.
3 X Instalarea a)aAiei ntre ;8 luni 4 9 ani1 $etermină & revenire la Aer& a
lim/ajului. Din m&mentul atin2erii %ere/rale1 %&pilul nu mai v&r/e*te *i pare
%ă a pier$ut t&t %e a%-iAi'i&nase. Re%uperarea va %&nsta ntr4& rent&ar%ere la
sta$iul prever/al1 naintea lala'iei1 $upă %are se va ajun2e la %uvinte iA&late
*i ap&i la )raAă. %eastă ev&lu'ie re%uperat&rie va ( mai rapi$ă $e%0t %ea
anteri&ară leAiunii1 respe%tiv $e%0t $eAv&ltarea (Ai&l&2i%ă n&rmală a
lim/ajului.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 198/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

X Da%ă la 9 4 < ani apare & $eA&r$ine a)aAi%ă a%easta $ispare repe$e.
X !a < 4;6 ani1 ta/l&ul %lini% nu se est&mpeaAă $e%0t pr&2resiv.
X De la ;6 ani1 ta/l&ul %lini% se apr&pie $e $i)eritele )&rme ale a)aAiei
%un&s%ute la a$ult.
Privin$ ev&lu'ia1 mai pre%is re%uperarea p&st4leAi&nală1 pare %ă a%easta este
mult
i mai %&mpletă *i mult mai rapi$ă la %&pii

)aAia la %&pil
5;
mi%i1 pentru a $eveni pr&2resiv mai lentă *i in%&mpletă pe măsură %e v0rsta
este mai mare. Spre ;< ani1 $urata *i ampl&area re%uperării va $eveni
anal&2ă %u %ea nt0lnită la a$ult.
Se %&nsi$eră %ă atin2erile vas%ulare antreneaAă $e(%ite mai nsemnate *i
mai $ura/ile $e%0t leAiunile traumati%e.
5. )aAia $&/0n$ită la %&pil prin leAiunea emis)eri%ă $reaptă
5.;. Ip&teAe
" serie %u val&are
$e &/serva'ii eBpli%ativă
%lini%e1 au in$i%at eBistenta unui număr relativ ri$i%at
$e %&pii $eveni'i a)aAi%i n urma unei leAiuni %ere/rale unilaterale $repte.
%este )apte *i alte %&nsi$era'ii l4au $eterminat pe !enne/er2 să )&rmuleAe
ip&teAa $e e%-ip&ten'ialitate ini'ială a emis)erel&r %ere/rale. De%i1
emis)erele $reaptă *i st0n2ă intervin am/ele n %&n$uitele lin2visti%e1 nsă
emis)era st0n2ă preia sin2ură ini'iativa $e a %&n$u%e a%tivitatea lin2visti%ă n
 jurul v0rstei $e > ani. Ni%i ip&teAa $e e%-ip&ten'ialitate1 ni%i %ea %are sus'ine
& in-i/i'ie a p&ten'ialului lin2vistiv a emis)erei $repte1 nu sunt %erte.
Un alt ar2ument %lini%1 avansat pentru a justi(%a te&ria e%-ip&ten'ialită'ii
ini'iale a emis)erel&r %ere/rale este viteAa $e re%uperare mai mare la %&pil
$e%0t
5.5.laEv&lu'ia
a$ult. %&piil&r a)aAi%i
lej&uanine *i !-ermitte =%itat $e MaAeau1 ;? au analiAat la & serie $e 95
$e %aAuri apari'ia *i re%uperarea lim/ajului1 $upă un an $e la atin2erea
%ere/rală. S4a &/servat n lim/ajul &ral+ lipsa $e in'iativă ver/ală1 $i(%ultă'i n
pr&/ele $e %&nstituire $e )raAe *i $e(ni'ii ale %uvintel&r iar n lim/ajul s%ris s4
a %&nstat preAen'a unei $is&rt&2ra(i
.
55
!&2&pe$ie
Rent&ar%erea
$e%0t rapi$ă
ntr4un număr la *%&ală
)&arte limitat nu
$e este urmată
%aAuri. $e & *%&lariAare
"/servarea n&rmală
pe & peri&a$ă $e
mai mul'i ani a %&piil&r %are s4au rent&rs la *%&ală in$i%ă )aptul %ă1 Ia a%e*ti
%&pii1 *%&lariAarea este $i(%ilă *i rapi$ ntreruptă.
9. R&lul varia/ilel&r n re%uperare =$upă Pill&n1 $e PartA1 ;?
9.;. ,aria/ile 2enerale %&nsi$erate %a (in$ /uni in$i%at&ri ai re%uperării
sp&ntane a a)aAiei+
X ,0rsta t0nără a su/ie%tului n m&mentul leAiuniiW

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 199/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 200/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

ne%esită'ile s&%i&4e%&n&mi%e ale m&mentului1 et%.


<. Strate2iile ree$u%ative
 Terapeutul p&ate să $eAv&lte %el pu'in trei strate2ii $i)erite n %aAul
tul/urăril&r $e lim/aj1 %&nse%utive unei atin2eri %ere/rale.
X Strate2ia $e resta/ilire
X Strate2ia $e$ere&r2aniAare
reamenajare a
me$iului
le2erea unei strate2ii ree$u%ative se sprijină pe ip&teAe te&reti%e
$i)erite *i %&n$i'i&neaAănatura *i &r2aniAarea
eBer%i'iil&r pr&puse.
<.;. Strate2ia $e resta/ilire
"/ie%tivul este $e a resta/ili una sau mai multe %&n$uite m&mentan
pat&l&2i%e prin rap&rtare la m&$ul l&r anteri&r $e )un%'i&nare. Este &
 n%er%are $e a re%&nstitui+ arti%ula'ia1 2ramati%a1 v&%a/ularul unui pa%ient.
Prin stimulări sau )a%ilitări $iverse se n%ear%ă să se resta/ileas%ă m&$uri $e
)un%'i&nare
%u pas este anteri&are. %eastă
%ea mai )re%vent strate2ie
utiliAată. $e renvă'are1
"/ie%tivul $e re%&nstru%'ie
terapeuti% pas
(in$ resta/ilirea
lim/ajului n&rmal1 se plea%ă $e la & $es%riere a $e(%ien'el&r a%tuale n
repert&riul pa%ientului1 prin $eplasare pas %u pas $e la simplu la %&mpleB
spre %&n$uita n&rmală a*teptată. Se insistă pe ne%esitatea unui număr
ri$i%at $e eBer%i'ii1 pe r&lul repeti'iei1 pe aut&matiAarea n&il&r a%-iAi'ii
.
[5>
)aAia la %&pil
<.5. Strate2ia $e re&r2aniAare
Strate2ia per)&rman'el&r
ameli&rarea $e re&r2aniAare1pa%ientului
al %ărei ini'iat&r a )&st !uria1 %&nstă
prin re&r2aniAarea n
%&n$uitei
$e(%itare. !a nivelul pra%ti%ii1 se nt0lnes% $&uă maniere $i)erite $e a a/&r$a
re&r2aniAarea+ (e m&$i(%0n$ sistemele e)erente *i a)erente puse n j&% n
%&n$uita $e(%itară1 (e intervenin$ la nivelul pr&%esel&r interne. In %&ntinuare
v&m eBamina separat a%este $&uă m&$alită'i $e interven'ie.
<.5.; M&$i(%area senA&ri&4m&tri%ă
 n ree$u%area %itirii la a)aAi%ul %u aleBie1 !e%&urs *i !-ermite =;71 %itat
$e Ser&n1 ;6? au pr&pus %a element $e nl&%uire pentru re%un&a*terea
viAuală a literel&r1 m&tri%itatea. Pr&%e$eul %&nstă n a ajuta treptat pa%ientul
să re%un&as%ă literele printr4un alt mijl&%1 %el 2estual. Terapeutul eBe%ută $in
m0nă1 %a *i eBa2er0n$
respe%tive1 %um ar s%rie %u $e2etulap&i
ampl&area1 n aer mi*%ările
%ere %&respunAăt&are
pa%ientului să repr&$u%ă literei
2esti%ula'ia sa. Pentru ree$u%area $eAinte2rării )&neti%e1 !-ermite *i Du%arne
utiliAeaAă *i %analul viAual+ 2esturi ns&'ite $e emiterea v&%alel&r *i
%&ns&anel&r. !uria a re%urs la a%ela*i tip $e ajut&r preAent0n$ su/ie%'il&r
a)aAi%i $ia2rame arti%ulat&rii1 %are viAualiAeaAă anumite aspe%te ale a%tului
arti%ulat&riu1 %a+ $es%-i$erea 2urii1 tre%erea aerului prin %avitatea naAală1
p&Ai'ia $es%-isă sau ntre$es%-isă a %&ar$el&r v&%ale1 et%. In )un%'ie $e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 201/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

