http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine
 torie
Manualpentruclasaa Xl-a

AlexandruBarnea
(coordonator)
VasileManea
EugenPalade.
FlorinPet
BogdanTeodof,escu
':'li
,,iL

iiii
WWEilffi-T
WWUJO*WETW
# ATIE|"SI CERCHTAFI!

wWwwww
yn*ntrw,
[Yllmru.tril *Xnwrt
mW,#-a

AlexandruBarnea
(coordonator)
VasileManea
EugenPalade
FlorinPetrescu
BogdanTeodorescu

Coninr
 Manualul a fqstaDrcbatpdnOdinulminislruluiEducaliei9i Cercettiinr 4446din
19.06.2006, Nalionalpenb!
in uma ovaberiicalihlivsoqanizatedocatl€Consillul
R€for€nli; Evaluarea Manualelor,
siDifuzatea giesto ln
roalizat confotnibbcu prcgrama ana-
ConLdr.Cdslian Oladu liticdaploba6pdnOrdinal minislrului
Educalioigi nr.3252din,|302.2006.
C€rcet?tdi
Facultaleadelstode,
BucureQti
Universitalea manualului:
Datedespruaulori9i contibulialorla elaboral€a
Pto.9r.I loanHalmaghi, Bof.univ. Bamss
dr.Al€xandru
Doctor ln stoie{1983)specalzalln sto e aniicaI afteologeC€rc€Elor glintiic(din1968)la
cologiul
National"Unirea", lnsiltuludeArheoose dinBucure$ialAcademi€i Romene Decan alFacultalidelstorie a llnver-
B|agov sildtiiBucrcg (19962004). Din 1999 pfm vicepreqedintea Societiliide Stiinlelstorice din
Ronrania 9 pegedlnle
a comsieiNa!onale deAlheologe. Autor
a nume@se studiiqilucrdidespe_
cupremiul,vasie
Distins
cialitale. Parvan'aAcademie Romane (1979).
Coordonator alcoeclivului
de autoia unormanuale d€islorepenlrucaseLea lx_a(CoRlNl2000)9ia X€ (CORlNl2004,
2005).Acoordonal prccesulde
elaborare
a acesiuimanualgia controlu
asrguat Sliinllic

PlDl gr. I VaslleAu'BlMan€a

PDfe;ora tLceuIeorelcdinCodea0ud.Br"9ov)Menrbru al ComsieiNationale de hto e (1994_
1998)silnspeclordespeciaitalelalS.J B€9ov (1995_1998) Pteqedinle
a lil B€9ov
alei a Socielalri
de91inlelstorice Lucrdd lasesiunid€
comunicdri$ilnlJice, glsludliinpublicali
adlcole despeciali'
laie Coaulorla manual€ deislorepenlru a lx_a(CORNI2000),aX a (CORlNl2004,
c asele 2005)
s a X a SAM {CoR NT 2004)AeaboEl temee 10 (in 12-14
colaboEre), 22,23 din acestmanuaL.

Prof.9r. I dL EugenPalade
Coordonator al Depai€menlulu de ntegrareEuopeana al Fundatie,Centrul 2000+'(din
Educalia
20021A coodoiiaiinpementarea de Refornda lnvalamantu
Prolectului din
ui Preunivercilaf
Rom6na,tinanlatde BancaMondiald si de GuvemulRomanei(19932002)A padicipal
la procesul d€ reformd a iianualelof9coare9 de^ollareculrculaddinSlovenia SeioiaBosnla-
HetegovnaAzerbaidlan. didactic
Aulorde lucrdicu c€racler de manuale
ai coautor de islore
A€labo€tcaD 10 ele1-5din acestnranual.
G.l\4oldoveanu
Redactor:
ProlesorlaScoalaNr1Paitelmon.llov,9i a $maa evreiascd LauderReul BuculeglDoctorand
Tehnorcdactare zatd:
compute allnstilutuluide Arireo
oge ,Vas lvlembru
b PArvan'alAcad€mlei aEdeAnaliza
in Cons a l\,llnisler
Corina
Roncea siAorcbarc a Malerialelor pdvindprcdarea
Didaclice in 9colile
sio e e!rciesli9i a Holocauslului
dinRonran in ma multetai eu.opene
a.A umalcLr$urI a idcut! ziiede speciallza€ A publicat
Valea Moldovan
Copeda: studiicuprlvirelamonumentearheologicedepelerloiulRomanieig evreior(Nolocauslul).
la storia
acesl
6-8 19' 21dn
A e a b o ra l l emee nrai ua.
Pof. gr I dr. Bogdan Teodorcsdr
EdihraCORINT Dociof in islore(1984)Pmtesor la Liceulteorelic
VctorBabeg'din Bucureltlnspector despecE_
l i ta l e i n l v l EN {1991-1998)sl ,di nl 99l ,mernbrual C omi sei N al i onared est od€Secr et a
Rsdadia 9iadminisbalia: 1991)alsocieldtilde $tlintektoricedjnRomania.A pubicalstud de isiorienredie
mmaneascl9l
Strl\,,lihai
Eminesounr 54A, demetod caoredariljsloie. Aulorsau coautor
la manualede stodepenlruclasele a lv_a(CoR|NT
sector1,Bucurcgti 200€), a V-a, a Vil a, a X-a(CORINT 2000)a X_a(CORINT 2004,2005), a X_aSAM(CORINT'
Tel./Fax: 9.47.97,
021.31 2004ia xfa s a Xl-a Aelabomttemele 9,10(inmlaborare) 11,15"18 girecapituErile.
02'1.319.48.20
ISB:978-973-i35-3623
Difr.Ear€a:
Calea 145,sector
Plevnoinr. 6, asup€acesieiucrafi
drept!rlie
Toate suntrczeruate EdituniCoRlNl
cod po$lal060012, Bucurcgli comDonente
oarte a GRUPULUI EDITORIAL CoRlNl
Tel.:
021.319.88.22i
021.319.88.33; a Romani€i
Des.rier€aCIPa Bibliolecii
Nalional6
0748.808.083; lstori€:manual Barneai
psntudasaa Xl€ / cootd.:Alexandru
0758.225.443: VasileAure EugerPalsde,
l\4afea, ForjnPetescu,
Fax: 021.319.88.66;021.310.15.30 Bogdan - Bucurc9i
TeodorescL. : Coint,2008
E-mail:vanzari@ediluracorint.ro sBN978,973-135,362-3
Magazin virtuall A exandru
. Earnea. (cootd.)
wwwgrupuconnLro
ll PaadeELrgen
Tiparul la:
executat
FEDPRINTS.A,
94{100){075.35)
 Degteaptd-te,
rom6ne!
Versuri:
AndreiMuresanu
Muzicar
AntonPann

De$teapt6-te,
romane,dinsomnul celdemoarte,
in carete-addncird
barbarii
detiranr!
Acumoriniciodate
croiegte-ti
altesoarte,
Lacaresese-nchine gicruziiteidugmani!
Acumoriniciodata sedemdovezi la lume
Cd-nastemanimaicurgeunsdnge de roman,
9i ce-na noastre piepturi
pAstrem
cufald-unnume
Triumfdtorin lupte,un numedeTralan!

Priviti,
merete umbre,l\4ihai,
Stefan, Corvine,
Romana natiune,
aivogtristrAnepoti,
Cubratele armate,cufoculvostru-n vine,
libertate
,,Viatd-n orimoarte!"strigdtoti.
 E
L ur$pa c#nt#r''l1pffir
ffinffi
Europa
EUROPA_ ALDIVERSIATII
SPATIU
inceputul secolului in careamintratin urmecucetivaania adusEufopa
r6zboiului maiaproape caniciodald derealizarea unuimaivechiproiect politic:
unitatea
eufopeand. Dece a devenit unastfelde proiect aplicabil in acestmoment
istoicqinu maidevreme? lJnreputat istoriccontemporan - Hagen Schulze-
afirma cede-a lungul isto ei sale nu s-a aliatniciodatd pentru ceva,ci
'Europa
doarimpotvaa ceva". lmpotriva cuilrebuia seseuneascd Europa sfarsitului
filmului laaceasid intrebafe compode doudaspecte: globa-
lulViltoro
desecolXX?Rdspunsul
deSica, lizarea gi...Europa insdgi.
Fenomenul globalizdrii punein falastatelor continentului provocaricdrora,
in modevident, pol
nule facefajd:competitia economica cualte piele econo-
(1S48) micemullmaiputemice (SIJA, Japonia) saucuunimenspotenlial dedezvol-
tare(China, India),nevoia investiliei nrasive in gtiintdgiintehnologie, protedia
mediului, lupta impolriva subdezvoltAii, a lefoismului etc.
opus6de inlregulconti- timp,Europa trebuie sAseapere9idesine,ma exactspusde
'Rezbtenla
luiHitlera constiluil decio
in acelagi
nenidrclaturii
sulsee ml$cedeuropene de dupi Al lotceeacea insemnat manifestare cuDotential deconflictin secolul)(X. Cdci
DoieaR6zboii\rondial, o altdsu|s5liind Europa ultimului secola fosto lumea permanentei confrunled intfemaimulte
Razboiul Rec€:feraceido1malidespoli tendinte dedezvoltare, avand uneori fezultale traglce asupra destinuluiconti-
ai secoluui XX,Hillerqi Slalin,nu ar fi nenlului. Astfel, subfaport poiitic, incepuiui pdlea
secolului cdaduce sine cu
fost posibilpocesulde unificare euro- victofia statului national 9i a democfaliei parlamentare. Evoluand spleforme -t
peane, carea generai penlru inhiaoa$ paroxistice, acela$i nationalism s-aaflatinsala originea celordouAma de-
in istoriaconlinentuluiinsfituliitransna- careaupurtat numele de,,razboaie mondiale".
evolulia
zastre aleomeniril
lionaledurabile. Daca analizdm
de solidaritate ln Europa Democratia pariamentald liberald, a$acumse manifesta ea la inceputul
sentimenillui
de la Bdldliade la Salamis panein pre- secolului XX,nua reusitnicisdevitePrimul RizboiMondial $inic sAgestio-
zeni,gesimo explicalie pecatdeslmple, nezecorectconsecinlele sale.S-acreatas$ellerenul favorabil manifestdrii
pe atatde apasabare: Europan! s'a alternativei fascisle, cu forma sa extremd, hitlerismul. Speculend sentimentul
aliatniciodatepenlru ceva,cidoarimpo- national gi consecintele socialeale crizelor economice, acestaa generat
kiva a ceva.UnilateaELrmpei se face marea catastrofd a anibr1939-1945. De$iincheiatd demaibinedeiumetate
simlitdmalales in defensiva comuneim- continue sd nascdpasiuni
pokivalnuipericol
de secol,ceade-adouaconflagralie mondiald $i
comun, imaginar sau
real,iardaceprimejdia dispare, dispare sd-Sireleve nebdnuite consecinle dalofitd dimensiunilor saleapocaliptice.
Sfarsitul rezboiului nua insemnat insdinstaurafea picii,ci declan$area unui
9i unitatea.' ir
(HagenShulze,Slal9i ,atlune alttipdeconflict, Razboiul Rece, intrevestul democratic I estulsovietizat.
in isloia europeane, 1994) Experimentul comunisl dinURSS, extins la niveluljum6telii esticea conti-
nentului european, a generat o nesfaryita suferinld umand. Dispariliasadupd
1989a dato noudqansidemocratiei in Europa de Est,dar procesul s-a
genemle
Compehnle
: dovedit lung,complicat Siinsotit de o fecrudescentd a nalonalismului. Acesta
c€retrebuie safrefonnale
pin procesu dep€darc-invalarc a readus betranllui continent rdzboiul: Croatia, Bosnla, Kosovo, inlervenlia
a discjplinei
ISTORIE in clasaa XLa NATO in lugoslavia. de
Depade a un fi monopol al estului, nalionalismul9ise-
1. Ulilizarea
eficienta comunicdrii9i paratismul pebazeetnice continud sesemanifeste Siinvestulconlinentului,
a limbajuluidespecialilale. cazurile idandez Sicel basc fiind intre celemai cunoscute.
2, Exe6area demersurilof $i actiuni Agadaf, pelange culturd 9ibunestare pentru o bundpartea cetdlenilor sai,
iorcvicedernocrat ce. Europa secolului )(Xa aduscusine9imultesuferinte. [.iaimult chiar,dupd ce
3. Aplcareaprinclpiilorsi metodelof dominaserd lumea vreme demaimulte veacuri dinpunctdevedere economic,
adecvate in abordarcasulselor slofice, ui de civilizalie, statele europene s-au vazul, dupd Al Doilea
militar!i al nivelu
4. Foosirearesu$elor caIe sustln
invdla@a permanenta Rdzboi Mondial, in situatia dea numaiaveauncuvant despusin competilia
gbbale. Eufopa devenise unpericol pentru eainsdsi.
 Modulul I

mereferIalragedia Europei.Acest nobilconltnenlcuprndecelemaj

"Asteziaqdorise
fiumoase 9imaicullivate regiunialelumi,bucurandu-se de unc|maltempeGi !iechiti-
brat(..).Esbfentana crcdintei
cregtine9laeUciicfesline.Estetaoriginea celormaimutte
.r rLri,a arleiii a lilosofret
aEl ;r Andcl^ilate
cil $iin timourie roderne.DacaEuropa
arfi foslunitaln impddalkea mogleniiisae comune, feicirea,prospedtaleeQigtoa sa
ar fi foslfed limile.(..) lotuqi,Furcpaa fostlocuicarea respandit aceasedede
infrico9dloare dispute nalionaliste,
iniliale
denaliunileleutoficein cregteredeputerc, pe
carcl+amvezuiln acestsecolXX9ichiarpeUmpul vi€Jii
noastre, distrugend pacea$i
tulbur6nd vlitorul
intregiiumanilli.
9i cafeeslesla€a a calea iosl rcdusdEuropa? Uneledjnlrestatelemaimiciau
@cuperat, inlr-adevaa, darpesteintinse
teritoriile, pi(jale saleo marcmasadeoameni
chinu'ti,flrmanzl, epuizali Sidezoentalise uitecu gu€ cascata la runeteoraQetor qi
locuinjelor lorSiscruteazd orizonturile
1na$leptarea unornoipedcole, a unornoiljranii Redresarea
econornieeuropenegimondia e,
saumomenle deteroare. Pinlreinvingeloi estezarvamaimultorvoci; p nlrcinvlnli;o Fncipalu obectva Contefinleideta
tdsti tAcefea disperarii. Astaestetot ceeace au europenii, grupaliin atetde mulle BetlonWoods (iuie 1944)
strrvechistate $inal;uni,astaeslelol ceeacerasagennanici a oblinutsia9tindu-se
unii qial PlanLriui
Marchal(alit din1950)
pealliiinbucdligifaspandind pdpeduiinlung$iin lat.(..) Domnitor eipotinci sJ se
inloarca
(Winslon Churchill,
Znrch,1946)

,Dinamca @medului inlemalionalestefoadeputemice, Aceasta ascunde in spatele

sduglobalizarea industriei,
ca efecta doudiipuride mi9ce. Pedeo pede,intreprinde-
rllelncerc6nd s, cucereasca noi pielegr,pe calede conseclnle, s, se aprople de
potenlialii
clienli.
Estealitudineamaitorlnircpdnderi ped€attdparle,anu,
mutiinalionale.
miteinlrep nderitrebuiesd-gitransfereo partea produ4ieipenlrua scideapretulmainii
delucau, ASasefaceceindustna eleclfonice o marepartea comDonenlelorde
feallzeaze
bar5ir AsiadeS io-Fst
4ternal;onaliza.ea
coTelurrSia irdustneimpticJ lIUi 9i9a1tce de caplati1|er
lalional.'rebue 'ilanlalcorerlulroloial. investilileinlenaliofate,
t€buieacopeile
riscurile,
lepartizatedividendeleetc,Dinamica fnanciara este.deatuncialimenlatade o
novoe crescindldecapLaluri lrans'rorlal'ere.
Ladceasla seadaJga migc3rie fnarcia-
rendscute dinexcedentele petrotiele
ateOPECsaudinexcedeniete oblnuledejalonezi
sauie gemanicare cau6plasamenle in zonele cedlc lpsedecapltallri.
ln general,
capitaluileinlemalionalercplezint,o masdgigantca aflalepemanenn
mi$care in celepahucolluriale pianelei.Pepieteledeschimb, volumul tranzacliilor
coli-
deneeslede circa900mlliarde dolari,echivalentul anuataJF€ntei.pin com-
PIB-ului
pa'al;e,reze1/ele loLale
aleoancilor cenfia'enu seridicadec6ttaci.ca70doe m,bane
dedola.' CompelenF sp€q'fi ce modulului
(M Albetl,Capitatisncantracapibtisn,1991) POPOARE $t SPATIt |STOR|CE
1,1Formularea, in scrsQioral,
a unor
opini refertoarela o lem,de istoe.
ACfIYII ATEINDEI'TNDENIA
z EaooraTea Llneargument,rl
r Citilicuatenliedocumentele$irezolvati
Ll.mdtoarele
sarcinide
lucru:
1- Anallzati descrieti
imaglneaEuropeioferitd
de documentul2. *3.2.
9i Compararea relevanle surseof
2. ldentificali
doldposibile semniflcalii
aleacestei penlru
imagini situalia
in carese slorcein abodarea unuisubiecl
gdsea Europa lasf6qitul
ceuideAlDoilea Rdzbot t4ondial.
Comparati-vd optiun! Continulurile
$ competenlele specilice
lec! celealecolegulLtide
bancd. prin(") sunlobligaioiinumai.
marcale
3. denlficali
cauzele careaucondus laaceastd situalle. la speciallzale care au prevdzuie
Sepuleapreveniacesl coniiict?
Argumentati-vepunctulde
vedere. ]n planulcadru 2-3 ore de /sto,epe
4. Carea fostsolulia
pentruiegheadincrizageneraiaderezboi?ke aceaste solulie saplamena.
efecleqiaslpraEuropetsfargitului
secolulllalXxlea?Argumentatirespunsul dal.
 Modr.rhilI
PREMISE
ALEINTEGRARII. PA$I
PRIMII
Constituirea unitdtiieuropene nus'abazat numai peargumente negative 9i
penevoide aparare. De-alungul indelungatei saleistorii, auexistal numeroase
incefcddea punelumea europeana subsemnul unorvalori comune Sialunei
conducericomune. Pdmele tentative temporarreu$ite apa(inAntichitilii greco-
romane, civilizaliadincare9iastazi maitotieuropeniiisi revendice identjtatea.
la urmat incercarea decreare a Europei creqline, stindard subcaregener4ii
intregide cavaleri 9i oameni politici au luptat impotriva ,necredincioqilor".
Animati devalodmaicurand seculare, suveranii Franteiincearcd in douiran'
durisdse impund in fruntea unei Europe unite (Ludovic al XIV-lea 9iNapoleon
Bonapade). Proiectele politice aufostdublate deceleculturale, Europa incer-
candin maimulleranduri sdseautodefineascA fiepep ncipiile umanismului
9irationalismului,fiepecelealelibefidtiigi democraliei.
Eurcpaincepeasd-qiconslruiascS viitoru Cemairdmdsese din loate acestea la sfarsitulc€luideAl Doilea Rezboi
(afbdin1947) Mondial? Ruine, milioane devictime umane, dispefare, guverne vremelnic€, un
continent ingenunchiat, lipsitde oriceposibilitate de reacliein falamarilor
invingdtori(SI.JA 9i URSS), a modelelor $i a practicilor politice aleacestora.
au
Politicienii inleles atuncicd singura iansd de salvare era ...unitatea.
DafcumEuropa eraimp64itd in dou6,primele demersuri auvizatzona
vesticda continentului $i au fost suslinute de oameni poli{ci vizionari precum
Jeanl\,4onnet giRobert Schuman (Franla), KonradAdenauer (Gernania), Paul
HenriSpaak (Belgia) $iAlcide de Gaspe (llalia).Acesteinilialive auaperul
imediat dupdrdzboi, cand,in cdutarea valorilor pierdule, la Strasbouru s-au
pusbazele Consiliului Eufopei (1949), organizalie ce-9ipropunea sa apere
democratia, statuldedrept$idrepturile omului, a9acumfusesera eb delinite
de Ofganizatia Naliunilor Unitecu numaiunan maidevreme. Principala sa
Rob€{tSduman(188F1963) realizarea fost adoplarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, conside-
ral primul document polilicdinistofiecaresubordona ratiunea de statdrep-
odginddinprcvincia Lofena, dena-
gemandpanain 19'18, a turilor
individului.
$onalitate audeterminat
devenilminislrulde extemeal Flanlei Dificultdlileeconomice Franla, Germania Federale, Olanda,
ink'o perioadi vitaE penlru viitorul Belgia,ltaliagi Luxembufg sd treacd la aplicarea Planului Schuman de creare
Franlei9ial Eurcpei (19481952). Pfin a Comuniieli Europene a Carbunelur ii Olelului (1951). lncununata de succes,
proiectelesalepolilice,
a devenitatalun a fostprimul
initiativa passprecrearea viitoarei unitdlieconomice europene,
simbol al reconcilieniftanco{emane, dar9iun prim expementlegatdecrearea institutiilor
suprastatale. Cdci,din
cai$ snuldinlre perinliiEuropeiunite. acelmoment, politica
economicdin domeniile amintiie iegea desubautoritatea
naliuFilorsemnatare 9iintrasubaceea a uneiinalteAutotdliSupranalionale.
a fostfdcutprinadoplarea Tratatuluide laRoma
E a salvaEurcpa
Pasuldecisivin
(1957).
dincrunla comund
Cele gase
acestsens
stateeuropene semnatare decideau sd constituie o piatd
'Peniru peniru produsele loragricole qiindustriale. Deasemenea, conveneau
mizerie
Sideladezaskulfinal, neirebuie
un geside increde@ ln familiaeurc- asupra unei uniuni vamale in interiorul cdreia bunurile, serviciile, capitalurileii
peane. (...)Careesleremediul absolup pe|soanele puteau sd circule liber,punand astfelbazele Comunitelii Econo-
Acestaconsldin recrcarca famillei miceEuropene. Totodatd, continua procesul de integrare politicd: din1965,
eurcpene saua celsepoale demultdin deciziile Consiliului de[,linistangajeazd statele pecarelereprezintd, apoiiau
aceasla 9i in dezvoltarea uneislructun nagtere Parlamentul European ii Cudea de Justitie.
caresa-ipermiHsd traiascein pace, IncepulurileEuropeiunite nuaufostscutite deezit6ri, concretizalein neim-
siguranl,$ libertate.Trebuie sd crcim plicarea l\rariiBritaniisauin fefuzul Franlei dea accepta integrarea militarea
unfeldeSlaleUnite aleEurcpoi.' prin inte-
(Winslon Chuolrill,Z0rich,1946) Europei crearea unei comunitdli europ€ne de ape|are. Drumul spre
gra.eafealdefaincdlung.

6 Popoars
9isAitiiistolEo
 ,ln loculmdsuni politciilibelale
atiadusin Jume o asdelde potilicd
elnog.afice
$i
aireologicd.Aceastavd va devenifatald.(..) Ceveli spunecandintr-ozi vorvenistavli
9ivorreclama Prusia, Pome|ania, Silezia,
BedinLtl,
cacinumole lorsunlslave,cend6i
vorsavaqipemalulOderulJic€ seGrsilivoiacum peraut[]tosstei. c5nd.cuaj,IorJl
he'iii,vorindica
saielocuile odinioaradefiburistave? (..)cemanias.aurcatpeuncal
ob?znicaisemel. careo vapudeunoenL-9idoreste.
(Scr'soare
t 'njseir 1870de EmeslRenan ului prieter,
dupaanexa€a AsacietS,
a Lolenei la lmpeiulcermanpeconsiderente istorice
9inalionate;
texfcitafdupeHagenSchulzeStatQinaliunein istoia euopeane)

,GmnileJe polnice au bst ezLttarululei evoluiii istoice$i etn,ce impresonalle.

Jl
aspiraliei
desecolespreunitalenationaE Sicu siguranl6n! i-affi trecutnimenulpdn
mintes! le dizoive.inainle,ele eraumodilicate pdncuce.irisangeroase saucdsebdi
alanjalo.Azi estesulicientse le anulezi.Cranilelenoasheeurcpenear bebuisd in-
qradeascl dinceil cemaipdlin schimbu oeidei.expenenlj ti bunuri. Deasupranalb-
nalismelorlnvectitevatrebuipe viitorsasteasentimentu sotida4tdliinaliLnito.
I\renlul
lalionai6nul.iia foslinler'eiereaJneifiadili,iia uneistrJclLri Intemo solide;ncadrul
slaiulLri.
PeaceastA tundalievechevatrebuiridicatd o noueconstruclie. Suptastafulva
fi agezatpe fundamenluJ nalional.Asffet,trecutulgloriosnu va fi negat,dar onergiile Comufitalea
Europeana
nalionalevor€nagleprinfolosirea lorcomund in slujbaentileljisupraslata,e.' a c,rbune
u SiOlelullilalig)
{RobertSchrman despre rlporlud.nlre,nlegrarea europeare $iislonanalronale,
ln HagenSchulze,Sialtl raliure ln istoia euopeana

;a
!tl
,,Speranlele
SiaglepEfile legaiede erlindere, odinioad deosebil de ma , s-auerc-
dalin ultmii 5 an c€reau lreculde raprabu$irea comunisnuluii4 EuropsLa - Mai
2004, in spatele
l4adeicreate descudaatmosfera.entuzjastd seascundeau. deambele
pa(i.lnspeoalgiji.;nvechile slalenembreersta tementegate de migrarca tocuritor
deTuncl afruxul neconuoral de'odi demuncainlensificarea problemelor ln zonelede
frontiera,drccum frnanciard$i institulionatda Uniuniiprin extinderca
la 25de membi.^sisuprasolicilarea
In randu'noilor membri domind o dezamagirc calenupoateli trecul,
cuvederea: 15anidelranzilie,dedeschidereeconomicd gidealiniere taslandardeleIJE
nuauconlribuit apmape cunimlcla inbunatelirea mndiliibrsociale pentrumaio,itatea
populaliei.Tranzilia
a fostlnsolitade mai costurieconomice $isociale,iarbogaiaIJEn!
s-aadtatprcageneroase faldde noiiei memb,i. Dela ade|alea ca atarcse agteaptd
oulilpetermen scurt,sperallele fiindildreptatespregenenlhunAoate.carca.lte-
br sdtdiasc.S maibine.Totasa.$ ldanda a fo$ membr,UEaproape 20deani,rra,nte
dea aveapartede un lake-ofspeclaculos."
(MicnaelEhrke,ivouaEurope:econor:/a,polica $i societatea
in ca\ talisn uI postcanuntst,2005\ l0lebruarle
1953-
pnmullfen
comuntl&cuc,rbune
ACTIVIIAfE NDTPENDENTA lrecegranila
dintfe
Ffanla
! Luxembu€

Studiali
cuatenlie
documenlele
9irczolvali
urmetoafele
sarcini
delucru:
1. Explicali
semnilicalia
afinnaliei
luiEmest
Renan, pohivit
din1870, crreia,Gemania
s-aurcatpeuncalobraznic carc
aisemet,
o vaPurlaunden!-$idore9te.'
2, ldentificali
evenimenlul
istoric
lacaresereferidocumentuJ2.
3. Aumaiexi6tal episoade
dinistoria
secolului
alXxleain careGermania a avulo atitudineasemenetoare?
Exemplificaji.
4. organizali petemaraportulli
o dezbatere deforledinlre
instituliile
comunitaregiguvemele nationale.
5. Formulali
unpunct devederc referitor
lacolaborarea
dintre
slaleleeuropenein cadrulviitoarei
lJniunii
Eurooene.
6. Consiruirea
Europeiunile
vaaveadrcptconsecinle dispaijianaliunilor
europene?Arglmentali rdspunsul
vostru.
7
 Dupdcfearea
INTEGRAREA
EUROPEANA
pieteicomune europene, procesul de ntegrare europeane t-
s-aamplificat
prin
pedouddifeclii:
verticald, adancirea
peorizontald,
pfocesului integrdrii.
prininteg|afea denoistate, Sipe I
Dtapelul european

Repqc qorolo5icc ale irtsgriril

1949- Crearea Consiliului Europei.
Extinderea
piala comund
Federald,
Danemarca.
(1986),
Europei
europeand

iarin ultimul
unites-arealizat

ltalia,Luxemburg
- dincarefdceau

deceniu
9i Olanda
in anii'80s-aual6tufat
alsecolului
-
in maimultevaluri-

Grecia
au
parte
aderat
('1981),
alXx-lea
Belgia,
Marea
Astfel,
Franla,
in 1972,
Germania
Britanie,
apoiSpania
Auskia, Finlanda
lflanda
la

9i
SiPortugalia
SiSuedia
I
1951- Consiituirea Comunitejii Europene (1995). ultimulvaldeaderafe (2003) a lostqicelmaispectaculos, pedeo
a Cerbunelui 9la olelului. parte datofiti numerului mare al statelof acceptate (zece), iafpe de alta parte
1957- Tlalalul dela Rorna. datodld prezentei in acestgfup- aldturi delvlalta giCipru - a primelor state
1962- Lansarea polillciagicolecomune.
1986- fratatulde ]a Luxemburg. fostemembre ale,,blocului comunist" - Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
1992 Tratatulde la l',4aashichl. Ungaria, Estonia, Letonia 9i Lituania. Urmdtorul pas este pfeconizat pentru
1995- Inmin vigoare convenlia Schengen. 2007, candRomania ii Bulgaa urmeaze sdsealafufe,,celor 25".
1999- Seadopld hobrarea pivindmone- Spectaculoasa extindere teritorialdnuarfi pututaveaconsecinle pozitive
daunicdeuropeand.
asupra viitoruluieuropean in absenla continud i procesului deintegmre eco-
nornicigi politicd. Consolidarea pieteicomune prinsemnarea ActuluilJnic
European a iostcontinuatd prinTratatul delaMaastricht, cafefacetrecerea de
T|rhtuldelaMaashicht
la Con un tatea Edropeand la Uniunea Europeana. inlre celedouA etape exista
,,Pnpfezentul tratat, lnaltelepa4icon-
factanieconstituie intreele o Uniune o difefent6 caitativd,in 1992luandu-se decizii majore, cafeneamintesc cu
Europeane. (...) adevdrat de'Stateb Unite ae Europei'. Ceamaivizibild dintfeiniliativele
adop-
Prezentul hatatmaoheaza o noud talea fostaceea deinloculre a monedelor nalionale cuo monedd unicd, Euro,
etapd in pocesulde c@are a uneiuniuni rcalizald in 2002.Refotma monetare
(...)intrepopoarcle a facilitat liberacirculatie a capitalu-
Europei, incaredeci-
ziileluate sudcalrnaiapoape deceld- rilorcorstituindu-se inlf-un oas decisiv sore armonizafea economiilof stalelot
leni.(..JMlsiunea acestei uniuniesie de membre. in acelasitimp.monedaunicda devenitun simbolal Uniunii
ao0aniza relaliile
dinke slatelemembre Europene, dar9i unrdspuns al acesteia la tendinta deglobalizafe a pielelor
qiinirepopoarcle acesto€ peprincipille
financiare. Revolulionard estegi introducerea ceidleniei europene, devenitd
co€nteiSisolida l lii.
uniunea iglpropune drept
in
obiecllve: opeGlionaleurmaacorduluide la Schergel din1995. in virtuteaacestuia,
. prumovalea unutprcgres economtc posesoii pagaportului eurcpean pottrece libefpesle ffontierelestatelormembre.
$isocial echilibratSl durabll,mai alesprin Acesta nua fostinsd singurul rdspuns alEuropei la provocdrlleglobalizdtii.
$earcaunuispaliuferefronliereinte- Astfel, Consiliul European de la Lisabona, din2002,a lansalo strategie de
doare, pinconsoiidarea cleziuniie@nG
uneiuni- dezvoltare pe'10anial cdfeip ncipal obiectiv eratransfomarea Europei din
miceSisociale Qip n stabilirca
unieconomice 9imonetare, carepresu- punct de vedere economicin cea maidinamica ii maicompetiuv6 economie a
pune o moned, unica (...); Iumii.CunoscutA subnumele de,,Procesul Lisabona", strategiareprezinld unul
. aiimarca identtalii salepescena dintrecelema indrdznele proiecte de dezvoltare din lumea contemporand,
lnlemalionald, maalesp n crea€a unei
poliliciexterne implicand o cregtefe economicd durablld, locuride muncd 9i cregterea coeziu-
9idesecuritale comune,
nclusiv prindelinirea uneipollicide niisociale.
apeaare comune carepoate conduce,la Dezvoltarea UniuniiEurooene nu a fostinsdo cursdfdrdobstacole.
momenlul potrivit,lao ap66€comuna; Extinderea a creatcontfoverce legate dereprezentarea noilorstate membre in
. consolidarea prote4iei drepturilor9i
nle@selor locuitorilor stale or membrc
politice
instiiutiile europene, de cotele de produclie in diferite
sectoare de acti-
pininsiil!irea uneicelalenii a lJniunii.' vitate,iarpopulalia leribrdezvoltate ainceput sesebamadeexodulmuncito-
(Semnal la7 februarie 1992 lorproveniti dinnoilestatemembre, ceeacearputea deiermina o cre$tere a
$iinlratin vigoare la 1 noiembrie'1993) gomajului tocmaiin ld lecucelemaimaricontribulii labugetul comunilar.
 Extinderea
Uniunii
Europene ModululI

L:]
,Moneda nuselmpade inlrcnaliunile
suvelane ii nu existaniciun exemplu,
contemporan sau istoric,de rnonedd
gllatdin comun demaimulteslale.
Esleexaclcalcllulpecare-l facpani-
zaniimonedei comune Eum,carevorsa
impundunificarea politicddispensan-
du"se deacordul explciialconceldlenilor
(tehnio al creeriinoii
or, pin artificiul

Darconslauclia unuislaldedimensi
uni conlinentale vineimpolfivaluluror
exigenlelof 9i iuluroriendinlelofdin
economia conlemporand, demaibinede
!n sferlde secolloatema le organizalii
publice!i privalecduEndeticienla in
dimensiunilemici
lJn supeBiatcontinenlal va fi rnai
pulineficace$ivaconduce spreimpozlte
supimenlare,caresevoradauga impozi-
telornalionale
existente.Sup mandcon-
curenlainte slalelenationale,
nusevor
marpmducereforme e vechilor
slructui
ca€ franeazd dezvoltaea pecontinenl.'
{Jean-JacquesRosa,
Eroarcaeuropean4, C'assel,1998)

Slatemembre Cfree depehadArcprcznla

state
el
!- aleUE 1.LUXEMBURC5.VATICAN I BOSNTA
2. VONACO
9i|-]ERJEGOV
O I\DOFRA
NA
O SFABA r VU\ -\LCC-
lno urLlonrq!
' :':."' ' ..LL( -FNsrFt\ 7 vo.Do/a vrcFDo\rd Prmiipa9lsprcrealizarea Europei
' 1. SA\ VdC NO 8 LROATa !niteaufostdeterminalide necesi,
lateaie$iridin namsmul generat
ACTIMTATE
INOEPSNDENIA deceldeAlDoilea Rezboi lvlondial,
celqidenevoja dea oieriundspuns
Studa! cuatenliedocumentele $irezolvati
urmdtoare e sarcini
delucru: provocar
pecaregilepropun
adecvat lorglobalizerii
1. Enurneraliobieclivele staleieeuropene semnatare a e Tratatu-
luidelaMaaslrcht. Procesul unilicdrs-a desfdsural
2. Pe bazaclno$tinlelor anteroare, decidetidaceioateacesleobieclive au fost atatin planeconomic cat$ in do-
alnsesaunu Exemoliiicali. meniul asigurdfii
dreptuflorornului.
3. Caredirl€ acesle obieclve aleUniuniiEuropene credeli cAesb ma mporlant Inleg€rcaeuropeand s-a prcdus
pentruasigurareaviilorului
acestela? Argumentati,va raspunsul. nu numaipe orzontale, prinade-
4. Expdma!-vd punciulde vedere refertor
la beneliciileintroduceri
monedei unice, rareade notstalein cadrulmai
utilizAnd
argumenlele oferite
dedocumenlele 1 $r2 multorvald deextindere, ci 9i pe
ntree!rcpeniexsteo unanimilate depererireferitoare ia etectelebenefice ale verlcal,p n lransferul uneipedi
unifcdi europene?Argumentali rdspunsul. a declziei
spreoqanismele supm-
6. identiiicali
celemairecente elapealeextinderUE.Decideti asupra elernentelor nalionale
comune Qiasupfadeoseblordlnhenoilestatemembrc S candidale. Dupd1989,aderand la valorile
7. lncercalisaexplicat
deceextinderea UEs-aprodus in aceastd ordinea include i democmlie 9i la principiile
econo-
undn0tmembt. rnleidepiajd,Romania a redevenit
8. Alcdllrli
uneseuargumentativ in careseveprezentali puncluldevederc legatde parteactivda noiiEurope.
pelspectivele
Rom6nieica potenlal rnembru al UnilniiEuropene d n 2007.

