Parlamentul României

este autoritatea legislativă în stat, având rolul de elaborare și

adoptare a legilor;

funcţionează în condiţiile prevăzute de Constituţie.

Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din

două camere:

• Camera Deputaţilor;
• Senat.
Fiecare cameră este organizată după un regulament propriu.
 Parlamentarii (senatorii și deputaţii):

• sunt aleși de cetăţeni pentru Numărul parlamentarilor în

un mandat de patru ani; prezent:

329 deputaţi
• numărul lor este stabilit de
Legea electorală, în raport 136 senatori
cu populaţia ţării.

Activitatea celor două camere se desfășoară în ședinţe separate,

dar și în ședinţe comune.

Parlamentul se reunește în sesiuni:

ordinare extraordinare
• se desfășoară în perioadele: • Parlamentul este
* februarie-iunie; convocat la cererea
președintelui;
*septembrie-decembrie; • sunt dezbătute probleme
urgente.
• sunt dezbătute și adoptate
legi;
Legile adoptate de Parlament pot fi:

• constituţionale – prin care este revizuită Constituţia;

• organice – care completează Constituţia în diverse domenii;
• ordinare – legi obișnuite.

După ce sunt adoptate, legile sunt trimise Președintelui

României spre a fi promulgate.

• Dacă o lege nu este promulgată, președintele poate cere

reexaminarea legii în Parlament.

• După ce este promulgată, legea este publicată în Monitorul

Oficial al României și apoi intră în vigoare.
Guvernul României este instituţia care deţine puterea executivă.
Puterea executivă este puterea de a aplica legile.

Guvernul este format din:

• prim-ministru (șeful Guvernului);
• miniștri;
• alţi membri stabiliţi prin lege.

• Conform Constituţiei României, Guvernul colaborează cu președintele României, cu care

împarte puterea executivă.

• Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a ţării.

• Guvernul este învestit după ce primește votul de încredere al Parlamentului.

• Palatul Victoria – sediul Guvernului
• Guvernul adoptă hotărâri și ordonanţe pentru punerea în
aplicare a legilor.

• Poate emite ordonanţe de urgenţă în timpul vacanţei

parlamentare.

• Guvernul poate fi demis în urma unei moţiuni de cenzură

votată de majoritatea deputaţilor și senatorilor.

Administraţia publică
Administraţia publică centrală Administraţia publică locală

Este formată din: La nivel local:

• Guvern; • consiliile locale;
• Administraţie publică de specialitate :
• primarii.
* ministere:
La nivel judeţean și în București:
-Ministerul Educaţiei,
-Ministerul Sănătăţii, • consiliile judeţene;
-Ministerul Agriculturii etc.
* armata;
• Consiliul Municipiului București.
* Consiliul Suprem de Apărare a Prefecţii sunt numiţi de Guvern, ca
Ţării. reprezentanţi ai acestuia în teritoriu.
Președintele României

▪ Președintele român este șeful statului.

▪ El este ales pentru un mandat de 5 ani.
▪ Președintele ţării veghează la respectarea Constituţiei și la buna
funcţionare a autorităţilor publice.

▪ Are funcţia de mediere între puterile statului.

Atribuţii în politica Atribuţii în politica

internă externă

Consultă Guvernul Reprezintă statul

în problemele român în relaţiile
principale ale ţării. internaţionale.

Poate institui starea Încheie tratate

de urgenţă sau internaţionale în
starea de asediu. numele României.
 ▪ Preşedintele României emite decrete.
▪ Este comandantul armatei române și Președinte al
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

▪ Beneficiază de imunitate pe toată perioada mandatului său.

▪ Conferă decoraţii și titluri de onoare.
▪ Sediul Președinţiei se află la Palatul Cotroceni.

• Autoritatea (puterea) judecătorească urmărește înfăptuirea

justiţiei în numele legii, adică veghează la respectarea legilor.

• Autoritatea judecătorească deţine puterea de a sancţiona

încălcarea legilor.
 Ce este justiţia?

Într-o societate democratică, justiţia este instituţia care are rolul

de a asigura:

• dreptatea cetăţenilor;
• egalitatea lor în faţa legii;
• menţinerea ordinii.
Înfăptuirea justiţiei înseamnă încercarea de a face dreptate prin aplicarea legii.

Simbolul justiţiei

Simbolul justiției (sau al dreptului)

este o femeie cu ochii legați, care are
într-o mână o balanță, iar în cealaltă
mână, o spadă cu două tăișuri.

Această reprezentare ne sugerează că

justiția este puternică, dar și egală
pentru toți, indiferent dacă sunt bogați
sau săraci, tineri sau bătrâni, femei sau
bărbați.

Este simbolul antic al justiției

întruchipat de zeița Themis.
Justiţia se realizează prin:

• instanţele judecătorești:
* Curţile de Apel
* Tribunalele
* Judecătoriile
• Ministerul Public (Parchetul);
• Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

Curtea Constituţională
• este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România,
independentă faţă de orice autoritate publică;

• se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea

acestora.

este autoritatea judecătorească ai căror membri sunt

Consiliul Superior al Magistraturii
magistraţi (judecători și procurori) aleși pe o perioadă de șase ani.
Judecătorii și procurorii:

• sunt independenţi și imparţiali;

• nu pot fi membri vreunui partid;
• în timpul ședinţelor de judecată, sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentară
corespunzătoare instanţei la care funcţionează;

• au îndatorirea de a promova drepturile și libertăţile fundamentale ale cetăţenilor;

Cele trei puteri (autorităţi) în stat sunt:

* puterea (autoritatea) legislativă;

* puterea (autoritatea) executivă;

* puterea ( autoritatea) judecătorească.

Separația puterilor în stat

este un principiu de organizare a statului;

înseamnă o distribuire a puterii între mai multe autorități publice;

aceste autorități (puteri) se controlează reciproc, cu scopul de a bloca

tendințele de sporire a puterii; între ele există un echilibru.

separația puterilor în stat previne abuzul de putere.

Atribuțiile celor trei puteri:

• Legile sunt adoptate de Parlament (Camera Deputaților și Senat), astfel

încât nicio persoană sau formațiune politică să nu fie favorizată;

• Legile sunt puse în aplicare de Guvern, reprezentat de autoritățile publice

centrale și locale;

• Puterea judecătorească veghează asupra respectării legilor de către Guvern

și cetățeni, prin instituțiile sale;