&/ie%tivul urmărit se p&t $istin2e $&uă %aAuri+


X ajut&rul &)erit ntr4& altă m&$alitate este $e natură pr&viA&rieW
X a%est ajut&r are un %ara%ter $e(nitiv.
 n %aAul n %are ajut&rul preAintă un %ara%ter tranAit&riu el %&nstituie un mijl&%
$e )a%ilitare1 mai pre%is un semnal au$iti
v
5:
!&2&pe$ie
%are se preAintă n as&%ia'ie %u semnalul pr&priu4Ais1 pr&st $e%&$at1 va
permite re%un&a*terea a%estui semnal. Ulteri&r se re%ur2e la & est&mpare
pr&2resivă a ajut&rului p0nă la $ispari'ia %&mpletă.
In al $&ilea %aA1 se )a%e un pariu ne2ativ pe p&si/ilită'ile $e tratare ale
sistemului $e(%itar1 n speran'a %ă mesajele preAentate pe un alt %anal să
p&ată )a%e n%ă &/ie%tul tratamentel&r %entrale a$e%vate1 similare sau
apr&ape similare %u %ele %are au pr&$us mesajele pe %analul $e(%itar nainte
%a el să (e
<.5.5 alterat.
Re&r2aniAarea pr&%esel&r interne
%est tip $e strate2ie este p&si/il să (e reAumată $upă %um urmeaAă+ n
%aAul unei leAiuni d %ere/rale %ir%ums%rise nu se pr&$u%e & atin2ere
impre%isă *i 2l&/ală a %&n$uitel&r superi&are1 %i se pr&$u%e & alterare
spe%i(%ă numai la & part$ $in pr&%esele %are intervin n %&n$uită. Ni%i una
$intre %&n$uitele superi&are nu %&nstituie un t&t insepara/il. "ri%e %&n$uită
este n )apt reAultatul (nal al unei su%%esiuni $e pr&%ese %entrale.
Cum a sta/ilit $e alt)el Ser&n =;6? a%est pun%t $e ve$ere ree$u%ativ
ne%esită sta/ilirea $e rap&rturi ntre %er%etarea n neur&psi-&l&2ia %&2nitivă
=%are n%ear%ă t&tu*i să iA&leAe asemenea pr&%ese prin eBisten'a
$is&%ia'iunil&r &/servate?
punerea la pun%t *i pra%ti%ile
a strate2iil&r terapeuti%e.a Putem
$e re&r2aniAare să spunem
%&n$uitel&r %ă
$e(%itare
ne%esită+
X repreAentare su(%ient $e %lară a a%est&r pr&%ese *i a manierei n %are ele
se &r2aniAeaAă la un su/ie%t n&rmal pentru a pr&$u%e %&n$uite
&/serva/ile.
X  ( n măsură $e a emite %0teva ip&teAe plauAi/ile $espre natura
pr&%esel&r $e(%itare *i a %el&r inta%te %are ar putea veni n ajut&rul
ansam/lului )un%'i&nal
.

)aAia
57 la %&pil
X Sta/ilirea e(%ien'ei pr&%esel&r inta%te la %are ne pr&punem să )a%em apel
pentru a re&r2aniAa %&n$uita $e(%itară. Nu este v&r/a $e%0t $e a )a%e
apel la %eea %e răm0ne )un%'i&nal n sistem *i la a )a%e su/ie%tul să
utiliAeAe a%eastă %&mpeten'ă reAi$uală ntr4& manieră $i)erită.
%este strate2ii au )&st utiliAate $e !uria *i $iver*i aut&ri n $&meniul
tul/urăril&r $e &rientare spa'ială *i a tul/urăril&r mneAi%e.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 202/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 203/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

*i n %el repetitiv?1 $ar la %are n'ele2erea &rală este /ine %&nservată


.
)aAia la %&pil 5
,an Ee%Q&ut a preluat met&$a n lim/a )ran%eAă *i a a$us anumite
m&$i(%ări. Printre %elemel&$iei
mel&$iil&r1 a$aptarea mai imp&rtante amintim+
la re2istrul sele%'ia
pa%ientului1 ar/itrară a
intr&$u%erea
enun'uril&r %&mpleBe $ar %are să %&n'ină su/ie%te le2ate $e via'a pers&nală
a pa%ientului *i $e %entrele sale $e interes1 punerea la pun%t a unei
met&$&l&2ii parti%ulare pentru %&ntr&lul stere&tipiil&r1 *i pentru unii pa%ien'i1
antrenarea preterapeuti%ă a stru%turil&r ritmi%e simple.
>.5. UtiliAarea pr&%e$eel&r $e %&muni%are n&n4ver/ală+
 n %a$rul a%estei met&$e p&t ( urmate $&uă aBe terapeuti%e+
X UtiliAarea %&$uril&r viAuale %&nstituite pe un sup&rt material %&n%ret
=/u%ă'i $e plasti%1 %art&n? puse la $isp&Ai'ia pa%ientuluiW
X nvă'area %&$uril&r 2estuale $erivate $in lim/ajul mimi%&42esti%ular al
$e(%ien'il&r $e auA.$&uă a/&r$ări au permis %&muni%area %u pa%ien'ii %u
Cu t&ate %ă a%este
a)aAie 2l&/ală *i %u t&ate %ă a%e*tia au putut nvă'a să emită mesaje relativ
simple =*i apr&ape nt&t$eauna n le2ătură %u re)eren'ii preAen'i? a%este %ăi
nu par să (e )&arte eBpl&atate. !im/ajul liss %&nstituie & met&$ă )re%vent
utiliAată n ultimul timp n ree$u%area a)aAi%il&r. vantajele a%estui lim/aj
sunt+ leBi% u*&r $e n'eles1 ela/&rarea sistemati%ă a semnel&r1 preAen'a
semnel&r 2ramati%ale. Pe $e altă parte1 a%est lim/aj %&nstituit $in i$e&2rame
*i pi%t&2rame este u*&r $e nvă'at *i $e su/ie%'ii n&n a)aAi%i. Prin%ipalul
in%&nvenient este arti(%ialitatea *i iA&larea %&muni%ativă la %are p&ate
%&n$u%e a%est lim/aj.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 204/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 205/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

elimine eBisten'a tul/urăril&r elementare1 $e natură m&tri%ă sau senA&rială1


%a *i eBisten'a pertur/ăril&r mai 2enerale răs)r0nte asupra ansam/lului
%&mp&rtamental.
5. Semi&l&2ia tul/urăril&r a)aAi%e
,&r ( eBaminate+ tul/urările eBpresiei &rale1 tul/urări $e n'ele2ere a
lim/ajului v&r/it1
s%ris. tul/urări ale eBprimării s%rise *i %ele ale n'ele2erii
5.;. Tul/urările eBpresiei &rale
5.;.;. n&maliile $e $e/it
De/itul eBpresiei &rale =Vuen'a sau Vui$itatea ver/ală? p&ate ( m&$i(%at (e
 n sensul re$u%erii =$e/it lent1 ntrerupt $e pauAe )re%vente?1 (e $imp&trivă n
sensul a%%elerării =l&2&ree+ $e/itul este rapi$ 4 ta-ilalie1 $i(%il $e ntrerupt1
$e%lan*at %u u*urin'ă $
e
)aAia
969
&ri%e pr&v&%are eBteri&ară?. #&&$2lass =;:<1 n l/ert *i #&&$2lass1 ;8;? a
pr&pus %&nsi$erarea %riteriului $e/itului ver/al %a /aAă a unei %lasi(%ări a
a)aAiei n Vuentă *i $isVuentă. Fluen'a ver/ală p&ate ( apre%iată prin
măsurări &/ie%tive1 una $intre ele %&nstă n sta/ilirea numărului $e %uvinte
pr&$use n unitatea $e timp.
Suprimarea1 /l&%ajul sau mutismul se %ara%teriAeaAă prin a/sen'a t&tală a
emisiei ver/ale. $ese&ri a%eastă stare apare la $e/utul mala$iei *i pre%e$e
& re$u%'ie %antitativă a v&r/irii.
Stere&tipiile+ %&nstau n emisia repetitivă a a%eluia*i se2ment lin2visti%. n
unele %aAuri p&t %&nstitui sin2urele emisii p&si/ile *i apar n m&$ aut&mat n
a)ara &ri%ărei
sau %-iar tentative
& s%urtă $e %&muni%are ver/ală. Stere&tipia p&ate ( un %uv0nt
pr&p&Ai'ie.
Dispr&A&$ia+ se %ara%teriAeaAă prin atenuarea mel&$iei $is%ursului
=m&n&t&nie?1 & ten$in'ă $e sila/isire. Este p&si/il să apară un pseu$&4a%%ent
=pa%ientul v&r/e*te %a *i %um ar avea un a%%ent străin?. %este )apte se
petre% pe )&n$ul unei re$u%eri %antitative a $e/itului.
!ipsa %uv0ntului =an&mie?+ %&nstă n $i(%ultatea sau
imp&si/ilitatea $e a pr&nun'a un %uv0nt n $i)erite %&n$i'ii $e enun'are.
%eastă tul/urare este mar%ată n lim/ajul sp&ntan prin eAitări1 pauAe1
)&l&sirea eBpresiil&r )&arte 2enerale1 $e nl&%uire sau a peri)raAel&r. D&uă
pr&%e$ee $e )a%ilitare a emisiei sunt mai )re%vent )&l&site+ impulsul &ral =se
$ă /&lnavului
%&nteBt prima literă
=i se preAintă sau sila/ă
/&lnavului a %uv0ntului?
& )raAă la%unară n*i%are
preAentarea unuise
a%el %uv0nt
p&trive*te?.
5.;.5. Tul/urările lim/ajului &ral
 Trans)&rmări )&neti%e+ se re)eră la pr&nun'ia ina$e%vată a )&nemel&r lim/ii1 n
2eneral le2ată $e & tul/urare a mus%ulaturii aparatului /u%&4)&nat&r =pareAă1
$ist&nie1 $ispraBie et%.?. Emisiil
e