EuopaSilumoa
ln socolul
XX 9
 *Eunop^gl
spatriie
extrneLiropens
deeivilieatts
COTOI,IZRNII:
APOGEUL RECIPROCE
INFLUENTE
RelaliiledinireEuropa $istatele celodalte continenle austat,de-alungul
epocii moderne. subsemnul dominaliel europene. Aceasla a imbrdcat variate
forme, delastepanhea polifta h controlul economic ai influenla culturala
Convinse desupeoritatea civilizatieieuropene 9idemisiunea lorciviliza-
toare,dar9iintefesate demateriile prime9ideintinsele pielededesfacere a
produselor oferite delumea exlmeuropeand, statele europene autransformat
intinse suprafele aleglobului in colonii. Randperand,Portugalia 9i Spania'
apoiOlanda, MareaBritanie 9i Franlaau concurat penku includerea unor
catmaiintinse teritoriiin propriileimpeicoloniale. Spresfa$itulsecolului al
XIX]ea, acestora liseadaugd Germania 9i ltalia. Apogeul acestui proces a fost
atinsla inceputul secolului al Xxlea,candceamaimarepafiea lumiiera
impdfitA intremarile puteri; aproape intregul continent african, India'Asiade
ColonzaeaAiricil
idiicia unupictor
in viziunea francez, Sud-Est sau Australia deveniserd pd4i componente ale impefiilor coloniale
Geoqes Rochegrcsse (1900) europene. NiciRusianua foststriinedeacesl proces, expansiunea sacitre
estsi nordtransformand-o intr-unuldinlrecelemaiintinse imperii alelumii
Sfargitul
secolului al XIX]ea a marcat deschiderea spre Euppa !i a celor
,Dondsi reglementeze intr-unsPi- maiconservatoare dintrespatiile de cultulaextraeuropene, China$i precum
ritdebunA inlolegere mulualA condiliile Japonia. Daciin cazulJaponiei deschiderea a insemnai in primul 6ndtrans-
celenaifavo€bile dezvo edi come4ului fer de tehnologie transformarea acesteia intr-una dintre marile pute ale
aleAlricii
9i
indifeteregiuni
9icivilizaliei Sl lumii,cucerirea pieleichineze a declangat o acerbe competitie intre eufopeni
sdasigure futurorpopoarclor avaniajele neobser-
navigalieilibe€ peceledoue princi' ginord-americani.
fruvii Niciinlinsele spaliialeAmericii deSudnuautrecut
vate. Eliberate in prima parte a secolului al XIX]ea de sub dominalia poliiice
palealeAfricii i do ndpedeaeparte
(...)
sd previne neinteLegerile ii conteslaliile.poftughezd 9ispaniole, sbtele sud-ame care vor ceda in scurt timp tenlaliea
pecarele-arputeadicain viilolnorie capitalurilor europene.
fueriin posesiune pecoasia Africii9ipre_ Competitia dinttemarile putedeconomice gipolilice alelumiifusese, pand
ocupaliin acelaiitimp de mijloacele dea secolului XX,maicufand indkectd, dat,deatunciincoace, intele-
a
lainceputul
crc$obunestarea moraE !i materlald interesele britanice se loveau
populaliilor statele participanleseleacestora inlrdin coliziune direda. ln Africa,
indigene,
au cizrt de acodasupaa maimultor direcl de cele fianceze, germane $i italiene, in China 9i in Ameicade Sud
chestiuni,dintrecaemenlionami europenii seconi'untau direct atatintre ei, cfl 9i cu SUA sau Japonia' iarpe
Art.34.PuteEa caredeacum inainte coastele deestalePacificului, Rusiaimperiald intrase in contaci nemijlocit cu
valualn slapenire untefitorru pe coasle- inlereseleiaDoneze.
lecontinentulliafrican (..)vainsoliactul pecareeuropenii aupus-oasupra dezvoltarii lumiiin ansamblul
Amprenta
€spectivcu o noiificare adresa6celoF popoarelor inclusein imperiile coloniale esleunsubiect
alepezenluluiacl, sdu$imaiales
asupra
lalleputedsemnatare po-
(..Jrccu' departe dea ii fostcbffcat.Sigurestefaptul c6auexistat atatconsecinle
Ad.35.Pulerile semnatare
noscobligatiadeaasigura exislenla unei zilive, cetsinegative 9icdinfluenlele aufostbilaterale. intinsele pietededesfa-
autoleli suflciente qi
penlrua iacesa fie cere,cat bogatele resurse nalufale exploatate in favoarea metropolelor au
respectated€ptuledobandile 9iliberla- contibuit substantial la dezvoltarea madlor puteri eulopene, auoferit locuito'
teacome4ului.' rilorbdfianului continent $ansa cunoaiterii strdvechilor civilizalii orientale De
lActulgenenlal Confehtei cealalte parte,in activitatea economicd a fost atrasd 9i o parte a populaliei
dela Betlincupiire lasqqeniea drumuri cdi ferate, numero$i tine
asu?ra Afticil,1885) locale,s-au crnstruit 9i s-au modernizat 9i
aufosttrimigi sastudieze in marile univetsiteti occidentale

10
 Inacelagi timp,contactuladeseodbrutalcucivilizalia
europeani a afeclat
dezvoltareafireascia culturilor
kaditionale
inAsia,inAlricasauinAmericade
Sud.Continentul afiicana resimtit practica
duferos comertului prac-
cusclavi,
ticatdpandtaziu,in secolulalXlxlea.Dinaceastd perspectivd.
colonialismul
areo mareresponsabilitate pentruprocesulde subdezvoltare,
agacums-a
manifestat
in secolul al Xxlea,darpecEre,desigur, nuil puteaprevedea
la
aceadatd. Planlalle
deceailnCamerun

f;t
til ..
ceinFozi (..)celedoue
njcio lndoiaE
,,Fdrd complementarc,
linuturi Sahaaa9i
Sudanul,
vo.constilui
coamaiminunatd colonie
tanceza.
Nicio altafdraa excepla
'ndochina.nusevapulea compara cuaceasla, Penku a consetuaSuddnJl ti Sahar;$i
a lepuleaexploalain acelagitimp,estoabsolut necesate construirea
fa|, niciointaaiere
a unorceiferate lEnssshariene, Observalt cl vooimraplural: spunerni$eca ferate
l€nssahariene Sinua uneicdiferate transsahadene
Aslainseamne sefnalizim foarterepede T.anssahadanul.nigerian,deja€alizat pe
o dislanlade700dekmdela.oran Siundenu.ne|aman maimultde1700dekmde
construit,
apoihanssaharianul dinCiad, ca€,spremarea noastd fugine gisprcmafea O mlsiunecalolicd
in lvlalaysia
(1927)
no€sk6 paguba, nde €alizatdecel peo distanld de330kmdelaPnirippevtte.
Dinmomentulln ca€unuldintre acesre dou6t€nssahdrie4e vaiidalir exproatare.
nevomedifca asupra $iaprotLdlor
faclilalibr miciofer{e deaceastatrirep ndee.t.., ,Actualmentg,a cinceaparledinlume
nevomaploc€ cualentie asupra constnrii celuide-aldoilea.' neesletribuhdin modvoluntarCem-
(P Lercy-Seaulieu, .Sahara,SudaNli caileferaletnnssahanene, 19M) piileAmericii
deNord, Rusia, iatZldm-
pufilenoaslredegrau;Chicago, Odesa
ACTIVI'AT! IND'PENDEN'A sunthambarele noastre; Canada gilerib
baltice sunlpddudle noashe. Iumde
Studiali
cuatenlie documenlele noastre deoisuntinAuslralia, cirezilg
de
9irezolvaliurmabarele sarcinidelucru:
vilein
1 . Stabilili
laportuldefortedintemarile puteri colonialealelumiilnsecolulXX. America;
Peru ne expediazd a€in-
giAustraiia
2. Rsalizali unproiecl p n caresAdemonstrati motivele carcaucondus la acesl lul,Califomia aurullor Chjna
laportdefo4e.Luc|alilmpreund pahu cultve c€aipentrunoi, iar lndiileOden-
cuallitreisau colegi.
hle orienteazecdte noireuridecafea,
Analizalimodullncarepriveau britanjcii
sensul noliuniidecolonialism. Explicati zaher$mirodenii.
deosobidle Franla SiSpania ront
faledesensulcomun alcuvenfului. podgoriilenoastre,
spaliulmediteranean
4. Evaluati avanlajele oblinuledemelropole dinexploatarea coloniilor eslelivada noastra;bumbacul ni-ladu-
Expimaliun punct devedere refetorlaraportuldintre avanlajelegidezavantajelecemdin Statele
Urile,c€9idin multealte
coloniilor
in raportcumehopola. pe(ialelumii."
Comparali situaliamadlor puteri
coloniale alelnceputului desecolXXcusiiualia (4.Siegfried,
loracfuald.
ldentificali
asemenerile sideosebirile. Ain britanice
in secalul XX,1975J
 Modulul I
DECOLONIZAREA
Inprimele decenil alesecolului alXx-lea, pozillampedilor coloniale pirea
unaconsolidald. Proieciele economice $ide infrastructufe aplicate de metro-
poleincepuserA sd dearezultate pozilive, iaf pincipalele puteicoloniale
europene, l/lafeaBritanie $i Franla, aveause iasdinvingdtoare dinambele
rdzboaie mondiale $idatofitd aportului economic $iurnan al coloniilof. Foade
curand dupdceldeAl Doilea Rezboi l\,4ondiala inceput insdunproces inverc,
anume celaldecolonizAfii. Cumsepoate explica acest aparent paradox?
Pimeleexplicalii tfebulecAutate in chiarpolitica economicd 9isoclala pro-
movatd demetropole in colonii.Electele acesteia suntdintre celemaicontro-
vercate, influentand demulteoriinsensnegativ nivelulFiitmuldedezvoltare
economicA a coloniilor. Cdci,intfoducerea economiei detipindustala duspe
deo partela modernizarea economiei coloniilof, iarpedealtdpartela dimi-
nuarea sauchiar disparilia unor intregi sectoare economice traditionale, mai
alesa celorlegate deagriculture. Deasemenea, pfodusele deserierealizate
in sistem defabricd, mainumeroase gi maiieftine, audistrus micapfoductia
detipartizanal care asigura tfaiula numefoase farnilii.
Astfel, pe ter,nen scurt,
deelibelare ialionaaa Indiei, in mljocu coloniile s-audovedit a nu fi fosl pregeiite sd suporte goculprodusde
susln6lof sdi(pdularcprczenEnd tehnologiile gidemodul deorganizafe a producliei impus deeuropeni, carea
unmarS depDtestdn1930) generat mari probleme sociale in intreaga lumecoloniala. Acestea au fost

n amplificate
,,Dela mtloculanilof'50,decoloniza- mortalitdtii
decregterea
umarea introducerii
infanUle.
demografica
sistemelor
Nedublatd
europene
accentuatd

de politici
inceputd
deasigurafe
adecvate
incddinanii'30ca
a sdndtelii
de ocupare
9idiminuafi
a fo(ei de
i
reas'a aflatin aentrul activilalibr ONU.
Dupececalea spreindependenld a colG
muncd, creqlerea demograficd a condus laaccentuarea $omajului ii ladegra-
niilorfusesernarcata la incepuide lupte darea ca1it6lii vielii.
sengemase (deeliberare), aceslproces in totiacegti ania avuloc$iunspectaculos proces dedezvollare a unei
a puiut li deviat nu in ultimulrand intelectualitdti nationale. Fomatd in ma leunivercildtieuropene, aceaste elitd
mullimlaNaliunilor tjnite- pe o pisl6 s-avdzutexclusa delaputerea politica giadminislrativd. DeaicigipanA ladez-
ordonaE 9i pa9nica. Prccesulde decolo- voltarea uneirniscdri nationale deeliberafe nua fostdecatunpas.Aceasla a
nlzarea avul eleclesubsiantialeqi la
nivelulNatiunllor ljnile: sialelerecent
fostimpulsionatd deprezenla unorperconallteli politicedep m rang(Gandhi
deveniteindependente au aderal a 9i Nehru in India, Leopold Senghor in Affica neagrd, Bufghiba in Tunisia, Ho
Organizalle, astfelincatnumdrumem- gi lvlin in Vietnam), care au devenit simboluri ale aspiratiilor spfe libertate
briloracesteia s-a imbogilitdoarinlrc alepropriilof popoare, unele,cain cazulVietnamului, fiinddirectsprijinite de
noi
19559i1962cu50 srare. In 1965, 118 puterile comuniste alevremil, conduse deURSS 9i de China comunista.
slatefrceaudeja pade din Nalunile Procesul de decolonizare a debutat imediat duodincheierea celuideAl
llnile,i dislribujia geograllce a mem-
DoleaRdzboi lvondial, candVetnamul$i-a proclamat unilateralindependenla
brilors-aschlmbal 9i ea in modfunda- (1945).
mental.Dacain 1945feceaupanedin llodalitdlile p n care fostele colonii au trecut Jaunnoustatutpolitic,
ONUaprcape numaistatenord-9i sud' acela de state independente, a fost vafiat. Bazandu-se pe expeienla do-
qi
amecane sialeeuropene, in decuFul banditd anterior, negocierea a fost preferatd in cazulcoloniilof bdtanice: in
valululde decolonizare s-auadeugat mai 1947,lndiei9i altorcoloniibritanice li se recunoagle independenta. l\rarea
alesstateasialice Siafricane, ulteor !i Britanie a valoficataslfelexperienla anulul1931,cendstatelor membre ale
statedln spaliuloceanicai caraibean.
lor care
Connonwellh-ult'i I se acordase o largbautonomie.
Astfe ONUs-adezvollat dintr-un
fuseseabetultinilialmaialesdiniostii in pollda efodului generaluluide Gaulle dea inlroduce refomedupA1944,
alialidinceldeAlDoilea Rezboi l',4ondial, destrd[.area imperiului colonialirancez s-a produs mai cu seamdpe calea
inlr-oadevdrate organizalie mondial6." rdzboiului de eliberare. ASas-aintamplal in Indochina (1946-'1954) sauin
(Gunther Unser, Wimmer, Algefia
I'ilichaela (199-1962). Incazullvlarocului SiTunisiei, independenla a fosl oblinute
1995) pecalea negocierilor, darsubpfesiunea unorample migcdri degherild.

12 inorlcs'
PopoaBgispa!
 Lainceputul
deceniului procesul
al optulea, dedecolonizares-aincheiat.
Nuaudisparutinsd
Siurmdrileacestuia:
rezboaiele
civile
datorate
artificialitejii
granitelor,
apartheidul,
subdezvoltarea.

r--
lz)
fo $i MinFldameindop6nd6nla Viohamulul
,Demaibnede80deani,imperialigtir franceziigireneage propileprincipii:liberta-
iea,egalitatea, eiauvlolatpamanturile
fraternitalea; stremo$ilornostri, ne-auoprimat
compalriolli.(..)ln domeniul politic
ne-au privatdetoalelibearalib (...).Eiauconstituit
irel€gimuripolltice in nordul,
in centrul
9iin sudulVletnamuluipenlru a distrJgeunitatea
Tdsrranatorala,
Eine-au exploatai paneJarnaduve, ei auredus poporul nostulaceamaineagd
mizerie. Eine-au furatorezaiib, peduile,
minele, materilepdme. (...)
in toamna anului 1940,cand pentru
fascigtiijaponezi, a selupta cutrupele aiiateau
rfvadatIndochina penlrua organiza
noibazemilitarccolonialiglii
fiancezi s-auagezatin
genunchi pentrua le cedalaranoastra. Dinaceste molive,noi,membai guvemului
prov zo u,decb6min numele intreguluipoporvielnamez elibe€rea lnioialitate
detoale
_apolude cololrale cJFranla imoe'ialiste.
{Hanoi, 2 seprembie 1915)

Scen6debucuielaAlger
dlpaprocamarea (iule 1962)
independenlei
,De-alungulRazbouluRece,problema carca mamataialde putemic
nationa!,
perioada dlnlreceledouarazboaie mondiale a ajunssafe dalduitarii,
ln iavoarca con-
fiurrariroeologce bipolare ca'ea s'e$irrlJmea.E5d"ndoiaa c, naliunea nua orsplrur
dn orizontul politic,
decolonizarea fiindope€miqcdrilorde nationale.
eliberarc ,Cineva puleanegafapiulca treizeci
Insedimensiunea prcpiu-zisnalional6 a lostin ceamaimarcpadea timpuluimas- de ani din vialameaau fostpelreculi
catadeo reloicemarxizanta $iaflatdln sfansdbgaludcu unintemalionalism decon' beland in van,cu rebda|e,
cLrmode€lie
venienF. Aceasta st|alegiededisirnulare €prczenla undeme6obligaloriu pentfi.r
conu- ii cumodestie lao poanelnchisa
qibafi-
n gtiidinlumeaa treja,de la Chlnala Cuba,lrcc6ndprn lugoslavia, dalde carcnu au cadal ? Care au fost fructele mod+
fosiscutiliniciceilalli
lide ai anlicolonialisrnului. |aliei?Ultimii
heizeci
deaniauvezutcel
Nasserfn Egipt,cal$lpomotorii sirieni
ai Partidului
BaasSocialist nuauuitatsi aso- mai mafe numdrde legi restdngend
ciezenalionalismul lorlumulluos cu un(socialism arab,la feldepalelic,
cares-arezu- drepturile9i progre$lnoslrude pana
mai Tnprincipal, la etatizarca economiei. Pe oadaRdzboiului Reces-asiluat,agadar, acum, Amajunsin eiapaln caronumai
sJbsemnueu?niA.iiral olalisnuui. avemdrcptud deloc."
(AlainDieckhofiNaliune9i /€t ure de stat 2003) pre$edinte
(AlbedLLrlhuli, al
CongresuluNalional
African,
Letny peoplego, 1962)

ACNVITATTNDfPENDENTA
Sludiali
cuatenlie documentele $irczoivali
unndtoarele
sarcini
delucru: oamenii poporului noslru
autr6it
,,Apoi
1. b prinintermediul
ldentificalice c,roracoloniile
auincercal,d!pdceldeAlDoilea in modpa9nic subconducerea regilorloa
Rezboi[,4ond]al,s6-Sioblinaindependenla. 9is"aumScat liberqipiinideincredere
in
2. l,4enlionali
motivelecareaucondus laobtinereaindependenjei
colonillor. susul9iinjosul!aii,fad obstacole.
Tara
3. Stabilili,
intr-un grupde4-5colegi, careaulostunrAribcampaniei non-violenle eraa noastra, Noiocupasem pemanl!|,
orcmovate deo oarlea liderilor
oolitic
afrcani? padule,durile,amextras bogeliile
sub-
4. Dececredetice inijiativa
campanieinon-violenie
nua fosiincununata
desucces. solului
9iloatebogAliile
acesleifrumoase
5. cdluptapentru
Credeli oblinereaindependenlei dealtecono- lari.Ne-am
a fostsaunulipsita pmpiuiguvem,
stabilil n*am
politice?
lalli Argu mentali-vepunctulde vedere. propriile
controlal armate $iam organizat
Carecrede!caa fostideologla carea influenlal
ln ceamaimarcmdsura luplade come(u1."
(DinbiogranaluiNelson Mandela,1986)
emancioare a coloniiloT?
l4otivati-va
oolilnea.

13
 Mod{h.d I
GLOBALIZAREA
Europa secolului alXx-leaa lostunuldintreprincipalii acloriaiglobalizerii,
cetmaispectaculos ferromen al lumiicontemporane. lnleleasa ca proces de
suprimare a oricdrei barieledintrestatele lumii,globalizarea s-amanifeslat
initial
tndomeniul economic, maicuseama dupdceldeAl Doilea Rrzboilt on-
dial.A inceput sd se vobeascd tot maidesdespre existenla uneieconomii
mondiale alecdreipolitici dedezvoltare suntdeinlte in comun demarile puieri
economice alelumii,ia.intrepindeile transnationale i9idefinesc propilepoli-
ticieconomice, carenulincontdeg.anilele statelor nalionale. inttestatele lumii
&acreat astfel o intedependenle economicd gifnanciad totmaiaccentuatd.
ln momentul defat6,conceptul cuprinde insdo marevarietate d€aspecte
alevietiisociale, culturale $i politice.Printre factorii
careau potenlat Siacce-
leratfenomenul globalizdrii potfi enumerale dezvoltarea fdrdprecedenl a
lehnologiei, cuconsecinte majore la niveiul comunicd i ii transporturilor,mig"
|achetei carea capitalurilor,precum Siaparitia unorprobleme carenumaipotfi depdqite
prinefortul statelor nalionale, precum crizele economice, poluafea, subdez-
rezullal
alcooperedi voltarea, migfalia forleide munce, turismui, fdspandirea maladiilor (SIDA,
gripaaviard, boala,,vacii nebune")sau terosmul.
Nevoia dea oferiunrdspuns adecvat fenomenului globalizdrii a fostunul
dintreargumentele careaustatla bazaconstrucliei Europei unite.lmpreund.
l ,l ._ statele europene aureu$n saocupe o pozitie importantd in raport cucelelalle
pute economice alelumii.Penlru aceasta, europenii auelaborat programe de
,,Existamai mulie proceseinlere-
lalionalecare definescglobalizafea, dezvollare comune in domeniile industal, agricol 9i al cerceteii$tiintifice.
Acumcabvadecenii, Malshall l,4cluhan Rezultate remarcabile aufoslobtinute in cadrul programului spatial european
proiectul
a vorbitdespre(satulmondiab,(...) concretizat in 'Aibus"sauin lansarea cusucces a rachetelof 'Adane.
sury nzandcu aceaexprcsieesenta Deosebit deimportante pentru consolidarea Europei uniceaufostinitiativele
fenomenului drnzilelenoastre:tehnologii dineducalie qiculturd. Deunmaresucces s-aubucurat programele Tempus,
aleinformaliei carenepunmaiiuie$imai Erasmus, Comenius, Leonardo, cafeau facilitat cunoa$terea reciproce, a9eza-
desin legdtlrduniicuallii;mfirprimarea pebazecomune, programelor de
prinnoilehnologii;inlermnec-
reasistemelor educationale compalibilizarea
dislanlelor
la€a QicreqleDa dependenlelor reciprc- dezvoltare a resurselor umane, precum $ivalofificarea traditiilorii specificului
ce; integmrea pieleloriinalrciareSi co- cultural national ca partea uneiidentitdtii comune europene. Fenomenul
merciale;iniernalionalizarcacrescande a globalizdrii a induseuropenilor Sireacliiderespingefe a influentelor veniiedin
producliei (pdnintemediul limelorcll altezoneculturale, maicuseamd dinAmerica. Extinderea nelimilatd a lelelelor
acliviiaieglobald); apariliaunorproble- lvlcDonald's, olensiva produselor CocaColasauPepsi Colaaufostpercepute
me (planetarcr,carenecesitaaborderi genentd
globale;
caatenlate lavaloilecultu|ale europene. Uniformizarea culturald de
raspandirea de compoamente
cligeepresupuse a exprima rationali- dezvoltarea comunicaliilof in limbaengleze pe releaua internet, muzica de
Si
iaiea unui lromo oecanonicusce nu sofginte amecaneaugenerat in egalamdsura reactii negative ataldinzona
cunoa9te frontiere giemolii(..J(locale); culturiifranceze, catgidinparleanoibrstatemembre saucandidate care-li
apailia unuihonog/obalus; dezvoltarea asimilau inlegra.ea eufopeana cupiefderea propriilofvaloriculturale. Reaclia
deidentilali |ransnalionaleetc.(...) genefale a europenilof in ialaproduselor americane a fostinsdmaimoderatd
Meritasa evidenliezcA dezbaterea decatsecredea ii, inilial deseofi, chiar favorabilS.
privindglobalizarea nu lrebuiedisociala
dedoudprccese aledeceniilorttecule, In
pfimuldnd, marcferlacrderea sjstemu-
credcenuareniciun
senssafiipentru globalizinifdd
sauirnpolnva simtcritic.
luicomunist, carca lnsemnat o extinde€
geograJic,marea sistemelofbazaiepe (.-.)"E0
Cualtecuvinte, globalizirii,
nufranarea ci implementa€a
ei elic6,aceasta
este
depiata.'
provoca@a. de (globalizare
in acestcontext,aSdorise fobsescdenumifea efct), ter-
economia
mencaremnshdintr-un tnunghlformaldintreielemente
esenliale:
come4liber,
cunoa9"
lDanielDAianu,Gbbalizarea:
2001) teregidemocftrlle,' presedinlele
intreelogiiFircspingerc, (Guy
V€$ofslandt, uniunii
Europene,
2001)

14
 l:"iot1ii,i i

_:-l
,Acestsfargitde semlXXcunoa$te un interesmajorpentrucreaBade zonecomer-
claleregronale, Aslazi,Comunilalea Europeand esteperceputS ca un lnstrument care
poatepemiteo zonadeprospelatemaimultsaumalpujinindep€ndenti (...).
Recent s-acrealzonanod-amerlcane de fberschimb, prn acoduldin 12august
1992(NAFTA), semnaide SIJA,Canada Si Mexic, careprevede suprimarca (..) taxelor
vamale inlreceleteilari.
Putemevocaexislenta uneizone €gional€nonforma e in Aslade Sud-Est in jurul
Japoniei, linandcontde legetule economce careunesclerib dlnzonecu veciniilor
aflatiln dezvollare
raoida.
Trebuie rcmarcalcercalizareauneizone comercale pivlegiate constilu
e odenat!-
€rcap ncipiilorGATT (...).Eslemolvulpenttucarccineva s'arpuleaintrcba dacemu[
I lale|alismul carea permis
comerclal, cucertiludine dezvollareapuiemica a come(ului
internalionaldupe celdeAlDoilea R,zboiMondial, nuesiein pelcol$idaca crearea sau
consolidarea unorasemenea zonenu rcprczinH, linalrnente,
un respuns de llp protec-
lonistla difrcLrlldlile
economice acllale
(Univercalia194, Erciclapedia Unive6alis)

il (Japonia)
Fasffood
McDonald's
la Kyoto
,O ideeesterepelala h nesfargil in carleSieareprez nlaprcfesiunea de credinla a
(Problema
autoruluir azrnuesleglobalizarea exc€siva, ciinsufrcienlaglobalizare.)Ivulte
grupufia!inle@s in sustinerea polilicilor
pfotectioniste.de la siderurgigl
i ame.icani,ale
-.,ieaucerearctutuistatuluidepinde
carorprelud9i iarifesuntprotejatein ciudacostuluienormpe careil rcprezintapenlru
pentrua depdgi decimaipulin deglobalizare,cetdelocul
restuleconomiei americane, la fermieiisubvenlional o ce concurenle pecarcildetinenaliuneain
pepiale.Puterea polilicia aceslor grupuri iera/niamon-
impinge la opliunidlicileSia ldcutadeseoi
diaE.Peniruloaie aceleslale-naliune
mposibi implementarca unorpolitici sensibile Este$ocanlb prezenta ba ercloleco-
pmteclioniste ca€ nu sunl (campionii)globalizrril,
nomice 9ia rnAsu lor chiar in
!i F ca€ afinn5 adeziunea lor totalA
fa16 de globalizareanu bse decatdoudoplluni,
mmendiiber-
pmtectionisle aceeasuveranisle sauo slGlegie dein-
Wdf recunoage celerib saEceslferein modrcal.Lovilede badelele Si chide@fala de exte or, prcmovatdde
avandvisudde$ade asupra mesuniin caresepotizola, peniru eleglobalizarea arli,toluqi,
unli,darcarcn-arputea lidecalun(drum
o opodunitale.
Aqumenlele olenledeautorsuntconvingatoae. Elru gnorenicirclulunei
guvemed cu sensunicr cdtredezasiru,sau€gru-
sandbase,caresAprcteieze drepturile
Silibedelilei6ra de carenu beneiciaza pafeain ansamble rcgionaledeo mefime
deac€sle avanlaje lnteagapopulalie. Exemplulnegaliv esleNigeda, marcprcducalotde pentru
petol,darcuo economie sulicienla a 1efacevizibile
ti apara
slagnanla, a careibogale estersipiEdeguvemanti, unmodel
pedrutaribin caretoatebeneiic inlercsele,de a dezvoltasinergii$i a re-
ileajung in mainileuneipdturi conducitoare.' gdsiunspaliuveriiabil desuve€nitate Si
(Prezeniarca fdculedeYalelJnive6iiy Presslucrariiui f,,larlin
Wolf,
WhvGbbalization Wotks) (Regis
Benchi,
lst1rbnonllializerii,
Vuibeft
, 24031
t{lll.-}lA"T: 1}'{fElllf lEirT,n
'i::tal
StudialicuatenliedocumenteleSirezolvali
urmdloarele sarcinldellcrLr: i- 1"1;i,-{ill.i.:.:-- --t
priflcipalele
1 . ldentifrcali zonedeliberschimb dinlurne9icomponenla acestora. 6 Crearcama lor impeiicoloniale
2. Comefilaji, cu colegulde bancd,avantajele
9i dezavanlajelecelordoua posiblle esleconsiderala unsemnal domi-
problemele
soluliila lumiicontemporane,prcleclionisrnul
Siiberuschmb. nalieipolitice,
economice
a zonelordeliber 9i cultu-
Carca fostreacliastateloreuropene
falddeiendnladecreare Iae pe carestatele europene au
schimb? A€umenlal -vdpunctuldevedere. exercilaLoasupra ltmii.
Organizajio dezbaterein grupurialcetuled n calivaelevi-pelernaraportului
proteclionism " Inlluenlele
intrecivilizatia
eurcpea-
dintre Siliberul
schimb.
ne9ispaliul extraeuropean aufost
Caredinireceledoudpoliticieconomice credejicdeslefavo€biE pentruviitorul
reciprcce,dar expodulmodelelor
economiei rornanesli?
penku de dezvollare eurcpene a produs
unproiect
Realizali princaresdprezentati
aceiemdsuri luaiedeRomania
pregetireaeconomieiin vederea lJniunea
aderdriiJa Europeani. Llrclali
irnpreund Qiefeclenegalive:subdezvoltarc,
rdzboaie
civile,apadheid.
cualliheisaupatrucolegi.

Europa
9ilumsa
ln s€colul
)C(
 lr
* nmltwffi
tiuitunatrffimffiry#asc& wurnmr,and^

nouArrrriu
urgcRneR
oeroer
DINPRIMA
PARTE
A SECOLULUI
XX
Cultura romaneascd a secolului alXx-leaa fostdominatd pandlaceldeAl
Doilea Rdzbol Mondial deo pepetuaconfiuntare intretradilionalism 9i mo-
dernism,lntre optiunea pentru inchldefea gi
insine tentatia modemitdlii. Astiel,
in bundtradilie pagoptisld $ijunimisld, inceputulveacului XXa continual sd
propund valorile nalionalismului qi alevieliirurale, fiein varianta semdndto-
ristd.fiein cealoDoranistd.
Angoasa SideziJuzla induse de PfimulRdzboi Mondjal augenefat ins6o
putemica tendinld denegare, uneoriin bloc,a valorilor cefundamenlasere cuL
turaromaneasce depandalunci. Ceu€nd noivalori9i modalitdlide exprimare,
artjgtii qi gandilorii romani au datculturii autohlone aceadimensiune euro-
peand decareaveaalatanevoie. incercarea demodernizare s-amanifestat oe
Consianlin cel pulin treidireclii.
8rancu9,
unme$gerdeseamA
alcullur i rcmane$th lLrme Primii contestatari aufostsimboliglii. Dela l\racedonski laGeorge Bacovia
Silonl\,4inulescu, aceglia aureprezentat unpimmomenl despargere a tiparu-
luitradilional Sideracofdare latendinlele cultuieuropene. Degipealtecoor-
viziuniilui Bdncugi donale, aceeagi tendint6 a fost cultlvatd demodernismul leoretizai Qisustinut
"lvodemilatea deEugen Lovinescu.
este autenlica:ea se inlregegieintr-o
epocein careartaeuopeanA caulate - Plinede semnificatii esteSiconlibulia sciitoritorromani la intemeiarea
lo i neexplorate - din rcvelarea unei avangardismului european, migcare culturalicare pfomova ruptura completd
crcaliimiienare, incarcatlde sensui cu estetica panaafunci. '1916, punebazele
de ln Tristan Tzara dadaismu-
lilosoliceprolunde.9i din descoperirca
acelorfluxurisubteranecarepoart?l,in
lui esledrept, in afaragranitelor terii-, iarsuprafealismul romanesc este
indepartatele vechimi,:deiti formeartis- considerat, datofitd lui Urmuz, un precurcor al celui irancez. Allernativa
ticede la un tip de civilizalie la altul, avangardisld a fost sustinutegi prinrevisleptecumContinpotanul, punct,
despAdile de vasteiniindefigeoglalice. lntegrcl, Unur.a.Delideschizdtor dedrumuri, avangardismul nua jucalinsd
Artalui Bdncugirealizeazd o snlezi, unroldeosebit in cultura romaneascd a secolului alXx]ea.
le.menal afimalieiii al conslrucllei: o Personalitdlile romanegti carevoraveacelmaigreucuvant
sinlezea fomelorp mordiale
despusin cul-
dincare,
pin vrcmi,s-au mmilicalneconlenit tura europeand a secolului au fost insd exponenlii unui al1 produs al culturii
direc! ileadeilumii." romane$i interbelice,exponenlii Tinerci Genetalii.Aceaste migcare de ideis-a
(DanGigorescu, Erencug, 1980) ndscut in 1927, odati cu lansarea in publicistica
vremii a luilvlirceaEllade, cel
careaveasddevind liderul necontestat al generaliei sale.Contemporand cu
Brancu$i, mi$c6ri similare din Franta $i alte ldri evopene, Tenera Genera e cuprinde
nonconformigtiprecum EmilCioran, Eugen lonescu, ltlirceaVulcdnescu, l\rihail
Sebastian sauConstanlin Noica. l\,,lizeria
mateiale qimorald propde sferqitului
P muluiRdzboi l,,londialeraasimilat6 deaceglia unuiegecal ordinii Siatva-
lodlofpromovate pandatunci, temeinic motivde,deta$are agfesivd" in raport
cu ,,idealuile inaintagilol'. Scrsorcetreun provincial (Mircea Eliade), Nu
(Eugen lonescu) sauPeculniledispefirii(Emil Cioran) vordevenj expresia
acestui fefuz9iadevarate manifeste alesphiluluianilor'30.

