Sunteți pe pagina 1din 3

Laborator1 - Microsoft Office Word Prof.

Timb Edina

Lucrare de laborator(Varianta 1)

Operații de bază pentru prelucrarea unui text, procesarea textului și formatarea textului
Notă: Toate cerințele sunt obligatorii. Timp efectiv de lucru 40 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu. La însumare, după rezolvarea tuturor cerin țelor se pot
obține 90 de puncte.

Creați în directorul vostru de lucru folder – ul Laborator1. Copiați paginile 2 și 3 din acest document și salva ți cu numele
word_lab1_v1.docx.

Pe documentul word_lab1_v1.docx realizați următoarele cerințe:

1. Setați marginile documentului la 2 cm stânga, în rest 1,5 cm 5p


2. Selectați conținutul întregului document, apoi: 20 p
a. aliniați conținutul documentului atât la marginea din dreapta cât și la marginea din stânga
b. stabiliți spațierea între rânduri de 1,5
c. alegeți fontul Arial Narrow, de dimensiune 11
d. stabiliți o spațiere după fiecare paragraf de 10 pct.
3. Introduceți pe prima linie a documentului, centrat, titlul: IMAGINEA DE SINE ŞI DE ALTUL: ROLUL LOR ÎN
DINAMICA PERSONALITĂŢII, formatat astfel: 20 p

a. Font: Courier New, Stil: aldin, cursiv c. Dimensiune: 16


b. Culoare: verde d. Spațierea între caractere extinsă, 1,3 pct.

4. Formatați textul din primul paragraf, astfel încât să fie subliniate doar cuvintele, culoare de subliniere verde 5p
5. În al doilea paragraf aplicați celui de al doilea cuvânt stilul exponent, și celui de al treilea cuvânt stilul indice; 5p
6. Aranjați textului celui de-al treilea paragraf pe 2 coloane, spa țierea între coloane de 0,3 cm, linie între coloane 5p
7. Realizați o întrerupere în document așa încât al patrulea paragraf să înceapă pe pagină următoare 5p
8. Evidențiați textul primului paragraf de după imagine, aplicând culoarea verde. 5p
9. Folosind opțiunile de Găsire și Înlocuire, evidențiați la citire cuvântul Eu, utilizând metacaractere. Realiza ți o captură
de imagine cu setările realizate și salva ți – o cu numele eul.jpg 5p
10. Aplicați întregului document un fundal de tip textură, cu aspect de marmură, și o bordură de culoare verde, cu linii
doar pe laturile din dreapta și de jos a paginii. 5p
11. Formatați documentul, astfel încât să aibă un nivel de panoramare de 60%. 5p
12. În folder – ul de lucru, creați un fișier text dimensiune.txt, în care veți trece pe prima linie dimensiunea în bi ți(octe ți)
a documentului, pe linia următoare numele vostru, iar pe a treia linie clasa. 5p
Am văzut că viaţa psihică umană înţeleasă ca sistem se caracterizează prin
capacitatea de a întreţine relaţii informaţionale atât cu lumea, cât şi cu sine şi, astfel,
îşi dezvoltă în interacţiune permanentă o conştiinţă a lumii şi o conştiinţă de sine.
Aceasta din urmă se focalizează pe Eu şi pe manifestările sale.
În strânsă interdependenţă cu dezvoltarea şi funcţionarea sistemului psihic
uman şi a nucleului său stabil – personalitatea, se dezvoltă şi Eul. Eul este nucleul
integrativ, de coordonare şi autoreglare a personalităţii. […]
Eul îndeplineşte funcţii de integrare şi coordonare nu numai în planul
relaţiilor cu ambianţa, ci şi în raport cu sine. Aceste funcţii ale Eului se dezvoltă
treptat. În jurul a doi ani şi jumătate, trei ani se achiziţionează o adevărată experienţă
a afirmării Eului în înfruntarea cu cerinţele adultului şi în modelarea răspunsurilor
copilului. Astfel, el începe să reacţioneze invers decât vor părinţii şi parcă îi sfidează
dinadins: plânge să i se dea un obiect şi apoi după ce îl primeşte îl aruncă (P.
Osterrieth). Copilul vrea să acţioneze singur, să facă ceva singur sau să nu
manifeste un anumit comportament. El spune mereu „eu, eu” sau „eu singur” (H.
Wallon). „Această dorinţă de a acţiona prin sine traduce încercarea copilului de a
descoperi puterile Eului, de a cunoaşte limitele acestor puteri...” (P. Osterrieth). […]
Conştiinţa de sine şi apoi cunoaşterea de sine, desfăşurându-se pe lungi
perioade de timp, conduc la cristalizarea imaginii de sine care poate fi definită astfel:

Imaginea de sine este unificarea într-o totalitate a rezultatelor


autocunoaşterii, a relaţionării cu alţii şi a trăirii evenimentelor autobiografice
semnificative care au relevat calităţile şi defectele pe care le are fiecare cu privire la
Eul fizic sau material, Eul spiritual şi cel social.
Prin urmare din punctul de vedere a conţinutului său, imaginea de sine
cuprinde rezultatele cumulate ale percepţiilor de sine (dintre acestea cea mai
importantă este perceperea în oglindă), ale reprezentărilor asupra propriei fiinţe, ale
formulării verbale a diverselor însuşiri pozitive sau negative constatate în mod
repetat, acceptate şi asumate.
Acest conţinut este rezultatul unui proces de durată, de reţinere, selecţie,
respingere, păstrare şi confirmare, organizare şi structurare a unui mare volum de
informaţii despre sine şi despre maniera noastră de a relaţiona cu alţii. O
cercetătoare americană (Susan Harter) a consemnat confesiunea unei adolescente
cu privire la acest proces de cristalizare a imaginii de sine, adesea confuz,
contradictoriu, dezamăgitor sau din contră generator de satisfacţii. Iată ce a scris
adolescenta: „Cum sunt eu ca persoană? Complicată. Sunt sensibilă, prietenoasă,
populară şi tolerantă, deşi pot fi şi timidă, nervoasă şi nesuferită. Nesuferită! Mi-ar
plăcea să fiu prietenoasă şi tolerantă tot timpul. Acesta este felul de persoană care
aş vrea să fiu şi sunt dezamăgită când nu sunt […].”
1. Eul fizic se referă la particularităţi cum ar fi:
a) tipul somatic;
b) relaţia dintre statură şi greutate;
c) culoarea părului şi a ochilor;
d) particularităţi fizionomice, etc. […]
2. Eul spiritual se referă la:
a) valori, dorinţe, aspiraţii;
b) însuşiri caracteriale şi temperamentale;
c) aptitudini şi talente;
d) atitudini şi concepţii. […]
3. Eul social cuprinde acele calităţi care se dezvoltă în contextul relaţiilor şi
activităţilor cu alţii, cum ar fi:
a) locul ocupat în grupul clasei sau în cel al prietenilor;
b) reputaţia şi preţuirea celorlalţi;
c) asumarea şi realizarea statutului şi rolurilor etc. […]

Scala Rosenberg a stimei de sine

Afirmaţii Acord Acord Dezacord Dezacord


puternic moderat puternic moderat
În general sunt satisfăcut de 1
mine însumi.
Câteodată mă gândesc că 1
nu sunt bun de nimic.
Cred totuşi că am un număr 1
de calităţi.
Sunt capabil să fac lucrurile 1
la fel de bine ca mulţi dintre
cei din jurul meu.
Simt că nu am prea multe 1
motive să fiu mândru.
(Adaptat după Manualul de Psihologie, clasa a X-a, coordonator Mielu Zlate)