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 206/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 207/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

semanti% =preAen'a ri$i%ată a para)aAiil&r ver/ale? *i jar2&nul )&nemi% n %are


pre$&mină para)aAiile )&nemi%e.
5.5. Tul/urările %&mpre-ensiunii &rale
%este tul/urări sunt mai $i(%il $e %ara%teriAat *i analiAat pentru %ă
evaluarea l&r este in$ire%tă1 realiA0n$u4se pe /aAa rea%'iil&r =ver/ale sau nu?
/&lnavului la emisiile
a tul/urăril&r ver/ale
$e n'ele2ere ale eBaminat&rului.
a mesajel&r Pentru
ver/ale este $es%rierea
ne%esar a$e%vată
să se elimine
in)&rma'iile a$i'i&nale %are p&t ns&'i mesajul ver/al1 %a in$i%a'ii 2estuale sau
viAuale1 mimi%ă *i int&na'ie *i la/i&le%tură. Pr&/ele utiliAate n m&$ &/i*nuit
pentru evaluarea a%est&r tul/urări in%lu$ in$i%area ima2inil&r un&r &/ie%te *i
eBe%utarea un&r a%'iuni mai mult sau mai pu'in %&mpleBe
.
96:
!&2&pe$ie
 n a%eastă %ate2&rie $e tul/urări se $istin2e sur$itatea ver/ală pură
%ara%teriAată
 T&ate %elelalteprin tul/urări $e i$enti(%are *i $is%riminare a sunetel&r lim/ii.
a%tivită'i
r
lin2visti%e1 %are nu $epin$ $e re%ep'ia pe %ale au$itivă a unui mesaj
lin2visti%1 sunt %&nservate1 la )el *i per%ep'ia tutur&r %el&rlalte sunete
n&nver/ale.
lături $e sur$itatea ver/ală =eBistă *i )&rme mai pu'in pure %are sunt
in%luse n a%eea*i %ate2&rie? se $es%riu tul/urările $e %&mpre-ensiune
ver/ală pr&priu4Aise n %are )raAele emise $e eBaminat&r p&t ( mai mult sau
mai pu'in %&re%t repetate $e /&lnav1 )ără %a el să le n'elea2ă sensul.
numi'i aut&ri su2ereaAă $istin%'ia $intre tul/urările le2ate $e prelu%rarea
)&nemi%ă
semanti%e$e)e%tu&asă a mesajului *i %ele re)erit&are la eBtra2erea val&rii
a in)&rma'iei.
3
5.9. Tul/urările eBprimării s%rise
Se re2ăses% n a%eastă %ate2&rie+ re$u%'ia %antitativă1 para)aAiile =numite
 n a%est %aA *i para2ra(i? literale *i 2ra)emi%e1 jar2&na)aAia sau
 jar2&na2ra(a1 a2ramatismul *i $issintaBa.
Sunt *i tul/urări ale lim/ajului s%ris $e natură n&n4lin2visti%ă elementare
%are a)e%teaAă sistemul $e %&ntr&l viAu&4m&t&r al 2estului. numi'i aut&ri au
$es%ris & a2ra(e =%vasi? pură %are1 n a/sen'a tul/urăril&r elementare $e
natură m&t&rie sau spa'ială1 ar ( & $eA&r2aniAare a realiAării semnel&r
lin2visti%e. EBisten'a
5.<. Tul/urările iA&lată alim/ajului
n'ele2erii a%estei )&rme
s%ris este t&tu*i %&ntestată.
!a a%est nivel sunt nt0lnite a%elea*i $i(%ultă'i semnalate *i n le2ătură %u
 n'ele2erea mesajel&r s&n&re. Tul/urările lim/ajului s%ris sunt $e re2ulă
reunite su/ $enumirea $e $isleBi
e
)aAia

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 208/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 209/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 210/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

dr 5
(0
d 2 _5 

Z ;? 4 K
2&W9
 d6 4,
Sa
5(
69
Z CU C 4( " "
/ &W Cu
,
P C
22 j] f
.5 8
X(
CC
% %
_f  %u "
Pi >d (
5
U4 N 69 69
8 ia
v4. r
" & # 66
%u td
_ 
"
  "
"O ( N +( (
.> ;9
e a
&a
O(
69
C
 d v. i(
O O9
 Td Bi
( B!

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 211/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

& Ss
CU
%u
8 .8
("
4d
w S CU & N
" P!1
N"
C 6  C jv 2 
P9 ;] K
.N $ 5
ss f
ăl ( $4
E 8
a f ) f
iiiq
%u u_ $ $
( CU 6 4

u
9
C
(
Ux
"U
(
S
s S &( _u
X;O(
.5 O N .. ( R
M4i 4R
( jU R "
Os
Cp &
a+ &
_U i( w
CZ ! 
N
<9>&
. &T
"
5 N CU (
CU N  $ ( >n9
SOu
_f
X

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 212/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

(
%u
69
CU
u
69
"
(
CU

[( 
y9 O
X( ( .5  
;O(u
5 O
N `  969

 4S
ă f(&( sO (
  " ]( r( u 4(
rj N
2O
((
%u d
4(
N ( CU ( t&O
d9 te
u
2
CZ
%u
M
<S
9
4 > >s
N t dC S " 4( S  &
O2s

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 213/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

&

n
"1
P4_
_U
.. #
69 69
?
4 .9
&O
SOs
O [9
&
P_+

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 214/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 215/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 216/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 217/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

M4< CU
d  4S _5
Sj =C
" O9
u %u & %u
 P
S4S
 ii
a
%& "
6.
 N O
; ;9
  #
K %e    %e O  _u
"
tC
d )e
&
2 S
XI
u
9Z
.u
8


M
t
 SIS
%u 9
[8 t %
 S & &
SUN
S  %s 69
rx.
N
_e
;

)aAia
9;;
<. Ev&lu'ia re%entă a %er%etăril&r n neur&lin2visti%ă. Cele trei mari pun%te
$e ve$ere asupra a)aAiei
Neur&lin2visti%ă %&ntemp&rană este traversată $e trei %urente prin%ipale+
neur&l&2i%1 psi-&lin2visti% *i )un%'i&nalist.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 218/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

<.;. Curentul neur&l&2i%


 nnăs%ut vs. $&/0n$it
Una $intre pre&%upările neur&lin2visti%ii este %ăutarea /aAel&r %ere/rale
ale a%tivită'ii lin2visti%e n preAent se %&nsi$era %ă spe%ialiAarea emis)eri%ă
re)erit&are la lim/aj are & /aAă 2eneti%ă1 iar l&%aliAarea păr'ii esen'iale a
)un%'iil&r lin2visti%e
se p&ate eBpli%a n partea
n m&$ %entrală
satis)ă%ăt&r a emis)erei
)ă%0n$ re%ursst0n2i
$&ar laeste un )apt $e
varia/ilele %are nu
me$iu. D&minan'a emis)eri%ă st0n2ă pentru a%tivită'ile ver/ale preAintă un
 nalt 2ra$ $e re2ularitate+ $upă unii aut&ri ntre 64 :k $intre su/ie%'ii
$repta%i au & $&minan'ă emis)eri%ă st0n2ă pentru lim/aj. Pr&/lema
st0n2a%il&r este mai $eli%ată1 $ar *i $intre a%e*tia 76k au lim/ajul l&%aliAat
 n emis)era st0n2ă.
Se pune ntre/area $a%ă spe%ialiAarea emis)eri%ă st0n2ă pentru lim/aj
este nnăs%ută sau se %&nstruie*te n m&$ pr&2resiv. EBistă mai multe
ip&teAe1[este %aAul ip&teAei au$itive *i a ip&teAei arti%ulat&rii %are sus'in
i$eea unei %&nstru%'ii pr&2resive a $&minan'ei emis)eri%e st0n2i asupra
ansam/lului a%tivită'il&r
sta/ili ple%0n$ lin2visti%e. preAente
$e la p&ten'ialită'ile %eastă $&minan'ă pr&2resivă se va
$e la na*tere..
C&n)&rm ip&teAei au$itive se %&nsi$eră %a emis)era st0n2ă este spe%ialiAată
 n prelu%rarea stimulil&r au$itivi4ver/ali n%ă $e la na*tere1 iar n ip&teAa
arti%ulat&rie a%%entul este pus pe pr&$u%erea v&r/irii
.
9;5
!&2&pe$ie
Ip&teAa au$itivă se sprijină pe lu%rările lui M&l)ese *i %&la/. =;7>1 %ita'i $e
Ser&n1 ;6? %are au su2erat %ă emis)era st0n2ă ar ( spe%ialiAată n%ă $e la
na*tere *i *i4ar%are
Pr&/lemele ntin$e %&ntr&lul
răm0n asupra
$es%-ise ntre2ii
%&nstau n aa%tivită'i
$etermina lin2visti%e.
natura a%estei
spe%ialiAări+ este a%easta & spe%ialiAare $e prelu%rare a a)eren'el&r sau $e
%&ntr&l a e)eren'el&r m&tri%e sau spe%ialiAarea emis)eri%ă trimite la m&$uri
$i)erite $e prelu%rare a in)&rma'iei =stiluri %&2nitive 2enerale $i)erite?]
<.5. Curentul psi-&neur&lin2visti%
Neur&lin2visti%a este %ara%teriAată $e %ăutarea *i i$enti(%area n
pat&l&2ie a $eA&r2aniAăril&r %are %&respun$ %&n$uitel&r lin2visti%e reperate.
De eBemplu1 n %aAul le%turii *i %el al analiAei )a%t&ril&r sinta%ti%i *i semanti%i
 n n'ele2erea ver/ală1 %&mp&rtamentele %are n m&$ aparent in$i%ă un
a%ela*i $e(%it =tul/urarea $e le%tură1 respe%tiv a n'ele2erii unui teBt s%ris?
%&respun$
DisleBie $e )apt un&r
pr&)un$ă me%anisme
*i $isleBie $i)erite.
$e supra)a'ă
 n%ep0n$ %u s)0r*itul se%&lului tre%ut1 au )&st iA&late $i)erite tul/urări ale
le%turii /aAate pe semi&l&2ia ela/&rată $e Dejerine. st)el au )&st $e(nite trei
sin$r&ame neur&l&2i%e+
4 aleBie )ără a2ra(e =aleBie pură?W
4 aleBie %u a2ra(eW
4 aleBie %are a%&mpaniaAă a)aAiile senA&riale.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 219/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