16
 :" l r'':j rr't l

Cunosculiqi
deconfeinlede
subnumele deGenealia
populadzare
Citerion,
aceglia auorganizat
prilejuite
cicluri l
a cultui, dezbalerile deaceslea deve- ,Ceiter bdrball
n'auschimbal inlol
n ndocazii
deconfruntarea unorpersonalitdti deofientdd polilice
dlntrecele deauna initeeidoaramabilitall.Doidin'
maidiferite.
Eranurnai unuldintreaspeclele cafeilustreazdspiriludemocra- treei,CloranSiEiadeaufoslfascigll. El
tc aluneisocieldti,
cearomaneascd, careevolua (n.n.Cioran) a vAzutin nalionafsocia-
spremodemitate.
lismexpresia unei(barbari
crealoarer qi
propusb
Alternativa de TenercGenerulie a fostinsdintoarcerea cdtre qi-apuspana,gendirea indoelilein
$i
auiohlonism,
ortodoxism$iifalionalism.Angajaliinzonapolitic6, ace$Uas-au slujbaac€sleibatbarii.Ela vazutcupro-
apropial
rapiddemigcaleadeexlfema dreaptd, ca,dealtfel,marea majoritate priiluiochlcum od neanazista domnea
a intelectualitdlii
fomanegtlinterbelice.Romania se raliadinnoumlgcArii de la Berlin$i s-aentu2asrnal in falaunei
deieuropene,deastddatdnalionaliste, darc! tendinte 9ifascizante. naliunicapablle
fasciste saingroape univelsals-
mul,dupecea lchidatumanlsmLrl. (..)
Mircea Eliade, de asemenea, a las,
ca9iacumcincizeci dean,in lumeprcapulinisunl punschemdrii fascismului, pe carel-a
,Astdz,
acera carcauauzildenoi.Candp vimucturiledin inieorSi,in impodob t cufarmecele arnbigue aleune
incercaaea dea nearogao anume vizlbiilalenlemalionald,sun- <renasler spirltuaer qialeunei(rcvolulii
temobligatis,!nemseama deadeverul oblecliv,
numele noas- ascetice giviriler.Ela propoveduilin sa-
t€ de rcfeint5suntBdncu9i, lvirceaEiade,Eugenlonescu, leleromane$ti ca unadevdktl4essia a]
Cioran, evenlual VlclorBrauner, Gherasim Luca,TrislanTzara, uneireligiiarno(ii.Scrierile lui propova,
l\,{arcel
lancu,Fundoianu (Benjamin Fondane). Spuneventua duiescun (creqiinism cosmc, purificat
pentru cadimensiunea avangardist a lilenluriinoastre
n-afost deorceinlluenl,evreiasca. (..)Celmai
nlcodat,cu adev,ratun titlude onoarcculturaanalonale. uimitorestepoatecdvigoarea mnvinge-
Tocrnarin acesicontexl, alnumelor inlernalionalecitabie,ceea rilorlui fasciste nu esteegaalA,dupa
ce pares, 1edoadperoi mdi1rt e hplr ca FninesLJtu e dzboi decalderebddtoarea slmtegie cu
unNovalis sauunH6lderlin, c5Blaganue unTraklsau unRilke carele ascunde nereg@tand nimic(...)
iiniciRebrcanu un Tosloisau un Flaubed. Dand acesteexe|l]- 9iEugdneonesco? Este9ie unfost
ple- la cae aSpuleaadauga desluleatelede acelagi cal- fascisl? Nic porneneal,l El esle,dimpo,
bru- nuvrcausercbtivizez in vreunfelvaloarea acestorma tive un democrat convins inci de la
ai nostri(cucinealii sr'iinlocuim?),
sc.iilori ci w€audoarse inceputul anilor'20.I'a detestat pe dii
aralca suntem o culfurapreocupalS delnchiderca in noiin$ine rnagistd aitineretu u roman, a luptatirn-
(..) Si1u de desch'deea sprecerlallii de acliziliora'ea unri pol valor$ $-aadtatdezgustulvAzend
concepl poziiiv
a traductibilltdlii
9ial dialogului "
intercultural cumcade<dernonul sadismuluir peste
(Gheorghe C,eciLr. Crr/tura ronene de az pe nAine. micalu Romanie.
in ,observator cullura',nr 276,2005) (DanelRondeau in ,fExpress',rnai2002)

;t
:l l.t .:t') ."! ',: i:..i.:.::,t:.:i"j:i::t.
,.EmllCio€n, MirceaEliade SiEugdne lonesco suntrecunosculica tre rna clasicia
culluriifEncezeqi eumpene dina douajumatate a secolului al Xxlea. (...)Acegllrel Sludialicu alenledocumente e Qtre
brbalivofizbuti, dupdcevorfipafcurs totuqinlsielraiectoriiaccidentate sase impund zolvalisarcinile dellcru.
ca maeqtrcvasineconteslal, liecare in dorneniulsdupropru:Cioran caestelai apoca- 1 . Cioran, E iade9i onescu apa(incu
iipse(..); lonesco,
p mulscritorfrancez carea fostpublicat
in Umpul vieliiin LaP/-iibde, tu i romenesau celeifranceze?
ca p nt al absurdului;
Eliade, ca (unuldintrcc€imarma istorici dinepoca
al rcligiilor Argumentali-vd puncluldevedere.
noastre), conform uneiformule reluale prctutndeni a moartea ui,in 1986. 2. Caresuntdominantele culu i rorna-
Nue de mirare ca o asffelde pedomanld a lesalmulttimpin planudolperioada necelmaimultmedializate? Exista
rom6neasca a biogmlleilor,
dacdnuigno€la,oicumredusd la statltude (preistorle) a ecultuiromane cafenu
$iaspecte
faramarepeninentd pentruinleegerea pafcufsuluilordedupdrdzboi. (..) aufostsuficient valorificate?
Dinpunctulde vedercalrecepbrisr penlru nolasadeexotism, faptuldeloc banalde Sunle!de acordcu fomularea din
a se liformalla umbraCarpallorva contjnua totuglsa-Sigeseasca loculinconstruhea pre-
doclmentu I 2i'Sunlerno cullurd
mituluiin timpcecligeulatatdeinddgildePaulMo6nd cupriviea unBucurcitidintrc
ocupatd deinchiderea in noiinsine'?
celedoudrezboaie zugravitca (un micParisal BalcanilorD, francofon !icosmopoit, va
inchide deminune cercul. (ceitreimafi lloUvali-vd rdspunsul
Cioran, Eliade 9ilonesco vordeven romanidela
ParlsD Crcdeli cdopinra publiceeuropeana
Decareil invoc5Tnttuna oresaiterare'
(AlexandraLalgnefLavasline, Ciotan,
Eliade, lonescoujtareafascismului,20021 este interesau decunoagterea valo-
rilorculturii
romane?
Argumenlati.

Europa
Sllumea
ln secolul
XX 17
 INTRE
CULTURA MILITANTISM
SIAUTONOMIE
Refuzand caraclerul minoral culturii romane depandatunci, influenlali de
orientarea politice a multor staleeuropene in deceniul al palrulea 9ifascinati
deideile pecarelevehiculau in r.ediu{ universitar alvremiifilosofi precum Nae
lonescu, mu|liintelectuali romani sevorapropia demigcarea legionafd. Degi
gradulde adeziune a va at de la o persoand la alta,intelectualii romani ai
peioadeiinlerbelice au o maretesponsabilitate penlruamplificarea acestei
migcdri - fenomen politicinceinsuficient studiatgi cunoscul -, pentru
tfansfomarea saintr-oorganizalie politicd cuecouin mase.
Sendgtea in acelagilimp o nouddirecliein evolulia intelectualitdtii romane,
anume ceadesustinere a fegimurilor totalitare. Caci,dacdpeEliade SiCioran
ii gisimin diferite gradede apropiere falade cardade Fier9i de lideiei
politici, dupecelde-AlDoilea Rdzboi lvlondial a fostrandul altorcreatod, pre-
Coperia unuircman publcalln 1948- cum lvlihailSadoveanu sau Zaharia Slancu, sd colaboreze indeaproape cu
Descuf deZahada Siaicu regimul comunist proaspdt instalal subobldduke sovieticd. Cultura erapecale
o cartecarca raspuns ,comenzi sociale' sAparcurgd tristuldrum alintregii societdli romanegli, abandonandu-9i valorile.
a acelllmoment 3l sloreifoaslre lntimpceCiofan, Eliade lonesco
9i incepeau stralucite ca ere literare 9igtiin-
tifice departe de 1ard, in Occident, sfar$ind pfin fi
a asimilati culturii franceze,
in Romenia inilorea pfolelcultismul deinspiralie sovieticd. Tnspiritul ,,lupteide
trl ,Culturamm6na€teazasistemalic
clasi",societalea
cele dou6 pd(jiind
fomaneascd,
agezate in
inclusiv
raporturi
cultufa,
d
eraimpdditd
ihotomice: ,Cine nu
intre,,noi"
e cu noi, e
9i,,ei',
impo-
iqireain lume,in tmpceconsumato iei t va noadd", iatd sloganul specific epocii.
dilecli,tieei crilicillterarisaupublicla€, Incepululanilor'60 marcheze o noudcotitud: urmand, dinnou,orientarea
se impied;cA in grcpibcadilornescrise. politicd a vremii, cultura romand seregdsegle pesinein o entarea cdtrena-
Dacane pulemlludacu scriilori ca Re- giviata rurald. Abandonarea teoriei staliniste a lupleide clasd s-a tradus
beanu,Eliade sauCdfldrcscu, in schimb lional
prjntr-o
au dmas nescrise c6rlifundamentale
relaiivd liberalizare a vietiiculturale, o nomalizare a relaliilor interuma-
0 culture carc€onteaza. ne ii recuperarea unofa dintre autorii inlerbelici ale cd.or opere puteau
PentrLr
in timp ce criticijinGearce sa nete' serui'ideeanalionald". Deal$el, aceasta ,,idee" aveasdfiefolositideintelec-
zeascddrurnulp n halisurileculturii tualiiromani penlru a incerca sdevadeze dincadrul ideologic ingustdepand
autohtone, puliniaulorircmanir€Lr$esc atunci, fiesprespecificul local,fiespreuniversalilate.
s, pdlrunda pe pialaintemajionalS. La inceputul anilor'70a insemnal tevenirea, in fomedemanifestare difete,
vlzibilltatea pe careo avem,Premtul la intransigenla primelor decenii postbelice Si restrangerea la maximum a
Nobelpenitu literatud ne ocoleslein
conlinuare. Culiura noastrd
oricdror relatiicu lumea exterioad, chiaf 9i cu cea apa{inand ,,blocului so-
rAmene mar-
ginal,,in opinla specialigtlor,!ipenfuce cialist". Romania nu a devenit partea milcefibrde ideigi a tendintelor de
ii lipsescanumilecarli.Astfel,criticul schimbare prezente in cazulvecinilor noglri, rdmanand blocatd intr-oparadig,
Nicolae l\4anolescu spune:(Nuavemin mddesorginte stalinisld. In aceasta atmosferd, evenimente precum aparilia
culturanoashdOdiseea,Don Quijote, Jumalului de la Pelini1,o cartecu Si despreConstantin Noicascfisede
Faust,Rezboiqi pace,Muntelevtej Ei GabielLiiceanu, dezbaterea aparenl liberda unoridei9iactivitatea pulinilor
Urbe,adiceexactacebce{i ca€ asigu- artigti dizidenti reprezentau maicurand exceplia decalregula- este
re universalrtaiea uneiculiuri, Nugliude 'Romania
ocupatd de romeni", spunea sugestiv, spre sfargitulanilor '70,scditorul dizident
cenule avern.) $icriticulEugen Negrici
c€de ci ne lipsescacelelextecarc PaulGoma,incercand sd ilustreze dramatraitede Romania lui Nicolae
funclioneazd ca n$te (acle de identi- Ceauiescu. Aceaste rea,itate durda accepiatinsd grad
unanumit deautono-
tater.Le-amp erdut,lefa sificlm,lecom- miea domeniului cultural carea permis afirmarea a celpulindoudgeneratiide
pieEmdupdinterese $idupaloane.' arli9li, ceaa anilor'609iceaa
(C,ElinaGeorue, 'optzecEtilof.
in acestcontext, momentul 1989, carea aduscusineredeschiderea cdtre
CAiilecaE lipsescdincultueronAnA, lume plina deconvulsii, spredemocralie, apare cao
in,Cotidianul", 13decembrie 2005)
Sjreintoarcerea,llmidd 9i
noudSansd pentru alimarca dimensiunii europene a culturiiromene. Vafi ea
valorificat6?
18 Popoaro
9i6patijisbrice
 L) .1
.Putem vobiin literatura noastreposlbelicAdespre doui ma Q soidegeneraliide
crealie,geneElia '60Sigenelalia'80,sufcientconsolidateSijusiifrcate
p n mutatiilede
ordinisioficpetrecule in aceiani.Amputeavorbidespre o a lreiageneralie antebelicS,
af.matasauin culsdeallmarein pBajma dzborului,aicereirep€zentanli ausuferitdln
dn schimberib petrecutedupe incheiercaat6tdepuliniavorabiD a pdcii,ce a adusun
€gimtotallarpenlrumaibinede40 deani.Astfel, poelirernarcabilip.ecum GeoDurni-
lrescu,lonCaraonConslant Tonegaru,9t. Aug.Doinag, Ben Codaou sau Alexandru Debu6nd or un volumde pamdii-
Llngu,precum $i PetruC€la, lonNegoilescu sauNicolae Babteaufostrccupelalicu Singut pnntu poet (1964)-, l\,larn
maeinlerziere, maialescd uniidlnlreei au suierilororile politice
inchisorilor stalinisie Sorcscu reu$eanunumaisazambeasce
raceasla ar li dejapomenita (gene€tiepiedutdr). Alliis-au(rcabilitat,
in perioada de SisAl$i amuzeciljtoriipe seamaconfra-
€ alivaliberalizare a Romanle comunsle, descalificandu-sedinpunctdevederc moral" lrbrsei,ciSisedetecleze elemenlee car
(ClaudiuKomarlin,Generalana, - o introducerc, 2405) acteristicepoeziei
acestora.
la{dun exemplu elocvenl ln aceasle
prvinlb,in carcesteparodiatunautorcu
ir goculdin1971,care,la inceput,
oarecare nolorietate
ln epoca,
,,Dupa n-aalinsdecalcultura, au venitanii'80,in
cursulcdrora s-aIeinstalat lema€a,o leroare (deceadlnanii'50),carenumal
diferjta NicolaeSbian- I4snel
presupunea dec6lrafeo arester . darcarea insemnat o supravegherc in masd,descu- MaestuluiciznarDab le Tudose,
rajareaSllimilarca rclaliilorcusireinetaba Sicuslrdinii,
ameninleride totfelulelc.,
intr-un celcarcni-a bAtulpinul blacheula
cuvent,o fomaactualizate (..)a aceluia$iterosmdeslat. pantof,cendinplinean15ani.
$i aluncio inlrcbare trcbure puseinevilabil:a fosl oare,cuadeveral (iimpul
lnlocuit
progresiv Stamintr-unp ciorin falata.
almarxismului), in socielatea omaneasce poslbelici?A ie$itaceastdsocietate
pingeaua
I\,langara meabAlae..
djnllparelepolilice, sociale$ economice de(clasiciiD
slabilite maxismleninismului Side
(viu)allJRSS? parcaimicanta:
9i ciocanul
exemplul Cuexceplia libemlizSrii
controlaiedinanii'60,schimbarea (nu
rcforma,cScrar fiuntemenprealae pen1ru realilateacomunisla aliohlond)nu a atins, - ffaleNicolae?"
,Durigaq-ai
defapt,societalea, nicibazaeconomic5, ci doafsuprastructura (..) Dac.e prindimpul Catenuiivln,e cert,in minte
prcgrcsiv discontinuu almaftismuutinlelegem unlirnpdorninal despi lul@volulionar Omululcand e gatadezbor?
gideconsecinlele lui atunciva lrcbui,c€d sa admitem ce (...)Romania a ramas, din l',4ulte
imilrcceaupedinainle
1949$ip6ndin 1989,pin urmarc, palrudecenii,lncadrul acestui timp,oiceiehadilii$i Cumstaleam againtnrnpcor.
coniinuitali
af ii rcdescoperit inketimp."
Talpile-mi
cr6pale-or
sddomneasc,
\MtceaMatlin,Culfinaronaneinte canunisnqi nalionalisn, Inpantoflinoicum
e cureaua...
in ,22",decembrie 2002)
Darungandincepese-ncolleascd:
darmeit eupingeaua?
Fralior,

Ai-f lvlr.J.f E fl;.t 41'{}D1,qT/{ Ce-amfecdeupand-acum cu har

- Punprcblerna-nfalaofigicul-
: Studiall
cuatenliedocumenleie Casbvina,ala,uncizmar
Sirezolvaliurmdloarclesarcini
delucru:
1. Carecredeli
cAaufosldomnanteecutufi romanededupA AlDoilea l\,4ondial? Lapingeaua
Rdzboi meas, bala-un cui?
2. Evaluali
mpactulpecareregmulpolitic comunistl-aavutasupracultui romane Cunoscand demicununicsens
dupe1944. Amzvacn t dlnbrazd,categoric.
3. Incercati
sd identi{icati
cateva
elemenle penkuliteratura
delinitorii proletcullisle Cin€n-acilitdemne-unvers
in parod
surprinse a lulMadnSorescu, Poabserne-nlure ap orcl
A avlt culturaromaneasca postbelce o dimensiune eurcpeana? Arcumenlali-vd ..Azidesca[ a campuu opincb
punctuldevedere grupde4-5eleviQiconfruntati,l
intr-Lrn cucelalcolegibr Sinojiladealuluiolas...
unproiect
Realizali princafesaurmailideslinul a celpllindoioarnenidec! lure Coada vacii,cao horcdlnca,
romani a cerorcaferda incepul in perioadainterbelice
$i a continuat
in tmpul EsletuiulmeucAirePamas.
regimul!icornunist.
UtilzaljSi delapdrin!l9i
irnpresiiculese b!nici. lnima-Si
inalevalvaha.
ExistdunEportdeconiinuitate intrccultura
romand nterbelicd $lceaposlbelice? Plecdinsatulmeucao solie.
Argumentati-vd punctuldevedere. Puneliermaimulilatalpaaia
Cunoa$teli sauproiecte
rnitrative cultunle carcpolsdconsolideze
locale caracterul Lunge drurnupanh poezel
european alc! lLrrii
lomane?

gilumoaln
Europa socoiul
)C( 19
 inu*n7wri:i\in
W*rn#*nim *urnpe,r;,n
cuDEMocRATTLE
iupneuruA occtDENTALE..
Toateefofiurile intrepinse pentruasigu|alea unuiechilibru intreputerile
europene aufostspulberate deevenimentele careaucondus ladeclangarea
Primului Razboi lvlondial. Afostmomenlul carea bulversal lumea poiitice a se-
coluluial Xx-lea, momentul care a generat, direct sau indirect, un lung girde
evenimente nefericite cares-aunumitAl Doilea Rdzboi [.londial,primul atac
nucleaf, Rezboiul Receginenumdratele conllicte politice $imilitafe locale.9i
(1858-1922)
aceasta, in pofida numeroaselof iniliative9iconfeinte dedicate dezarmerii 9i
Takelonoscu perioada
asigurdriipAcii, organizate atalin interbelicd, cat9i dupdceade-a
Doctor in drcpl,avocat, a inhalin mondialS. Undes-aplasat Romania in acestpeisajpolitic
douaconflag|alie
viajapolilicd in 1883,ca membru al
Partidu ui Libeml. Ulleriors'a aleturat international?
Poabcecelmaiimportant lucruesteacelacd,celputinin prima jumdtate
opoziliei conseNatoare, iarin 1908a
pus bazelePadiduluiConservator a secolului alXx]ea,Romania a incercal sa-$idepdgeascd condilia demicd
Democral, putere, reusind sd iie un factot activin politica europeane. 9i a idcut acest
Llinistru de exteme al Romaniei in lucruincefcand sdlinaconideintelesul national. ASas-aintamplal in 19'14, in
ma multeranduri, a fostinllatorulsis' 1916, in 1918, cat$iinperioada interbelicd. Astfel, inceputul secolu lui gdselte
temuluide alianledntrc Romania, Romania camembrA a TripleiAlianle, darpdstrand o distanta suficientd pen-
Cehoslovacia $rlugoslavia. trua linecontdeintefesele fomane legitime inTlansilvanja 9iBanat.
S-aimpus alalin viatapoliceinler' Tn anul 1914, desi a fost insistenl invitau sa seimplice in rdzboi alaturi de
ne,cat $i pe planntemalional, prn
Germania Si de Austro-Unga a, Romania a pfeferat prudenla neulralitdlii.
ni!ativa,lnteligenle, talentoratoricaio punctul
deosebite intrltlepoliiicd. Suveranul seude oiginegemandacceptd de vedereal liderilot
politici
reunili in Consiliul decoroane, confimand caraclerul constitutional al
monarhiei romane. l\,4ai
mull, in 1916 se ia decizia istodcd de raliere la blocul
politicanglojrancez, de careestelegatdreu$ita anului1918,constituirea
,Acesta e dzboide cinciani.Vaint€ Romaniei l\,4ari.
Anglia,va lntraltalia,vominttanoi$inu Aceasta o entare politicd vafi mentinutd pandin prcajma celuide-Al Doilea
se poalesa nu intregiAmeca.PenSqi Rdzboi l\,4ondial,perioadd in careRomania a fostimplicalA in numeroasele
Japonia va intla,Va li vai de omenire. politica
initiative
diplonralice menite sd aplice Societalii Natiunilor deasigurare
Dardeunlucrusunts gur:cbAllalivorf
defintivv clorioqi9icavoivedea cuochii a pdciisia securitdtiicolective in Eufopa. inlrc aceslea trebuie amintil rolulactiv
rneiRomania l,lareSi vomvedeaalte alRornanieiin constiluirca unoraliante politico-militare fegionale, precum Mica
lucrui ma . Vomvedeamultetmnu inlelegere (19211. impreura cu Cehoslovacia ii lugoslav'a. Si lnlelegerea
prebusindu-se; vornvedeanascand atot- Balcanicd (1934), lacaremaiparticipau Gfecia, Turcia 9ilugoslavia.
puternicia Amedcii; (...)vomvedeaome'
nireafdcandun marepasspaestanga,
Aceeasi liniepoliticd a fosturmatd 9iprinprezenta romaneascd la Socie-
tatea Naliunilor, tafa noaslre fiind semnatarb a Pactului Briand-Kelog (1928)
spresociallsmul revolulionar; vornvedea
multelucrurima , darzguduirca gene- refedtof la renuntarea la rdzboi casolulie pentru fezolvarea conllictelor dintre
raEvaiiasadeionidabjla, cao sedcie state$i participantA la confeinlele internationale dedicate dezarmirii de la
groazniclva slSpaniomenirea foarte ceneva (1931 qi 1932-1934). Deasemenea, Romania a suslinut toaleiniliati-
rnultiani.Dinlr-o crizevominttalnlr-alla, velecarecondamnau agresiunea militard,fiecderavobadeceagermand, de
(...)generalia mea9i a la vof vedea ceaitaliand saujaponeze. Erao confirmare a optiuniiRomanieipentru susline-
Romania lvare,darnuvormaivedea zile
fea regimurilor politice dernocratice, in pofidaascensiunii feme a extremei
oune gakelonescu, 1914) dreDte romanesti.

20
 f r0L.1tuiI

Prezenta romaneascdactivepescenapoliticd intemalionale

in perioada
ntebelicda foslcompletatd
deacofduile bilateraleincheiaie
cu poloniasicu
'ta'ia.
Aces(e tratate se4ainiliarrvelor
completeazd careauco;s _
diplonalice
tuitsistemul de securilate
colectivAal Romaniei interbelice
$i au fdcutca
Romania sdaibeuncuventde spusin politica
europeane a vremii.
Succesele
politicii
externeromanegtisedatoreazd linieipoliljce
adoptate
deguvemele
vremii,dar$i pfezenlei
unordiplornali
deexceptie, precumTakelonescu 9i
Nicolae Titulescu.

,Pane in momenlul primului

izbucnirii Razboi lvondial,guverneteRomaniei, fielibe_
rale,fieconservatoare, nuaumodificatoientarea politiciiexlemeromanegispre puterile
Centale, adicesprccermania ii Austro-Ungaria.
Tratatulsecretdealia;jaincheial cu Nicola€
Titulescu(1882-1941)
acestea 9i cu ltalia1n1883a fosiperlodic reinnoil.
A fostungeslde hedarea cauzei Remarcabildiplomat, ministrude
nalionale 9ia lupteide emancipa€ a romanibrtransitvdneni?Nicidecum.SuveEnitatea exlerne al Romanielin maimulleran-
SiintegtateateitoriaE a Romanieierau pusein pericot,in aceaperioada, deRusia. iar duri,pre$edinte
alAcademiei Diploma-
penlru 0 viiloareintregirea statuluinalionalacesta
lrebuia, maiintai,
sdexiste.incat.ta
momenluloponun,
ticeInternalionale.
In calitale
de reprc-
saaibefoiadea-$iasuma responsabititalea
infapiuiii
idealului
ca.e
animapeomaniidepeambebpe4ialeCarpaliior,' zentantpermanent al Romaniei la
SocietateaNaliunilof
(1920-1936),
apoi
(9erbanRadulescu-Zoner,de pregedinle
lnteesutnalional9i ctasapol icAdinRonqnjain secolut al acesteiorgan zalii
aty\Xlea.lgg'\ inlernalionaie
(1930-1931), Titulescu
a suslinui
numeroase politice
iniliative
I
L: ] pacii$i a stabiiitalii
in lavoarca inter-
i
.PrcledrreleReoublici. Cehosrovace nalronaE.
^rryeres ii Majenarea Sa regeteRonaiiei(...)s-aL I
Inprvtnta umabarctor stioulali!ni
ArL 1.Incazulunuiatac, dinpadealJngaeiconlraunejadininaltele
neprovocat,
Pd4i.Conba6tante, parleseobtigia veniinaiutorup6diiatacaie.
cealalta (...)
A{Il'/rT \It iIrDtf E}JDi}tTA
Ad 4. inscopdea coodonasfoderile torpagnice,
ambele guveme seoitge sdse t Studiati
consfdluiasczin privinla c! alenliedocumentele$i
chestiunilofde polticaextemdcareau legdture cu €-portufite
lorcuungaria. (...) rezolvali
umdtoarelesarcindelucru:
,41.6 Prezenta '1. DececredejicadespreTakelonescu
convenlievaficomuntcata taSocietatea
Nallunilor,
clnformpaclului.,,
(Convenlia
de alianladefensivainheRegatuJ Romaniei sespuneci afostun marediplomat,
$i Republica Cehoslovaci -
I 22 apilie 1921-, patiea Wocesutui de mnstitulrea Micitinlelegeri) darSiunvizionar
altirnpului
2. Aeumenlalide
incheierea
seu?
ce,taputinlimpdeta
PrimliuiRezboi l\,,londial,
Rornania aincheiat o seriede tratate
,(..) 1.AsistenlamutualA in cadrutSocieldlii Naliunitor
(ca,de eremplu, in tratatul de aparare cu slate din Eufopa
cehoslovac saufmncez) carese nuvizeze in modspecial unstat,ci,in gene€l,orice Centrald$idinBalcani?
agresoreuDpean, 3. Au fost acestetratateeficlente?
_,
2. Intrareain acliunea fiecdreiadinceledouet6 sevafacenumaicjnd Franlava Aduceliunarglmentin favoarea giun
li int|alin actiune altulindefavoarca respunsu uidat.
3.Guve;ulURSS recunoage ce,in virtuteadiferitetor
sateobtigalii
deasistenlr, tru- 4. Explicali
motivulpentru careNicolae
pelesovElrce nuvorheceniciodale NistfuJfaaa o ceercformald in acestsensdinpadea Titulescu
a insislalpentflljncluderea
guvemului regalaJRomaniei, la felcumguvernul (...)Romaniej€cunoagte in protocolulcu
URSS
cd trupete a adicoiului2.
rcmane nuvorlrcceniciodate NistulinURSSferao cercre formatia ouvernuiuiURSS. t Evalualr prevederib prclocoluluine-
4. [d cererea guve.ru'riregaal Ronarietruoee sovietice lreb:iesa se ,etrag6 goclatde lltulescu9i Litvinov
imediat
din
de peledtoriulromanla eside Nistru, dupecum,tacere€aguvernului IJRS-S, perspectva obiectivelof Socieleji
ttupele romene lrebuieseserctraga imediatde petedtoriulURSSla vesldeNistru.' Naliunilor.
(Prolocol negocial
demini$lrit deexteme ai Rornanieiai
URSS, NicolaeTilulescu 6. Dacdatifi fostministrul de externe
SiMaxim privind
Lituinov, pactudeasistenld mutuaE _ 21julie1936.
mmano-sovieljc aJ Rornaniei,
odaEcuindepenarea
ali fl sernnat pactul
luil'ilutescudinfunclia
de ministru
deexie.ne. de asistenldmutualacu URSS?
negocieritepentru semnafea pacluluiaufostabandonale,l Argumentalivdopliunea.
Europa
ii lumoa
Tns€colul
XX 21
 DEREGIMURI
...$IALATURI AUTORITARE
Nusuntfoartemultelucruri defemarcat in ceeadepfiveste
I
perfomanlelel
politicii
externe romane$ti dupd '1940. Dacd,din1938, Romania abandonase
spatiul democfaliei opiandpentruregimul politicautoritar, fie el de extrema
dreaptd, stanga saudefactura milihre, anul1940a marcat ii pdrdsirea polilicii
externe tradilionale. Penlru o lungdperioadd detimp,Romenia s-aaflatmai
intaiin tabdra Germaniei hitledste, apoiin cea sovietica.
Deciziadeabandonare a liniejpoliiice lradilionale a fostprefatate deeveni-
mente ttagice petfecute in aceian:piefderea uneisemnificative pdrlia terito-
riuluinationalin favoarea URSS, a Ungafiei hortistelia Bulgariei. Niciceea ce
va uma nuva fi insdin favoarea Romaniei. lvotivatA de interesul nalional
(nevoia de recuperare a Basarabiei 9i a Bucovinei), decizia de participare
alAturideGemania hitleristd laatacul impotriva URSS vaegualamentabilin
stepacalmuciii la cotulDonului. Curajoasa hotdfare de repozitionare a
Romaniei la23august 1944, datoratA indeosebi regelui Mihail, nua fostsufi"
cientd,lara noastrdfiind plasatd lasfargitul razboiului intabdfa statelorinvinse,
cutoateconsecintele politice qieconomice ceaudecurs deaici.
Inpolitica
pietenlle
Sladverc
iatie Capacitatea Romaniei dea seexprima asupfa destinului sdupolitic a fost
impiedicatd de cinicadecizie de la laltaprivind impdrlirea lumiiin zonede
Tto,prczenlalcaund!9nran primejdios
influentd, precum de prezenta militare sovieticd. Peioada de revenire a
inlr-ocaricaturd
dn anistainsmulu $i
regimului democratic in Romgnia a fost astfel extrem de scutlA, plasatea sa in
! unprcgedintecutabeluri
a utimasaintanirecuCeauSescu zonade inle.esa URSSdovedindu-se decisivd pentruevolulia regimului
politic.lmpusprinfo(d,regimul comunist a scospentru o jumdtate desecol
larade pe orbita democraliei. Romania a ajuns membrd a Tratatului de la
Vargovia Si a CAER-ului, devenind, directsauindirect, partea Rdzboiului
Rece.Sugestive pentru pozilia slatului roman in primii anidedupdinslalarea
regimului desorginte stalinistd aufostatitudinea falddeautonomia politicd a
lugoslaviei luilosifBrozTito,precum 9i condamnarea revoluliei maghiare din
1956.
Anul1965aduceo perioadd derelativd destindere atetin planintem,cAt
siin celextern. in aceastd perioadd seiaudecizii majore precum recunoaSte-
reaRepublicii Federale Germania, Romania devenind primatardsocialisg
carea restabilit relaliile
diplomatice cuacest stat.Desigur, refuzul Romanieide
tl l' I a participa lainteruenlia miltard in Cehoslovacia din1968ramane evenjmen-
,Odeniarea politicil
externe a Roma- tulcelmaidiscutat Si disputal al acelor ani. Discutal admirativ pentru semnifi-
ne, in cadrul celordoue rnarinaliuni
ale catiasain detasarea Romanieide polilicalt/oscovei, dardisputat dinperspec-
Axei,esteLnfaplimplinil. Aceas6orien' tivaa ceeaceavease seintamole in Romania socialiste a anilofumAtori.
tarcnu esteo intamplare sauo aclune Cdci,a9a-numita independenla fal6de URSSa insemnat, in acela$i timp,
de moment, c rcinlram prineain vechi
semnalul pentru debutul national-comunismului, cafea evoluat sprerevenirea
tradiliialestatuiinostru, tfadilica€ au
fostruptepentru consideraliuni cenumai lapracticile stalinisleSi la izolarea diplomatica a Romeniei.
sunl actuale$l cale eraudepiqitede Incapacitalea economici a URSS dea conlinua cursainarmebr $irefor-
evenimenle incecu fiut lnalnlea aclua- melepolitice initiatedel\rihail Gorbaciov auduslaprdbu$irea blocului statelor
uluiconfict" socialistein 1989. A fostmomentul reveniiiRomaniei intrestatele democra-
(lonGiguttu, p m-ministru
licealelumii.O revenire spectaculoasa, datorald revolutiei televizate in direct,
al RomAn in
ei, ,Univelsul", 8 iulie1940)
iitragicS, p n sacificiile umane dindecembrie 1989.
 I ir-Crl-.1
I

Scopulpoliticii
externefomaneglivadeveni dinacestmoment fecucerirea
folului
pecareRomania iljucase, candva,
in Europa.in acestsens,integrarea
in NATO giin structurile
UniuniiEuropeneaudevenit linlelecafeaujustiical
deciziile
de politicd
extefnd,intreacestea
cejereferitoare
lasuslinereaintef-
venliei
militarea NATO in fostalugoslavie
fiindceamaicurajoasd dintre
cele
ceaumafcat inceputul
acestei noiDoJitici.
[,lanfestarea,enluziaslA
a adezi!ii faldde politcaregimLrlLri
comurisl
9 a conducdloruiuis,u a devenit,
culimpu o obtgale

z ,,Laundeceniu deIainceperea procesuluide destdmarea lagirului sociaJistsepare

E
cAuneleperconallteti occidentale au inceput sd inJeleaga lrupelorceor cinctt,ri
ce dispalia dusmanului so- "Pdkunderea
velic a lesatlumeademocratici ied eperede potlticiexterna socialisle in Cehosovacia constiluie o
91, in acela$i timp,
deschizandu'i peEpectiva globalizerti- maregre9eaE 9ropfimejdieglava penlfir
amputeasplne,chiar, obligalia gtobatizdri-
paceain Eumpa, penlrusoarlasocials,
ia impus sdsetEnsfomepesine,sa qischimbe mesajut, priorttdtile,
abordedb ideatice
muluiin lume.Estede neooncepul in
!i modul deoperarespIeaseadapta nouluiconiext camclefizat denoiriscuri, noisfideri
lumeade aslezi(...)c? un statsocallst
$ noi$anse.In realilale, sfaQiirlordiniimondiate bipolare nu inseamna caDitutarca
ca statesocialiste se incalcelibedatea g
b oculuiresalean9iinslaurarea suprcmaliei blocutui occidental, ci deceslluneijogici, al
unui mec3nism de funclionare independenta alluistai.Nu exidenic o
a ornenirii ca|e trimilein neiiinleambeleblocurj. justiiicare,
Neinjebgand nu poalefi acceptat nici un
aceasta, Occidentul a vobitdespre <exiinderea NATOD sau(extinderea
IJE)cadespreoirnpingere a lrcniierelor motivpenlru a admiie, penlruo clipdnu-
salesprcRaserii 9io lnglobare a teritoriilor
ori-
enialein spaliulcivilizaliei, odinii9i cutluni mai,ideeaintervenliei militare
in trcburile
apusene ii lotodata s-adeptasat sprenord,
purlalmaimultdevechiulreflex at indignddi unuistalsocialist fralesc.
Rusiei decetdenevoile satercatedesecu_
itale,in trmpce(eslicti ex-comunigtir (rcconciliere (..) Amhotadtca incepand de asldzi
sea$teptau lao adevArate a Europei
c! eainsa$i,r gi la (reuniflcarea sa trecemla conslituirea gdzibr pairio-
EuropeiD, ca$ia universuluieuro-aflantic,
Faptul ce civilizaliavesleurcpeana tice inarmalealcatuiedin muncitori,
eslesuperioad asiAziceteidinpartea odenbE qi intelecluali,
a continenlului nuinseamna nicicddrumul deufinalestealdizolvdrii 16ranl aparetoare ateinde-
culturii
sauculturilor pendenlei pat ei noastre
r,seritene ln celeoccidenlale socialiste.(...)
9inicicenuesteindispensabilca nouaordine $rnouaai_ S-aspuscd in Cehoslovacia
iecfura euro-allantice sa lie prciectate lmprcune de ioalepopoarele europene gj euro- existdped-
colulcontrarevolulie i se vorgasipoate
atlanticeca sin{ezda valorilorii experientelor lor islo ce. perceperea exaca a con-
secinlelor maineuni caresA spundc5 $t aici,in
9isemniicatiei decalajului in n velutdedezvoliare dinkeEst$iVestarfrtrcbuit
sd conduc,a conclu/ac3 inairl€oe a,i se otenAcordul aceasta adunare, se manifesiA tendinle
de la l\,idastncnt, statee
EJropeide FstaLnevoiesS p neascaur Planl,tarshat. conhaevolulionarc."
irtr-adev6r,I\,talshatr
irirte de
Maaskicht inseamna agregarca prif dezvolare (NicoaeCeausescu, cuvanlarc rosfilA
stabittdlii cu stabilitateapin inlegra|e,
dezvo[arii revenindu-i rolunal!€l defundameni la 21august 1968,cuprilejulintervenliei
9i caializalor at coopererii Siintegdi, armatelor TraiatLlutdelavargovia
alheceriide la shategta in
loculudesumanulab ceaa prciectetor comune qjde1adipto-
pentru
matiadisl butiva la ceainteg|ativd." Cehos ovacia inAbu$irca
(AdrianSeven, Tranzitia rcaH- de la goculfAdbnpie la spennletepieKtute) "Primbveriide la praga')