%este entită'i %lini%e sunt %&respunAăt&are un&r leAiuni %u l&%aliAare


%ere/rală $i)erită.
După e%aen =;:71 %itat $e Ser&n1 ;6?1 ar eBista1 $e asemenea1 & aleBie
literală =$e(%itul prin%ipal Ia nivelul literei?1
&
)aAia
9;9
aleBie ver/ală =$e(%it prin%ipal la nivelul %uv0ntului? *i & aleBie
pr&p&Ai'i&nală =)raAi%ă? =$e(%it prin%ipal la nivelul )raAei?.
%eastă semi&l&2ie a tul/urăril&r leBi%ale a )&st m&$i(%ată $e Mars-all *i
NeK%&m/e =;::1;791 %ita'i $e Ser&n1 ;6?. %e*ti aut&ri pr&pun
$istin2erea a alte trei varietă'i $e tul/urări leBi%ale+
 $isleBie viAuală =%0n$ %uvintele emise sunt asemănăt&are 2ra(% %u
%uvintele %are tre/uie emise?.
 $isleBie $e supra)a'ă =er&rile pr&$use par a reAulta $intr4& apli%are 2re*ită
 a re2ulil&r
$isleBie $e %&resp&n$en'ă
pr&)un$ă 2r a)em4)
=n %are para)aAiile &nem?.
reAultă $in %&n)uAii semanti%e?.
Se pune ntre/area Ce tip $e %&$are tre/uie utiliAată pentru
re%un&a*terea %uv0ntului s%ris]. n a%eastă privin'ă1 &/servarea
%&mp&rtamentel&r %el&r %u $isleBie pr&)un$ă a$u%e in)&rma'ii pertinente.
Faptul %ă un pa%ient %u $isleBie pr&)un$ă este in%apa/il să %iteas%ă l&2at&mi
$ar %ă emite )ără $i(%ultate =sau pr&$u%e para)aAii semanti%e? %uvinte
apar'in0n$ lim/ii 'intă1 in$i%ă )aptul %ă %itirea unui %uv0nt s%ris p&ate avea
l&% $at&rită unei %&$ări )&n&l&2i%e pre4leBi%ale. lt)el spus1 unii $intre
pa%ien'ii a)aAi%i1 %-iar $a%ă sunt in%apa/ili să apli%e %&$ările 3 trans%&$ările
2ra)emel&r n )&neme1 sunt t&tu*i %apa/ili să emită %u v&%e tare un %uv0nt *i
să4i sesiAeAe unui
semni(%a'ia semni(%a'ia. ReAultă
%uv0nt s%ris $e ai%i %ă
/aA0n$u4ne peeste p&si/il
%&$ul viAualsăsau
avem a%%es la
2ra)emi%1 *i %ă
nu tre/uie neapărat să ai/ă l&% & %&$are )&n&l&2i%ă preala/ilă.
"/serva'iile )ă%ute pe pa%ien'i %e preAentau $isleBie pr&)un$ă pun su/
semnul ntre/ării %ea mai mare parte a m&$elel&r $e le%tură %are sus'in
eBisten'a1 n pr&%esul le%turii1
a
9;<
!&2&pe$ie
unei &pera'ii $e trans%&$are a 2ra)emel&r n )&neme1 &pera'ie prin %are se
realiAeaAă a%%esul
%ă n'ele2erea la semni(%a'ia
%uv0ntului pre%e$e%uv0ntului.
n anumite "ri1 n $isleBia
%aAuri a%%esul pr&)un$ă se pare
la )&rma sa
s&n&ră. DisleBia pr&)un$ă ri$i%ă1 $e asemenea1 ntre/ări le2ate $e
&r2aniAarea mem&riei semanti%e. Faptul %ă a%e*ti pa%ien'i %ites% mai 2reu
%uvinte %u sens $e%0t %uvinte )un%'i&nale sau )aptul %ă )a% 2re*eli $e
$erivareW su2ereaAă &r2aniAarea $i)erită n mem&rie a %uvintel&r ast)el n%0t
pentru a emite sau n'ele2e tre/uie )ă%ut apel la pr&%ese semanti%e sau
sinta%ti%e.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 220/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 Ta/elul II. Parametri leBi%ali n %ele patru tipuri $e $isleBie


DisleBi
e DisleBie DisleBie DisleBie
pr&)un literă )&n&l&2i%ă %u $e
$ă literă supra)a'ă
Cuvinte3 alte H
%&nstru%'ii H 4
ver/ale
Cuvinte %u H H
%&n'inut3%uvin
te %u )un%'ie
sinta%ti%ă
C&n%ret3a/straH 4 4
%t
!un2imea 4 H H
%uv0ntului
Re2ularitatea
trans%&$ării H
2ra)em3)&nem

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 221/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

=4? Y parametrul nu are inVuen'ă asupra er&ril&r =H? Y parametrul


inVuen'eaAă er&rile
 Ta/l&ul %lini% al $isleBiei $e supra)a'ă =numită *i $isleBie semanti%ă? este ntr4
un anumit )el &pus $isleBiei pr&)un$e. !a a%e*ti pa%ien'i per)&rman'a le%turii
s4ar sprijini pe utiliAarea unui %&$ viAual sau 2ra)emi% )ără a tre%e printr4&
prelu%rare semanti%ă.=interpretate
eBisten'a paraleBiil&r Pe plan %lini%1
%aa%eastă $isleBie
reAult0n$ $intr4&seapli%are
mani)estă prin
nea$e%vat
ă
)aAia
9;>
a re2ulil&r $e $e%&$are?1 prin a/sen'a para)aAiil&r semanti%e *i prin eBisten'a
unui e)e%t =$is%ret? al lun2imii %uv0ntului.
DisleBia $e supra)a'ă su2ereaAă eBisten'a unui anumit me%anism al
le%turii /aAat pe & %&$are )&n&l&2i%ă %e &pereaAă pe $imensiunile 2ra)emi%e
ale %uv0ntului. Pentru a &pera n a%est )el1 su/ie%tul va apli%a un ansam/lu
(nit $e re2uli
re%ur2e $e %&resp&n$en'ă
la semni(%a'ie. 2ra)em4)&nem1
%e*ti su/ie%'i %are p&ate
v&r nt0mpina ( a%tivat
$i(%ultă'i *i )ără a
$e (e%are
$ată %0n$ stimulul preAentat %&ntrariaAă asemenea re2uli =t&ate eB%ep'iile
&rt&2ra(%e? *i $e asemenea1 n apli%area re2ulil&r %are sunt sensi/ile la
%&nteBt.
l'i aut&ri au respins ip&teAele $e$use $in %aAurile $e $isleBie pr&)un$ă *i
$e supra)a'ă. După a%e*ti aut&ri1 nu eBistă & %ertă $is&%iere ntre a%este
$&uă )&rme $e tul/urări leBi%ale. n $isleBia pr&)un$ă ar eBista *i un $e(%it al
%ăii leBi%ale1 %ă%i pa%ien'ii sunt sensi/ili la )re%ven'a %uv0ntului *i la
%ate2&ria lui 2ramati%ală. n $isleBia $e supra)a'ă ar eBista & a)e%tare a %ăii
)&n&l&2i%e1 pentru %a pa%ien'ii %&mit er&ri n apli%area re2ulil&r $e
%&resp&n$en'ă
%&nteBt. 2ra)em4)&nem1 mai ales %0n$ ele sunt $epen$ente $e
Un răspuns la a%eastă %&ntr&versă este eBisten'a %aAuril&r pure1 $e eBemplu
a %aAurile $e aleBie )&n&l&2i%ă =%are este & aleBie pr&)un$ă1 pură?1 %aAuri n
%are %ara%terele %&n%ret *i a/stra%t ale %uvintel&r1 %a *i )re%ven'a $e
utiliAare1 nu j&a%ă ni%i un r&l n per)&rman'a pa%ien'il&r %are nu )a% 2re*eli
semanti%e. nal&21 n %aAul unei aleBii $e supra)a'ă pure nu eBista pra%ti%
tul/urări n %&nversia 2ra)em4)&nem *i t&ate er&rile pa%ien'il&r sunt le2ate $e
%uvintele am/i2ue %a semni(%a'ie
.

9;:
!&2&pe$ie
R&lul )a%t&ril&r sinta%ti%i *i semanti%i n n'ele2ere Prin analiAa neur&4
lin2visti%ă a tul/urăril&r $e n'ele2ere se n%ear%ă i$enti(%area naturii eBa%te
a tul/urăril&r *i1 $a%ă pr&%esul n&rmal nu p&ate ( resta/ilit1 ima2inarea alt&r
%ăi a%%esi/ile pa%ientului n timpul ree$u%ării intensive a lim/ajului.
 n'ele2erea au$itivă a pa%ien'il&r a)aAi%i este a$ese&ri testată prin sar%ini
%are nu %er pr&$u%'ii ver/ale1 sar%ini %a $e eBemplu+ as&%ierea $e )raAe *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 222/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 223/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

.
9;8
!&2&pe$ie
<.9. Curentul )un%'i&nalist
Pr&$u%erea *i lin2visti%e
%&mp&rtamente n'ele2ereaale
mesajel&r nu %&nstituie
%ăr&r %&mp&nente sin2urele
tre/uie analiAate %i se
$&ve$e*te )&arte imp&rtantă intera%'iunea $intre su/ie%t *i me$iul s&%ial *i
(Ai%. spe%tul pra2mati% al lim/ajului este imp&rtant *i n stu$ierea $ar *i n
%&re%tarea tul/urările a)aAi%e. Destul $e $es se %&nstată %ă a)aAi%ii %-iar
$a%ă su)eră $e tul/urări 2rave $e n'ele2ere *i eBpresie &rală reu*es% să
%&muni%e. Ei par să n'elea2ă situa'iil&r1 se %&mp&rtă a$e%vat n $iverse
 mprejurări *i men'in %&nta%tul %u %ei apr&pia'i. %estui )apt i s4au $at $i)erite
eBpli%a'ii+
 Prelu%rările lin2visti%e par'iale sunt %&nseixvate 4 tul/urările a)aAi%e nu
a/&les% ntre2ul %&mp&rtament ver/al. )aAi%ii p&t $is%rimina lim/a maternă
$e una străină
tul/urări *i i$enti(%ă
ale n'ele2erii )raAe )ără semni(%a'ie %-iar $a%ă au 2rave
au$itive1.
X Pr&%esele lin2visti%e *i pra2mati%e sunt $is&%iate 4 se p&ate presupune
%ă n anumite %aAuri a)aAi%ul *i păstreAă a%%esul la inten'ia %&muni%ativă a
emi'ăt&rului %-iar %0n$ $e%&$area enun'ului n a)ara %&nteBtului este
imp&si/ilă.
X Semni(%a'iile a)e%tive sau %&n&tative sunt ela/&rate prin me%anisme
spe%i(%e 4 sunt mai /ine prelu%rate %&n'inuturile em&'i&nale $e %ătre a)aAi%i
$e%0t $e pa%ien'ii %are preAintă leAiuni ale emis)erei $repte1 pr&/a/il pentru
%ă numer&*i in$i%i em&'i&nali sunt eBprima'i in manieră n&n4ver/ală =mimi%ă1
int&na'ie?.
X )aAi%ii sunt
$is%riminarea v&%ii%apa/ili să %&muni%e
*i per%eperea n&n4ver/al
in)&rma'iei 4 n sar%ini
em&'i&nale1 $e
preAintă
per)&rman'e superi&are %el&r ale pa%ien'il&r su)erin$ $e leAiuni ale emis)erei
$repte
.
)aAia
9;
!a su/ie%'ii a)aAi%i1 %u tul/urări n n'ele2erea au$itivă s4au %&nstatat mai
multe er&ri %0n$ %&n'inutul *i int&na'ia erau n $eAa%&r$. Intera%'iuni similare
 ntre )a%t&rii ver/ali *i n&n4ver/ali sunt $es%rise *i n le2ătură %u alte
%&n$uite eBpresive.
%&re%t $e%0t )aAi%ii
pa%ien'ii $e%&$eaAă
%u leAiuni eBprimarea
ale emis)erei mimi%ă a em&'iil&r mai
$repte.
 )&st $es%risă *i $i(%ultatea a)aAi%il&r $e a interpreta pant&mima. C-iar
$a%ă pa%ien'ii par să rea%'i&neAe mai a$e%vat la %ereri mimate $e%0t la
instru%'iuni ver/ale1 ei mani)estă un $e(%it n a%ele situa'ii eBperimentale n
%are este v&r/a $e as&%ierea unui 2est *i a ima2inii &/ie%tului pe %are l
$es%rie a%el 2est. %eastă tul/urare este as&%iată $i(%ultă'il&r $e n'ele2ere
$ar nu pare limitată la un anumit tip $e a)aAie.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 224/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

 )&st remar%ată )re%venta as&%iere ntre tul/urările a)aAi%e *i apraBia


i$e&m&tri%ă =in%apa%itatea $e a pr&$u%e un 2est %&muni%ativ?. %eastă
rela'ie este $i(%il $e interpretat pentru %ă statutul )un%'i&nal al 2esturil&r
pertur/ate n %aAul apraBiei i$e&m&tri%e nu este %lar pre%iAat.
 Teme+
5. răta'i prin%ipalele
C&menta'i aspe%teletul/urări %alitative
le2ate $e apărute
mani)estarea n v&r/irea
un&r )&rme $ea)aAi%il&r.
$isleBie n
%a$rul a)aAiil&r
.
956
!&2&pe$ie
II. /&r$ări m&$eme n ree$u%area a)aAiil&r
 n ultima jumătate a se%&lului  ree$u%area a)aAiil&r a %un&s%ut n&i
m&$uri $e a/&r$are n )un%'ie $e &rientarea *tiin'i(%ă n %are se n%a$reaAă
$emersul terapeuti% =perspe%tiva neur&psi-&l&2iei %lini%e1 a psi-&l&2iei
eBperimentale sau a psi-&l&2iei
limitări ale a/&r$ăril&r %&2nitive.
tra$i'i&nale1 u )&st
$intre %are evi$en'iatepe
le men'i&năm & serie $e
următ&arele+
X Met&$ele anat&m&4%lini%e *i %ele lin2visti%e sunt prea $es%riptive *i une&ri
s4au $&ve$it inapte pentru a $e%ela %auAele alterării me%anismel&r
)un%'i&nale ale %ăr&r semne %lini%e au )&st %&nstatateW  Met&$ele
eBperimentale sunt prea 'intite1 a$e%vate mai ales atin2eril&r a)aAi%e
)&%aliAate.
De re2ulă1 un %aA $e a)aAie nu tre/uie a/&r$at $in perspe%tiva unei sin2ure
&rientări psi-&l&2i%e %i se re%&man$ă $epă*irea un&r ote-ni%i stan$ar$1 (e
ele %lini%e sau %&2rtitiviste. In )a'a %aAuril&r %lini%e %&n%rete1 terapeu'ii sunt
%&n)runta'i %u & simpt&mat&l&2ie $iversă1 p&si/il $e eti&l&2ie $i)erită $ar *i
%u m&$uri $ea intera%'iune
%&nsi$erare )&arte variate.
tutur&r parametril&r %este
i$enti(%a'i pe ta/l&uri
par%ursulne%esită luarea$e
$emersuril&r n
evaluare neur&(Ai&l&2i%ă *i %&2nitivă. De asemenea1 sunt imp&rtante $atele
asupra parametril&r eBtralin2visti%i1 %ulese $e la apar'inăt&ri1 privin$
&/i%eiuri anteri&are ale pa%ientului =nu $&ar lin2visti%e?1 nivelul său
s&%i&%ultural et%
.
)aAia
95;
;. Prin%ipalele varia/ile %are intervin n re%uperarea pers&anel&r %u a)aAie
sunt+
I. ,aria/ile neur&l&2i%e *i me$i%ale
a. varia/ile preleAi&nale+ stare $e sănătate 2eneralăW starea sistemului
vas%ularW preAen'a unui al%&&lism anteri&rW $&minan'a %ere/ralăW v0rstaW seBW
starea $e ansam/lu a %reierului.
/. varia/ile leAi&nale+ )elul leAiunii =traumatism1 a%%i$ent vas%ular1
tum&are?W ntin$erea leAiuniiW l&%aliAarea leAiuniiW m&$ul instalării l&viturii.
%. varia/ile p&stleAi&nale+ %ara%terul ev&lutiv sau sta'i&nar al leAiunii

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 225/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 226/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 227/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 228/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

v&r tre/ui justi(%ate ver/al. !a )el se pr&%e$eaAă *i n %aAul eBer%i'iil&r $e


as&%iere a ima2inil&r %u %uvintele %are le $enumes%.
9.9. tin2erea sele%tivă a %ăii semanti%e =$e(%itul pr&%esel&r leBi%ale?
 n %aAul un&r atin2eri leBi%ale sele%tive lipse*te %enAura la nivelul
pr&$u%erii leBi%ale1 situa'ie n %are unele %uvinte simt nl&%uite %u altele
a$i%ă se mani)estă
%are a$esea para)aAii ver/ale
sunt %&nse%in'a a/erante
un&r alune%ări semanti%e %are nu mai
3
respe%tă le2ăturile $e as&%ia'ie ale re'elei leBi%ale. In a%este %aAur
i
95:
!&2&pe$ie
$e*i %&mp&nentele unui enun' sunt %&re%te *i %-iar %&erente ele nu mai
eBprimă semni(%a'ia a*teptată =n %aAul răspunsului la & ntre/are? %i p&t (
lipsite $e &ri%e le2ătură %u re)erin'a.
 n primele
 nvă'a'i etape*iale
să as%ulte să interven'iei
li se limiteAeterapeuti%e
pr&$u%'iile pa%ien'ii
ver/ale. tre/uie să (e
Prin%ipalul &/ie%tiv
terapeuti% este resta/ilirea %&nstr0n2eril&r para$i2mati%e. Se re%&man$ă
următ&arele tipuri $e eBer%i'ii+
X C&mpletări $e pr&p&Ai'ii simple *i realiAarea un&r %&m/ina'ii leBi%ale1 la
 n%eput %u sup&rt ima2isti% *i ap&i )ără un ast)el $e sup&rtW
X Reperarea ointru*il&r semanti%iW
Des%rierea un&r s%ene $e a%tualitate =pr&$u%erea un&r a%'iuni urmată $e
ver/aliAarea l&r?W
X C-esti&nare %u număr limitat $e răspunsuriW
X Ev&%are $e ant&nime sau sin&nime.
EBer%i'iile se $iAi$ente
9.<. )aAiile realiAeaAă pe %ale &rală sau s%risă.
C&nstau n as&%ia'ii in%&erente $e %uvinte1 in%apa%itatea $e a respe%ta
le2ăturile p&trivite ale lim/ajului $is%ursiv1 a/sen'a (nalită'ii $is%ursului.
 T&ate a%este mani)estări su2ereaAă pertur/area 2l&/ală a )un%'iei re2lat&rii a
lim/ajului =P&n%et1 Ce%%al$i1 ;;?. "/ie%tivul terapeuti% %&nstă n
restaurarea rela'iil&r %auAă4e)e%t *i a ev&lu'iei liniare a i$eil&r *i )aptel&r.
 Terapia lim/ajului se realiAeaAă prin $i)erite pr&%e$ee+
X UtiliAarea materialel&r %&n%rete u*&r $e manipulat %u ajut&rul %ăr&ra se
p&t $em&nstra er&rile %&miseW
X Pr&/e $e %lasi(%are se%ven'ială %are se /aAeaAă pe sta/ilirea etapel&r
su%%esive
reme$iereane%esare plani(%ării
$i(%ultă'il&r a%'iunil&rtemp&rală
$e pr&2ramare &/i*nuite prin %are se n%ear%ă
W
r
)aAia
957
X EBer%i'ii $e &r$&nare =seriere? $e ima2ini sau $e enun'uri re)erit&are la un