ACNVITATEINI'81':ND€NIA
i Sludialicuatenjie docurnentele
$irezolvatiurmdtoarelesarcinidelucru:
1. Precizali
careaufostmolveleintervenliei militarc
a unortrupealeTratatului politicimpodant in zonaEuropei
dela
Vaeovia impotrivaCehoslovacel,in 1968? Cenlrale$iin Balcant.
Carea foslurmarca, in panextern, a attudinii
adoptatedeNicolae Ceausescu . In pefioada inlerbelicd,
toateinilial-
falddeinvadarea Cehoslovaciel
decetrelrupealeTraiatulLridelaVarqovja? veiediplomatice ale Romaniei au
Comparali atitud
neaRomeniei faF deintetuenlia impotriva maghiarc sustinul
revoluliei polilcasecurilalii
colecUve
din1956giceafalSdeinlerventiad n Cehoslovacia drn1968. diferentele. , in pe oada1940-1944,
Expticati manlfestdrile
Cons:deralicain Rom;r.aexis6ur ,i-gurounct deveoere re.e or,a:ltegr;rea peplanintemaliona aleRornanreiau
tn UniuneaEuropeana? Darreferilor
laconsecinleleintegrarii? lostmarcale deaulorta|smulanto-
in grupuri
organizali, rcskensede4,5elev,o dezbatere refeloarela inlelesul nescian,iatulterior
dece alregimLt-
sntagmel ,lrccereadeladiplomala d stribulivd
laceainlegrativd". i luicomunist,cudiieilele
salefele

Eurcpa
Silum6a
ln sgcolul)o( 4
SNDIVDECM
"{'Srigmr*
ffintsnr,w 3C

rytL"hnltaiw
ffiwurffir)&
&nk 'ec
l tl
ac
0MPoLtTrc
$t D|PLoMAT
V|Z|ONAR
lstoriainterbelica relinenumele unorma personalitdli ce auadusfaimi
politicij
ex{erne romanesti. Takelonescu 9iNicolae Titulescu sunt,fdr6indoiale,
celemaicunoscute dintre ele.Scisdin perioada comunistd, aceastd istorie a
Grigorc (1892'1
Gatuncu 957) treculinsasubtdcere, dinmotive de ordin politic, altevarfurialesocietdlii
Proven nddintr-ofamilleboiereasci fomanegti, intelectualide marcd qifinianali$tipoliticiprecum Grigore Gafencu.
dinl,4oldova,doctorin dreptal $colii l\y'embrudefrunteal noului valdinParlidul Nalional Taranesc, Gafencu a sin
deDreptdinParis, decorat cuOdinul ocupat maimulte demniteti pub ice in perioada 1928-1933. Aldtui de alticativa
MihaiViteazul" in urmaparliclpdrii tic
laprimulrdzboimondial afostministru tinerimembfi aipartidului, a acceptat in 1938oferta regelui Carolal ll-leadea
de extemea Romaniei intre anii ocupa portofoliu extemelor, intr"un moment demaximd tensiune pentru soar-
lnl
1938'1940 A perdsitRomania in 1941, ta politice
a Europel: Anglla 9i Franla, garantii politiciide securitate colectivd inc
stabidu-sela Geneva, la NewYorkSi pandin acelmoment, cedauin falapfesiunii germane giacceptau ocuparea
apoila Paris.Diplornatvizionaf,publi- Cehoslovaciei. Semnarea lfatalului de la l\,40nchen eradublatd de seroase
cst scriitor
9i profesor,a devenitun probleme in rela{iileromano-gemane, asociate lichiddriidecdtreautoriteli a ta
rnembru activalexiluluromanesc $ial unuigrupdelegionariin fruntecuComeliu ZeleaCodreanu.
ml$carii A fosiun fer-
anticornunisle. Contextul politicnefavorabil nu l-aimpiedicat pe Grigore Gafencu s6-9i nic
ventsuslinAloral creddiune Europe an
manifeste ataiamentul fald de traditionala aliantd cu Franla ii cu ltlarea
federale. in
Bfitanie.Caurmarc a efortului sdudiplomatic, Romania feusea sdobtina,
1939, o reconfirmare a garantiilor anglo'franceze referitoare laindependenta gi
E granilele Romaniei. Nici relatiilediplomatice cu Gemania nu sunt neglijate,
[40

,S5 uamacumdintrctoaleipolezele nomalizarea acestora fiindmarcaid de incheierea in acelagi an a lratalului

singufa carcmdpreocup, (..)$ianume:
romano-german. Efortule diplomalice s-audovedit pandla urmd
victora(Naliunilor
economic
Uniler.E o ipoleza rllo
care,pezi ce fnerge, poatetol rnaigreu zadarnice, Romania intfand intf-una pe
dincelemainegre oadedinistoria sa,
fl trecutecu vederea. Taranoastdva marcate de pierdefea Basarabiei, Bucovinei !i a Transilvaniei de Nord.
aveade lrecui,in acestcaz,prindoua Schimbarea in 1940a linieipolitice exteme l|adilionale 9imlierea labloculger-
momenle grele:unul,candvictoria mili- manojtalian a deteminat pdrdsirea decitreGdgore Gafencu a demniEtii de
lad a allalllof
vafi resmliteb hotarele Gestpolitic
AC
!i ministrulde externe Si,unanmaile|ziu, a 14fii. simbolic,nescutdin
apoipeteritoriul larii,9i al doilea, in ziua
lordepace
convingerea c6 nu maiaveanicio gansdsdreaducipolitica extemd rcme-
indepairate,drepl, a negocie
Aceslemomentenu sunt penkunoi
pe
neascA fdga$u I traditional. Nu inainte de a fi pledat pentruiegirea Romaniei 1.
deopolvedepdrnejdloase: panain zlua dinalianla cuGermania hitledstd $ialAturarca eiAlialilor
peciimultese pol inlampla, uniidinte Plecarea la Geneva a insemnat inceputul uneinoletapedinvialadiplo- 2.,
a ialipotobosi, allilsi vorputeasrenge matului roman, dedicatd pe de o parte misc6di anticomuniste, pedealldparle
puleileglvalorilica €zervele, vomvedea cre6i Eufopeunite.Deginua avutniciunmandat politic
oficial,Gafencu a 3.,
dsbrndpincipiideechitate de (inleres
generab,
repfezentat interesele Romaniel 9i ale slatelor Europei de Estintrale dup6 cel )
de echiibru. Vompuleaalunci
pleda de-AlDoilea Rdzboi [,londial in sferadedominatie sovietica.
$l noi cu soti de succescauza I
tarl noastre;vom apara drepturle, Convins cdEuropa unitdtrebuie sdcuprinde a6t vestul, catii eslulconti- 4. 1
hotarcle poziliaQlmisiunea eurcpeana a nenlului european, diplomatul romannu a economisit niciunefortpentru a
Rornan ei.' incerca sdexplice nevoia decoagulare a exilului Side dirijare
a efortului aces- 5. I
(GrigoreGaiencu, Scisoarc adrcsatb tuiasprepregdtirea revenirii a unfegimeconomic liberal
terilof comuniste 9ila I
maregalului
Anlonescu in iunie1944)
valorileslatului dedrept. I

24
 Bogala publicislicd
activitate gi numeroasele confefinte
staumdrturiein
acestsens.In 1949,GrigofeGafencu a devenitmembru al Comisiei
Europei
Centrale SiO entale,
careavea1nvedere problemarica
sEletor
EuropeideEst
rccentcdzute subdominaliesovietica.in aceslcadruaufoststabilite
princ!
p ilecarevoroienlarealizareain deceniile
urmdtoarea unuifascinant
si.in
acelagitimo.izbevibrprorect
ool.tic:
Europa unib.
O stangere
demana intresemnalaii
Paclutlt
Ribbentrop-tvtotolov
a pecelluit
penlru
deceniistoria
Ronreneisia
allorl6rieurcpene

"Fapluldea vizitain toiu fi mantdtoreuropene,

P€risJl
dnd pe rand,Berlinut, Londra,
$iRo.laeraird|alnel.Etag mailrd.,,/reldea soune. oretrtindeli.
cuaceeagl
,,Paamenluls-a intrLlnitpentrua
s ncentate.cuvrnledeDacelndr;/neala a EbdlildeDl:n,
Dosa.ele pecare|e-dnaoJscJ
pAstra o clipade bcere.$edinlaa fost
nile dir caaloie(...).cadealfelmanLriskle di1presa9idiapJblic. dovedesc ca po!
apoiridicala in semnde doliu.Lacrimi
I'canodstaa fosrinlelease 9i preluiD inebugile, simleminte de supemre $i de
_ Amciulalseinteresc poziliile
astfetcagigate,sldngend legdturile
intrestaleledin
revofte,marcnervoztate.
Inlelegerea Balcanice. Cdldtoa ia Ankara qi taAtenanu e|afdd iscu.i.puteam Amcilltcu begare
sEbl deseama schimbul
incederea Beiinulur!i Romeiinpolrtica noastr6, schimband cuvintebunecuturcii.toc-
de note lelegraficedintre ru9i Qi noi
maiin toiulmultdisculalelor negociefianglo-francolurce.
(...) Notele tusegtisunl abiiecaformdSifond,
Polilicanoasmdeechilibru nepfegitise,
in cazde rdzboi, penkuo politicA modeEleca lon 9i de o perlldie
de neu- foade
talitale.CrndGe.r'lania a declararrtboi Polofle.nJ aveamoe ir€rvelil. oolonta
binesocolltd. Notelenoastre suntgDgil
respinsese ln maimulterenduipropunerea noasta- pecarcnuamimpus-o concepule9i ioade proslfomulate.La
dealtfel
'ri.iodalacu preanL 6 energie - dea da aialleinoasl€u1caracter preienliileruseqlireferitoare
gere.a l.., Nu ta drcptudle
a.'l nsislar. istoice 9i etniceale Rusei asupra
Inlervenlia
Rusiei, ne-arn pututpuneintr-ositualie
fire$le, grea.Trupele tusesti
Basarabier
au nu am dspunsnimlc:ntcio
lrecutins, hoiarulpolonchiarin ziuain c€rcguvemul polon,in ituntecu pre$edintele
punercla punct,ntciuncontraargument,
l',loscicky
9i maregalul RydzSrnigli, s-arefugiaiin Romanla.Allanlanoasldcu potonia
niciun prolesi. Ne-ammullumi{ sa rds-
erao chestrune cenusemalpunea. pundem (...)cl suntem gatasdstdrnde
Voinla noasirddeneutralitate, careseafimase delainceputul qicapetase
confliclului vorb6.1...)Fapt e cl ne-amplecat in lala
o conslinlire princeledouAmmunicate
oticiala - alConsitiulutde l,4inisl.i
sl al conslie-
fo4ei,fdrds-ospunem SlArasesleruim
rlorreqerui-,a fostitir rAincair Jna inreruellei lse9li (...1 asupra bunuluinostru drept.(...)
(cigorc Gafencu, hseDnd,potitjce.1929-fi3q Ampierdut, deci,Basarabia:
1.iiindcaRusia nua.enunlal niciodate
laaceasld provlncie Sie€ hotarate sdse
foloseascl deoiceprilejpentru ca,spriji-
ACJ1YIT ATEINDEPENDENTA niE pe uriasaei pule€,sd ajungadin
r Studiali nou la Dunere; (...)
c! atentiedocumenlele Sirezolval Ltrmdtoarcle
sarcinidelucru: 2. liindcd
'1. ldentificati oricarc ar ti fostpotilica pe
orienlareapoliticii
externea Rornaniei in timpce la conducerea carcam f urmalofalAde Germania,
Vinister-luioeExrerneseafldG.igore Ga'ercL. Reich'ular fi sacilicatocandinleresete
2. A datpolitica externaa Rornaniei rezlltatelescontate in peioada1938-1940? noastrelaDundrc{...)penttue-iiacoperi
Argumentati-vA respunsul. spaiele inspreRusiainlr-unfezboieuro-
organizaliodezbatere,pegrupuride 34 elevipetemapoiiticii externe
rcm6neqti pean;{...)
in conlexlulinlern
9iinlemationalal anilor1938-1940 giincercalisdrdspundelila 3.llindcdllalia,carein limpuldln urmd
intrebarca:Sepuleau evitapierderile
le toriale aleanului1940prinpromovarea ne f,g:duisesprijinul Gemaneiin caz
unofliniidepoliticA
exlernidiferite? de agresrune tuseasce, a inhalin dzboi
Pierdeile teritoriale
inrcgstratede Romania in anul1940aufostuneveniment insu$indu-sitoate angajamenle e 9iloate
singularin peisajulpo|lic
inlernalional?
Dattexemple calesavdsusline optnia. alitudinileGemaniei;
Realizatiuneseuprincaresaexplicali moiivele careaucondus lapiederile
lerito- 4.frindca singurulnoslru sp n adeverat
nalealeanului 1940,reconslituind
contextul politic
intern cureferke 9i€al,fodaanglojranceze,
qicelextern, s,apdbusit.'
la pozilia
luiGigoreGafencu. (Gtigote Galen r, Jurnal. 1940-1944

4i
 tldduLrl I

UNffAiNVIZIUNEA
EUROFA LUIGRIGORE
GAFENCU
in perioada exilului,fie el celgenevez, new-yorkez sauparizian, Gdgore
Gafencu s-adedicat tolalideiide realizare a unit6{ii eulopene, vdzuleca
solutie a tuturcr dificultdtilor
Si provocdilor cu care bAtranul continent secon-
frunta lasfargitul celui de Al Doilea Razboilvondial. Toate celelalte aspecte ale
poliliciieuropene, reconslructia economicd, Planul[rarchall, luptaimpotriva
comunismului, raportuile cu URSS,tlebuiau armonizale pentrua conduce
spreobiectivul ultim,Eufopa unitd.
Mziunea diplomatului lomanasupra viitoareiconfiguralii politicea conlinen-
Pledoaria
luiGrigorc
Gafencu peniru tuluia foslputemic influentate demodelul federalist elvelian. Gafencu nuela
crea€auneiEuope uiile9-agdsit, singurul caregandea in aceglitemeni. W.Churchill insugipropunea incddin
peste n magine,oSednla
ani,implinrca. 1940uncontinent european cuprinzand patruconfederatii reuniie in jurula
ululEurcpei
a Consll a Bruxelles cincimaripute.Altepropuneri vizauinseo Europd impdrtitd ln doudsferede
influente, unaoccidentale $io altaingloband statele EuropeiCenkale $ideEst.
tJ,l in lucfarcasa Prcliminaii ale dzboiului din Est, eafencu oferd o perspec-
se cred,aia cumv-ammai tivdopusa teorieisfelelor deinfluentd. Eurcpa eravdzutd careunind maimulte
"Conlinui
spus,M nimicnu va puteaimpiedica deNord,deCenlru, deEst,ptecum deSud-Est,
confederatii, Sio confederalie
creareaEurcpei9i ea se va face.Ea5e
va facefdrdentuziasm, din neleficire,
caretrebuia sd reuneasca Romania, Bulgaa, Grecia, lugoslavia $i Tufcia.
la prerogalivele politicd
Nouaconstructie trebuia sAcuprindd in egalemesu|d Vestul9iEstul9i
cdcifenunlarca 9ialribu"
telesialuui nationalestedificilaSiridice sdrdspunde anumilor exigenle politice,
precum: crearea uneipute economi-
in fiecare $i tomerinoi.TotuSi,
zi obiectii ceeufopene in carelesursele industriale$i cele agricoie sd fiereprezentate in
ea se va face,deoarec€caEcterdseu modechilibrat, extinderea prosperitdlii economice dinspre Vesl spfeEst, men-
de necesitaie sfar$e$te prina se impune traditiilor a organizifii politicespecifice fiecdrui statmembru, apdra-
chiai$icelormaireticenli.'
tinerea Si
readreptudlor gia libertdlilof fundamentale aleomului, asigurarea secutdtii
(GigoreGafencu, madie1953)
sociale etc.Cateprezentant alEstului, Gafencu punea a$adar unmareaccent
peprolejarea intefeselor politice,economice, pefespectafea identitdlii
statelor
'; acestei pi(i a contlnentului. 9i, cum in viziunea asupra noii Europe nu se
sd aducem unomagiu plindo puteafaceabstractie de raporturile cu URSS, Gafencu s-apronunlat pentru
"Tinem menlinerea unorrelatii pa$nice cuputerea delaRdsdrit, acesteia urmand sd-l
emoliepoporului ungarpentruluptasa
eroicaimpotrivaoprcsodlorpatdeisale, revini,aldturi de MafeaBritanie, unrolmajorin asigularea secudlelii euro'
carc sunl deopotrivd opresoriipatriei pene. Pentru a deveni cuadevdmt viabild,conslructia europeand trebuia sAse
noasire,$i nelnclinamrespectuos in fala bazeze in egale pe
mesurA unsetdevirtuliside principiimorale care se gamn'
sacficiului tuturorcelorcare,bdftaligi
iemei,aucazutpenlruliberlalea noasha tezepaceaqi secuitatea pe continent, depa$ifea divizArii existente in acel
mmuna. moment istoric Sicombaterea sferelofde influentA, prin tespectarea p ncipiilot
Prcchmaminlrcaganoasraso dari- dreptului intemational. Viziunea sa asupEviitoarei Europe includea pdncipii
latecu loateevendicab formulale de precum echilibrul de puterede naturasa promoveze o ordineeufopeand
combatanlii unguriin cu|sul acostei corectd $i durabild, pacea gi colaborafea intenalionalS. Toate aceste principi
luple:ca 9i ei, decladrn ci leluitulufor alerelaliilor lumii
dinlrestatele $i-au pastratin totalitate actualitalea.
efodurilornoastreesleacelade a obline a avutnumeroase ocaziipenlrua"giafimaprincipiile
Gafencu $ifilosofia
alegeriliberc;(...)ceem,de asenenea,
(...)despinderea noastEdeTralalulde
politice. lmpodantd estepafliciparea sa la intelnirile libemlilol europeni din
la Va$oviacarea incluslara noastrd, 1955ai 1956. De asemenea, au continuatludrile de pozitie impotriva comu'
conkavoinleisale,intr-unblocmilitar al nismului, Gafencu acuzand in modpublic URSS, in 1956, pentru crimele sale
Esiuiul,
conslituil
de URSS-' impotriva umaniulii 9i manifestandu-qi sceplicismul in legdturd cuprocesul de
(l\,lo!une
redacialedeemigElia deslalinizare. Recunoa$terea internalionald deplina a eforiurilordepuse de
rcmand revoluliei
dinParisin sprijinul s-a produs in apfilie'1956,candacesta a fostales preledinle
Grigofe Gafencu
unga€din1956,dupeceauascultat o
a
aloculiune a luiGrigorc
Gafencu) al Uniunii Europene a Federalistilor. Eta,in egaEmesure, o recunoa$tefe
rcluluiexiluluifom6nesc larealizafea Europei unite.

t6
 . :l
compatrioli,
"Dragi
l\,la@a iligcarecaredelermind popoarele vechiuluicontinenlsa se uneascipenlru
a tormao Europe Unitearepentrunoi,ceiiatliromani, o importanla deosebiti. Situald Grigore
lntr-unul dinpunctele celemaiexpuse aleconlineniului, Rornania a beneflciatde mai Gafencu
nrulte oridespiijinul Siproledia ideiieuropene. in timpurile
strevechi aieistoriei
noasire, in 1939
poporul romanrczisladejata frontiercte saledin Est,luptandpentruaperarca ideii
cregtine carefl legade Europa. I\,taitaz
iu,ln secolul trccul,subegidaEuopeiiia unei
odinided€pteuropene, Ta.ibRomane unite,etiberalededubtaconstrenoe@ a suze_
?nitaliiturcest Sia orolecroraiutL,r$esc.s.aLlrezirrao v alaloua ln sfa-.S I ir ztete nufe dim seama cetampterdut
noastre, impA4irea a/oitradefectuate ln detdmentut Europei pentru pnn"inca
a lnsemnal Romenia moarlea luiGrjgore Gafencu. Numd
piedorea libeneli|olsia lndependenlei sate. gandec numaila norromaniidin exil,dar
Acestea suntmotrvele penlrucafepoporulrcman a consideratdintoldeauna celdeea ii la tolicejdinlurnea intreaga. Dincolo
europeand ii puteagarania ordinea Sitibertalea. de fronlierele noastre, nimeniaituln! a
Sdcil6mcalivadintresbdbunii no$l careauaderat, canigteadevdEli precursori, avul rcnumele
la $i presiigiLrllui Oigore
cauzaEuopeiUnite? AuretPopovici, apostol al fede€tismului dunereani Takelonescu. Gafencu, E nureprezinle numaiceea ce
care,lncddin1914,p.evedea ci lulburerib europene nuvorluasfar$il decatdupelnte_ norsuntem obignuili senumim (inleres6.
meie€aSlalelor ljnil€aleEuropei;Nicolae TilLllescu,care$i-aconsacmt lalentulsitoate br romenesti, dal $r celeae vecinilor
e{ortunle penlruirclaurarea securialricoectiveS:aLneiordini pot,ceurilare;inlralsil, nostrl. Elerapudetorulde cuvanl, ascul,
Luliu
Maniu, carcn-aincelalsdrepete cr, pentru lefitemicisimarialeFuropei, nl]po;te tat 9i especiatde ioatepopoarele op -
existasalvare decelin uniune giinfederalism. matede dincolode Coirinade Fier El
Fideli hadiliilorpoliticii
noastre Siconvjnsitijndcereatizarea Europei ljniteasigurand ela, in acelagilimp, un (european)
securilatea ldilorincalibereSilibertalea lari|oldinEst,estesingurul modde a salva pentrucd a lnlelescd soluliaerafede-
exFlenla natiunilor ewopene ii valoiteciviiizaliej
lorcomune, ne-amhot:iret se panic! ralizareaELrrcpei.(...) Sub !n aspect
oar le Mrscsrea penlru crearca JneiEurcpe unlesi ttbere, seninii submascapotilelit 9i elegantei,
(cigore Gaiencu, ,Ape/in favoateaconstjtuhiiuneiCrupei Rom'ne Grigo€Gafencu ascundea o maregltintA
penlruEuopaUniE,cene\a, lunielg49) poli|ice. Elsecornpldcea sAdeaimpresia
celordlnjutuls6ucd nu eraun agreslv,
I ca nUavea(un temperamenl decomba-
lantr,caeramaidegrabe un(intelecllal
ce se numeqte MbcarcaEuropeane - denumiecarcdesemneazA aFt o orca, de cabneb.Aceasllegendd i-apennis
'Ceea
lizalieintenalronalace mil'reaza penttu'ntplurea uliJntiFuropene,olr Aiansarblul seufcepecelemalinalte treplealepoli,
eforiudlordepuse in Europa in vederea rcalzaril
acestui lel _ a tualna$terein limpul tci europene. Odatdaiunsacoo Si in
.azboiuluiSireprezintd
o sintezaa sentimentetorca€ inforesc, jasiarsitulu;ul
in gene€t, mornenlu candel se considera a li cel
calaclism: speranjegiplanuride viitor,
bucuriadea fi lamasin viataprintrca6tearuine, mai aproapec6ndzectde canalede
o-nevoie impeoasede a incepeo operdde reconstru4ie. S-avorbitdesprcEurcpa la tadioll inrcgislrau 9i sutede ziari$ti din
sftlr9ilul
iiec6rcimanrastumdd rezboinice.Cuceritoiiaveaupropa ideein bgetudcu lumea inlrcagdfl slenograliau - Grgore
aceslsublecti popoareleaveaugieleideilelor" Gafencu pronunla iinigii,prccissicu aten-
(GfigoreGafencu, strasbourg 1957) lie,lechizlloriulRusiei sovielice Si poti-
aJ
iiciioccideniale decoexistent6 pasnlcd.'
ACNVTATEIND'PENDTNIA (i,4irceaEliade,1957)
I Studialicuatenliedocurnentele
1. A avutteoria
luiGrigore
Sirezolvati
cafencu despre
unnetoarele
sarcinide
federalizarea
Eurcpei
lucrul
unsuport istoric? PaovEuonr,rl-*__l
Areprczentatelo vocetzolatd
in epoca? Caministru de externein anidifi-I
2. Explicati penlru
motivele careideea demigcare eufopenAa fostputemic susttnug crli penlruRomania (193S-j940),
deoamenii politorcmini. i
Grigore Gafencu a suslinLlt
menti- |
unproiect
3. Realizali princaresddemonshali pozilia G gorecafencu
diplomatLrlui nercatradilionalei
alianle
cuFranlaI
fatddemilcafea europeand. SiMarea B tanje. I
4. Dececredeli cd,deQi
vecheideea deunitateeuropeane a prinsconturabiadupe . Plecal dintare,dupdrAzbois-ade-
sf6r$ilul
ceuideAl DoibaRelooiltrondiar.Orga.ilali
o dezoarere tn caresa va pedeo parte,
punctele dical, luptelimpotdva
confruntali devedere c! acelaalaltorcoleqt. comunismului,iarpedeallacrearii
5. Realrzali
uneseup r carese evaluali aclualitatea-
viziun urGraoreGafe-cu uneiEurope unile.
despreEuropa unile.

Europa
9ilumea
ln socolul
)fi 27
 wffi.t"M.
.lmaginem \nprr;sm
ffinrn&niei dupa1$8$
internalinnala
iNRtttt'so
RouArutrt
IMAGINEA
O caracteisticd generald a pleseiinternalionale in ceeace privegte
Romania dupe1989esteaceea cda fostdelainceput foartebineinformatd;
in acelagi timp, se cuvine sd ptecizam cd a interpfetat $i prezentat aceasta
informatie pfop
conform ilorvalori gi prop ilor interese Cele mai importante
publicatii,cutirajele celemaimari, cares-audovedit a fi interesate deRomania
dupa1990 sunt Nelt york Tines, Le Figaro, Tine $i Le Monde
Odatdcu Revolutia dindecembrie 1989,Romania a ie$itdinconulde
umbrd in careintrase 9ia beneficiat detoataatentia lumiiprintransmisiile in
direct aleTeleviziu niiRomane. Dinpdcate, entuziasmulde lainceputs-a trans-
fomatintf-oatitudine rezerval-obiectivi pe tot parcursul anilor'90 Tn acei ani,
imaginea Romaniei s-adegradat treptatdincauzalipsei de refome Si de
NicolaeCeauQescu pentruutmadala
uiCenlral schimbdri radicale in economie $isocietate.
in balconulComitetu Britanie,
(BucurcSti,21decenrb e 1989) Presainlernalionald - giindeosebi ceadinStatele Unite, l\,'latea
FranlasauGemania - a fostfoarteinteresatd de silualia Romanlei dupA
Au fostpublicate desprepoliticd' mediu
r! Sr,himbarcin E5t
prdbu$irea
sindical,
comunismului.
mediu social,mediu de
performanle
afaceri,
articole
catastrofe natu|ale, incidenle cu pier-
omeneqti, sportive.
,l45de membai Consiliului deridevieli
,Cei Pfimulplanl-adelinut mediul politic, instabilin anii'90,chiardacderain
Fmntului Sa|vAi Nalionale, parlamentul constiluilea noiiputeri dela
Presa inienallonal, a relatat despre
provizou rcman,au votaidizolva€a dezvoltare.
pentru ioF Bucufeqti, F.S.N.,9i despre pagiifeculi de aceasta in conducerea Romaniei
a lasabc liberuneiadundd
matedin reprezenianlii mai rnultor Presa de peste hota.e a sesizatluptele politiceinte F.S.N , gipartidele istodce,
padide. SalveiNalio- teminate
Frontului
Consiliul cuvictoria celoraflatilaputere. Deasemenea, a semnalai masurile
nale(F.S.N.), carca guvemat Romania economice luate9i paqiifdcutiin dilectia apropie ide Occident
de la revoluliapopuhredindecembrie CelmaimaleQocpecarel-aavutopinia publice internalionald in legaturd
ceLare{umatpepresedintele Nicolae
cuRomania a fostprovocat desitualia copiilor abandonaliin orfelinate Acegtia
Ceausescu, aredegendsese €orga' i. Foarte multicopiidin orfeli-
treiauin condilii de mizede, la limitasupravietui
nizeze aisaparticipe
lntf-unpanidpolitic
latextele prezentate au
laalegeri." nateerauinfectati cuvirusul HlV.Reacliile 9iimaginile
(NewYor'k Imes,4 februarie 1990) fostimediate. A apdrut o putemica cerere deadoptie a copiilor dinRomania
sauauapdrut fundatiiinternalionale care sd manage eze situalia.
Presainternalionald a relalat cusimpatie despre demonstraliile dinPiata
qicuconstefnafe despre evenimentele din13'15iunie1990, cand
%'& Univefsildtii
ffinerii au
pe
Drezente mele
invadat
p
capitala
pagini
tdrii.$i
ale
celelalte
ziarelor
aga-numite
striine. Se poate
minedade
spune ce
au fost
aceste
evenimente auduslaatenuarea entuziasmuluiin ceeacepriveqte Romania 9i
chiara simpatiei decaresebucura aceasta in paginile ziarelordinstreinitate
inafaredeexceplionala performante a echipei nationale defotbal delacam'
plonatulmondial dinStatele Unite din '1994, publicul dreina mai fost informat in
aceianidespre semnarea decdtreRomania, prima dealtfel, a 'Partenerhtului
pentru pace" cu NATO$i despre tentativele la i noastrc de a se apropiade
(februarle
1990) Comunilaiea Europeane qidea sedesprinde detrecutul totalital9icomunist
a opozllei
l/anifeslalie

a qi spaliiistofice
Popoafo
 Modtili I

Noiilkled
deh Bu.u69tiaud.sdtl6u9€tib€r€i
intgative
provi/orie
.Corducerea a.egalizatast,zitibe? mai.,tare
peo scara
inilidtva decit
a exislat
incei45dean'decomJnisn in acest
sensa fosrse11aLur oecret
dec6ke
preQedintele
inledrnar
lonlli6scu."
{NewYorktmes,6 febtuade
1990)

Copllor6ni bolnavid€ SIDA O t€gistali.a negljedi

injffde 60 suntlaelajulaltrciJea
atspitalutuiinsatubru,
singuactinica pen- O glaveprcblem,
"Copiii, soca,,
lrubolnaviide
SidadinRomania: In acdea$icamedsuntdoicopiiinpat.lntr-omicerc- copiiidin
orfelnalele
omaneslin 1990
patrucopii,aproape
zerve, mo(i,zeceau acoperitide osingurd pdtud.,'
l,il/e yorkllmes,8 februarie1990)

dt
E\oluli€in Eumpa
.Demuezie.mi deromenmdnresteazair pialaunive.sil,lidn
Bucu,e$h
(..)
demonstrandrezistenla
9i dJcand potitice
demonslraliile penoitndttimj.'
(NewYorkTines,1nai 1990)

Min€ilrcmani
vinlaBuotmfliul
mined
,[,4iide dinnodulRomanie]au
descins
aslaziin
capible
cubatedetemn. bas_
loanedincauciuc,
cerand
dzbunarcpenhu
lulbudnle
antiguvemameniale
demiercuri,,'
(Newyorkfr@s,jS iunie1990)

Romanb s-eaEturalplanului
NATO
,Romaniaa devenit
a;teziprima
nalunecares.ainscs olicialin pfin
noutprogram
caae
NATo seofere
sj colaboreze
cufoslele
inamicedinTmlaluldelaVargovia,
,efuzan_
du_le
calitatea
demernbru cudrepturi
deprine.'
\Newyo* Tines, 27)anrade1gg4)

ACNYTATTINDE?ENDINTA
1. Analizalicu toaleatenliainformaliile
reprodlse dinaceeagi Newyork
publicalie,
Iimes.Comentali modulcumau fost percepute evenirnentele
relataledin
Romania. Ceirnpresie oredetic, gi-apuiutfomadespre laranoastreuncititor
al
acestei publicatii?
2, Citilidocumentul 3 gl pdviliimaginilealelurate.
Dezbateticauzelecareaudusla
situatiao4anilor dinRom;1ia ir a., 90.precizali
cunaLevo'Jar tucruri'e.
3. ldenliiicali,cu ajutoruldocumenlelor, 5 elemenie pentru
caracteistice imaoinea
Romerier in anii90.Argune.tal oececreoelcddelae.ljziasnJlrelatrr';evo-
lujiei,jn directs,aajunsla o scddere qlincrederii
a intercsului manifeslatede
intemationale. Echipafalionaa a Romefie
Prcsa bucurandu-se
pentruunnougolirscris
3. Descrieli Siexplicali
starea despirI ajucitorllor
dinirnagine,
catQia iubitorilor
fof la Camplonaiul4ondialdeFoibal
baluluidin tard. (suA1se4)

n
 suRVENirE
EVoLUTti RoMANttEl
iri tueetruee
incepand cu anul1999,imaginea Romaniei in pfesaintemationald a
incepulsdseimbundteteascd $ise scapede cligeeLe vehiculate frecvent in
aniide dupdrevolulie: cer$etod, copiiabandonali gi bolnavi,delincvenld 9i
sdrdcie.imbundtdlirea imaginii s-a datoratatat unorfacloriinterni, cat 9i unor
evenimente internationale.
Anul1999a fostprimul ancucrestere economice dupe'1989, lal Romenia
a inceput sadevind tol maiatfactivd pentru investitofii
straini.ln acelagi an,
Romania a inceput negocierile penlru adeErea la Uniunea Europeand. Acest
lucrupresupunea un calendar de aderafe, etapede parcurs, capitole de
incheiat$ioanumitd finalitate.lmaginea Romanieis-a imbundtdtit 9i prinaldtu-
rafealacoaiilia intemalionali in timpul loviiurilor
aeriene aplicate deNATO in
Kosovo, Afganistan qi lfak.De$iinplanintemacestlucrua dusla elodarea
pre$edintilot
imaginii EmilConstantinescu 9i lonlliescu, in planextern, pn
respectarea angajamentelor asumate, prestigiul9iincrederea in Romania au
crescut.
Presajnternationald a foslin continuare sensibildla problema copiilof din
Romania qilaaceea a adopliilol internationale.Dealtel,in anii'90auavutloc
numercase adoptiiinternationale, unele legal,foartemulte insdilegal. Uniunea
Europeand a criticat
tezolvarea problemeicopiilof abandonalipe aceastd cale,
astfelcdinanul2000,la ceretea Uniunii,Romania a suspendal $iinterzistoate
adoptiileinternationale. Acestlucrua fostcomenlat de prese$is-afdcutun
adevarat loobypentru anularea acestor mbsuri.
Unalteveniment curezonanld in presa internationalda fostanularea obli-
gativitdlii
vizelor pentru romani laintrareain spatiulSchengen. l\4dsura a fost
Momenlele alerelali or
semnilicalive privitd
lainceput curezervd, deteamaunorvalurideemigranli ilegaliromani
romano-amercane la nlvel
inall
auioslprezenlate cupriotaledepesa in Europa. Realitatea a dovedit cd acestetemeri au fost nejustiilcate.
(imaginide lainElnrolicaledinluie 1997, Presainternationala s-areferit adesea $ilacatastrofele naturale, cumaI fi
noiemb e 2002$idecemhe 2005) inundatiiledinanii2005li2006 Filupta cugdpaaviard.
Presa gemane este intefesatd in mod special Si de situatia din Della
itt
L-,- -l Dundii.Preocuperile presei suntlegate deconservarea mediuluigi deincef-
ToMiva Romrnieids a sbpe t$- careadeooirea lucrerilor intreprinsedeUcraina la canalul Bastroe, carear
cul d€ 6opiia dat o lo\iiturabdtl, unul afiaaemodilic6ri sensibile in ecosislemul Deltei.
numtrdefumililpnazumlive
,Jotiacegtiasunlvlclimele
unuimo-
ratoriuasupraadoplilofinlernationale
sugeratde llniuneaEurcpeane, anunlat
Idrenjciunfeldeavedismenlprealabilin ,Dela 1 ianuarie,
cetdlenii
romaninumalaunevoiedevizepentru a seduceint-o
luna iuniea acesiuian, Intezicerea laE din spaliulSchengen,carcinseamne spatiului
majorilalea lJniunii
Eurcpene
pentru
adopliilor unandezilea suruenil Romania,o laredinfosh Europa mmunisu9iunadinlrecelemaipulindezvollate
din
ca raspunsla un rapodal doamnei puncidevedere.economic eraobligatd,
spre.deosebi€de celelalle
laricandidate
la
EmmaNicholson, UE pentru
rapoatorul laiceast
exlindere, masud,de teama
unui necontrolat
allux deimiglanti.'
Romana,in carcguvemLrl fomane|a \LeMonde,6 ianuaie2004)
acuzatc, pemiteca aceglicopiisa fie
purSisimpluvanduti celuicareljcileaz, adedriila llniunoa in 2007lace
Europeana s5suileun
cain Romania
'Perspectfua
celmaimult.' ventde.prospe.itate-"
lLe Monde,5 'x'ai2AM)
].mes,15decembe 2001)
(Firanc,'al