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 229/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

anumit $emers =prepararea unei %a)ele1 pre2ătirea unei %ălăt&rii %u


trenul?.
X ReA&lvarea $e pr&/leme %u ajut&rul materialel&r ver/ale sau viAuale1
urmate $e justi(%area ver/ală a ale2erii s&lu'iil&r sau a $emersului
reA&lutiv.
X naliAa un&r teBte
<. Tratamentul %u $esprin$erea
%&2nitiv al sintaBei pers&najel&r1 )aptel&r1 i$eil&r.
<.;. 2ramatismul
Diversitatea semnel&r &/servate n %aA $e a2ramatism $e %ătre
neur&lin2vi*ti sau a m&$uril&r $e interpretare %are reies $in $atele
psi-&lin2visti%e1 p&t ( atri/uite un&r %auAe $iverse.
%est sin$r&m 4 ni%i&$ată &/servat n )aAa ini'ială a a)aAiei %i numai n
%&nteBtul ev&lutiv al unui mutism sau stere&tipii 4 este analiAat n )aAe
$i)erite $e ev&lu'ie1 (e %ă sunt sp&ntane sau %&nse%utive unui tratament
ree$u%ativ. n a%este %aAuri anumite varia/ile ale nivelel&r $e per)&rman'ă *i
un &are%are 2ra$ al %&mpeten'el&r lin2visti%e =reAi$uale sau re&r2aniAate?
parEste
a ( %&nservate.
avută n ve$ere eter&2enitatea %&mp&nentel&r $e(%itului ver/al+
4 &misiuni sau su/stitu'ii $e m&neme )un%'i&naleW
4 tul/urări m&r)&l&2i%e *i3sau )un%'i&nale $e natură sinta%ti%ăW
4 simpli(%ări ale )&rmei su/stantivel&r *i ver/el&r
4 m&$i(%ări $e t&pi%ăW
4 re$u%'ie %antitativă a utiliAării ver/el&
r
958
!&2&pe$ie
4 re$u%erea
sin%r&ne %e[n%ăr%ării
%&n%ureaAă pr&%e$urale 4 a$i%ă
la pr&$u%erea a numărului $e &pera'ii
)raAei.
" atitu$ine terapeuti%ă preventivă %&nstă n evitarea1 mai ales n )aAa
ini'ială $e %&re%tare a a)aAiei1 a )en&menului $e eti%-etare leBi%ală %are1 mai
mult sau mai pu'in1 va n%uraja enun'urile $e tipul+ &/&sit p0ine a m0n%a.
De asemenea1 )&arte %ur0n$ v&r tre/ui rea%tivate enun'uri s%urte1 %&n'in0n$
ver/e. De eBemplu1 p&t ( utiliAate materiale ver/ale $e tipul+ măn0n%ă 4 tu
vii 4 eu sunt 4sună 4 mi4e %al$?. Met&$ele1 mijl&a%ele *i materialul )&l&sit n
a%este s%&puri+
4 Met&$a %&nversa'iei1 prin utiliAarea unui leBi% pers&naliAatW
4 Serii $e %-esti&nare 'intă1 av0n$ %a s%&p prin%ipal in$u%erea $e
răspunsuri
4 Met&$e sinta%ti%e$e
au$i&4viAuale sau m&r)&l&2i%e
nvă'are $eterminateW
a lim/ii =%u %&n$i'ia să se intr&$u%ă
anumite m&$i(%ări n &r$inea $i(%ultă'il&r pr&puse?W
4 C&mpletare $e p&vestiriW
4 Des%rierea un&r ima2ini %are %&n'in mai multe pers&naje a%tive %u
ajut&rul )raAel&r enun'iative.
Un alt 2en $e eBer%i'ii sunt inspirate $in perspe%tiva 2ramati%ii stru%turale.
Sunt pr&puse m&$ele )raAe&l&2i%e %u m/&2ă'ire pr&2resivă intra)raAi%ă *i

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 230/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

inter)raAi%ă =)&rme $iverse $e eBpansiune a ver/el&r *i su/stantivel&r?1


eBer%i'ii $e %&nversa'ie sau $e m/inare =ra%&r$are? a un&r enun'uri =urm0n$
anumite m&$ele 'intă?1 $e %&mpletare *i $e saturare a )raAel&r prin &pera'ii
m&r)&sinta%ti%e $eterminate1 $e trans)&rmare a )raAel&r $in stilul $ire%t n stil
in$ire%t1 t&ate eBer%i'iile (in$ realiAate su/ )&rmă &rală *i s%risă
.
)aAia
95
 T&tu*i a%este m&$alită'i $e antrenament nu tre/uie să se su/stituie un&r
situa'ii $e %&muni%are li/eră *i %ir%umstan'ială1 %-iar $a%ă nivelele $e
per)&rman'ă &/servate sunt in)eri&are %el&r %are sunt &/'inute n situa'ii
tintă.
r 3 3
P&rnin$ $e la un &are%are sta$iu $e re&r2aniAare *i restru%turare a
lim/ajului1 a%e*ti pa%ien'i v&r $eAv&lta un lim/aj 4 in$ivi$ual %&mpus $in+
stru%turi
%%esul la*ip&vestire
strate2ii %&mpensat&rii in)&rmative1
se realiAeaAă mai %a *i $in
t0rAiu. !im/ajul situa'ii $e%u$ial&2.
pa%ien'il&r a)aAie
r&%a p&ate să răm0nă mar%at $e lipsa sp&ntaneită'ii. Din a%eastă %auAă
este imp&rtantă stimularea a%est&r pa%ien'i pentru a se eBprima n m&$
natural1 %&n)&rm nivelului l&r $e %&mpeten'e relevat n %ursul strate2iil&r
a$aptative.
<.5. Par a2ramatismul =sau $issintaBia?
In %aAul para2ramatismului1 %u t&ate %ă m&nemele )un%'i&nale %0t *i
stru%turile m&r)&sinta%ti%e %&mpleBe sunt %&nservate1 re2ulile $e
 ntre/uin'are *i $e punere n rela'ie ale a%est&ra pre%um *i %&nstr0n2erile $e
a%&r$ %&nteBtual sunt in%&re%t realiAate. Se remar%ă *i er&ri masive %are
a)e%teaAă
me%anismele %lasa
$e%uvintel&r1
reVeBie *i sele%tarea m&$alită'il&r
$erivare1 &r$inea serialăver/ale *i n&minale1
a se2mentel&r *i t&ate
re2ulile $e a%&r$.
In %&mp&rtamentul 2eneral al a%est&r a)aAi%i se &/servă un 2ra$ $e
$eA&r2aniAare aten'i&nată1 $e $istra%ti/ilitate *i1 mai ales1 & t&tală
ne%un&a*tere a $evieril&r m&r)&sinta%ti%e pe %are le pr&$u% at0t n lim/ajul
ver/al &ral %0t *i n s%ris.
Etapele ree$u%ării %&nstau n+
4 Resta/ilirea %apa%ită'ii $e as%ultare a unui interl&%ut&r n $i)erite
situa'ii+ $ial&21 %asete vi$e&1 (lme s%urte et%.W
4 Repetarea )&rmulăril&r a$e%vate
W
996
!&2&pe$ie
4 s%ultarea un&r stru%turi ver/ale 'intă1 ap&i repetarea *i simultan s%rierea
l&rW
4 #enerarea un&r stru%turi prep&Ai'i&nale respe%t0n$ m&$elele $e
pr&$u%'ie.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 231/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

Mu$ula'ia v&%ii terapeutului tre/uie să evi$en'ieAe )&rmula pe %are să se


(BeAe aten'ia pa%ientului. p&i se tre%e la apli%area sistemati%ă a re2ulil&r
pentru a se resta/ili rela'iile $e $epen$en'ă sinta%ti%&4semanti%ă *i re2ulile
$e a%&r$ %&nteBtual.
>. Tratamentul ie*iril&r
>.;.
%estTratamentul )&n&l&2ie
tratament este $eprin
realiAat ie*ire
/u%le )&n&l&2i%e1 mem&ria $e lu%ru
av0n$ $rept )un%'ie să men'ină in)&rma'iile $estinate tratamentului ulteri&r.
Este v&r/a $e %&mp&nentele %are asi2ură trans)&rmarea unui anumit tip $e
repreAentare $e intrare ntr4un alt tip $e repreAentare la ie*ire.
!a a%est nivel $e tratament1 in)&rma'iile )&n&l&2i%e sunt %ele %are tre/uie
%&nvertite n repreAentări la un nivel %are pre%e$e realiAarea m&t&rie. Se
%iteaAă multe %aAuri $e a)aAie erni%Qe1 %u sau )ără jar2&na)aAie1 n %are
apare in%apa%itatea $e a repeta atun%i %0n$ %&mpre-ensiunea *i realiAarea
arti%ulat&rie se $&ve$es% n&rmale. %eastă a)aAie $e %&n$u%ere se
%ara%teriAeaAă prin $eA&r2aniAarea tutur&r )&rmel&r $e trans%&$aj a%usti%&4
)&nat&riu
a%easta1 n=repeti'ie?1 viAu&4)&nat&riu
anumite %aAuri =le%tură?1 a%usti%&42ra)emi%
n p&($a inte2rită'ii =$i%tare?1
%&$ului )&nemi% $e intrare. *i
Di(%ultă'ile $e pr&$u%ere a)e%teaAă n m&$ pre$&minant su%%esiunea
sila/el&r sau a )&nemel&r1 2ener0n$ tentative $e aut&%&re%'ie sp&ntană1 %a *i
)&rme paleative =re%ur2erea la enun'uri e%-ivalente %a semni(%a'ie?.
Pr&%e$eul terapeuti% %&nstă n utiliAarea e)e%tului $e
semantiAare a unită'il&r ver/ale la nivel sila/i%. Su/ie%tul
3
)aAia
99;
$ete%teaAă sensul sila/ei al %ărei e)e%t este p&Aitiv. De eBemplu1 pentru
%uv0ntul o)als $ete%teaAă o)a %a pentru n&ta muAi%ală %&respunAăt&are.
"/ie%tivul este resta/ilirea trans)eruril&r interm&$ale. st)el1 a%e*ti pa%ien'i
sunt antrena'i să %iteas%ă1 să repete prin sila/isire *i să trans%rie enun'uri %u
lun2ime t&t mai mare. !a unii pa%ien'i la %are %&n*tiin'a )&n&l&2i%ă este
)&arte $eAv&ltată apar %0teva %&re%tări sp&ntane %are p&t să %reas%ă n
număr *i eBa%titate. tun%i %0n$ persistă $i(%ultă'ile1 se re%&man$ă
a/an$&narea a%estei strate2ii %are se $es)ă*&ară pe termen lun2 *i
re%ur2erea la met&$e pra2mati%e /aAate pe inserarea un&r )&rmule paleative
sp&ntane1 reAi$uale %are tre/uie %-iar să se nmul'eas%ă atun%i %0n$ nu au
putut
>.5.( nl&%uite %u )&rmulele
Nivelul m&t&r ver/ale
al realiAăril&r a$e%vate.
arti%ulat&rii
Este viAat n a%est %aA nivelul m&t&r arti%ulat&r sau nivelul ie*iril&r1 nivel
la %are se realiAeaAă trans)&rmarea )&nemel&r n arti%uleme. n %aAul
pertur/ăril&r la a%est nivel se instaleaAă & )&rmă $e a)aAie m&t&rie
spe%ialiAată1 anartrie sau $ispraBie ver/ală. Pertur/ările p&t a)e%ta
nivelul repreAentăril&r
)&nemati%e1 nivelul pr&2ramării mi*%ăril&r siner2i%e %are stau la /aAa

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 232/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

pr&$u%erii arti%ulemel&r.
"/ie%tivele interven'iei terapeuti%e sunt+
X Resta/ilirea m&tri%itătii inten'i&nale1 v&liti&nale1 a mani)estăril&r 2estuale1
n&n4ver/ale =$e eBemplu+ a suVa1 a m/ră'i*a et%.?1 pre%um *i mi*%ări %e
pre(2ureaAă )&na'ia *i arti%ula'iaW
X ntrenarea
arti%ulat&riem&tri%ită'ii
a )&nemel&r spe%i(%e %are este resp&nsa/ilă $e realiAarea
iA&late1 mai ales a %el&r %are in$u% masive $i(%ultă'i
3
 n planul )&neti%ii %&m/inat&rii
.
995
!&2&pe$ie
 n a%este tipuri $e a)aAie se remar%ă t&%mai $i(%ultatea realiAării
siner2iil&r arti%ulat&rii. De a%eea primele realiAări )&neti%e ale a%est&r
pa%ien'i sunt mar%ate
primele )&neme emise$e %ara%terul
sunt )a%il *i$ee%&n&mia
u*&r mar%ate arti%ulat&rie.
un m&$ 2l&/al st)el1
$e tensi&nare1
sunt mai pu'in $i)eren'iate *i sunt )a%ilitate %ele %are sunt pr&$use prin
2esturi arti%ulat&rii situate n p&Ai'ii eBtreme. Sunt emise mai nt0i )&neme
s%urte1 eBpl&Aive1 nes&n&re =sur$e?.
Se p&ate &/serva & &are%are similaritate ntre %riteriile $e $i(%ultate %are
$etermină &r$inea apari'iei sunetel&r n &nt&2eneAă *i &r$inea re%uperării
ver/ale a /&lnavului a)aAi%. Imitarea emisiei (e%ărui )&nem se realiAeaAă prin
eBa2erarea mi*%ăril&r /u%ale pre%um *i prin as&%ierea un&r eBpresii mimi%&4
2estuale mai mult sau mai pu'in străine sistemului lin2visti%
)un%'i&nal.
3!a nivelul realiAăril&r sila/i%e se impune & sele%'ie a %&m/inăril&r v&%ală4
%&ns&ană ast)el n%0t să se evite )ra%'i&nările n pr&nun'ia le2ată a a%est&ra.
Pentru a%easta se sele%teaAă v&%alele *i %&ns&anele1 pentru m/inarea n
sila/e1 n )un%'ie $e %ara%teristi%i %a+ p&Ai'ia arti%ulat&rie =l&%?1 s&n&ritate1
$es%-i$ere1 la/ialiAare1 reA&nan'ă. !a nivelul pr&$u%erii %uvintel&r este
impli%at *i nivelul )&neti%1 resp&nsa/il $e su/stituiri )&neti%e %are nu sunt
 nt0mplăt&are %i sunt 2uvernate $e )en&mene $e inter)eren'ă+ asimilări1
eliAiuni1 metateAe. De ai%i reAultă anumite tipuri $e er&ri1 $e eBemplu1 un
)&nem sur$ ntr4un %&nteBt $e )&neme s&n&re va ( s&n&riAat.
Este $e men'i&nat )aptul %ă prin%ipiul $e %&ntrast maBimal ntre mi*%ările
arti%ulat&rii este prin%ipiu
a*a %um a%ela*i %el %are )av&riAeaAă
)av&riAeaAă pr&$u%erea
pr&$u%erea unei
unei su%%esiuni
su%%esiuni $e
$e sila/e
sunete
.
)aAia
999
Pentru a se n&rmaliAa )un%'ia )&n&arti%ulat&rie1 a$i%ă $e a )a%e ast)el %a
/&lnavii să4*i 2ăseas%ă ov&%ea l&r este ne%esar să (e ntărite $&uă pr&%ese

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 233/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 234/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

&*%aiu1 E. =;89?. 0l/0ială. Prevenire *i tratament. u%ure*ti+ EDP.


C-&ms%Q1 N&am1 =;:? Cun&a*terea lim/ajului1 u%ure*ti1 E$itura
Ştiin'i(%ă.
De Ri/a%&urt1 D.1 Tessier C. =;5?. Etu$e l&n2itu$inale et ree$u%ati&n $e la
per%epti&n a%&ustiue au$itive $[un %as $e sur$ite %entrale. Ca-ier $e.
l[Un$ari&.
Estienne1 F. =s&us la $ire%ti&n? =;6?. Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre
Mar$a2a1 aen.
#u'u1 M. =;7<?. !&2&pe$ia. U...1 Cluj4Nap&%a.
#u'u1 M. =;9?. N&te $e %urs. U...1 Cluj4Nap&%a.
Ile/ert1 R.1 =;?. e2aiement1 /re$&uillement1 tr&u/les $e ,arti%ulati&n et
tr&u/les $e la v&iB1 n Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre Mar$a2a1 aen.
I l&$2es .R.1 Salm&n D.P. 4 Semanti% mem&r impairement in
lA-eimer$isease l [nilure &) a%%es &r $e2ra$e$ `n&Kle$2e1
Neur&psi%-&l&2ia1 ;51 n&. 961 p. 96;49;<.
IMM.UI1 li.1 ur%ău1 N. =;8?. Cum v&r/es% %&piii n&*tri. E$itura Da%ia1 Cluj4
Nap&%a.
 junlu1 l 1 ^ur%au1 N. =;?. Să nvă'ăm să v&r/im %&re%t. Cluj Nap&%a+
I  III;;; .i PrinteQ.
`maiK1 M 1 ,,ri2-t1 . =e$it?. =;:?. &K t& mana2e C&mmuni%ati&n
Pr&/lems III ,iiiui i lulilrrn. !&n$&n+ Davi$ Fult&n.
Q&i I cllimllirc.ii1 Şt.1 `&r Mer%ea1 M. =;:?. %%i$entele vas%ulare VMta'2 _
.uni i .n'ii $e Ştiin'ă1 Cluj4Nap&%a.
QialmllM1  =^U,^? 1 3n1 i=7. E$. %a$emi%ă1 u%ure*ti.
I a)tin1 ^ t =l[l ;en)anls $ e(%iennts au$iti)s. ,illeur/anne1 Paris.
Imilatl1 iVUi i q[ -nitiili&n $u lan2a2e %-eA l[ap-asiue. De &e%Q!ar%ier
1
.99:
!&2&pe$ie
!e N&rman$1 M.4T. =;?. Retar$s $e lan2a2e et $sp-asies1 n R&n$ai1
 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n? Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre Mar$a2a1
aen.
!e/lan%1 R. =s&us la $ire%ti&n? =;6?. Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre
Mar$a2a1 aen.
MaAeau1 M. =;? Dsp-asies1 tr&u/les mnesiues1 sn$r&rne )r&ntal %-eA
l[en)ant. Mass&n1 Paris.
Paillar$1 . =;6?. ![arti%ulati&n $es niveauB sens&rim&teurpn Ps%-&l&2ie
an$ %erveau1
Păunes%u1 Paris+Intr&$u%ere
C. =;7:? PUF. n l&2&pe$ie. E.D.P.1 u%ure*ti.
Pill&n1 .1 $ePartA1 M.4P. =;?. p-asies1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la
$ire%ti&n? Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre Mar$a2a1 aen.
P&n%et M.1 Ce%%al$i M. =;;?. !es )r&ntieres $e ,ap-asie. Rev. Prat.1 n&.51 p.
;9<4;98.
Rema%le1 M. =;?. nat&mie4P-si&l&2ie $e la p-&nati&n1 n R&n$ai1
 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n? Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre Mar$a2a1