30
 Rodniacadtg!lofuld6lhqsdercal uniuniiElmpene h c€6acepdvoqb economia
,Jndelungagteptatul
Rapofi ai Comisiei
Euopenedemaine varnentionafaptul
cd
taraare(o e@nomie deplaldfunolionaEr, unreperslabilit
delJniunea Eurcpeanain
voderea
rcprczinld
EuropeanS,
Comisia
Tesiulp vitorlastatutul
adererij-
unadinlrecelemaiimportanie
i,rh-un
momenl
Europeane."
deeconornie
incercAriin
in careRomania
depiatafuncljonah
drumul
esleaproape
ceheaderarea
d€a inchei6
atRom6ntei
la Uniunea
negociedlecu

lFinancialTimes,5 octonbne2004\
irrtwl,,{A
Yju
i']
lnahteai rndih UEln 2007,mmeniitr€cin fne ia |Efonne
,Adufalo ve9nicie,lnsd,in line,Romenia s-alrezii.Taraesleaidoma unuinale
Saniier,c€rcconiorm unuiconttact atilierea ta UEin 2007- hebuie sa fieierminat. Canaul
Prclutindenis-a kecutla treabdcu patos, refofinele suntintimprecoddusela indepli- Bislroe
Si
r'rc Totma mulliilvestiio'i
skbinisrrt convn$icaroJlcu5sp€ refor",te grpaavara
esteirevesbl
9i ci a9leplatainteglarein UEa cresculatractivitatea pentruRomaniaa lnvestiorilor.
Insaultmaba erelnaintea rniegreiiin UE n-afostridicatd. Cancelarul Schrdder si
"nsaConsi.iLl if 2006
GijrterVerheJgen

ocazia,Romania
aLreconlTatoalaInlegraii.
undeverdeintegdi Romaniei
lrebuie
9i&llgarieila 17 decembre
s, ducdla indeplinire
uE vahotd oacasede;
pentrua nurata
la Bruxeties.
incacetedouechuzereslante: juslitiaqi
,4 ingrilorarc
lrbem concu€nle,

pnmavafa
precum Siocrotiree

2005,preateaiupenlru
mediului. Altfesendtuie acestvisd+a inlGin UE
deodaldcu Eulgada.in caz conlrar,Romania& inlra intr-o noue disculieabia in E Artcolde6prcDelh Dunadi
a maiiiintegtatin 2007."
\FrankfuftAttgenejne Zeitung,22noiembde 2004) 9i canaldBasloe
pasdrllor
,,indepeftarea esteapreciate
de cete membl asocialiei Wo d Wide
.-;- Fundfor Natufe(\41/F)ca liinddoar
i: l inceputuluneicalastofeecologice mai
C|BStga oconomice a Romanioia{ng€un nivolrocord plutitoaresapd
marl, Excavatoaree
?Anul2004 a foslun(boomyeaD pentru
Romania. Comisia
economicd a LJE a apre- a$a-numilulcanalBastroe
(lungime I km)
cratcregtercaeconomicl la 7,2%,maimulldecatseaglepta. Consumul privaia crescul p n padeaucranean,a Dellei. Proieclu
cu8%,ceamaimarecre$ercde 15ani.Peduratamedlese prcconizeaza o crestere aceslaaf puleadislrugepetemenllrng
econom c3de sqodrral 1esprreDii( Rilze direc'orul Came.eGernane de Comel loatecele400000de heclare de te€n
dn Bucuelli.Cucele22demilioane, Romenia vafi, dupapobnia,larano! integrah in umed,Acest tercnsenumArd p nlrecele
lJEcuceamainumemasd populalie.
Romania vadeveni,odatecucreslerca nveluluide mar imponante sistemeecoiogice din
tlaiSial ce$igului9io pial6dedesfacere
totmaiinteresanti,ne-aspusKlauslvangotd, lume."
prctedintsleComitetuluieconomic gemanpenl.!Europa de Est." (SAptmanaluigennan FOCUS,
(FkanciatTinesDeuEchland 24 noiembrie 2004) 30augusl3 septembre 2004)

ACTIMTATE
JNDT'€NDENTA Pnovelronnl
1 . Analizali
documentele
2,3 qi4!Carecredelicd
aufostmotivete
schimbdrii Rornenia a lost mercuin atenla
in binea imaginii
Romeniei? agentiilorde presa9 a mass-me-
2. Citilidocumentul
L Cumapreciali prcblemei
evotutia copiilof
orfaniin dieirnternalionale
Romania,in anii1990falddeanii2000? ln cefelconsideratl
cda afectat lmaginea RomafieidupA1989
aceastaprobiemd imagineainternalionalA
a Romeniei? poalefi caracterizald
caentuziasE
Ordonali imediat dupdRevolulie,
dezamag -
9iclasificali
in ordinea
importanlei
evenimentele
cuefectpozitiv
Si
pecelecuefectnegativ cucafea fostasociatd le $ plinddecligee
inanii90girea-
Romania
dupdrevolulia
din
decembrie lrst6in anii2000
1989.

Europa
9l lu|hqalr secolul)U 31
 / EVATVART
RECAPITVLARE
almintegr&rii
Antmmedente er.rrop*nm
Lq_l
ln 2004,odaldcuaderarea la UEa 10noistate, revista a con-
franceza.,,L'Hisloire"
sacralunnumarspecial acestui evenimeni subtillul BYEYALTAI DuRideau de
'GOOD
fer; la Grande Eurcpe". Cuacestprileja tosl nletuieval 9i Bronislav Gefemek, istoric,
fostministru alAfacerilorExleme in Poloniademocrata. lald,in rezumat, dspunsulsau
la o inhebafecareaveain vedercmodulin6arepol li explicateunelercticenlefalede
incoDoEreain UEa a6torstaiedineslulEurcpei,in majolalefostecomuniste.
lnlrc noiivenili9i vechiledemocralii
,,Diferenla occideniale nu trebuiese neiacd s,
uitamdiviziunile a6t de inddecinate in istoriaconlinentuluinoslru. Frcniierelesiabilite
dupac€ldeAlDoieaRrzboil,londial le refacin paltepeceleslabllite in secolulalXl-]ea
dupaMareaSchismd inlrebiseicaomand(catolica) Sibisedca bizanfne (ortodoxd),o
separalie religioasi,culiufala9i politici
c€ a scindat Eumpa in doue mari blocuri.
Te b
Dou6maginlcaracle sliceEuropei careintrain 2004in ljniunesuntexpuse a€t infruenlelofVestului,pentru caapadin lumil
medleva urban,,
ercviiizatia avanddrcpt c€tolice cel giEstului, ca,ua ilsunl datoarepolilic
iQipmlestanie), Simenial.
criteriu mordiabanul, rurad
Siclvilizatia Darmaiesteo ruptudinire Eslsi Vest,esteaceeaa doudmodeleeconomice foafte
diferite,
darcomplementare, apirulein secolu{ el Xx-lea:de o parteo Europa de pre-
ponderenla ubana,deschise economieide piate,departea cealafta o Europe ruralS,ca€
fumizeaze rnalei prime, undeSerbia se prclungege panein secolul al Xlxlea,in vrcme
ceinvestulmntinentului a dispa.utinca dinepocamedievali. in coirsecin!6,
bfighezia a
dmasslabein Esipanah sfarqilu secoluluialXIX-lea,fomarcainstiiullilor 9i mentaltalii
oemocralice av6nodesule l.'
(,1'Histoire", 286,aprilie
2004)

uneuFpo€n p6llonulPdnoip€blor Unit€* CaolI

domniei
,,Evaluarca luiCarolsepoate facemaisimplu: dacafuem €iteiibdebaza
tl aleIJESiNATO,
pdnzator
vornvedeace ln ciudalimibrilorimpuse
deeuropean:
Sliefoaiebinecein spalele prcfesionalismului
,Oricjne
fondatordeins:itulii
devremi,CarolI aparcsur-
debazeab slaluluili pomotor
socieldlii, al l
ln polifica
$ieconomie, gireformator
strateg alfodeloramale,lncura-
unuioragmedieval
zldurilor siauaBturi jalor polifice pin
canonici nobiligipodgoreni, alputerii
sofr(cuture, exlema,tladilii, nalional),
specitic vocoeutopeana
$ishrdenti, puterea
excelenle, exemp pelsonal,
ului crealor
de institulii proiecie,
interitor
al slatului
proletar,
aristocfali9i negustoiSlme$ie- 9i
9ial in
suve.anildlii pa|alelcu
adaptarea lajoculrcgional."
Sugad,antreprenori
9i proletari.
(...)Cu
(Principele
Radu,Rege/e CarclI, o voceeurcpeane,in,,Evenimentulzilei',10mai2006)
ioaleaceslea,modelul socialuftanil
reprezinte
buehezul, iarciteiuldedife-
rcnlere
eslebaryrl.'
(omulmodern, Polirom,1999) pozilia
,in 1945,Uniunea ponlru
Sovioticia aclionatdecisiv a-Siconsolida in
I;t Romania maicudnddecetodunde allundevaln Europade b felcapewe-
Est,lnirucal,
t1 ) rnealarilor,Romania erapoarlade inirarespreBaicanisi Stambr.Deoaraliaprivind
Jn spatiul
rcmanesc, dearbanizarea Euopa (adopiati
eliberate la laltala 12 februarie1945) nu a avutniciun rclln fixarea
carea umatrclragerisiapanidi rcmane politicii fajAdeRomenia.
Sovielelor Notiunea deglvemedemocraiice Silargrcprczenh-
a fosl maigfavadecatin alte provincii. ca urmare
live,inslalate a unoralegeri libere,stipulaiein Declaratie,
erain conlEdiclie
(...)Revilalizarea
u6anaa inceputcel cuteorja$i practicasovietic,9i,daci arti fostaplicaiein aceslcazpartjcular,
a. frlmpie'
maitaziuii la unnivelde pomirc sensi- dicatinslalareaunuiguvemprjeten Sidocilla Bucure$li. Anlipatiape ca€ majoritatea
bil mai redusdecatin Occident, frind romenibro resimteaulaldde lJniunea Sovieticiqidodnla dea menline bgeturile lradi
semnifrcativeabiain secoleleXl l-XlV' tonale cu Occidentulfaceau ca perspeciivelevenkiila putere a unuiregimprosovietc sd
(Bogdanli,lurgescu,/slorie@rnJnerscd, fe foadei 6parbte.
btorie univeEale, 1994) (K.Hitchins,Romeria1866-1947, Humanitas, 1996)

PopoaJs
9ispaliiistgdc.e
 Teoriainsllan'l5lii$i oftdele ei
,lnce-ipdvegle pe mmeni, metafofa insularitegi
$i a unicitalii
lore tegalddeciiiee
lradilionaledetipul(Poporul roman esleo tnsula intr-omas6sbvAr.(e;io-
delalinttate,
TaI $i i mi.amlLl .sloici {inbrmenI ceteDtu ui srLdu a uicfeorqt-eB.rtianrralcr;-
tinuiuliilatini|elli
romanesti inh-ozonSa Europei intr-adevdrcezutasubputerea nea,
mudlor slave,carei-auprcocupal de mutlpe islorlcti
romani Sistdini.O altdvarianH a
mituluiinsuladtalii
romaneQli e ceeaces,anumitmitulcetdti asediate. AtAtdediferitide
ceiiinjurgiliregte superiorilor,
romanilsunl !intapofletor cokopitoare alevecinilor.
(...)
Lainceputul epociimoderne, crndclasapoliticdainceputefoftu le demodernizafe,.mn-
servaloli6mul autohlon doreasepbstrcze o greudefinibjldldentilaleii specliicilate.,'
(D.Maleescu, MarcaBdlanieQiRonenia,douAinsujede euroscepticjsn in Europa,
in,Secolul 20',1-2-312000) 10decernh
e lg8g
Vaclav
Haveanunla
fomarcanoltuiguvem
alCehoslovacei

Gdgorecafrnoula CongFsulEuropeid6la Haga

(Europar
clvantul
,Nicdieri nuvibreaza rnaipuiemic Simaiemolionant decaiin ldrite
dinEst ldeeaunitelii
eurcpene inseamne aceajumatale
pentrLr a cdntnentuuio promi, VaclavHav6l,scfiilorSiom poiitic
sunedepaceSiinacelagitimp o promisiunedeellberale.Am convinge€a caexprm sen- ceh.A publicat, in 1977,manifestul
iimentulprofundaltariimele,prccum Sipeacetaallailorvecine carcimpertdFsc soar- Carta77 ptin carecereaautoriulilor
taRomanier candalim aicisolemn tidetitatea
lorfali deEuropa(...)L{aiimportantdecet comunste de la Pragarespeciarea
pnncipiulmen sa holdlasce fomaconstjiullonate a Europeiunitemiseparea fi prnci_ drepturilor
omului.
piulcare asgud conlinuiul
noiiordinieuopene. in vederea vieliipoitice,eco-
organizerii Preged nteai Cehosovaciei postcc
nomice 9rsociale
a comunildlii
europene lrebuie €gulicarese ga€nteze
stabiJite libeF muniste(1989'1993) $i ulteriof
al Re-
t6lileindividuale si determine
$tnalionale, cooparaEa econornicaintre
slate,sindicatesi publicii
Cehe(1993-1998, 1998-2003).
munciloitisa L.n,?ascail nod elicient ioeatutjustilieisociate.
(DindrscursulluiGrigoreGalencu taCongresutEurcpel dela Haga,
plenard
in Sedinla din7 rnai1948)

VAforiffcAti-vi ctrrlo$tt.||tllel As6zi ne aflam1ao rdscruceistori-

c,. Alegemdirccla noastreviitoarc.
Dupdce crtilldocumentele 1 9i 2, precum $iteonaistoricului polonez Brcnslav Aceaslanecesitd o gandilecompbxe.
Geremek despre,,ramanerca in urmAdurabila" a O enluiuiorlodoxfatdde Nu-ide ajunssa cunoslifegutite deckcu-
Occioel.ul calo.c,formJlalt o opir'e.confrLnL6nd agJnerlelepro r, c;nka. a!le,sd le adopli 9i se le invel.Trebuie
Alcdluili
uneseudeo pagind in caresAprezentati sb inlelegem clarunde slationem, cepro-
culturarornaneasca dinper- pri€talearelmomotivape
spectivasintezeiintreceledouelumidespdrtite careo avema
deschisrna din10S4. dispozitiein acestmoment
Deiinili
europenismul primulut regeal Romeniei. Cdutali infolmaliicaresd dea ne p6ndesc. $lce pericole
(...)Am inse impresia ci
conlinutcelpulinuneiadinacesie caracle slrciPrezentali colegilor,
inir-lnscurl suniemmereuin lnlarziere, Cd vinanu
discursde5-10fraze, rolulmonarhieiTn istoriafornanibr esledoafa pe oadeidiliclle a moglenidi
Argumenlali dececrcdeti ce Declamlia delaYata privind Europa eliberatdnua grclepecarelrebuie seo geslionem, cigi
putuiaveapentru Romania eiectelescontale. a noasld,dspulele meschine, inclinalia
Cualutorul docurnentuludespre ,,,idenUlicali
teona,insularileli Sialtestereotipuri sprecearld,lipsalncrcderirecipmce,
$iprejudecali careseintalnesc frecventin isloogatianoaslrd Ceavantaje ne-ar lipsagenerozildlii, lncaunuiade ceElati,
conferi
rcnuntarea trcptatilaeie?Discutat cucolegul debancd acestsubiect. pescuat incapacitatea de a purlapovara
Alegelidintextuldiscursului !i Gf.cafencu acelparagraf 6arcdefine$te in con- lbenallirccentdobandile. (..)
cepliasaEuropa unite.CompaEl aceasid opiniecupropnile voastrea9teptArl. Agadato datain plusprofesiona-
Retinelid n documentll7 ceconsderd Vaclav Havelcd esleesen!aiinntegrarea iismulneprotejat de responsabililatea
europeand a leriisale.Abordati slbectuldn peNpectiva integrdi Rornaniei umanA nuneVasalva..'
ai
apreciati
inir-unscurtdiscurs decedeprnde in rnodesenlial acestproces (Vaclav Havel,
Sicene Medwi
impiedice saavansdm mairepede peacestdrurn. de vare, 1991)
 Madutulll
profesiona
OupatllEistatute
$l MODERNE
TRADITIONALE
ocuPATil
xx
insecolul-
Dincelemaivechitimpui,oamenii aufostobligati sa-$asigure existenta
Siaufacutacestlucruculegandroadelepemantuluisauvanand
lice.Auinceput apoisdcullive plant€le9isdcreascd animalele pecarele-au
domesticit, sddescopere nenumiratele bogdtii alesolului 9isubsolului !i sdle
prelucreze. AqricullorilorSimegte$ugarilor li s-au aldturat,in timp, oameni cu
Pesle lotln lume,asigurareahlanei
dmaneprinopala ocupaliea oamenilor altepreocupdri, cudiverse profesiidecaresocietatea aveanevoie penlru a se
dezvolta.
ln zilelenoastre, esteo ocupalie carepresupune pregdtre inten-
"profesia"
sd$istudiu. Deobicei, exista asocialii profesionale Sicoduri deontologice care
stabilesc regulileuneiptofesii. Celemaivechi meseriideacestgensunlcele
de preol, militar,doctor sau avocai.ln secolul al Xlxlea, invenliile $iinovaliile
audusla aparitia specializdrilor $ila diversificarea statutelor profesionale, in
a$afelincalacestea sAr6spundA cerinlelor totmaicomplexe alevietiimateria-
leSispkituale.
Secolul alXxleasecaracte zeazdprinschimbiri lafeldeimportante ca
in perioada anteioard in ceeacepriveste statutele $iocupaliile profesionale.
in primulrand,asistdm la migrarea ocupaliilor traditionaledinspaliulprivat
(casaproprie)in spaliulpublic (lnafaracasei). Lainceputul secolului, in 1906,
in Franla, numdrul celorcarelucfaula domiciliu erade 1,5milioane de per-
soane, iarin 1936rdmdsesere doar350000depeEoane. l\,'luncasalaiate a
inlocuit treptalintrepdnde le defamilie.
in aceastd perjoadd asistdm lao noudexplozie demograflce in Europa, iar
inventiileSiinovaliiletotmainumeroase 9icuconsecinle totmaispectaculoase
auschimbat definitivviata oamenilor.
Agricultura Sicresterea animalelot pecontpropriu devindincein ce mai
putinrentabile, eficientedovedindu-se ma leexploalalii agricole, iarfermiedi
suntobligali s6cautedelucrulaora$pentru a suptavietui.
Dar9iin spaliul urban ocupatiile suntinh-ocontinui schimbare. Atelierele
9i muncamanualiin general suntinlocuite trepiat,darsigur,de complexe
industriale. Fabricilesuntdincein cemaibineotganizate. Deja,in Franta, in
Codpebnlo cemodulului
sp€cifi 1909, toatefab cileerau bine delimitate in peisajulurban. Spatiile fabricilotse
OAMENII, SOCIETATEA ploductiei. La marginea orafelofse configu-
$ILUMEA IDEILOR specializeaza Sise adapteazd
reazd zonele $icartierele industriale.
1.3Compalalea unoropinii $iaqu-
mentedifedte la o iemade
reieriloare Primul Rezboi Mondial a insemnat un moment de cotiturd si in ceeace
istone. priveqte ocupaliile giprofesiile oamenilot Trauma catzatd de pierderile devi€ti
2-1.Cunoagterea $ asumaea vdc omenegti, mecanizarea, produclia de mase,emancipafea femeiiau fosttot
ilorcetelenieidemocialice. atabamotive de schimbare a sialutelor ptofesionale. Se dezvoltd foartemult
3.1, Seleclaea
Sicomenlarea sulselol profesiile legate devialacotidiand dinmadle o|a$eamericane $ieurcpene.
,istoricepenfua suslineJcombale un politice,
Caumarea uneiintense activiteti femeile auinceput sd oblind
punddevedere,
dreptul dea praclica neseriipecareinainte nuaveauvoiesele practice. in
Romenia, de pildd,incepend din 1914, femeile au dreptul sd practice meseria
deavocat Dledant, iardin19'19 aupututlucralaCdileFerate Romane

u
 i1 t'4si,rl'ii !l

P|ugp€ribbaamedcana gi polfticaprolurilorli a saladilorpreconizagde HonryFod

i ? Numiruldo
$omeriin aniicrizei
,Principiulmeueslesascadprduite,saexiindoperaliite iisA pedeclionez maqinile
rcasl€.TrcbLie
(lnlnii)
nolalcareducerea p€lrntorvtnepeprnrttoc.Nuamc;rsioe?t; c o_
ddlacostLlde fabr,cali€ ca un llcru fir. 1 consednla. am incepJtprinreoucerea 192glg$ 19311S3219A
prelulorpentruavindemaimult,lnaintea compeliliei. Num-ap€ocupal costulde tabri_ 518H6 2964640310477 13359
calie.Pretulnoude venzarca obligaicostulde fabric€lies, scad6,a fo(at toateserui-
Unib
clleuzineisddeacelmaiinatiEndament poslbjt: scederea prEului a obtigatpeiiecae
sacaulecelmaimicprof{.Aceastprovocare m.aajutatsdgesesc
Mass 12A4$94 266630372821
maimu]bideinoj in
malefl€defabricalieSlv6nzare.
Bdbnie
Dinfedcire,Balariile
mai aucontbuillasced€rea costuluidelabricalie,
munciloriiau Gomaiia24843041474429835599
deventdin ce:n ce Fa,.ndLstaati odatascLtilde prcocupalerler;arerulcri tor. Franla g u 72 tt 36
Fxareasalarrlorp€nlru Tiuade8 oreta5 Oolar.a fosruiao,ntrecele ma.buleeconomi,
pecarele'amfdcut,daridicandacestprclta6 dota, amcagr:gat maimutt.probabil cd . Aiatzend
datete
dintabet,
veltconstata
aSfiputuigasioameni ca|epenlru 3 doiaripo zisernunceasce cetpbtesc penlru 6 dolai,
lolL$;
arli loslnecesar
cd Marca
Crizd
Economtcd(1929-1933)
a
doisautreioirkeace$b murcloide3 dolar,penrrJ a trioc.liunL alecblmlioane
Onheoamen'i de oanenidtnSUAti dn
meim3rbtneplrtili l4uncapnmibrar. insemnar nullemarifl.mdi Europa.
-|ai iaraeuropean, ceamalaledata
a
multdfodamofice9io cregtere conside€biE a confuziei qichettuielitor fostGemania Aic ffza a avutconsectnle
Prcjuldevanzare fixatdenoine-a adusintotdeauna beneticii, g€veinceeaceprvegte
siagacumnu,miima_ slatutu
iiocupalite
grnezpendundevoiurEa saladie, nu-miinchipui paneundevorscldeaprelurile devan- oarnenilor
Dnle larb occdenlate,
ceanai
za@,NUeslenicio lndoiald insaci acestproces Vacontinua," pulrn
afedalaa lostFarla.
lH. Fotd,Mylifeandny wotk,192i)
l- iel
-.::--l ,Oriadmitem ca singurul roi tegitimal
Saradafn MatosBdbnietntE 19iS i924 g Ierielieste
dea f,solieqimama$iatuncj
bidatiitebuies5-91 facedatoria dea le
,,Sepoldelemtna dou6origini alesereciei:ceaa familiitor
incomptete (taiel$i solul lua pe toatein cdsdlorie $t a le asigum
este.decedal sauinvalid) giceaa famitiilorincarebarbalul muncegte, darnucigtig:sui_
crert In primulca?.existerladepirdede ceeace clsriqafemeia copi,i(lil;ri saL, mijloace de lrat,ori recunoa$tem ce din
,i cauza noastra mare parle din femei nu
aourtr). rr oudaerElerlev,duvelorde €,?boi.numdrLl aceslor faq riis-a'looii:carpro-
polionalin".I:cinesu.d.Saracrisrnrra.a'taoroapepesletol,cuexceplaoistrclulji polfl chernate laimplinirea aceslei misi-
'nin'erSten'ey. S tualtas-aarrel:oratOin ,9,15:clrire unisile deschidefi caibp n carese pot
e ir careverituleste irfero.veni_ intreline singure.
lLluinediLii caresuntsLslnuede acltLli,e0e canErenL repre.,,nte dec6l2 5o.o di1
?mr,r|e mLlcrtoregitnu Cauzaaceslorfemeto apdremnoi,
an gdsildecal3b0deca.?ur: ink_rno,asoe100000detocuiloi. leminl$iii, gipenlruelerccam6rn drcptul
Tolalulesie aprcximativ la jumttate fatAde 1913.
Aldoilea tipdesafecie le Inslruclie
9ila munca.'
(satau insuficient
in ciudauneimlnciregulate) a regresal cu
mullmaimult. P€ciic,satariite (DiscursalluiC.V Fcainescu inAuia
ceternaiioase au crescut.Bineinletes,pu6msi neima_
ginamce anumite secloare Unrversilelii
din tali,29 martie 1898)
industdalenupolsuporta unasemenea nivelsaiari€|,darnicl
1use poatesLsline cd 5alanile sL4lcad,/d Somatulur Lvidenla araucJ sataiite .urc -
lorlor'recalificali aucrescLrr In ult,mii
zecear, matnull deceiLelealelu.reto.ilor calill_ t,;
cali.Astfel, in timpcesataul lunaral muncitorilor s_adublal,cegterea costuluivielii
nu
s-aridicat, celp{rtin pandin varaanutui 1924,decalcu 70%.Sat;.iulactualmedjoesle DrEpfudcerutedefumeiletolnane
de42-46deSilingipe sap8mAna gjpermiteintrelinerea in 1912
uneifamiliicu uncopiJde valsH
gcolara in p{us.Numiruifamiliitor culreisaupalrucopiiaffale subtimitadesdddes-a 1.Aplicareaprlncipiului,ta muncd ega-
d mrnuat considerabil. Pedeo parle,salariile auc€sculmaimultdecelplelularticolelor E, salariu e$1".
deprim6necesitate iar,pedeajg pane,numerulcopiilora scdzut.
Aceqti;ojfacioau 2. Admilerea femeitor in prcfesiunite
anl€nalo diminuare elalivda sareciei.' liberaledeavocelnolarelc.
lstudju€alizatdeLondon Schootof Economtcs lg27l 3 Admilerea ferieilorcomeBante la
camerele Qitnbunalele decomefl.
4. Admilerea femeibrin invaldmantul
1(lryil|Ir.liltilFlitllt:1_ univeBiiar superior Siin funclia dedirec-
1. Analizali prjncipiul economic pe6ares-abazat slccesul luiNenry Ford. loaredespilale.
2. Comentati, impreund cLtcolegul debancd, molivele datoritdcirora,in anii,20, 5.Admiterca femeilofln corpomlii, so-
nivelul detraidinl\,4afea Britaniea crescul. cieleli de administralie, binefacere, cai-
3. Ceimpacl as{ipm familiei $isocieteliicredelicaa avutemanciparea laleqiasislentA pubicd.
ferneii?

Economie
Sisocietate
ln lumeaDostb€lica
 Modlriul tl
ocuPATI
UMANE
LASFARSIUL XX
SECOLULUI
Adouajumatate a secoluluiXX a cunoscut revoluliitehnologice succesive.
Profesiile $i statutele profesionale aie oamenilof s-au adaptat in functle de
aceslerealitdli. in ld le puternicindustfializate, munca fizicda fostdescalifi-
cataSildsaldpeseama emigranlilor. ltlunca in agriculturd a devenit coordo-
nai6,mecanizatd Qiexecutatd, deasemenea, cu emigranli sau cu persoane cu
ungfadmaiscdzut deinstruclie.Industra a remas pentru o importantd parte
a Eufopei ceacateocupe lo{a demunce. Acestlucrus-aintamplat in vestul
dezvoltat al Eufopei, dinaniiimediaturmdtori rdzboiului mondial 9ipend in anii
'60.in lefibdincentrul SieslulEuropei, pfocesul de indusiializafe a inceput
in anii'60$ia sufefit undeclin dupdcaderea regimurilor comunisle.
Ocupaliile majore aleoamenilof dinsocietdlile dezvoltate dinanii'80sunt
penlru
magnisugeslive anideinceput denoiletehnologii informationale Aparitia compute-
celelegate I deservicil.
s-aprodus
airevoluleice in domeniul profesionale. l\,4eseriile
tradilionale
tehnologiei
informaliei Xx
in secolul ruluiperconal, in 1981, a schimbat statutele
egatedeagriculture $i industie au fost inlocuile treptat cu meserii legate de
televiziune, publicitaie, informaticd, relatii cu publicul, finante, turism elc.
Societdtile multinalionale 9icorpofatiste dautonulin economijle stalelor mo-
derne. in acestea crescpfoductivitatea munci, volurnul schimbufilor comer-
ciale9ialtranzactiilor financiare.
in Romania, incepand cuanii'60s-aincercat industrializarea forlatd. Acest
fenomen a produs schimberl importante in alegerea meseriilor. Formarea 9i
dezvoltarea rapidd gifo{atda indusiriei auduslacrearea principalel categorii
sociale a co.nunismu ui -clasamunciloare. in 1950, "n Rom:rnia era'rinre-
gistrali '.2 milioane demuncirori. dincare650de rii in ildustrie. in 1985.
numdrul lotalalmuncilori orajungea la6 milioane, dincarejumdtatein industrie.
in Romania contemporand, mesedile celemaisolicitate pe piajamuncii
(ceea cenuinseamnd cAsunttoatelafeldebinepldlite) suntceledinindus-
triau$oarA (confecliiimbdcdminte, cusdtor feteincdlldminte), in domeniul lT
(analist programator, infomatician, administrator de fetea,designer web),in
constructii (zidar, zugfaybetonls0, in domeniul serviciilor (agentasigurari,
agentcomefclal, vanzdtof, agentde pazd,ospdtaf, blcdtat,coielaf-paiisef,
brutaf), dargiinindustria pfelucratoare (tamplar, Idcdtul, sudo0. Profesiile cu
ceamaislabdceulare suntcelede desenatof tehnic, tehnlcian proiectate,
inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrAtor pin a9chiere,
frezor, sculer-matriler, operatof chimisl.
l\,4eseriilecuunpotential maresuntceledindomeniul lT - informatician,
administratof de feteaSldesigner pagini web,iardindomeniu seNiciilor -
mecanic auto,tinichigiu auto,agentde vanzdd, agenlde asigurdri, bfoker
merfui,agentdepublicitate.
Peansamblul Romaniei, estesemniicativ faptulcd ptedomind salaatii(cu
o scddefe constante, darmoderatd a numerului lor), iar ponderea persoanelot
cu statutprofesional specificuneieconomii de piatd(chiar9i in formare),
respectiv lucrebrpe contpropriu, lucretor famllial $i patron, a inregistrat o
creqtere constantd, dar modestd. Slructura populaliei ocupate dupd statutul
profesionaleste difefenjiate delauntipdeactivitate iaaltul.