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 235/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

aen.
Rema%le1 M. =;?. Tr&/les $e l[arti%ulati&n1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la
$ire%ti&n?1 Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre Mar$a2a1 aen.
R&n$ai1 ..1 Ser&n1 . =;6?. Tr&u/le $u lan2uan2e. E$. Pierre Mar$a2a1
aen.
R&n$ai1 ..1Ser&n1
R&ulin1 D. . !e
M. =;86?. =;?. Tr&u/le $u $u
$evel&ppement lan2a2e. E$.rPierre
lan2a2e. Mar$a2a1Zue/e%+
#ui$ pra%tQjue. aen.
!es E$iti&ns !a !i/erte.
Ser&n1 . =;?. p-asie $e l[en)ant et ree$u%ati&n $es ap-asiues1 n
R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n?1 Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre
Mar$a2a1 aen.
Stan1 I.T. =;6?. N&te $e %urs. U. Cluj4Nap&%a.
Stan1 I.T. =;:?. Stu$ii $e )&neti%ă *i )&n&l&2ie1 E$. P.U.C.1 Cluj4Nap&%a.
Un2ureanu1 D. =;8?. C&mpen$iu l&2&pe$i% *%&lar1 E$. Eur&stampa1
 Timi*&ara.
,an &rsel1 . =;?. Tr&u/les $e l[arti%ulati&n1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us
,anla&rsel1
$ire%ti&n? =;?.Tr&u/les
. =;?. Tr&u/le$e
$ulalan2a2e1
Vuen%e1E$.+Pierre
n R&n$ai1Mar$a2a1
..1Ser&naen
. =s&us la
$ire%ti&n? =;?. Tr&u/le $u lan2a2e. E$.+Pierre Mar$a2a1 aen
,an Riper1 C-. =;85?. Tire nature &) stutterin21 En2leK&&$ Clis+ Prenti%e
ali.
,erAa1 E. =;7? Dislalia *i terapia ei1 E.D.P.1 u%ure*ti.
,ră*ma*1 E.1 Stăni%ă1 C. =;7? Terapia tul/urăril&r $e lim/aj 4 interven'ii
l&2&pe$i%e1 E.D.P.1 u%ure*ti.
e/ster1 .1 &&$1 D. =;>?. Spee%- an$ !an2ua2e Di%ulties1 !&n$&n+
elin2t&n &use
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 236/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

99<
!&2&pe$ie

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 237/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

u s%&pul $e a se rea%tiva %&nteBtele s&%i&4a)e%tive $in via'a a%ientului1


anteri&are /&lii. Se apeleaAă ast)el la teme1 ir%umstan'e1 pe /aAa un&r
evenimente a/&r$ate %u ajut&rul &%umentel&r1 %ăr'il&r ilustrate1 revistel&r.
 Teme+
5. Men'i&na'i %0te & m&$alitate $e interven'ie re%uperat&rie a$e%vată
(e%ărei n
5. Stu$ia'i )&rme $e a)aAie.
paralel alte lu%rări %are trateaAă a)aAia =veAi /i/li&2ra(a?.
I8U"TPC4
6
METR"P"!ITN
%ur+ir[T
I
I!I"#RFIE
l/ert1 M.!.1 #&&$2lass1 .1 elm1 N.. =;8;?. T-erap &) $sp-asia in
a$ults1 in Clini%al aspe%ts &) $sp-asia1 ien 4 NeK &rQ+ Sprin2er4,erla2
n%a1 M. =;?.
%erin'e Pr&/e
spe%iale. psi-&l&2i%e
U. never/ale pentru evaluarea %&piil&r %u
Cluj Nap&%a.
n%a1 M. =5666?. EBaminarea *i evaluarea )un%'iei au$itive. Cluj4Nap&%a+ PUC.
n%a1 M. =566;?. Psi-&l&2ia $e(%ien'il&r $e auA. Cluj4Nap&%a+ PUC.
&*%aiu1 E. =;89?. 0l/0ială. Prevenire *i tratament. u%ure*ti+ EDP.
C-&ms%Q1 N&am1 =;:? Cun&a*terea lim/ajului1 u%ure*ti1 E$itura
Ştiin'i(%ă.
De Ri/a%&urt1 D.1 Tessier C. =;5?. Etu$e l&n2itu$inale et ree$u%ati&n $e la
per%epti&n a%&usti%jue au$itive $[un %as $e sur$ite %entrale. Ca-ier $e.
l[Un$ari&.
Estienne1 F. =s&us la $ire%ti&n? =;6?. Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre
Mar$a2a1
#u'u1 aen.
M. =;7<?. !&2&pe$ia. U...1 Cluj4Nap&%a.
#u'u1 M. =;9?. N&te $e %urs. U...1 Cluj4Nap&%a.
e/ert1 R.1 =;?. e2aiement1 /re$&uillement1 ir&u/les $e l[arti%ulati&n et
tr&u/les $e la v&iB1 n Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre Mar$a2a1 aen.
&$2es .R.1 Salm&n D.P. 4 Semanti% mem&r impairement in
lA-eimer$isease Failure &) a%%es &r $e2ra$e$ `n&Kle$2e1
Neur&psi%-&l&2ia1 ;51 n&. 961 p. 96;49;<.
 ur%ău1 E.1 ur%ău1 N. =;8?. Cum v&r/es% %&piii n&*tri. E$itura Da%ia1 Cluj4
Nap&%a.
 ur%ău1 E.1 ur%ău1 N. =;?. Să nvă'ăm să v&r/im %&re%t. Cluj Nap&%a+
E$itura
`ersner1 M.1PrinteQ.
ri2-t1 . =e$it.?. =;:?. &K t& mana2e C&mmuni%ati&n
Pr&/lems in &un2 C-il$ren. !&n$&n+ Davi$ Fult&n.
`&r Cal&m(res%u1 Şt.1 `&r Mer%ea1 M. =;:?. %%i$entele vas%ulare
%ere/rale. Casa Căr'ii $e Ştiin'ă1 Cluj4Nap&%a.
`rein$ler1 . =;7;?. )aAia. E$. %a$emi%ă1 u%ure*ti.
Ea)&n1 .C. =;8>?. !es en)ants $ e (%iennts au$iti)s. ,illeur/anne1 Paris.
!ariteri1 . =;:?. Restaurati&n $u lan2a2e %-eA l[ap-asiue. De

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 238/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

&e%Q!ar%ier1 ruBelles
.
.99:
!&2&pe$ie
+ N&rman$1
 ..1Ser&nM.4T. =;?.
. =s&us Retar$s $e
la $ire%ti&n? lan2a2e
Tr&u/le $u et $sp-asies1
lan2a2e. n R&n$ai1
E$.iPierre Mar$a2a1
aen.
 /lan%1 R. =s&us la $ire%ti&n? =;6?. Tr&u/le $u lan2ua2e. E$. Pierre Mar$a2a1
aen.
gaAeau1 M. =;? Dsp-asies1 tr&u/les mnesiues1 sn$r&me )r&ntal %-eA
l[en)ant. Mass&n1 Paris.
iillar$1 . =;6?. ![arti%ulati&n $es niveauB sens&rim&teur.m Ps%-&l&2ie an$
%erveau1 Paris+ PUF.
lunes%u1 C. =;7:? Intr&$u%ere n l&2&pe$ie. E.D.P.1 u%ure*ti1 ill&n. .1
$ePartA1 M.4P. =;?. p-asies1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n?
 Tr&u/le $u lan2a2e.
Ies )r&ntieres E$.iPierre
$e l[ap-asie. Rev.Mar$a2a1 aen.
Prat.1 n&.51 n%et M.1 Ce%%al$i M. =;;?.
p. ;9<4;98.
ema%le1 M. =;?. nat&mie4P-si&l&2ie $e la p-&nati&n1 n R&n$ai1
 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n? Tr&u/le $u lan2a2e. E$.iPierre Mar$a2a1
aen.
ema%le1 M. =;?. Tr&/les $e l[arti%ulati&n1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la
$ire%ti&n?1 Tr&u/le $u lan2a2e. E$.iPierre Mar$a2a1 aen. &n$al1 ..1 Ser&n1
. =;6?. Tr&u/le $u lan2uan2e. E$. Pierre Mar$a2a1 aen.
&n$al1 ..1Ser&n1 . =;?. Tr&u/le $u lan2a2e. E$.iPierre Mar$a2a1 aen.
&ulin1 D. M. =;86?. !e $evel&ppement $u lan2a2e. #ui$ pra%tiue. Zue/e%+
!es E$iti&ns !a !i/erte.
er&n1 . =;?.
R&n$ai1 p-asie
..1Ser&n $e l[en)ant
. =s&us et ree$u%ati&n
la $ire%ti&n?1 $eslan2a2e.
Tr&u/le $u ap-asiues1 n
E$.iPierre
Mar$a2a1 aen.
tan1 I.T. =;6?. N&te $e %urs. U. Cluj4Nap&%a. tan1 I.T. =;:?. Stu$ii $e
)&neti%ă *i )&n&l&2ie1 E$. P.U.C.1 Cluj4Nap&%a. n2ureanu1 D. =;8?.
C&mpen$iu l&2&pe$i% *%&lar1 E$. Eur&stampa1 Timi*&ara1 an &rsel1 . =;?.
 Tr&u/les $e l[arti%ulati&n1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n? =;?.
 Tr&u/le $u lan2a2e1 E$.iPierre Mar$a2a1 aen an &rsel1 . =;?. Tr&u/les
$e la Vuen%e1 n R&n$ai1 ..1Ser&n . =s&us la $ire%ti&n? =;?. Tr&u/le $u
lan2a2e. E$.iPierre Mar$a2a1 aen an Riper1 C-. =;85?. Tire nature &)
stutterin21 En2leK&&$ Clis+ Prenti%e ali. [erAa1 E. =;7? Dislalia *i terapia
ei1 E.D.P.1E.1
[răsma*1 u%ure*ti.
Stăni%ă1 C. =;7? Terapia tul/urăril&r $e lim/aj 4 interven'ii
l&2&pe$i%e1 E.D.P.1 u%ure*ti.
e/ster1 .1 &&$1 D. =;>?. Spee%- an$ !an2ua2e Di%ulties1 !&n$&n+
elin2t&n &use
.

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 239/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 240/241
7/25/2019 Maria Anca - Logopedie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/maria-anca-logopediedoc 241/241