36 Oamenil gilumea
sociDtatea idgllor
 Modulut ll
Stalisticile
afatacdlucralodi pecontpropriuauceamaimarepondere in
agrlcultura(480/0),
patfoniisuntprezenli maialesin come((8%)9iin releaua lt
dehoteluri $irestaurante(peste 4%),iarsaladalii
sunlprezenliin pfopo{ie
de
82%in come4$i pesle90%in celelate Rapodprivindcdzapolrolierdg obc-
domeniideactivitate.O expresiea l6le sale esuplaeconomioi
dezvoltdrii privat mondialo
sectorului ponderii
esteSicfegtefea salarialilor
dinacestsec- (973-197S)
lor:in '1995,
ponderea salarjatilor privat
dinseclorul erade12%;in anul2000, ,l\,lJreadepattuoi a prelulut petrolu.
ponderea acesloraajunsese la aproape40%dlntotalul saarialilor;
concomF uiin decembie 1973a ampliiicat in pri-
tent,ponderea salafiatilor
dinsectorulpublic
a scezut dela83%in anul199b nuldnd inflatia, apoirecesiunea in lA le
la47%in anul2000. indusirializale. Dupdacestprim Soc
pelrclier,cre9iercaeconomlcd a scazut
lrl
CeplofosieT$idorescIinerii?
bjumatate,
s'adublat.
inflalla
A doilea
s-at.iplat,
iargomajul
$oc,suruenit in 1979,
duparevolulia irananda provocal o
se devinjurisl saueconomist, urmando facullatede prcfl.DacaacesleDao- nouainceiinire
'Vreau a cregte, menllnerea
fesriru vo.naiaveacllla.e in Roralid voipte.an st.arr)tale. il vacanlaa! v.e; sa inflale$ o noudcre9te|e a $ornajului.
mdangajez capicolila.Am fostla unpatrongimi-az s c6indeplinesc condititie,
adicaam Cregle.ea pelroliere
chelluielilor -65 de
indllrmeaSigreulalea ' (G 8.,elevdtaLiceul,HenryCoanda')
cerutd. mrliarde pe an * a dezechilibrat baan-
conlcAu.mezun llceucu protitiehnic,
,,Tlnand aQvreasa dautapolltehnice saula teledepali,accenluand transformefile $l
ASE.Celmaimarevisal meueslesi pecin sldinriate.Secaqtigd maibtne9i mi-as dezechilibrele amoGatede mai mult
ajuta9ipd nlil Tnvacanta careurmeazA o samaangajez picoit, , lrmp,conducand k dereglareasislemului
(C.M. etevdtaLiceul,Henry Coandd') monelar rnternalional'
,,Nu-mipare dLl ca am aes Facultatea d€ RelaliiEconornice
rtenalionaleliilocaam gasr exaclceedce ar carlal,sirgJ.tr
impedlmentflcorslltuie lipsaexperienlet.
Voiplecain strdin6tate dace
nu-migasesc de lucruaici.SuntdinTecuct, darvreausdmdstabilesc
in CapitaE'(D. i\,1.,
studentz in anu lVIaASE)
pecareo umez,dacenu-migasesc
multfacultatea
,,De9iimiplace
e posibilsa
delucruln domeniu, marcprofilez,dafn-asiacec€vasub
nivelulpregetidi
mele.Candeslistudeni rnairnerge,
dardupi ceobli
diplorna,
nu.EusunldinAdjud,in loamna im daulcentaSivreausa
ramdl r BucL'esli.
(L A. sfudent,
in drj lV a ASFJ

i;l
L9i
20doad dedezvollare6conomice
impefuoasa
a stdtelor (1953t973)
occidenhl6
a.Socieutlil6
mulllnalionalo EvoutiesauifvoLrtie?
,,Operajiie societatilof
mullinalonale exerctAo influenldtmporlanteasupra dinamlcii . Omul$iunetee saeaudevenit
cresleriiSischimbuilor comerciale. Adeseoi,acestesocieleli expodeo propo4te mai dn cein cema compicall
maredinprcdu4ia lofdecatsocieteltb a cdrorproduclteselimiteazdtalerito|unaltonal. $ maipeformanl dar,po€te,
9 mai
l',4arile
unildliiniernalionalecarereatizeaza investilii
dircciein intreagatumetinddince indeplr€lide nalld Siurideceilatl.
in ce ma muftsa conside|e pialainternalionaladrepiun ansamblu unic carenu rna
corcspunde decupalelor nalional€.'
b. Libodalea de cirdllaliea indivhor gi seMciito. ACTIY II A^rc,N'/D€?ETDLNTA
,ln Eulopa,fec€ntele migral i iniemalionaleale rnuncito lor au pemts adaptarca '1. Anazatr,in grupuride 4-5 elev,
eiorlului pmducltv panea nivelul cererii,timtandinftalta.
Regiunea pafiziand,RuhFUt,
t unghiulindusraldinnordu
efectele crizeifesurselorlradiliona
e
ltaieiauabsorbil unnumer considerabilde(emig€nli)din asupra pieleimuncit.
alie@giunalel5rlorrespecl ve saudinafa€ acestora. Contdbulia efedve a creslerli
anJa,e a ro4eideruncain ErroprO,cioeltaEpoar€ Precrza!i rolulglobalizdriiasupra
frevatJar;tr maiTuhde500000
demunciori, aceste nrigmtii inlraeuropene aducand o contibulecea depA$it
mesetulor $ statuleor profesionale
toateprc-
viziunile, Resursele de men:de ucruskaindauatenlatpenuria de fo(e de muncij^n
hadtionale
lerib (lrnpoi(atoarc),pefinilenduje in producliei
afaracreQlerii Cerceiali felulcumfo4ade mLncd
SifdfareacreQleriisala
rillorqiprelurilor.' d n Rom6nia s'aadaptat peteiinter
nalr0nae.
Economie 37
 (a)
NOUA TEHNOLOGTCA
EVOLUTTE
grTNFoRMATTONALA
$rOCUPATIILE
incepand cuanii'80auavutlocmutalii importante pepiatafodeidemunce
cauzate deevolutia accesului laresuBe, a globalizdriieconomice 9ia integridi
politice.Pelangtschimbdrile induse deaccelerarea tmului de dezvoltare a
pietelor (subefectul conjugat al inoverii permanente 9ial globalizd i), mediul
socio-economic in societatea informalionald este profund modificat de revo-
lutiatehnologice majorddinultimiiani.Aparitia intemetului ilustreazi iuxul
constant al inovifiicaremarcheaz5 infeagasocietate: o seriededescoperiri
gtiintificepermitpunerea la puncla tehnologiilor inovante 9i convergente.
Acestea suntintroduse, intl-o primd etapd, in economie, undemodifice regulile
jocului concurenlial (inprofunzime, in cazulintemelului), iar,intr"oa douaeta-
pd,acesle inovatii modifici bazele functiondriisociale.
Inovarea tehnologici permanenta, accelerafea schimbidlor, interconecta-
reamondiala a cunogtinlelor 9i a actorilorconstituie elemente caracterisice ale
mediului economic actual. Produsele giserviciil€sufere o invechire accelerati
subdublul efectalevolutiei tehnologice $ialjocului concurenlei. Astfel, diferen-
tiefea tehnologice este din ce in ce mai efemere $i febuie avute in vedere o
anumitd dinamicd 9i un efortcontinuu care necesite energii $i investilii consi-
derabile. Fenomenele dealianld Sidefuziuni - totmainumeroase in ultimii
ani- i$igdsesc astfeloexplicalie esenliald.
in lumeacontemporand, a detineo anumiie tehnologie nu maireprezintd
garanlia unuiavant4concurenlial petermen nelimiiat cear putea li apirat$
mentinut. Estemultmaiimportant caresursele umane aleuneifirme - mana-
gerii$iangajalii - nunumai sdaibdcunostinle $ideprinderi adecvate, ci 9ise
manifeste atitudini gi comportamente active,pentru a puteafacefataprovc
cafibf economiei globalizate.
umane
Activitdtile (munca, petrecerea timpuluiliber, contactele cuadminis-
cubdncile
tratia, 9ialteservicii etc.)sevorbazatolmaimullpe,,reprezentA "
alefealititii(imagini simbolice sauvirtuale)decat perealitatea insdgi. Adapta-
realasocietatea informationald constituie o mafe plovocare laadresa sectoa-
reloreconomiei, a inlreprinderilor, 9i profesiilor,
a califlcdrilof a fumizorilor de
rural(a),celindushial(b)Sicel serviciipublice
Peisajul sauprivate.ln plus,seproduc schimbari spectaculoase inorga-
urban(c)s€dsfinesc ln €portcuaclivltalile nizarea calitalea muncii.
p€carcoamenii le desfegoad in cadrullor $i
(imagini
aerisn€) lnteprindedle trebuie sdfietotmaiiexibilepentru a operain noulcontext
decompetilie, de calitate,de personalizare 9i de inovare rapide. Angajalilor li
seceredincein cemaimultseseadapteze lanoilecaliflcdri, sarcini gifome
deorganizare a muncii; aparnoirelatii intrefunctia pldtitd,munca giactivitatea
depuse. Obtinerea sau pastarea locului de munc6 devin o problemd maiord
pentru vialaindivizilor in noultipdesocietate.
Societatea informationale pfoduce marimutatii la scatasociale, pulend
deschide diverce posibiliteti:noilocuride muncd, o utilizare mai eliciente a
resurselor (nunumai umane, ci 9imateriaie 9ienergetice), contribuind astfella
dezvoltarea durabili, creqterea veniturilor Sia bundstdrii individuale, noifome
deorganizare maidesceniralizale, dezvollare regionale 9iurband maicoeren-
ta,asigurand astfel o societate maidemocratice 9imaidescentralizatd.
:,'
@runft$tddarir$1uftbtueikrlr,:
 Modulul
SodeEhapobltndustiaL gl infonna@(,lg82)
ACT]MIAT€J}IDEX'!€NDENTA
"NouarevolulieindushiaE a interv€nil
exact:nmomeniul Tncareeconomiile noaste
ax trebuitsAinfruntemafeacreqlerca Somajului. La origineaacesteirevoluliigasimu; 1 . Analizali
daleledin tabetut3. Co-
Enomen ecoromic cumLltmattmportanl decAc.e$le,ea prolutui
petotdlui.
c; ;pre?,nb mentaliponderea dive$elor
domenii
rolusrureveninent Jnicin isiorialJmirprinamploarea efecielorsar;.Acost de activiiate
'enornenmaipuljncrrnoscut,_d€r
$trapdiBtea $i formulali
concluziib
decisveesteLtrnabrut.:n dqp ce prelul
cucons€cinle cese impln,
perolulr,r
s-arultiolicat
cu 15inrc j970-1900.
cetatLrnital.i
dememoieinfor.na ; s'_a Caraclerizali
etectelesocieldtii
infor-
divizalcu 100graliemicroprocesorutli.
Inlimp,lolulse
malionaleasupraprcfesiilor
contem-
vasch,mbain Ioaledoneniile
vieliiecono,i:ce
d sociate.p.opr,etatea
'evorulrer
mcropocesorJtui esledea nultiplica,
if cvas,btalitatea
acftvalilormijloacoie
cire ooiasigura Comentali aspectelepozitive
9i ne-
lnlocurea. intr-oraniereh acelagil,rprentabtlagiagreabila, a oane_
nrcrdecalrcmasini galrveaieapariliei
intemetlluiasu-
praacliviirlii
oamenilor
Analizali
siatuleleprofesionale cla,
sice9i celeulhamoderne in llmea
contemporand. comenlalr,impreune
20 d6 anldo dszvolbrcocoiomtc!impotuods!a shHir ocddonbb(19591923) cucolegii
declas6, impaclul pecare
RogEsult€hnlc descoperiribglilntiiice
il au asupra
linanciarda inlrepinderjlorsra unuldinfactoriide dezvoltare. coldlalltind ocupaliiloroamefilorgi,
implicit,
asu-
"Puterea
cercelarea tehnologicr,ctci inovaliaa devenitarmadecisjvda concurcnlei, pramoduluicumi9iasiguid existenta.
Dacainovalia a devenrtformaTod6m6 a corcurenlei.
ebnuipecaeo intreprindere
il_consacr;cercearii$liinlificegi dezvolHi tehnicoare o impodanJa decisivr.Aceste
efoduriau cas@pnunumaic.esterea fadrnceta€adescopeddlor gtiinlifice.
ci $,scJr_
readinceir cemdimu a dnJmutui detades@penrea taerdoatarca
$tiinlifict :nduslri_
aE ac€asla esteldsarLracaractesl,cAa economiei moderne, penlrua lrecede la
lnvenli6laexploatareaacesteia aufostnecesa : 1j2anipenlrufotog|alle,56deani pen,
trulelefon,35 de anipentruradio,15ponlru|adar,12pentru leleviziune, 6 anip;nfu
bomba atomice, 5 aniqi8 llni pentrutEnzistor,3 anipent! circuifutinlegrai.,'

Porsonalul
uniutlilor
actv€dinindusldo,
cor|stuclii,
cqre49ialtsseryicil
p€acliviEli,
ln pedoada 199$2(X)1,
dinzonaBucur€sli
lfov O imaginedeansambtu
asupra uneizone
devad
a induslrei
componenlelor
eleclofice,
Silicon
Valley,
la norddeSafFEncisco

flnourpirrnn!
' InsecolulXX, oameniiau continuai
sa praclicerneseriihadilionale,
legatede cullivarea plantelor9i
cre9terea animalelor, dar numeall
celorcuastfeldeocupatii a foslin
conlinudscidere. Revoluliib tehno-
logice$i infomationale succesive
aumodiiicat kevelsibilslatutele
so-
ciale9iprcfesionalealeoamenibr.
4 In secolulXXs-auconsolidat ocu-
78U1
paliilelegatede spatjuturban,
40418 induslde$i servicil$i s-aualirmat
altelenoi,iegatede mass-media,
publicilale,
relatiicu pubticulSitT
(Anuar
stalistic
Roffinla2000-2002, (relele
infofinalionae Siintemet).
Institutul
Nalionat
deStatis|cd)

Economlo
9ir 39
 f'l rgrmu:it
nn lurnwm
*wnt*rnpmrm
ALEMIGRATIEI
cAUZE
Migratia umane presupune o migcare permanente, individuale sauin grup,
a oamenilof dintr-un pe
teritoriu altteritoriu, dintf-o lad in altelad Astfelde
migcAau avutlocincdde la inceputurile istoriei umane 9i au continual cu
intensitate diferiu pana in epoca contemporand. [n a doua iumdtate a secolu-
luialXlxlea a avulloco accelerale a migralieiurnane, iarinsecolu alXx-lea
s-aprodus o cre9tere fdrepfecedent a fenomenului
O ca catudcuunsensusordedescifrat
(,f Express 1971) l\iligraliaumand poate fi iorlald sauliberd.De asemenea, ea poatefi
, mariie
. in Ffanta
aceorani, mediutu_ migralie
oamenildii temporard, pentru o pedoadA limitata de timp, sau migratiedefinitivd,
raletaunevoilsapecela o€$,ii condilie pentru toateviata.lvligratia mai poate fi legald, fAcuta cu acofdul autoritdlilor,
in carela liecarezeceminutedisparea o confomlegilof, sauilegala, fdcutd fereacordui autoritdtilot
exploatalie incercali
agricolindividual5. sd pentru se decidsd-gipdrdseascd
cuceadlnRomania.
situalia
Existemaimultemotive careoamenii
compa|all profesionale
locurile undes"aunescut $ alegsd plece in altetard:dinmotive
(cautd segaseascd unlocdemuncd sauunlocdemuncimaibun,doresc sd
serealizeze pfofesional), dinrnotive polilice (auideipolitice deceleale
diferite
autoritdlilor 9inupotsA9ileexprirre, ialdinacestmotiv suntpersecutati), din
motive economice (nuaudincesaucucetrdi$icautauntraimai bun)' din
cauza persecutiilor {discfirninare deoricetip),dincauza tetmgeiila pensie (iot
maimullioameni dintdrile bogate din nordul Europei se retfag dup6 ie$rrea
la pensie in zonecu climdmaiblandd Siniveldeifai maiscdzut dinsudul
Eurooei), dinmouve senlimentale (sestabilesc intr"oanumitd latdpentru cd
slmtafiniidti culturale cu acea tard) sau din motive perconale
Datoriuproportiilor foartemai pecarele-aluatincepand cu secolul al
)filea, migralia a inceput sdfiecontrolatd 9ireglementatd prinlegeDeobi
cei, fiecare tare a pus restrictiiin ceea ce p ve$te numelul deemiglanti pe
careii poate primi 9i integra. Aceste mdsuri sunt motivate de dofinta auloli'
tdlilorde a nu dezechilibra piatamuncii9i nivelulde traidintaragazdd,
deoarece muncito iemigranli duclaingreunarea pieleimuncii 9ila ieftinhea
fo4eide muncd. Altemotive pentru care unele state au pus restrictiipentru
intrareain taraa emigrantilof suntcultulale, deoatece multiemigranli din
veniti
altespatiicutulalenusepolintegfa in societatea gazdd
l\,4otivelecaredetermind migratia pot fi, in pimul rand,factoti stinulativi,
pe
careii determina oameni sd pdrdseascd o regiune. Astfelde factorisunt
fezboiul. foametea, bolile,percecutiiLe politice, intoleranla religioasd,dezas-
trelenatumle, schimbu le de populatie etc. O alte categorie de motive este
re0rezentatd de factorifavorizanti, pe
careii atrag oameni intr-o legiune
Putem identificaaicispiritul deaventurd, do nladeca9tig material, motiveie
familiale, stabilitatea politicd,toleranla religioasd. Dacd migratia estedomlnatd
deiaclofifavoizanli, avemdea facecumigralie volunlard, iardace estedoml"
natadefactori stimulativi,avemdea facecumigraliefo{atd Cauzele migratiei
umanemaipot fi legatede mediu(dezastre natufale, secetA, inundalii'
le ln caremlaumunclori lmigfanl alunecdi de teren,eruptiivulcanice, cutrernure, epidemii) saude socieiate
"Bidonvi s (demolatin 1S73) (persecutii, instabililate politicdsaucrizeeconomice).
la Sainl'Den

ta
 Modutnl ll

OedaraliaUnivaaraE
a Dr€pfudlo.
Omului

lmigranlii sefieprvilica o povad.Aceiacareisi riscavielile,

$i reiugalrinutrebuie
alelorgialefamiiilor
lor,suntce careadeseaauceamatmareambitie sd-$rfacd o viate
maibun,Sisunldispusisa mLrnceascepenlru
asta.Einuigipardsescmediul familial,
cul
pentru
turadeiarnilie o vialedesubjugarc,
inl€cliunsaudiscriminare
la miidekilometri
depairare.Eidoresc o vialgmaisiguraqi maiprospodpenirucopiiior DaceI seddo
9ansa sa-9i puna In practicdcelemaiimportante abililSli,
rcspec6ndu-se egalitatea
in
Sanselor, marca iormalotalevorli valorclipentrusocielale."

Aiuxuldepopuhlio (Tnmii)
draina,1990-2001

Refugiali
kurzlinghesundu-se
seiaapdd itr-ocistern6
a frcntieta
tlrco-irakana
(1991)

DoqJmenb carclsglomenbazi
migra$aconbmpoEna
. Convenliadin1951dela Geneva cu
pdvi€lastatutul refugialilor
. Decla€lla din1984de la Cartagena
. GhidulUNHCR cu privircla proce-
duri$ic leriidedeleminare a statutului
derefuglal
. Declaralia Universalea Drepluribr
Omului
. Pactulinlernalional cu privirela
drepludlecivilegipoilice
. Pactulintemalionai cu privirela
drcpluileemnomice socialegiculturale
. Conventia cu [vire la elminarea
lulus formelor de discmnarcimpotri-
vafemeilor
. Convenlia din1984irnpotriva tortuii
S altortratamenle
a saupedepse crude,
inumane gidegEdanle
. Convenlia Europeana a Drcpturilof
Omud !iProlocoalele adilionale
(Tendinle
in migralia
internalionaa,
ParisoECD,2003) . Convenlia cu privire
la slalululpeF
soanelorapalride
. Convenlia cu p virela feducerca
AC'NVTATEINDESNDENTA apatidiei
. Convenlia pdvind Drepturile
Copilului
1. ldent
flcali9iexplicali
cauzelernigralieiumane
in lumea
contempokne. . DirecUva Consiiului 2003/9/EC dln
2. Apreciali
Sicompa|a! factorii
stmuativic! ceifavorizant
aimigratjei.
3. Cornentati pentru p n lege. 27 lanuarie
2003 cu prlvire
la slabilirea
motivele caremigrala nlernalionald
estereglementata
standardelor minimepentrup mirea
Lucr6ndin gruplrd n cAte4-5elev,reazaliportrctul
celuidispus
sAemigreze.
solicilanlilor
deazil
ldentificali
caliteli
$idefecte
aleacesl!a.

E@noni9 41
 MTGRATTA
UMANAm irucepuruL xx
sEcoLULUt
Oamenii migreazd dincauza sdraciei, a rezboiuluisau a perseculiilor Eipot
fi mutalifo(at, deportali sauexpediali impotdva voinlei s-aumutat
lor [.,lultiallii
doar pentru cdau crezut gi au speral cd viala va fi un pic mai bund Tn alt parte.
Plecarea sausosirea unorgrupuri relativmarid€ persoane intr-operioadd
relalivscurtd detimpa declangatin modfirescreactii diverse. Uneori, plecarea
oamenilor eravazuta cao marepierdere (pentru naliune, pentru comunitate,
penhu armate saupentru taxe), iaralteori sosirea loreraperceputd cao mare
amentnlare.
Limitandu-ne, pentru moment, lacontextul european, sepoate spune cacei
maimultiemigranli, dacenusuntizolati sistematic pentru o perioadd lunge de
timp,se contopesc in societatea receptoare. In oricecaz,copiii9i delinitiv
nepolii lornumaisuntprivilicastreini. Pentru o parlea populaliei autohtone a
existat teama cl noiivenili le vor dilua cultura, le vor slrica monla, le vor lua
Refugialiagtsdand inlr{n punctdelrcnzit femeile Oile vorpocilimba. in EvulMediu, ln uneleregiuni eraudiscriminali
sainirein mulldoitaAmerica in alteregiuni
catolicii, eraudiscriminati protestantii, in aproape toateregiunile
eraudiscriminati evreii.
Emigrantii aucontribuitintotdeauna ladezvoltarea lerilorundes-auaqezat.
Eiauadusadesea tehnici noidintr-o latdin alta,austimulat comerlul !i con-
tacteleintrediferite regiuni gi au contbuitla deschiderca unornoipiete.
Emigranliiauadusnoiobiceiuri gifeluridemancare, iarln timpuneledintre
acestea au fostadoptate de societatea pdmitoare. Deexemplu, pastele 9i
pizzadusedeemigrantii italieni sauobiceiul bradului deCrdciun adusdeemi-
grantiig€rmani in Statele Uniteaudevenit obiceiuri alesocietdlii americane Si
aufostapoiexportate inloaulumea. L4igrarea inginerilot englezide lasfargitul
secoluluialXlxleaa duslardspandkea fotbalului pecontinentul european.
Teama deemigraniia remas ca o forme a friciide schinba.e, in specialde
schimbare in culture.Aceasta este,oricum, intr-ocontinud schimbare de-alun-
gultimpului. Cultudle, ala cumle cunoa$tem noiastazi, suntrezultatul unor
secole de migralii.
Referindu-ne la migralia umand dinsecolel€ XIX$iXX,secuvine sepre-
cizamcaaceasta a avutefectefoarteputemice atatasupradezvoltdrii tdrilorin
carea avutlocemigralia, catgi asupra dezvoltdrii ldrilor din care s-a fdcut
migratia.l,,lilioanede persoane, majoritatea lorfamiliiserace din Europa, au
emigrat in Statele Unite, America de SudgiAustalia. Se estimeaz6 ce 12
milioane de oameni au fecut princentrul de tranzitde pe InsulaEllisdin
NewYork.Aicia fostorganizat unpuncldeprimire9idetranzital emigranlilor
careveneau in Siatele Unite, punctcarea functionat intreanii1892-1954.
intre18709i 1924a existato perioade caracterizatd de migratia spre
Ameca a oamenilor din estul $i sudul Europei, zone mai slab dezvoltate
dinpunctdevedere economic. Pfincipalul scopal acestor oameni erasd-9i
construiascd o vialdmaibune decalavusesere acase.
Lalnceputul secolului al Xx]ea(19001924), 18milioane deemigtanti au
sositin Statele Unite.Lainceputul secolulu i alXx]eaauemigrat cdtre Ameica
in special gemanidinnoldulii estulGermaniei 9i italieni,aproximativ egal
impe(iliin funclie dezonele deundeauemigrat (40%dinsud,20%dincen-
Evfeir€ligo9idinRusla
trusi40%dinnord).
 !4rdfllul li
ln 1880a inceput migralia
in masda esfeuropenilor spreAmeca.Feno-
nenula continuat pdn6la izbucnirea orimului rezboimord,al. in ceeace Numdrul
doemig|anli
analftbo!
prive$temigralia italiand,easeimparte in treiperioadeclasice:
1. 1876-19'14L I sosililn
SUA
0umdtate dinnumarul totalde persoane);2. 1915-1945 (unsfertdinnumarul Li l h hc.putuls6colulul
)O(
depersoane); 3. perioada postbelicd(!n sfertdinnumdrul depersoane). Anulsoddl Nurdrul
intre18809i 1913a avutloco emigrare masiv6, un adeverat exodal tn SUA ds analtrb€li
evreilorru9iqiesl-europeni spreStaieleUnitealeAmericii. Aproximaliv2 mili-
oanedeevreiaupdrasit Rusia intre1880Si1913cudirectia SlateleUniteale 1896 83196
Ameficii.Inaintedeizbucnirea primului
rdzboi mondial, peste5,5milioane de 1897 44580
evrei9ipolonezidinAustro"U ngariagiRusia aulraversatteritofulgerman pen- 1898 44773
trua seimbatca laHamburg cudestinalia NewYork. 1899 61468
lnaintedeprimul rdzboimondial, guvemul american a practicat
o polilicd
a 1900 95673
deschise"
,po4ilor in ceeaceprive9te emigrarea, fdrdsdsepreocupe in mod 1901 120645
specialde numirul, de pregdtireasaudeoriginea celorcaredoreau saemi- 1go2 165105
greze.Cutoateacestea, auapdrut totmaimulteproiecte delegicaresdregle- '1903 189008
menteze migralia atatdinpunctul devedere al numarului,catgial pregdtidi 19M 172856
emigranlilor. 1905 239091
1906 269823
L€g€a S€tr,Guv€maFa ola€loaamedcano (f891) 1907 u3 402
cepopulalia
,,Seestimeaza dinNewYori(esteformateln pmpo4ie
de8070dinoameni
caregaunascutin dlainebb9idincopiiaicelornesculi
instreinetaie.'
Aceeaiistualre
seilullrcaii inmulle
allestategiorasearericale Odniialgoam6nllor desp€€migralo
ceauzimereu
,,Tot suntnumai lucrui
t1 Tar. Numrf Prucdi(%) Nullsf negalivedespre
rneasuntem
emigranli.EuSifamilia
emigmnli dinZimbabwe.
Locultodnesculi klanda 260000 4o 41000 Locr.ilmaicilegalSlcontribuim la sis-
lnaft.ashtului Anglia temulguvemamenlal de lmpozite dal
Massrchusst6
76000 12 13000
Altetdri deocamdau nubeneliciem deel.Doar
321000 48 15000
9ia ora9ului candsevafnaliza pmcesul denatura"
Eahinolg (1890) Total 657000 100 69000 vompulea
lizare faceacesilucru, Sunt
numeo$ cetcarcasemenea nouaau
sosit9iseadapleaze foarlebinelanoul
stildeviale.' I\4area
fisilsi, Britanie)
PEgodirblsWilllamTafre)qlicdd6c6nu66lEdgacodcuclsuu carcpeved€ca
6mi0anliianalhbolinusur pdmilih SUAa9aqrmorapEvdartln FoiedulActilui artebuisesleain propriile
(14bbruad€
imigrnrii t9l3) "Oamenir pentru
|o|teri9isa munceasca imbund-
,Documenful
continemulte amendamente valomase laacluala
Legeaimigr,iicarevof talireavieliilorin locsa pdveasce cu
asigura
maimaresiguranld ln excluderea nedog_Dareunumdpothotdrise
imigranlilor ochiinvidiogi realizdrile
altora.Illigmlia
sennezundocument carelnpunclelesalepdncipale
violeazaprincipiile
careartrebui,
in artrebuireglemenlald strict."
opinia
mea,sdfiesuslinule culadein reglementarea
lmigraliei.
l,lereferlateslulgtiinlei (AnnSmilh,l,larcaBritanie)
decarle,Nuootaorcba acesliest,"
'Dacaemig|anlii se adapteaze la
legile dinla€ gazda,
9iobiceiurile eivor
AENVITATII}IDEI'INDEN]'A Ia prcsperitatea
contribul comund ii ar
tebuisdfiebineveniti.Daclnuo lac,
1. identificali
zoneledeorigine 9icelededeslinatie
alemigralieilmanelainceputul saurep|ezintl unpeicolla adrcsa so-
secoluluialXxlea. cietaliigazdd
-tercdsm, depiua-, ei
2. Carecredeli cdaufostconsectnlele mariimgratiidelainceputul
secoiului
asupra arlrebui (Jose,
expulzali.' Spania)
emigranlilor,
farniliilof
lor,nrdeordmaseacase, vecinilofdintaradedeslinatie?
3, Cililidocumentul
3.Precizali caGesteprincipiuldebazecaresl6la bazaemigrdii. ,Sa.ilinomafa6.'
Cumapreciali iniliativa
suslinutdprinproiectul
Legiiimigrarii?
Sunteli
deacordcu (David Kendeil,
Il,larca
Britanle)
pozitiaadoptatddepregedintele WilliamTafr?
Arglmentali-vd opinia.

Slsocidtah1nlumoaposft€lic!
Economlo ,$
 Modulul ll
UMANE
MtcRATil INTERBELEA
iN PERIOADA
Dn punctulde vedere almigralie umane, Primul Rdzboi lvlondrala fostunul
dintre ceemaiimportante evenimente aleepocii contempolane ln uma con-
flagfalieimondiale (1914-1918), lumea a cunoscut o noud 9iputemicd revolulie
economica 9idemograficd, iar un numdr implesionanl de oamenii$ivor ceuta
siguranta, prospetatea9i fericirea in alteldi decal in acelea in care s-au
ndscut. s-aindfeptal
lvligratja in special c6lfeStatele UnitealeAmericii Dupd
decenii depolilicilibetald in ceeaceprive$te imigfanlii, Statele unitevorpune
restrictii9ivorstabilil unnumdrfix deenigranlicare vorfi primili anual
DuDa Primul Rdzboi fi,4ondial,state]e nalionale audevenit intolemnte fatd
deminoitAlile nalionale giaustabilitreguliale cetdleniei.ln acesllelauincura-
jatemigratia $iau introdus festricliiinceea ce pive$te imigfatia.
in perioada 1918"1923, cao conseclntd a pjederiirdzboiului, aproximativ
2 milioane degemaniau pafesRusia, Ucfaina, Polonia, Cehoslovacia, Alsa-
uia!i Lorera oentru a se stabili in Ge'mar'a SlAJsria sau penFL a migra la
Pornnda drumc! speranla cdvorajunge
la unlmanallinigii9 bunastbri fandullor,in Olanda. in perioada inierbelicd, migfalia gemane in Olanda a
devenft atatdeputernicd, incatguvemul a trcbuit sdiamdsufl sevefe pentru a
opi acestfenomen.
in urmavictoieifevoluliei bol$evice dinRusia, dinanul1917,1,5milioane
deruli,,albi" auiosiobligatl sd-9ipdrdseascd iarasauauplecat deteamate-
presaliilofnoului regim. l\ilajoritateaemigfanlllor ruiieraumembri ai atisiocra-
liei,mai proprietari, comercianli,9i dar membi ai clasei mijlocii9iintelectuali
in Eufopa, in timpul mariicrizeeconomice dinanii1929-1933, emigrantii au
devenit tintaatacuilor exlfemei drepte. Ei aufostldcuiiresponsabili pentru
toate prcblemele lArilor de adoplie. A$a s-a intamplat in special cu evreii,dar
$i cua'meniisaucu ruiridi1Germania $ Franla. Di4 pdcate. tonul acestei
ooliticideizolare l-audatchiarStatele Unite, carein 1924audalo legece
urmerea reducerea emlgfaiieidin sudulgidin estul Europei Declansarea ltiaii
CrzeEconomice ambele pe maluriale Atlanticului a incetinit $i mai mull
fenomenulemigraliei.
Anii'30auinsemnat aparitia fegimufilor totalitare in EuropaAcestea au
anulatsauau rcvizuit in mafe mdsurd drepturile 9i libertdlile celdlenesti ln
aceste conditii,o categorie impodantd de oameni au devenit potentiali emi-
granti,in special minoritdlile detoalecategoriile (nalionale, religioase, politice,
culturale).inchiderea frontierelor statelor europene, precum 9i a frontiefelof
Statelor Unitepentru evreiidlscriminali dinGermania a insemnat o eroare cu
consecinte dramatice 9io creitere a efectelor Holocaustului
inceoand cu anul 1933, peniru evfeii din Germania incepe o perioadd de
persecutii 9idiscdminAri. inire1933$i1941, din cauza persecutiilor, uniidintre
eiauincercat sdpdraseascd Gemlania 9isAseteiugieze in alteldrieuropene
sauin Statele Unite. in ianuarie 1933 treiau in Gemania 525.000 de evrei
,Dacac€rcetezpopulatadln cele adicdmai pulin de 1%din populalia Gemaniei. Populalia evreiascd locuia in
ma rnultejd S istoiapopoarelor
din special laora9e, iaro treime locula laBerlin. in aniiimediat urmatoriveni i l!
acee ldr, vei descop€rca sldmosi la putere au emigral zeci de mii de evfei, in special spre europene
lu!rorauveniideundeva.Credcdeste
Hitler lAile
pursi simp! omenesc ca oamenir
sa vecine. dintfeacestia
Nilulli aveausafieprin$l in '1940-1941, candGermania
simtacu adevrratnevoiade a se nazlstd a ocupat o paftea continentului eufopean
rea$eza Austtala)
in at loc'(And|ew, Polilicadeimigfare a Statelor Unite$ a MariiBritanii a fostfestriclionat,
iaracestlucru nu a lSsat prea multe so uliievfeilor refugiali
4 Oamenll, 9illmoaidgllor
socigtatoa
 tularirhri;
Evenimentele dinanu 1938(Kristallnacht, anexarea zoneisudete9i a l
Auslfiei)
auduslao cre9tefe a emigralieevreior. Injurde35000deevfeiau -..1 I Migralia cdte
pdrdsitGermania giAusta in 193B qiaproximativ80000in 1939. StateleUnilealetuloricii(19001989)
Invaraanuui 1938, pfegedintelui
la iniliativa american F.D.Roosevelt, a
Pedoada Nuntul
avutlocla Evian (Ffanla)o confeflnldcu privire
larefugialiievreidin
Europa. btaldepssoane
Conferinla $i-amanifestatcompdtimirea fatdderefugiati,darnua acordat azil
niciunuiadintre e. DoarRepublica Domnicand a acceptatsdprimeascd refu- 1900-1909 I 2023BB
glalievrei.Totugi,
N,4areaBritaniea dezvoltat
un program numlt'Transpolrulde 1910-1919 6 347380
copiipnncarea accepral 10000decopri ev'ei.i1 iJnie1939.300000de 1920-1529 4 295510
evreigermaniau fdcutcerefe saemigreze inStatele Unite,
darcotaanuald era 1930-1939 699375
dedoar27000deoersoane. 1940-1949 856608
Pandin septembrie 1939, aproximaliv2B0000deevreiau pafasftGerma- 1950"1959 2 459268
nia9i120000Austtla. Dlntre acegiia,aproxirnativ
100000auemigrat in Sta- 1960"1969 3 213 749
lee Unite, 60000in Paestina, 40000in Marea qi75000in Ameca
Britanie .l
Centrala9ideSLrd (Argentina,Brazlia,Chile,
Bolvia).
,Aprobarea (Acluluiingdrb din
Lasfarqitul anului1939semaiaflauin Gernanla 200000deevrei,iarin
1924a rezultatdntr-unamestecde
Austrla60000deevrei.Inoctombrie 1941,emigratia evrellor
a fostintezisd. emolii
qi pasiuni,
un amestec de frlcaSi
Marea majodtate a evfeilorcarenuemigraserd pandatunci aufostobligatisd ud, iempe€ledeidealisrn9 deoviziune
locuiascdin ghetoui S,in final,aufostexlerminaliin lagdrele
deconcentrare.carenulineconlde motvaliile complexe
aleacliviteliiCongreerlui. Nee f cl de
an sHini, suntem susp cio$ifaF dee nune
Li- plac.Conform aceslui aci numalunora,
O metudodeiprcmularcain ghebua evreilordinS:ghet(apilie1944) apmximaliv I 50 000!i ceva,le va fr per'
ga lie,u timasearade Pesah, avenitdecrelul,(lmpachetali-vaave€a, misa int|areain Statele Unile.Dacae9l
'Dumnice de orig neanglo-saxon, arpuleaaveamal
atatcatputelicafa,9ifiliprcgbtilj
dernuiare. Dupao|a7 dimneata nuare nimenivoie sd
iasapestrada. Trebuie saurmali jandafiniiatuncicandvorvenisevj ia.) mult de doud trelrnidincota a oca15.
Dacj
A douazr ne-amdusafar:(dinlocuinla reparlizaain ghelou) ca se ne orientdm e$ijaponez, nu poliintfa deloc.Aceasg
Gheloul constadincalevacartiere lnconjuEte de ungardFerestrele caredadeau sp€ eventualilate,desigur, eslevalabiEpen-
stradaprincipalzeraubetut€in cue $igearnLrdle Pestrad,etao mulimede
vopsite. tru chlnezidin 1880. Dace eqtidinsudul
lumeoamenr carcsesalulau iArea-slvorbi. sau estulEuropei ai putea sdte strecod
Vialainauntrul ingradirii
trebuia oqanlzatd chal dacdnu toti ocaiai se mutasera giai putea dmane, cu 6bdare.'
ince,trcbuiao$anizata o po lie a ghetoului curalenia (Dinautoblograf a lu Emanuel Cellef)
Q ingfljirea
sanitara.
Evreiicare
e€u 1nspitalfusesera tanspoarali in ghetouS acum irebuiaaslguralairnedial
ingrijirca
medrcala. Ghetoulincepea secbcoleasca deaclivitale.
Sinagoga carceraslngura cl6- caresunlrcpedeaccep-
,Ernigranli
diregoala,a fostdecarala spilal.S-aucolectat patu $isaLteleQiincudndz:ceauacolo lalisuntaceiacare@specta cultura
pe moarte 9i
bolnavi aEiuride pacienli cu ffaclud,
ln aceeagilncdpere ln camcu numai obiceiuilegazdeorAceiacarevor
cateva zle maiinainbberbalii evredinorasse rugau$i mullumeau Celuiatotputemic sa-gipraclice cuturaartrebuisA dmA-
penlrucbi-ascosdinEgipl." n, acas, Acaseestecelmaibunloc
penlru aceslucru (C.Eko,Carnerun)
,llai p(ina emigmlie egalrnaipujine
{{TIV11rATS!I..IDEPSN
D'IITA fi minalilale, terorsmq posiblitalea
unormoirne.
1 . ExaminalitabelL l Carecredelicd aulostcauzele a imigrateiin dspandiii
scdderilbrugte (Charles,
Oprillemigra-
'30? lla.' Canada)
S.U.Ala incepululanilor
ldentificali
9iexpicaticauzele$ efeclele
apart ei (Acillui
imigraribdinanu 1924, .Dinpunctdevederc istorc, mgEtia
aQacumreiesdindocumenl! 2. a adus beneficianrbelor pd(i,ii emi-
Folosindu-va decunogtinleleacumulatepandacumrcalizali unscudeseuin care granlior, 9i la fel de bine lei|olgazdd.
sd prczenlal etectelepe carele-auavutregimurile totatareasupra migraliei Slalele Unite este exemplul cel mal
umane. Comparali lcucelscs decoegulvoslru debancd. limpede de feiu curn emigtalia poate
Citiliin acestepagini,opinle unoroamenobgnuili se imbogrleascb o lard din puncl de
dindlvelseld desprc em-
gratie. vedere cultural,9linjifcaieconomic.'
Comentall-leimpreund cLicolegiincercend sdexplcalipunctele
devedere
(Rajeev Duit,l',4arcaBrtanie)

qisooi6laiE
Economig ln lufteaposbslictr L4
 MtGRATil DUPA
UMANE ULTTMUL
RMBo|MoNDTAL
DupdceldeAl Doilea Razboi lvondial, urbanizarea a devenit generald in
Europa, in vreme ce,dupe1950, agricultura europeane a intrat
in declin. S-au
impusindusta ubani, educalia superioara, productivitatea mare,mecani-
zarea9iscdderea preturilotToateacestea aufosttotatateamotivepentruca
oamenii saabandoneze preocuperile legate demediul rural9iagiculturd 9isa
seindrepte spremediul urban iispfe oraSe.
Fortade muncd dinteriledezvoltate a fostatrasdde noileindustrii care
inceps, sedezvolte, in timpce pentru industrie Si pentru slujbele carenece-
sitAmunce fizicdaulostdincein cemaiputini doritori.
Semnarca Convenlieide
laGeneva in tadledezvoltate, ralanatalitelii a scdzut $ianiideScoladzare audevenit
privind (28iulie1951)
stllutulrefugiatilor dinceincemainumeroqi. Aceastd situalie vineincontradiclie cufealilatea din
larilemaiputindezvoltate, underatanatalitdlii esteridicata, dareducalia ii
investiliile
suntreduse. Dezechilibrul acesta a duslao migratie a forleide mun-
cedinspre td lemaiputindezvoltate spreceledezvoltate.
O marepartea emigranlilor auvenitspreEuropa nordica in ciutarede
lucru.Dupd1960,dezvoltarea economicd dinvestulEuropei a creatmulte
locu demuncd !i a atras muncito din sudul Europei Si nordulAfricii. Pentru
primadatein istorie, un numdrmarede populalie ,de culoare" a venitln
Europa. Lainceput, muncitorii erauin special berbati singu, darcutimpul ei
autrebuit sAaleagd intrea ramane ii a-9i reuni familiilein tarileoccidenhle
saua seinioarce acasa.
Refugiatii auvenitgidinest,nudoardinsud.Europenii dinest,aflatisub
regimul comunist, auincercat sdscapedeopresiunea politice$iaufostcon-
siderali pand in 1989 refugiali politici, pdmind dreplul deazil politic.in acest
timp,insd,cetdtenii ti lordezvollate audevenit totmaireticenti $ichiarostili
fatadestrdini. Subpresiunea xenofobieisi intolerantei,legislalia prjvind emi-
gr4iaa devenit dincein cemairestrictivd, iaremigratia a devenit din ce in ce
maigreuderealizat.
Emigratia internalionald a devenit obiect dedispuu$iconiictatatin interi-
orulstatelor democratice dezvoltate, catSiincadrul prcgramelor organizaliilor
internationale. Intre19509i1990auavutlocimportante migratiiumane, direc-
Iionatein specialdinspfe ledle slab dezvoltate cdtre cele dezvoltate. De reguld,
emigrantii erau,celputinlainceput, bibatitineri, intre15Si34deani,fira bc
demuncd stabilin laradeorigine.
Dupefdzboi asistdm la o imporlante migratie a fo(eide munca spaniole,
greacd $i italiand catre nordul Europei, in specialin Belgia,Olanda gi Germa-
'80,
nia.Dinanii Spania 9i ltaliaauincetal semaifurnizeze emigranti, iardin
anii 90audevenil lddcareprimesc forl6demunca strdine.in 1961, 44%din-
trestrdinii dinBelgia erauitalieni, iarintre1950Si1970italienii erauangajali
masiv in indusiria extraclivd Silextild din Olanda.
TddledinsudulEuropei, carefumizau fo(d de muncepentrualtezone
indusldalizate, audevenit la randul lorzonedeemigrare pentru percoane din
spaliidinafaraEuropei, supfapopulate 9i slab dezvollate economic.
Turcii aureprezentat $ieio importantd categorie deemigranli. intre1955ii
1975, muncitorii lurciaulucratin Gemania sauOlanda. Dupd1975, ace$tia au
Refugiali
dinBurundiinRuanda reugit se se stabileasci definitiv in aceste ld $i se"9i intregeasca familiile.

46
Astfel, in 1980, populalia turcidinterilenordiceerareprezentatddeline.isub
18ani.Numerul lotalalturcilor afarapatriei
stabilililn lorera,in 1988,de2 mi-
lioane. Dintreace$tia, 1,5milioanesestabiliserd
in Germania.
l\ligralia
nuafostunfenomen specificdoartdrilor
sudice,
ci$icelornordice
in bunamesura. intre1946qi1977, aproximativ500000definlandezi auemi-
gratin special in Suedia, iarpAnain 1988, 650000deidandezi s-austabilit
ifl I
It4area B tanie.lmediat duperezboi, 10000degermani auplecat s6iucreze
in Marea Britanie. l[,larea eraufemeipepostdeguvernante.
majoritate I
Franla a fostunadinlrelerilecareauprimitnumerogi emigranli europeni,
dar$idinnordulAfricii. intre19559i 1974, in Franlas-austabilit
aproximativ
4 milioane de skdini.Circa3 milioane dintreacegtiaeraudinAlgea, lt4aroc
giTunisia,

Slatuia a fostsebibritla4 iulle1986-

Libertelii-alclrcicenlenar
unsimbolcare s, altag,imlglanlidin
conlinue toaLlumea

cstESUA(182Gi970)
Migrats
cdt€SUA(t90G16€8)
Migralh
7 338062

ACIIVIT
AIE INDTP€ND€NIA
1. Examinali tabelul
2. Comentali contbutiaemigranlilor la crcgterca
populaliei
Stalelor
unite.
Examinalig€licul3 Sirezolvali
sarcinile
delucrul
a)CumexplicaliprAbusireaemiglalieidinanii1921-1970?
bi L{otivati
cauzele croglei miglalieiln anii'80Si'90.
Siefectele
 MIGRATTA
UMANA
CONTEMPOMNA
Seestimeazd cA,iasfer$itul secoluluialXxlea, aprcxlmativ 150milioane
depercoane trdiau in afaraldriiincares-aunescut, ceeacereprezintd 2,5olo I
dinpopulalia lumii.Dintre ace$tia, 15milloane sau10o/o suntrefugiali. Tdrile
europene seconfruntd cusitualii totmaidificile in incercarea dea rdspunde
fluxurilormixte deimigranli, solicitanlide
azll$ide refugiali.
Deleama migratiei
llegale,
statele industrializate auimpus o serjeintreagd demdsuricare limitea-
zdaccesul lateritoriul lor.
In lumeacontemporand, migraliaumana joac6un rolfoarteimportant in
lvigratie reigosin umea
economia mondiald, fiindun factorde crestere economicA 9i de reducere a
Sipozelilism deazl.
Adepla luikshna(hindui$u) sdfdciei. In anul 2005, pe tedlodul Un unii Eufopene se aflau I milioane de
pestr,zle NewYorkuu ceteteni aiunorstatedinafarcUniunii, iar4%dinplatafoteidemuncd efa,de
asemenea, dintdridinafarauniunii. Migratia qi munca ilegald rcprezinte un
fenomen demaridimensiuni. Statisticile
oficiale nupfezntdinsdsilualia reald,
deoarece exislio plternicd emigralielegald neinregistrald deolicialitdli.
Unstudiu alBancii Mondiale dinanul2006 recunoa$te cdmigralia interna-
lionaldpoate genefa substanliale ceitiguri de bundstare pentru persoanele
caremigreazd ii familiilelof,pfecum 9ipentru tdnledeoigineSidedestinatie,
prinpolitici cafeseasigufe o maibund gestionare a fluxului persoanelor in
migralie ii facilitafe a ttansferului sumelor trlmise acas6. Aceste sume sprijina
sauuneori lin locdecre$tere economicd in tdrilein cursdedezvoltare, furni-
zoaredefo45demuncd. Sumele fepatnate oficial inregistrate la nivelmondi-
a audepAgit 232miliarde $ in 2005. Sumele trimise acasb pecdineoficiale ar
maiputeafepfezenla inc6celpulinjumAtate dinsumaoficiald estimatd, ceea
cefacecain mulleldriin curcdedezvoltare sumele repalfiale sdconstituie
ceamaimaresursadecapitalextem. Tdrile in careseinregistreazd celemai
mariintrari desumerepatriate suntIndla,China, lvlexic,FranlaSi Filipine.
Cele
penlru caresumele repatfiate ceamaimarepfopodie
reprezintd dinprodusul
internbrutsuntTonga(31%),[,loldova (27,1%), Lesolho(25,8%), Haiti
(24,8%), Bosnia SiHe(egovina (22,5%).
G]
L1
popual ei leouies6f e ma biremanageda$.
.l4iscarea Mobil laea pe6oa4elo' se
,C! nlrmdrulcelor care migreazd facela alegeresaudinnecesitate. EstimareaglobaEactuala a migraliei intemalionale
apfopiindu-sede 200milioane, prcducti- estede175demilioane depe6oane, aprcximativ3%dn popualia lurnii,
9inumarul este
vitateaSlbaniiceqtigali
deacegt a reprc' in cre9iefe.
Oamonii migreaz,t€mporar saupermanenl pentru a seeducasaupenirua
zintao fo4ain rcducerea safaciei.Su sep€rlecliona.ViicarcaoaTenilorpeslefrcnlierc
esle€senliala il lrmeaglobarizatade
meletdrniseacasat inspeclal,
€prezintA asldzi.Afacerile
intemelionale
depind deo io(, de munceintemational5 $ideabilitatea
penkumulliunmijlocimporlant doa ie$i oa-1eribrde a semilcacu usu'in!6 perotgooul
dinsadciaexlrema. Pen1ru
olicialitalb dkectorgeneral,organizalial,londialapenlruN,ligralii)
(BrcnsonlvcKinley,
care fomuleazapolitica,provocarea
consEinvalorifrca€a integrale
a benefi-
ciiloreconomice ale mgraliei,gestio-
nandtoiodatd impllcaliile
sociale$lpolti- progEmelor demig€tie,nclusiv
vizele
deanunca lempoaara pentru
cealeacesteia.' "Geslonarea
lucratoriicu
nlvelredusdecalilicare
careemlgrcazalnladb
indostdale,
arputea ajulala
(Declaralle
a luiFrangois
Bou€uignon, prcblemelorlegate
reducerea denum,rulmarcalpersoanelor
caremigrcazd gi
nercgulal
economist Sefal Eancii
lvondiale cregierea
migralieiucrdtoilor
lemporari,
Aceasta
arconldbuila rcducereasemniicafua
qip m-vicepB$edinie a sddcleiin
lerb deorigine,
a celor
carcmig€azd,
a farniliilor
acestora
. .'
penttueconomia dezvolldrii,
2006) (UriDadush,director
a GrupuluiBdncii penlru
lvondiale peFpectiveledezvoltdi)

6oc1'6tatda
Oamonli, 6tlufieaideilof -. r ,'
 tr
Coo.sta p€ntuor€ptudeCopitntui (19S9)
f0odulul ll

esleprclehtlnpotdvaluturorfometorde discriminare
,Copilul Sipemec{jtie
pe baza
.
slatrluru.
actjvit6li.
ooiniiro'sau
a crednletor06inli,o.cop,tLlLt
aterutoritor
.ebati
saJate
menbnl0r '
lamiliei ,l

j
ad8veraele fJontiore
nuseaflainfe Dopoare,
_- -trst7: ciintrept,tere$itrpsaoepul+
re.lntrc libetat6iilipsadeltberbleintreprivi,egidlifl
unitiltAsrt,,i.nici;1,,idnu;oate
sepa€cfl%umantarismdlui 9ia dEptLriror
omului deo parleiicI.,,elesecuntstiinatio-
naEdeceatatta pai€.Raspunsullrebuie saqei.t managerierca miqtaliei.cuint;liq€;ta.
c'eatv'lete,compasiJre gicooperare.
Aceasta esleunic;ahrCarecarepoateasigtr.a i!
lllerese'e€mbelor oeii,$ a'eim,g€ntulJigiale
comLn:r,ltigazdA.Lorf respecale..
tKotrAnnan. general
secrclar al ONJ.con.errnla desp€mrg?lailler%lionaE)

06chr4ia do taBaigkokprivindmigr8lhdand6s{n6(23apdtief999)
ReproTentanlir dn Austratia. Bangladesn. Cambodg,a, Vatutesuccesive d-aimlgranli
Cnila,rldoleTia,Japon.a,
^
uor€ea, l\,{alaiezb\oLa Zee,and,, Filpine.Sngapore. audus lafomarca uneilur0i
multelnice.
Tai,a1oa,Vietnan,de;bdm
urmaloarele: h imagine, cotegldechsa
l\,ligralia
Jnspecia, ceactdrdesiire, dmrr_o$od, dinF€nla
trebuie o4v,dint-o -rarierS cupr,nzaba€ I,
-.1 avendu-se h vedere LaLzele.mafl fesla.ib giooritive
9chlrbraE. ii efeoere, ginegaWe.
ACIIVITAT€ I}'IOTITNDENTA
n lanredeorigine, detranzit saudedestnatie.
Tarire deoqEne, ca$iceleoetranzils;udeslinalio sLntincurajdtes)_$iinte€ascj 1 . Pomind de la documentele
_t-2
ercnulE rl a preverisi conbatemtgralia 1 9i 2,
clandestraprn irbunetel,roa leqiofsi exemplificali treiefecte ate migraliei
masunbr nlerneSiprinpromovarea Jctiv,rrlilor
educal olareEiinfornatvein acesiscoo, Janrvel global.
J. larrre0eongtne, ce ti celedel?n7itsaLdestnalie sunti,rcu?iale saconsolideie
c€nalele de dialogla frecere Citili documentele 4 qi 5. Descrieli
nivel,cu pnv,rela scni.nbul de irlormaiii$, pronovarea
coopelant,pentru rezolvaree pobleneimiglaliet cele mai irnportante drepturi$i obli-
ibgae 9ia lrafculuide frirleuma1e. gatii
Ac€studocumenlise !€ d€ceamaimareouoictlaie ale omllui Si ale autorildlitor
$id,semi1ere D;sibil6pertru atuncic6ndo persoana
-.4,
a Incr,rala glvenele,oBalizalrile negwenameniale. alegesd
sectorrlorval.soc,etelte civite
se
seararure e onutut
regional comun pentrua oiminua electele
iocuiascd in altdlad.
adveEe alemig.al,e, itegale
I penrua preveni Citilidocumenlul 6 9i€atizali
$i combate lfatrcul
defiinleurnane,tn speciat cufemei9icopii.,- uneseu
privind efeclele
emigraliei
in Europa
contemporand.
Prezenlali-l jlor
coleg
Corunicalal Comlslei pdvlndlmlo|Ersa,
IntegraFr9i Munca
a Comisiei EurDpen6(iunb2m3) Pnoutur-rnn!
. L FlLrxurile
ngrBloriisJnt
lecesare pentrua Lnpe deficilulde fo1, de lnunc3 InsecoluiXX, oameniiau
ca,e conlinual
va Inc€pe sacreascadupe2010. Seaiteapla ca.:nr€2010_20J0. nunerJ,pe6oane,o. sdsedeplaseze dintr-un leritoriu
in
angajale se scadAcu 20 de nirioar de lucratod in lJE,cL cet25 de menDnai sA,. allul$i tol maimultepersoane au
daloiladeicituluide
fo4ddemunc,{consecillJ a declinutr,i
denognfidgioenc,,tuid; alunssdlocuiascd in altelarddecat
aceea in cares-au nescut.
2. IJElrebuiesareatizeze o integmre maibunea iniigranlitorAceasta esteo condi!;e
penlrua asiguralluxudmig€loareviitoare,iarin acestcontextlJE l{igraliaumand aremaimultecau-
t ebuiesaconso,ide;e politice,
canaleJelsgaledeemigrare carctrebuieseinbcutasce acfualele
canale procesui ze: economice, religioase.
ilegale.
de inlegmrc a imigranlilor
t€bLtesa cuprinda aspecre cheiecun dr,i: ptalafo4eide l\4lgralia
poatelilibed sau fo4ald.
mun-ca.abititali
detimb6gieducalro rateas,gurarea detocuinle.deseruiciis;cidleSide Deplasarea oamenilor sedesfegoa-
sanalale,asqurarea drepturilorsociare,cLtturale
srcvjre d, ingeneral,dindireclia EstgiSud
.3.uErrcbuies,,iainitiativapentrrlLrr,zarerL;uicad!coe€.rtirdomeniJlin,o.slie. spreVestgiNord, dinzonele sirace
E mvereuropean. tntrp cemrsurire oe nlegrar€ a in granlitor
rJman€sponsabilib;a saucu rcgimud poliliceautontare
statebrl!,terhb€,Comisialrebuie sa-$.nlerstice eforturile
pentrurealiza.;a
unuicadru sprezoneleprcspere economic gl
malcoe€nlla niveldoUE.princoordorarea ootiticitorde
Integraretaqtvetnal;onar.. curegimuri poliiicedemocratjce

qisoclddeln lumoaposdDollci 49
Economlo
 Modululll

niviataPrivatd
Vi*t*publiea
BASTION
LOCUINTA, PRIVATE
ALVIETII

,.iiJiff lil ;Jl'i.,'i,,Tliii"iiii;if

"''ffi ii"llil
i1',1"'l'"'.Tillff
semnificative'
dezvolteri
rcni"io"iu.rr" ii t""t'eazi in secolulXX
l"*ru:,"n1*n* il};f
ffT,i"ffix?"fi il"HilT
'li""*i.'l,T'fl"'x
"'
iin uJrf tuttor, .upusd
".t"
autoritetii deci
magistr4ilor'
dar
indepertale'
niciotainaoinlimpuri cu
careteo-
statului'
deosebitein
o."ni,'o,
.uta
,-rti"*"
"* "iilr*"J
9:11:l9llf
",::.t'.t ffiff;
;f:: ["Tl[fli:[:
defafirilie
alvielil
tradilional
Modelul :il'.L**,
:lX'T"Ifi
i"?11i1;.',,?,"i,li3lhL? rapo,ur
ce'|eran,nu
statur
anilor'50 spre
spteindividualitate' sase
independeffi'
in Flanla ..tprltt tiazuinlele noi
dintre
a iecdruia
in vialaparticulard
t Priviticu atenlieimaginea de mai i^ird. iJ t.i""gr".i"simii addnc
"'N'.ti"ita
susdinvremun cand masade Pranz t' ti,L"lHTr'Xi$:iHiva asubiecrului este inposibiu limitat
inspaliul
reunea gircprezenta
toatefamilia un esenliale.'
oprilac6tevaaspeclepecareIesocotim
simbol ei ldentificali
altrAiniciei "" #" alrir.-"tL"*tt,
per o"
"il deregule, in
locuinta' cereia
int€riorul seconsuma
sonajele adiunib
9idescrieli-le !l"ttii"t"iii.
. AlcSfuili
pundeii
c6leva
la
enunluiincarcsaras-
urmeloarele Tntrebari: H';i']fi IJil,illllffffi'f#:li:
ll?il],
i;Ji"n:"J:::'li".X1i,3illi"fi
Candali luatultimaoa€ masacu [ rmrL
i".rr"""'$ unvisindepdrtat
era
intrcaga familie?Unde sA
obignuili "r"ctricd
impreunA
Ptrinlii$icopiiilocuiau Toaleta 3:"'i,lll?i:Jit#.1fl";
deuzpersonal'listalorerafoarte un
scurtal
mancatila pr6nt Airibuilimeseiin tuturoi, iari'nceprivegte obiectele
aparte?Daca i"irii.
faniilieo semnificalie b ceag' op:peun9itdematanii de
bunuri valoare
i da,carceste aceasta? ".itiirJ,iiiijrun
llmlt';:i:rn x"1""
:illlHllli#,ru,::l"J
n:,'*:ffi
mai astdzipeoamenr
"Ce-i line
aou-
maimult '
::;ffi:[:'F
1ru",gijx**li}: :j:;;]ll3.li"
:[ii"J,1i5ffi'[: cu
Locuinla
fadicald
natilntrcniglepercli? Sunlem
ln ,rtitiiso o schimbare
; cunoscut
a" uni,titualia
sau ne
constranli deobligalii
$ilndatorii
Nu (care
ttri"i""ap"i adultilot,
atat
inssduie
linelaolalE draqostea Srrcspectul? 'ri :;lil#:'iffii':ffii,I
iareori.
acelaai
douasau trel gene€lii irnpari
spaliufanilial- o lac dh dta' ij :lJ:f'"J"fjijlij.#i"ffi;;oiiur,
:',"1ffij,1*? au
etc.)
te,eiizoru,
qoste, dingrrla saudinlipsedealter
;ativa?Decedivorlul sebanalizeazd 9i "ti:ll.,Tj:ffiiff.J3il3bi."i n*ardeofepezieisra$iturd
t"un.nu,nit
crelte numarul
comunica
sepadrilor? De ce se
atatde pulininte partenen,
;m:lir**,:lu"Tff
fiindtot mal
;ia!:
:'[ffi1n'3:n:T,i.';J
timDulpetrecut impreund
di;inuai? Decein viata zicuzia fa_
de in'surraeerie,
i'"i?r' u'.aia*,
rnilieiparese $easci insatisfaclia 9i sewesc mesele deduminica "":*?*ft:tir?#::'r,1'i'#ff;
undemembtii
nesiguranlainvalonlo gisensulei?" * Til:[?:::Hiil::
::'fff,i"iJ]i"""f oo,.o.up
:""xlf,o,u'n"
Pe urmelefamilieidin q##:i;
r l\,4erq6nd il;;;;i comunisteocupat
unlocaoa(e'a -viala.la
Rom;niazilelornoastre, s6
incercali "p"cii
* t"imulte au
etaje c:
i'riiiare
fost o 5orulie mullu-
relativ
iro.:.Conlt,uifiii" pfogre-
dspundeli pusenucu
la lntrebarile Dupd
.-itiareia critarocuinl"for' 1965,pemasufe ceindustrializarea
mulltimpin ume
'Dilemaveche"
intr_Lln din
adicol
dincareamreprodus
demalsus
ftagmentul
;uin:!*'"*:;llrilffi }iliHl;lT:
'j$i'.H:xi;lJ:?:i".":
50
intreprindere
saucumparal, racordatlareteaua deelectricitate
9icuaccesla
apdcaldd9icdldura, insemna unmarepasinainte. Pentru ceilalti,
alecdror
,casepepdmant" fuseserd demolale pentrua construi
intreprinderi
sauchiar
aceste noilespatiierauo sursedepermanentd
blocuri, nemultumire.
Curend, deficienteledeveneau evidente penkutoli. De la inchidefea
9ipandlafunclionafea
ferestrelor instalaliilor
sanitare,
totuleraderemediat.
Pereliisubtiri
ingeduiau tuturof se seafleconcomitentin maimulteaparta-
mente 9ioriceconflict
domestic devenea imediat public.
Sdadaugdm cdtele-
lonulerasupravegheat gi cd in o ce bloclocuiacelpulinun informatoral
Securitalii.
Esteevident cd,in acesteconditii, chiardacdnu cunogleai pe
nimeni.eraicunosculdetoatelumea.

n ani'50,chiargln vestulE!rcpei,
Qiprieteniise
Iamilia adunauin fala
televzorulu
calaunspectacolpfelenlios

[; l Repadilia
clddirilor
dinRomania,
t ll duDdve.$imeln 2002

Unsondqj dh most[.€lntrbatr€dponddnlii:
CaA4e caEoi pe sepananeobisnutisA
lualimasacu nenw gospodAfui?
.Iol.
. 58%dinlrecei chestionaliafirniacAapioa.
pein fi6c€rs zi li selnEmplaSe.iamasdcu.
{oliaicasei.
. 30%dinte resfrohdenli ipunc, iai masa
ln larniliededoua,treioripesepamana:
. Do l27dau rasplns caaproapenicioda-
.tenureuqesc s, ianasacuceidragi. 1rei
olipesapsmena
(Dupe national'
,,Jurnalul , 31octombrie
2005).

ACTIYIT
ATEINDEPEND€NIA
1 . Alegeliunadinheintrebdrile
formliate in documentul'1al lectiei.
Prezentati-vd
opiniile
referitoare
laconlinltlleiink-uncomentariu
de1015randuri.
z Explicali, perinli,
consuftandu-vd carcerasemnificalia
afirmatieipotivitcdreia
/a
penineni,eni cunoscul
bloc,chiardacenucunosteai detoatdlunea.
e Arcumentati dinsrsa Z tarcgreu€i Iarcbinean te in inghesuiala
formularea

4 Analizati
rezultatele
sondajliui
desprc obiceiui
meseiinfamilie
!ifomulaticeteva
concluzii.
- intr-ungrupde 4-5elev- dateledinceledouAtabelede pe
t Interpretali
coloana
alrturatd.
Stabilili
vechrmea caseiin
carelocuili
liecare
dintrevoi,numerul
depersoane dinimobilgi pecamere
rcpartilia delocuit.
Formulalio concluzie.
6. Alcdluili
unchestiond peacestsubect.Discutali-l
cu parintii
Sibunicil.Folositi
infolmatiile oraldpecarelevelrobline,
deistorie alcatuind
uneseuargumenlativ
& lemaVercblelocuintei.

Ecom.lth
Sis&l€blofrhmoa.pa€tb€liad51
I f//t///44///t//7/r/t/)/2ftn//42t/
lnlreziduile locuinlei,baried fenneintu vialaprjyafi 9) vialapublicd,
faniliai€ipetecevialadefiecare zi.Accepliunea aces(uiternen s-anodificat
((
multin ultimele decenii. Autorul textului reprodus in paginaanterioafd din
'Dilema veche" s-a nescut inlr-o casd (e drept burghezd 9iorcumspalioasd)
in careconvieluiau in acelmoment patrugeneralii: copiij(el9iveriioiisdi),
pdrinlii(fraliintreei),bunicil (incdin plindputere)$ichiaro strdbunicd. Ulteior,
situatia s-aschimbat. Lajumatatea anilor'50, casaa fostnationalizata qitine-
riis-aurisipitcare incotro.Aajuns copil9iadolescent inlf-oaltdlocuintA, in care
maieraudoafpdrintii (ulterior $i o sord a mamei) qi o bunicd. La matufilate,
cands-acdsdtorit, a inchiialo alldcas6,undea rdmas cusolia$icucoptii. La
final,in aniitarzliaivarstei a lll-a,copiliaupropria loflocuinld, iarpdrinlii,de
acumbetani,auramas singu.
Copiaduc Fdramilafea familiei madestenunumaiexpresia nevoiiextinse despaliu
pival,ci ii consecinla dezvoltd i unorfactodde auiodtale careau exerci{at
putetea in sanulcuplului dinAnlichitale Sipandin prezent. Dacdbdrbatul qi-a
(folograf
e pdslrat pozilia decapalfamiliei, femeia famanand subaspectjuidic inferioard
din1994), panein secolul emancipdrii ei,nue maipujinadevdrai cdeaa rdmas in tot
cal9iin
Uzbekistan
acesifdstimp,stdpana casei". Defapt,dacdsolului p
i selas6locul ncipalin
-
sferadeciziilof cafeaurelevanld in viatapublicd, in domeniul vieliidomestice
sotiaareautoritatea decisiva. in ceprivegte copii,panalajumetatea secolului
$ bbelie tfecuiel nuaveaLr niciundrepllavialapdvata. Aceasta inseamnd cdtimpul
(1983)
liberleeraofganizat depe nli$icdfelaliile cupfietenii giprietenele erausever
controlate;alegerea parteneruluide viatd, (cu
asemenea deosebire atuncicand
lamijloc eraumo$teniri consistente), monitorizafea atentd a cdsdtoriei intrand
Oshtidicecomparatua totin sleraauloritdtii parinlilor.
Disolujia treptatd a autoritdlii pddnteqti in cursulsecolului al Xx-leas-a
dalorat maiinteidezvolldrii conslante gcolare,
a inslituliilor generalizate dela
4 la7 ani,apoila8,inflnela10$ichiaf la12anidestudii, $iapoiactivildlilor
productive. AtrbutilcaTereveneau odinioard familieis-autransfefat pe lungi
segmente detimpstatului-patfon al $colii,careacumstabilegte atatregulile
cafepemitvialain comun, dargicele maipotrivte modalitdlide a convietuicu
Pedealtdpalre,deciziile
ceilalti. cafeangajeazd viilorulcopilului nuse mai
iauin familie. $coala sau, rna bine zis,rezultalele inregist|ate la qcoald decid
asupra orientdriisale pfofesionale, defegulA ceimaibunifiind indemnati spfe
studiisuperioare, iarceilalli, majoritatea, suntsupu$i uneidecizii impuse de
Num6rul
familiilor
c! copii susSiindreplali spreacelemeserii undesocietalea ii solicit6.
ln Rom6nla,
ln 1992 Relatia statului cufamlianuseopteqte aici.Prinatribuirea deindemnizalii
se urmdre$te controlu Sistimulafea maternltdlii,prln atrlbulreadealocalii se
asigurd parcurgerea traseului Scolar obligatoiu; organizalii cafe prctejeazd
interesele copilului poldecide decdderea dindreptufile palernale a unorper-
soane cares-aufdcutvinovate dereletratamente. Cema rdmane in aceasld
situalieiamiliei din pe6pectiva relalieicucopiii? Sr-ihrdneascA, s6-iimbrace,
sdleasigufe totceestenecesar, lotusubcontrolul autorldlii publice, singura
in mdsurd sd stabileascd dacdfamiliase achitdcorespunzetor de aceste
obllgatii.

52
 r:'-,-r
r,
EInlr-unnumbrspecialconsacEt Evidenla
numarubi pecatogorii
detumddecodate, dever*t
bilanlului
secotutuiXX, (lS=intreruperi :
rcvislafranluzeascd fncerca,
in noiemb j998, - desarcine;A avoduri
incomplete)
"L'Histoke" e
seslabileasc, celetreicalacieristici
ae omului veacuturre- 1981 19B9
cut,in Occidenl,
dupd cumumaza:
1.CEgte€a in verstet
din1900 panein 1996,deta43,4 ts s
a1ila74oelrLo)rba[I deb 17ta82perrrJ ,ene
2. Oesterea velsieila primaclsable(pentru sub16ani 5'18 268 541 S34
femei),
numerul ma€dedivoduri de recesdtorii,
frecvenlacoabi- 16-19ani 8 806 7 912 6 354 5721
Si
lalei,numerulrnaredenagtein afara cesdloriel 20-24ani 66432 50573 28826 23173
3.Conlrolul pdnutilizarca
lecundltejii generalizag a con- 2U29ani 126863 69866 44915 264A7
traceptivelor.
Dacdinlrecutfemeiaacordapriorilale
na$teril
in 30-34
ani 120417 45563 61332 29672
dauna actviHlilor
saladate, prccumpanitoarc
asiAzi suntexi- 35-39
ani 66052 23974
genlele prcfesionale 39366 18814
4044ani 37993 4 066 10519 5 498

tr IkdEt pentureglomonbrea lhbErupodi dnsului satlinii-

29 s€pbinbde1966
,Consilillde Stat al RepubliciPoputareRomenia
decreleaza:
Art.1 inlrerupereacursuluisarclntiesleinterzisA.
Arl.2 ln modcu totulexceplional inlreruperea cuNulu
sarciniiva pofivilprevederilor
frautorizata aft.5 in cazuitein
carera) sarcinapunevialafemeiiintr-o stalede pericol (...);
d)femeiaestein varstddepeste45 deani;e)iemeiaa nescut
pattucopiisiiiareiningrijiirei0
sarcina esteconsec nlaunui
violsaue unullncest.
Arl.5 Aulodzarea int'etuperii
cursului sarciniise dd de
cate o comisiemedicahraionalisauorAseneascd instituile
Tn
acestscoppin decr2ra comiteluluiexecutv popular
al sfalulLi
IogionalSaU aleo|aqelorBucureqli$iConstanla."
O lnragine
pusain
lDupl lsbtb Ronenieiin texte,
mod. Bogdan l\,{uryescu,Corint,2001) r'; - l- i l.- r 1
tr Ciliticu aienliesutsele,analzalidalele
dintabele ii ezolvalisarcinile:
Evid€nla
numerului
lohldeavodud 1.Comparalj punctul3 dela documentut3
cudocumenlu 4. Gdsilimolvatia penlru
Tod Avorturi AvoftIi pun6
SarEina Sarcina celedou,siluatii fundamental d ferile.
Arul um6€zA 2.Analzali
avdun incompl€00prcvocab Lps-ncol.. in grupinforma,
9i conrentati,
' valalBme unuiviol lile dn celedoualabee(docurnenlee
5 9i6).
1967 205783 a) Expicaldince motiveaiateaferne
1968 220193 giau scalin aceianvialain locsadea
1975 359417 cursvielii.
1976 383220 b)Argumentalt cotacrcscatoare a avof-
1981 427081 206222 852 25638 32 lurilora incepulu anllor'80g apoides-
1982 468041 232176 879 crescaloare sprefinal.
28968 37
1985 c) Molvalid ferenlele dinlregrupele d-A
302838 123285 748 20940 23 varsledinstalslicadecesului femintn.
1989 193084 109819 786 23668 37 d) Cauiajinfonnalisuplimentare in la-
mliesaua prielenii$iveciniirna in var-
(Dupd'Jumalul
Nalional',
,ecrefelil
edijiedecotectie,
14februarie
2O0b) sla,despre acestsublect. Forrnual,va
opiniieinlruneseuargumentaliv

gisoci6tat6
Economie ?nlumoapdslbolicd 53
 TRANZITIA
INTRE SIPUBLIC
PRIVAT
Vorbinddespre rdspunderile ce-irevin, secuvine sdprecizdm ci nicifumilia
numaiesteastdzi cea fostodinioard. Lainceputul secoului)(X,oamenii se
casebreau pentru a se completa in luptacu dificultdlile vietii,profesiunea $i
materiald
situalia avand unrolesential, 9i nu dragostea, care se consideta a nu
aveanicio legdture cusuccesul unuimariaj.
Aniide dupd1950au adusin acesldomeniu tfansfomAri semnificative.
Socializarea educatiei, schimbafea mentalitdtilor Sireducerea condrangerilor
cotidieneauanulat treptat statutul deinstitulieatribuitfamilieide secolele ante-
rioare-Numaiestenevoie sdtecasdtore$ti pentru a scapa desubtulelaparin-
tilorsaupentru a intreline telaliiregulate cuun partenerde sex opus.lncollse-
,0 saI faceLcasa,
mamicol' cinle,creglenumdrul cuplu lorcare coabiteazA fdrd a simti nevoia sesecAsS-
toreascd,dup6cumsporesc Sifamiliilemonoparentale (incare, dereguld, feme-
ia-mame cre$te singufa uncopil). in aceastd situatie,familia numaireprezintd
cadrulvieliiprivate, ci doarunspatiu in caremaimultepersoane ili traiesc
fiecarepropria existenld, spaliucare poate fii odcand schimbat cu unallul,
dacesubnoulacoperi9 bunastarea personald aremaimulte qanse dereugitd.
Cums-aremarcal, in curculsecolului XXs-audezvoltat lanivelulvielii pri-
vate9i altetendinte importante: mai intai,munca a perdsit spaliulfamiliei 9i
s-adezvoltat in altelocuddhijate de nomeprecisdeteminate, idrdnicio
bgeturd cuvialaperconaH a celorcelucreazd, apoi,in propria familie, fiecate
individ loc
ca9figi ai timp pentru o exislenld proprie,'alta decet cea productiva.
Sportuledetotfelul,ca9ialtejocuricucaracter recreativ, sedesfagoara
subsemnul uneiegalitdli depline, stabilinddemulteorinoiraportui intreindi-
vizifaldde cele afirmate in sfera muncii sau a politicii.Spatiile atat de zgomo-
toasededicate muzicii moderne, de la concertele cumiidefani pand la dis-
i1l cotecilesupraaglomerate, suntinegalamesura locu aleuneidefuldri colec-
Uncazdinprcsd
tive,dar9ialeuneifericite develmdgiiin careierarhiile sestabilesc in functie
lnundaljilecalastofaledinvaraanului
2005aulovilmulieagezaridin Romania. depreferinta penlru unanumit interpret saudeperformanla pe nguldedans.
Oechipa aziarului ,Evenimenlul zilel"
a AdiuneSireacliune: intr-osocietate democraticd, efotlul statuluide a impune
ges[lnlocalilalea dinjudetul
lvegli Galali pretutindeni normese izbeste de voinlaindividuala caredescoperd mereu
unbeielelde4 anicale domea subcerul supape penlru a-Oi afirma libertatea 9i individualitatea.
liberdupececasasafusese dislrus,, Nuputem omiteniciacel domeniu in carevialapublicd linesubinfluenla sa
Fotogralia,aperute pepdma pagine a viataprivatd,pretutindeni- mijloacele decomunicare. Generatia dincareface
colidianuluiin ziuade16iulie, a imprc-
sionai mulllumea. intreallii,unsportiv
padeautorul acestor dnduriSi-atreitcopilda in preajma aparatului deradio
de pedomanld, retrasde cu€nddin culimpiSia urmdrit inceputudle incedinfazain careseconslituia
televiziunii
a promis
activilale, ui ajutorsubstanliai. maiintai cainstilutie a spectacolului-
A douazi, beielelul a fostges de Lainceputul secolului XX,vocea opinieipublice.dzbdlea in intimitatea vielii
ziari9tipeulilasatuluinalaljucand u-seln prin presei,
defamilie intermediul maitaziual radioului 9ialt€leviziunii.
norci. Dupd1989, mijloacele decomunicafe aucunoscut giinRomania o divelsi-
- Cefaciamlo? ficareexceptionalA, potivitliberEtii de exprimare in fineca$tigau. Sutede
- Faco casenou,pentru mama gi
posturi
penvu ounrc4.,, ziafecentrale $ilocale, de radiofonice Sideleleviziune ne fac oferte cat
Pestecateva ore,in rcdaclia publica- maiatrdgdtoafe. in modincontestabil, rdmanem incdlegalide scaunuldin fata
liei,mama, copilulqi binefacaiorulfeceau care,mcoldat
televizorului, lareleaua decablu, nepermile semergem pezeci
impreuna o nouafologIafie, Fostulspor- de canale; informatia esentiala esteinsdpretutindeni aceea9i, daralentia
tiv se angajase sa deabaniinecesa noastrdesteatrasdde calitatea comunicdrii, adicade modulin carea fost
pentru conslruireauneinoicase. prezentala. gavureaze
Spectatorul maicu seame,ttansmisiunile in direct',
Oare ces-amaiintemplat iniretimp?
practic pdvau publicd.
caredesfiinteaza relalia dintreviata 9iviala
54 Oamgnii, 9ilumea
socleiaioa id€ilo.
 M.6+nedialomenoarod tn m05,lndoutinleMud
a lrterarejAredeundealegeconsumatorul rom6ndemedia?
Respms Da,a9putoasaspunceare.Si negandim
l\,{anolescuii
{Nicolae cacititorul
nosttudezialo,lelespectatorul giascill6torul
de€diosecompode oarcc0m dterildecel
dinallel6ri.intoaie
lbnbstabilizato,omulciteste dereguteunsingurziar Lanoiar,mas
cevadineufodaposldecembrisle, oamenij conlinua sa citeasc,maimultegazelein
acelasitrnp.
. lntebare:Prcsa a lteculprifconvursl h 200a-2005. A,lfostromatesauaufosl
9iallifactoricare
au contdbud laaceste tJrbutenle? Nadia,
vedeta
R spurs(Stelian T,nase):Laliecareciclupoliticpresafece p nk-oc za.Eas-a
adaplal intotdeaunafdcand anumileinl6bgeri cuputerea qic! nariifurnizori
depublici- evadatain occideit
tatepebanipublici.Laschimbarea putedia iostinbtdeuna o prcblemd,peniruceuniiau if anulprdbuslrii
dwtrelalis61ialimelleze €sursele allirnu.'n .unclie
desimpati poitice.
l,l
'rl
Binrelatareaunordisculiic! elevjiunuiCotegiuNalional
dinBucurestj afldmcate
ln lunamaj2005,uncolidian pu-
cent|at
cevadespre ferulincareeilnleleg...
: blicarezultatele unuiBondaj deopinie
re-
A Dbha4a:S- .ldeeade d,stracle e in generalasociab
cu tucllriteintezise. lativla,idoliimrnanibi'.lau doudrezultate:
Sinu
lrebuiesafe neaparata$. Trebujesefacilucrurilenonnalo,
ink-uncercde pietenj.
. Carecredelicl estecelnai feticitam
Acobse nute iejdupea[ii,cisafaciceeacepelineinsuliteajulesdb simlicon, .linRonenia?
todabil.' 4S,2% - bogalii;
B. lmaglnad: R- .Malmbrac cumlmidicteaze soarla,
Amobservat cenumai fetelo
sunt1,8%- copiii;
c6iocareobservabok-ul.Fe{elese lmbracalot pentrufete,pentrud beietijn-osa
obseNe .11,2%-celsinatogi;
niciodata." 1,24-rrcnii;
C. [4rzica:
B- ,,Ascult pentru
rap,hip-hop, casunlmaiexpresive decAicetelslte.
Nufe- 11,17o- subiectul insusii
buies,-lascutiperapper lngrnand,
citrebuie
si ascuili
mesajul
ascun$:ln geneml, 1,0%- holii;
desprevialaluinulocmairoz9ideaceeaa ajunssaiacdrnuzice.' 1,0%- bancherii;
D Lodura: D- ,Nuobi$nuiesc sacitesc. liberorimdjoccupisica,.od
in limpul ascult 5.8%- conducdtorii;
muz,clla'narimum, o{istaulacalculator" 2.2%- ceic! credinla in Dumnezeu;
(Dupe 250,madie 2003) 1 5.5% - altecategorii.
"Dibma",
. Careestespottiql cate vaplacecel
ACT1VIT
L'TE,JNDEPENDENIA Gheo$he Hagi-22%;
1. Analizalic€zul NadiaComdned - 11,970;
relatal
dedocumentul 1gislabililicum
sepoate ajunge launeveni- Adrianl\rutu- 7,90/0;
mentdepr€sd. Precizali
cercidestinaliiii
estededicat. CdstiChivu - 4,7%;
Explicatide ceinRomAnia oameniicitesc concomitent maimulteziare? LeonadDoroflei-4,3%;
3. Pomind delaafirmatiacdlafiecare ciclupolilic
presa lrecepdnh-ocrizd,alcdluiti Gabriela Szabo 3%i
uneseuargumentativ peaceasla lemd, llieNasbse- 2,3%.
Folosind ca modeldialogulcu liceenii(documentul3),fomulalipropiile voastre
opinii
releritoareladislra4ie,
imagine,muzice !i bclu , adiugendu-le qitele,
filrnul
viziunea. Confruntati-ve
opiniile
intr-ungrupde4-5colegi.
Inleerclali primului
rezultatul sondaj (documentul 4).Cesemnllicalie arerelalia
iecdruia cu bogalia?
Darcucredinla in Dumneze!? propriile
Slabilili voaslrc ie-
rarhiiliterare,
muzicale,sportive.
Comentati]e cuargumente. nagr,

Pnoprzuonn! folbalsl

. Vialaprivate
qivialaplbliciseaflainh-orelatie
deintefdependenle cluburdii
$rdeinfluen- Occldeni
te reciDrocd.
dupa
. in acestcontextseslabile$leunnouechilibrudatoritii
apfopie
i normelor
carc
atAlvialapublicd,
dirijeaza catgivialaprivatd.
 *n
rurft;iiffi;.x"its'fi,I*
,.} TTPAVEI,IIIIiH D€ECIET{TI
U urentesi idwte*onomice
ECONOMII
DIRIJATE
InEuropa anilor'30, con{lun1a1d culuptaimpotrva c zeieconomice, guver-
neleau fost nevoite sd treacd treplat la o lim tare a practicibt liberale.Se
ajunge la o reevaluare a roluluistatului, decila o,,politice dedirijare" a cdtei
intensitate diferd mult,delao taralaalta,in funclie deregimul aflata pulefe.
Amploarea primeiconflagfa{ii mondiale a detemlnat, subpresiunea nece-
sitdlilorde rdzboi,intervenlia staluluiin economle, avand caunicscopsldbirea
capacifitii deluptda adversarului. Acesldirijism a fostacceptat Siduparazboi
in cadrula$a"zisului neoliberalism, specficmadlordemocratii. Llberacon-
curenta eramentinuld, darstatuintervenea in mecanismele economice pen-
lrua corecla latimoanumite dezechilibre.
intr-unsialcumeraRlsiaSovietice, intervenlia statului in economie a
devenit insalobH. genera izindu-se planiFcarea centralizal6. lncercal5 fad
succes in 1920, actiunea estereluatd in 1928,candStalin fevenea la o cen-
le pmmitea
Statusovietic femelor tralizare extremd prinlmpunerea primulul plancincinal (1928-1933). Slipan
crcSegigrddinte,canline
Sispal6iori absolut asuprapadidului, el doreatransformafea URSSinif-omareputere
pentru
a ledeterminasaparlcipe industriald caresddovedeasce superio lateasocalismului. Statuli$iintdrea
cuentuziasrn
laconslruireasocalsrnulu
controlul asupra mijloaceior de produclie, iarplanificarea cepdta uncaractel
imperaliv, sprecareerauindreptate eforturile intregului poporConcomitent,
cincinalul presupunea 9itransformarea socialiste a ag culturii pdnregruparea
ldrdnimi! in colhozuri (ferme colective) $isovhozud (femede stal)lllecani-
zareaaceslur sectofumaseelibereze fo(ademunca gicapitalurile necesare
industalizdrii. Penlrurealizarea acestui proces efaufolosite orcemijloace:
propaganda pemanentd, sacrificiicontinue qi violenla, intrelinuta de politia
politce(N.K.VD.) prinexeculii sumafe$i deportafea in lagefede munci
(Gulag) a persoanelor periculoase.
Beneficiind de investiliimasivqURSSinregistreaza in aceianiprogrese
spectaculoase. Noua Constitulie (1936), cdreia isespunea $i'Cea maidemo-
craticd dinlume", subiniacaracterul imperativ al planficdrii.LJRSS devenea
astfelunstattotalitar, cuun partid unic$io represiune sistematicd.
ln aniic zeieconomice de suprapfoductie (1929-1933), guvemele celor-
laltetAriauceutat cdiSisoluliipropiipentru iesirea dinaceastd situalie,fiind
elaborate maimulte pfognme. intreacestea, cel propus de economistul
J. Keynes, aplicatin l\4area prevedea
Brjtanie, o inflatie controlatA, proteclio"
nism9i devalodzafea monetard pentru a descuraja impodurile. 9iin statele
Unite, F.D.Roosevefi cagigdalegerile (1932) cu un program antictizd(New
Deal).ln alesaleConvohhi lagurasabei,el explica polilicasacelitenilor,fiind
partizanul interventieidestatin viataeconomice. Programul a vizattreidome-
nii(bancar, industial9iag col),fiindaplicatin doud etaper 1933-1934, umd-
rindu-se redresarea economicd, Qi19351938, cands-aurealizat o seriede
refomesociale. Statula initiatun vastprcgram de lucrd publice care
prevedea constructia de autostrbzi, redresarea cdilorferategi amenajdri
hidroenergetice.
NewDeaia redatincrederea americanilor Qia impus redresarea economi-
ce,in '1937 produclia industalda SUAdepdgind-o peceadin1929.
.r rtr:,, i:.r',:. I ':
 Altestale,Germania $iltalia,aucautat rezolvareaproblemelor economice
pecaleanalionalismului, pecarefascigtii puneau
ii nazigtji rnafeaccent.prin
programulsdu,,munca 9ipaine", Hiilefa intato se e delucr6ipublice, iardin
1936a pornit reinarmarea, carea contribuit lascederea dfasticda somaiului.
Duo61945. ir Tonaocupatd deAr-ataRoties-acolstttuit B,oculs6bbr
comuniste. Acesie lddvofadopta regimuri dupdmodelul sovietic,
cuuneledife-
fentedeteminate delradilii
Si mentalitdli.Astfet,era propdetatea
desfiintatd p-
vatdin industne gisepraclica o economie diijatd,planilicatd.
in cadrul
acestei
economii,libedatea $iinillativa
individuald erauingrAditependtaanthjlare.
PoJilicade restructurare (perestroika) l6cul6h modtranspafent (g/asi?oso
iniliald
de i\,l.S.
Gorbaclov, liderulURSSdupd1985, aveaseducdtreptat ta
resturnarea regimuilof comunisle $i la feinloarcerea lA lorest-europene Ja
democralia bazatd pepluralism politic!i economie depiald.
Reformele
inliatedepre$edinleleRoosevel
iiaveauin vedere 9ipefermerisaractl
,lncepand din1927,StainfAmAne singurulstipanal putei. La sateincepecolec- in timpul
crizel
economce
tivzarca aqricuILri:.
in5oliBdeeli^1nar€a nentoas,r opozali.o..ln acetatidmp.
Statn ;t
lmpunesocializarea luluor mijloacelorde produqieSi a schimburilor conerciateqi tq
impune o p anificare
rigiditn sistemulecoromc,orientatA in modproitarcahedez- ,Roosevell credea cdceamaiimpor-
volla@a gaeie,
irdusiriei Scopul esleclar Estevorbade inslaurarea unersocietati
fed ianleproblemd a sa er€tsd gdseasca
clasesociale $l lmnsformarea
de IJRSSintr-ornarepulere
industriala capabiE oamenlorde lucrLr.
Elerainmodspecla
Qimilitad,
saajungJdn urmd 1 10an, Occioelul$is, .eanseaprocesL ,evolutiorar. nemullumilde tineret. l\4ir
de tine furau
(S.Berstein,
P l\,4itza,
/siorla
Europei,V,1998) din kenurilede madd sau cel5lori.
Roosevelta cerutC.C.C.(Ihe Civitian
Conservaton CoFs)s6-iajute.PanAin
lzl CondamnaEa stallnismului
august1933,acea$einsiitulie a plasat
250000de tineriin taberepeslelol in
(du$man tara.Ei munceau din geu, taindctdri
a fostlaoigineaconceplului alpoporului),Acesllermen fAcea inutl
"Stalin anliincendo in peduri,Inti nd malurte
sa c€ulidovada emfilorideologicealeunuiindivld sauatemaimullortndivizi angajati 6u or inundabile, planGndcopaciin
inlr-oconhovelsa; ac€stiermen ieceaposibil,utilizarea
represiunii
celeimaictude,vio- locuriundesolula fostdegradat. Guver
Endtoatenorneledelegalitate revolulionarS,
impotr vaoricut
s-arfi manifesiat fn weun nulasiguralucrelorllorhlane,adbpost Si
iel oarecarecAnuestedeacodcue (..)Singuladovade (...)era(con-
a cutpabititrtii un salaiude un dolarpe zi. Mutlihrni-
iesiunea, acuzalului insu$l;
9ia9a6urnaudoved !o anchelele fecutellle or,(confesiu- teauaceqtibaniacasapenhua-$iajula
nilerelauoblinute cumiloace depresiuneliziceasuptaacuzatului." tudelemaipulinnorocoase.'
(N.S.HruScor Raport/a CongesutW al P.C.U.S,1956)
(8.O'Caaghan,
lstoriailustratea SUA,1996)

AC'|V|TATE
NqEPE}IDTNTA
1. Alegeli,dindocumentul 1, acefragmenl caredefine$teadeveratele scopldale
._ D]
,Comuni$iiromaniau publicalin
comuni$tilor atunccanddoreau coectivizarea planflcarea
agricullltii$i economi- 1967principiile a ceeaceconsiderau a fi
c6.Alcalllliuneseude15-20 derendurpeaceastd temd. un sistemde mnducere Si paniflcarc
Analizand documentul2, incerca!saexplicalisensulcuvintelor
dugman alpopo- economic,, in general maiconservaioare
rului".
Cdulalinformalsuplirnentare, in familie
saulacunoqllnlele malin velsu, decitcelelomuialein alb ler socialiste.
desprea6estsubiect Fofinulali-va
opii e,inlf-un
scurteseu, despreconsecinlele Chiardaceinlreprinderile aucApdtai mai
aceslLritipderepresLrne asLo.aa.o o- ei$ioopul,lie
, mull dreptde decizie,planificarea a
CompaGlicele relatate
indocumentele 1q 3 giimaginle
careleilustreazd.Stabrliti: remasin mainile padidului.
Conduc6torii
a)Cond liiledem!ncd peunSa.ierNewDeal ldriicredeauce modemizarea se poale
b)Rezlltatele difertelacares,aajlnsin celedouatdri. realizamaircpede in condiliile
unuidiri-
4. Expiicalirelatia
intremodemizare jismcentralizat
decAtin aceleaaledes-
9 centralizare
econorntcdin conceplia lidef
or
comunigj diRona-et.Eoff . al.ooon e l aresrsens,p.ecizaiicare cenl€lizaiieconomice.'
e;le,ilcon-
ceplia
voast|A, caeaceamaiscurld spfemodem zarc, 0/ladGeoEescu, /sionbromiinllor:
1989)
 EOONOMII
LIBERALE
Tnperioada imedia{ u.mitoare pdmului rdzboimondial, demarcalia intte
Rusia socialistd Sidemocratiile occidentaleavea gio dimensiune economice -
gi
dirijismulcentralismul regimului de la l\,4oscovalmpotriva liberei concurenle.
incepand cuanii'30ai secolului )(X,statula abandonat treptatatitudinea
de'paznic denoapte" alinlereselor capitalismului 9i s-a implicat directin rezol-
vareaconsecintelof crizei economice de supfapfoductie (New-Deaful ame-
ricanesteunbunexemplu) sauin pregdtirea unuinouconflict deavengure,
devenit iminent dupavenitea laputere a luiHillerinGemania. invremea celur
de-AlDoilea Rezboi l\,,londial,
toate activitdtile de produclie din beligeran"
tdrile
te aufostsubordonate unuisingur obiectiv: viclofia pecampul deluptd, ceea
Expozilia
universaEde a Bruxe les(1958)
demonsiracA€conomla eurcpeana cea daieconomiei libe|ale altelovitufi gfele.
9i-areveiildup6anilgreiai r,zbouui Teama de comunism a precipitat reintoarcerea la vechile modele 9i sub
autorilatea SuA,cafeauie$itdinrdzboifortificate, rcconstruirea lumiiliberale
il s-aextins inclusiv asupra Germaniei $i Japoniei, ldriinvinse.
Noulcapilalism liboralli Eurupa Atuurile americane erauimpresionante. Jumatate dincapacitatea de pro-
,"Aceaste societate estediferftdde so- ductie mondialA, unsfertdinschimburile intemationale, doudtreimidinfesur-
cietatea precedenta 9i at trcbuisa-iga- selede metalprelios aleplanetei le apa4ineau. ln pdmii10anipostbelici,
simun nounume:economie mme,stat SUAau investit subdiverse forme, in ld le caredoreau sdbeneflcieze deo
iehnocralic, capilalism progresisl, capila- economie liberald,aproape 23,5miliarde de dolari(dinlrecafe13miliarde
lismdestat?
Eslecapitalista in mdsuEin c€rcpre-
numaipentruPlanull\.larchall) $iinci aproape 12miliarde cutitludeajutormili-
domine proprietatea privald ln indusirie, br. Senunefacemiluzii. Lumea liberald se fefdcea cuajutorulAme cii,dar$i
piatasesupune condiliilor concurenlei Si pentru a-iasigura interesele dinpozitia dominanld in careajunsese.
pelsisle o marcparledinvechibdiferen- Treipilonilrainiciau foslinAltati atuncipentrua asigura nouaplepon-
le sociale. derenld economicd intr-o lume liberalS:
NumaiesleunacapitalisiA in mesu|a 1)Sistemul monetar internalional delaBretton-Woods, caregaranta stabi-
in caredi jismulcontmleaza joculcon'
lilateamonetafe (dolarii deveneau singu€devizeconvertibild in aut- 35
culentei.EstetehnocraiicA in mesurain
caregesiiunea activilelibr induslriale a penl.uo uncie), eravegheat de Fondul l\,lonetafInternational, constituitdin
trecuiin mainibtehnocralilor carc au capitalultefilormembre $i al ceruidepozit puteafi folositpentru acoperea
uzurpal pozitiileocupale altddatd de ca- deficilelof.
pitalistilEslelnsa 9i socialiste, in sensul 2) Liberulschimb restabilit prinAcordul general asuprata felorvamale
cd o parleimportante a economiei a fosl (G.A.IT.), careseintemeiazd peclauza natiunii celeimaifavorizate, o inte"
socializatil.S-astabililun salarunrinim pecirculatia
legere dereducere feciprocd intreslatea taxelor mdrfurilot
nalional 9i un ansamblu de m,su de
seculalesociale a fosladoplalexista 3) cuvernul mondial carearfi trebuit sdfieONUsesprijine peo mullime
o planilica@ ind€phie spreobiective destrucluri (ConsiliulEconomic si Social, Banca l\,,londiale,
F.A.O., O.l.T. etc.)
sociale." delacareseagtepla sdstimuleze coopeaarea economicd intrenatiuni qimari-
(C.A.R. Cosland, postbelice.
leprograme deinvestitiiale reconstrucliei
ViitoruI liberalisn ului, I 952)
Capitalismul liberalastfelrestaurat a trebuitinsi sd suporte ameliord
esentiale maicu seamdin Europa, accepland uneleactiunialestatului in
gi
direcliadjrijismului chiara planificdrii (Franta) 9i amenajdrii teriloriului
(Anglia).Nalionalizdri in sectoare cheiealeeconomiei, precum siderurgia,
automobilele, bdnciie, asigurerile, au extinscontrolul gi auoferilresurce pe
careguvernele le-aufolosit cu precddere in domeniul pfotecliei (de
sociale la
sustinerea matemititii, asigureriin cazdeboaldSideaccidenle diverse, pand
laalocaliifamiliale).Totugi, ceeaces-adoritiniliallaWashington nus-aputut
realizarnua pututfi reconstruild unilatea economicd a lumii,iarEuropa s-a
organizatluanddistanld falddeintenliile americane dedominatie mondiale.

lumoa
b€llor
 f !rrrlriri ii

OplnlldivarlonloasupractEgoii economlce
. in 1963.Raynond amedcan
Autorul cJlrelaribdinvestul
Aol {ftoso.fmlce/)se ndo:ade posibitrteaunorctesteri Europei,
pelermen
nelrrnitale lung
inlreanii1947-1955
4 (milioane
dedolad) l
,O ratdde creqlerc a produsutui
anualpe persoane de4%nu poateii menlinutd o
perioade foadelunga, aceasta
implicadublarea in 20deani multiplicarea cu8 in 60de % dili bb-
ani$icu32inlr-unsecol.
Actualele moddedecre$tero
Anul4utr Don+lmpnr lulirnPot'
economice nupotli imaginate
pelennen lung.Nicipro- dtrbr lii muturitxihrdo
du4iaglobala ginicipfoductivilatea
muncii nupolc€gtepetermen netimitat.,' bunuds
. In 1969,la incheierca mandatului 6du,preqedinteteamerican Lyndon Johnson seflut
-
antme: 1947 43 672 3737 24y"
,JaG noastda inllalin ceade a 95-alunade ceglereeconomiciconlinue, ca|eprin
vigoare9ip n fo4eesleiad precedent
in istoria
noashd.
1950 463 2 775 180 1g't"
Ne-am despdrtitdefiniliv
dercc€-
siurilecicljce,carewemede generaliin+auindeperhtde dezvoltare 9i progres.Numai 1S533435 1138 172 67"
considedm serdcia$ $omajuldreptcaracteslicipemanente alevieliinoasireeconomice,,' 1955 1593 800 74 |a/o

nu credce ruplura din1974(c za carea lnt@rupt cei30do anigloriogi)

a lost
pur"Eu
9i simpluun efeciat creiteriipreluluipetrclutui,ar ii fost preaitumos.Credmai
dsgmbd caa fosiinceputuJ
lazeidescendente a unuiciclu altuiKondratiev Deioade de
40.50oe ani de €spiraliea vieli,economice ca'e alLneca barle oepardin trecut.
Actualulciclu
Kondratiev pleacedin1945, fazadeascendente a dural30deanisis-aler-
minatla ilmdlatea anilor'70.
Nucredc, acestrefluxeconomic va alectacapitalismul.Aceastaesleo vecheaven-
tum,carca sddtpesterevoluliaindustriaEqi cregterea economice. Contraropinieige_
neraledeivateding6ndirea lui t\,4arx,
eu credcd,de fapt,capitatismul nu estedec6lo
micepaftea socletell,parteaceamobih,ceamaivie,cafen-arcnicto leoature cucon-
lenele€(iondle9 carelraegela drnelrLlirelumii.
Nucreddeloccaceseln6mpbacumreprezinta revanga (naliunilor
pfololare,
fala
de(naliunilecapilalisler.
Marea to4, a capitatismului
esteaceeadea-Siadapta perm;- ln anil80 inir-unsupermarket
nenlmijloaceledominalieisale." drnf-unora$arnencan
(F.Braudel,Expansiunea, 1982)
N
,,Sepoalespunecd aspiratorul, calcu-
ACTl\t1T
A'rE ;ltlEPS|iDElJtA latorulde buzunar, bomba atomica,tele.
fonulmobil, bulella de gaz,stiloutcubiia
Relineli,dindocumenl! 1 p nclpalelecaractedstici alenoululcapitajismliberalln saudisculde vinllintruchipeaze spirilul
Europa postbelice.Sbbllill,ucrandln grup,asemandrile $i deosebirib faF de secolului.
capitalismul XIXSia pfmeijumetali
secolului a secolutuiXX. D& obieclulcarereprezintd cel mai
pesimismuj
l\,lotivali filosofulur
francezRaymond Aron,in contrast cLloplimismul bine aceasta ce nld ramane cdtuciorul
prc$edintelliamerican LyfdonJohnson. de supema*el,inventatde bdcanul
Rezumati in douefrazesuslinerle marelui istoric francezF.Braudel. Confruntali american Sylvan
pe
M.Goldman in 1937:un
celedoueteoriidespre m$ fixat un scaun, ambele metalice,
capiialisrn
menlionale. Sunteliin favoarca saucontE care,dacdii pui roti,
opinieiluiBraudel?Alcdiu $i devine cirucior.
tiunese!cuacest slbiect. Un cerucior suficientde rcbust,care
Alegeli unall obiectcarear puieas mboliza - asemeni caruciorului
desuper lranspoftS inlr-unanmeriuricarcii depa-
market sauaparatelorelectro-casnice
- spifitLll veaculuj Stabiliti
undea fostfab- 9escde 10 000de origrculatea, pe un
catprimaoard,candl-alidescopent $i utiltzat,dacd Sicurn v-a schimbal viala. ira6eude 4000de kilornel, un ctrucior
Contunlali-vd irtormaliite
c, ceeaF oegu,-oeoalcd ca€,aiezatal6tu decelelalle laintrarea
Examinalidatele dintabelul4Stabillipentru fecafecoloand lendinleie in sup€finarket,
a labelului simbolizeazd hiumful
principale,
decrestere saudescdd efe A cdtu ili uneseudespre cei30deaniglo, saud6pera@a socielalii
deconsum."
riogi,
evidenliindconhibuliaameicare pedomeni. Explicali
deceaiutorul militar \Dosal Soeietaba de consun
estesensibilmaimaredecatdonaliie q imprLrmulurile pentruaniij9S3 1910-2000 in , fHistoire",
Nf. 239,2000)
Fi195S.

Eco|lomi€ ln lumaaposlb€licd 59
ii soci€trt€
 l.iiod!.llulll
$i totu$i, cuincepere din1948,dafcudeosebire din1960$i pandspre
1973,in lumealiberald s-ainregistrat o cfegtefe economicd exceplionald
(indeobqte numitd ,,cel 30 de ani gloiosi"), avand drept consecinld o cregtere
demograiicd impetuoasd (incelemaiindustrializale {ddalelumiisporul a fost
de29%).
Aniiace$tia s-aucaracterizat prinefortul deinvestitie gidemodernizare in
domeniul echipamentului 9iuiilajelor, schimbu le internalionale aucunoscul o
expansiune spectaculoasd, iarguvemele inspirate deKeynes ausiapenit rif
mufile cre9ieii, amonizandu]e custabilitatea preturilor$icuechilibrul pldlilor
exteme. Prospeitatea s-ardsfrant qi asupra celotmaisdracecategorii ale
populaliei, unei
benenciarele largiacliuni de proteclie sociald.
Creqlefea economica a insemnat modernizafea indusliei,cudeosebire a
celeiconsiderate deverf(electfonicd, aerospaliale, nucleara), restruclurarea
GulereLe albe'a!preluat puter€a agriculturii,avantul exceplional alactiviEtilor dinservicii.
$ responsabiltatea in inlreFnderile
A fost insd o cfegtefe inegald, exceplionald maialespentru invinse,
dii Occldenl, lmpunandu-se in fala tArile
,gulereoralbastre' (mufciloriin salopete) Germania giJaponia ('10% anual), mijlocie pentru llalia$iFranla girelativ lentd
pentru SUA$iAnglia. Cei30deaniglorioqi auschimbat fataEuropeiocciden-
tale.Dincolo deprosperitatea vizibild, transfomdri semnificative s-auprodus 9i
Ocaractedzarc oconofi ica in societater a crescut considerabil numdrul pe|sonalului salariat,care a consti-
a Romandpo6H€combrbt€ tuitpractic o nouaburghezie, a sporitnumdrul ag cultorilotperfect integrati
,,Olali ca Romenia, fdd uncapilal in noileactiviteli socio-economice, lermieri careulilizeaze mijloace tehnice
fiziccorespunzeior Qiferatehnologie moderne, recurg lacredite $iseasociaze retelelor industriale$icomelciale in
modemd, nupoateajunge lacrearca de functiune, aucrescut salafiilemuncitorilor, ceeacele-apermis sdsebucure de
valo matedale decal prinmunca, adicd consumul
prinsalaii.Inv€stiliile streine, aducand
demasd, 'gulerele
albe", salaaliidindomeniul se.viciilorSifemeile
tehnologie ln pimul care lucreaze au cfescul numedc, cu deosebire in invdlemant, senetate,
9i capilal, crceaza
randbcudde mlnce$i contibuie la administratie $ come4.
irnbundblirea calitalii
lucratorului roman. $ocul petrolief din1973a puscapdtacesleiepoci, aruncend lumeaocci-
maitaziu
i...)fi,lult se va pune prcblema dentald inlr-o lunge ciz6 intrerupti de scurte momente de cre$tere. Dupd
conlroluluiSidelinerii uneipd( a c€pi" stagflatia din1975{stagnare 9iinflalie), economia mondiald perea a seredre-
taluluide cete saladalii qi capitaligtii
sa, dar intr-un dtmmailentSioncuminegal de la o lardla alta.Guvemele
rom6ni.'
liberaledelaincepululanilof'80, careaulimitat puternic interventia staluluiin
lAl.Zeane, Riscul dehre,
in,,Secolul20", 1-3,2000) economie, n-aupulutoprimercul crizeicareseagfaveaze odatdcuintrarea in
incapacitate deplatda unortdridebitoare (precum Mexiculin 1982). Relansa-
reaamericand de lasfar$ilul primului mandat al pfe$edintelui Reagan (1981-
1984) a fosturmatd deo inflalie generalizatd in toabtaribdezvollate.
Crlzaa avertizat asupra disfunctionalitdtilofcapitalismului testaulatin 1945
9i a revigorat liberalismul, singurul capabil se aducdun nouechilibru intre
vii
forlele ale economiei: mai multd libertate intreprinzdtorilof,
mai multd liber-
tateprelulof,maimultdmobilitate fo(eidemuncd.
in aniicareauurmat cddedi comunisrnului, tdrileeliberatedeaceastd ideo-
logieauabandonat economia centralizatd, planificata 9is-au indreptat in ri!
murile difete aletranziliei cdtreeconomia functionale de pial6,calauzite de
spiitullibefal.
Dacdin Cehia 9iSlovacia, in unelestatedespnsedinvechea lugoslavie,
in Polonia Si Ungaria, schimbarea s-a fdcut cu destul succes, in Romania 9i
Unambuleiajpe drumuile Spanie, Bulgaria tfanzilia spre o noue societate cu caraclef libefala fost dificild,ceea
in pragdevacanla
semnsguralprosperiletii economice ceexplicd 9iintazierea intrdriiacestora in Uniunea Eufopeane-

60 9llumea
societatea
Oamenii, idgilor
 tt
l-l
EconomiaDmeneasce ln preajmaaderdriila uE
. Conbdulintomdional
,,]\,4ediulinternalionalva
conlnuas,fieinfluenlatde inceftiludint
maiorecuradecnrin
dezechilb@le globale$i in lensiunite economice produsede conflicte geopotilce.
Stagnarca economciIn Europa, dar$ in attepeiiateturrlti,
iarpedea a parteascen-
siuneaeconomici a Chinei, Indiet9i a ator€conomi asiaiice vordetennlnamulte!6rl
i
(inclusiv
UE9ipemembril sai)sl adopte mecantsme protectionisle pmleierii
in vederea
prelelorinteme.
PrelulprodusetordebazS(inspeciaa petrotsigaz€)va continua
si fle
subpresiLrnea
cresterii
economlce a stalelorasaltceqiaunofblocaje pepaieadeoieda.
Aceste crcumstanle
vorafeciaeconomia Romenie.
nrondial
,
. PEdudiaindusldalt $-adezv6luit,
,Produclia industriale
a crcscut
cu muttmaiputinin 2005falede an! anterior (cu dupe1989,
2010).
ir nocePBac'escutp.ooaoicu40o Esrep a ,,,b| .a sLslnemLaiTusirid ineficienta
'onanealcaa sLporlal5oct.i prtemce apeciereanaqivaa .oledei ralo,rale,
Indic€bideb6zi ai economiei
romane.tti
creslereata felofdeene$iecrtrentveetedinUE,sistarea
ajutoaretor
destat,compelilia
na, durade pe p'alainl€na redJcerea ba.,e€0.perrrrtmpo.ILrieel-openeoe (o,r-
fectiidin
China(confecltite
suntunbundeexport
i -9i 2ooo2004 2005
impodant pepieleledinUE).'
(D.DAianu, Cre$leFa reeld q 2
Ecanoniarananeascd: ce estede unZtit in 20A6. a PIB(%)
in,22',841 aprilie
2006)
. Aoricultr.a Prellale t4 1 9,3 8,6
(%)
deconsunr
,Necesad esteaducerca agicultuiila nivetele
m nlmedecompetitivitate dinUE.si
6l0nanu cunoaqte o a[a ca]ede compelltivizare decalcrc9terca suprafelei medtia uenc[ur
0econt _6.0 -8,7 "9,2
exploataliei
agricoleo pebazar dicrri performanjetor in randarnenlee de productie pe curenl
(%PlB)
suprafala qiin productivilalea
r,runci,inlrucetin prczent,cu apmape 40yodtnfo4ade
munca dineconomie seciorul ptB. Doilcilulbuge-
-2.3 -1,1 -0,8
agricolabiaparttc p6cu 11-12% la fom|arca
Nrcimacftprog|amele deasociere
lllulpublic
lnte miciiagricultornucontdbue la rezovarea
probleneof aparleienleila UEin agriculturd,
pentrucauni€ain asociatiipoale aduce
evenlualo imbunitz li€ a perforrnanlelor
prcductve, darnuS necesara diminuare dfa- Indicabd
devulnorabilitate
rnafuaa fo4eidernunca angajale
;_
in ag cullura,slngu€carepoaleschimba sprestan_
dadeleeumpene loculsectorului
agrlcolineconomie., 2m3 2004 2005
ll getbdrescu,Politiaagicolein concordanld cuceinleb apaftenenlet la lJE, Totaul^daloiei
er- 34,t 36,3 34.5
in ,22',808,seplembrie 2005) Ielnel7o0n Plb)

ACFA4TAITIND€?END€TA
ffi:ffi,:fl:'3i45,053,065,0
Totaluldatoriei
1 . ldentifcatr, c! ajltoruldoclrnentului 1,cearnairelevanld condiliea progresului exierne pelermen7,0 8,8
economiei romaneqt. Ciutalicateva exernpe deintrepdnzetoricareaurcugtsd scurt (%dlnPIB)
obtind rezultate deosebite stimuandproduclia.
Caracter zal, lucfand in gruplrrdecete4-5elevicontexlu economic inlernationar t ' n i L r: -\ L l1 l" --
al inferlRoman eiin UE Stab! ceneavaniajeazd 9t cene dezavanlaieaza pe
temenscurtSi ungin aceastisiuate ' . SerolulXX a cunoscui aEluride eco
Plezentali economia romaneasca Cinpeaspectiva celordouddomenii fundamen- nomiile liberale,9ieconomii dirijale
tale:induslna 9i agriculturaAnazal efecluunuiadinfacto|ide socmentionat Caracleaistic cu deosebire celea
i. egelu.acu indusda.To - u'.; a o >,.1a expJnerepe aaeaslalemasl doua jLmdtdjia secol!lui lrecutesle
suslinelio n'ala colego' rmpactul Ltnoraspecte aleeconom!
Seleclalpunclele slabealeag.ic!iu i rcmanegti in preajma intDriin UE Dacd ilordrijate cueconomiile liberale.
sollli e indcatede autorulaarcollru 1Lr!, se pareficientece pronosticputelida
penlruevoluJia in Rornenia postcomunista, aban
acesluisector econoTa i" ariicarevorvent?
Deiinititeffnenii
donarea economie planifcale gi
economrci fo osijlde s-.e.a 9i. precumrprodus iniernbrul(plB),
venilnalional, trecerea spre econornta de pialAau
deficilde contcuet i .:e.!.e:a!i cL ajutofulor,dateledin cele
doudtabele. Acdtuiliunscurl
reslaural vechui lbemlism.
es€ucLt2t:si suceLr

Ecoioanb
$i societate
In lumea 61
 t{ |

rurmla*
ffi*nnnmi* ennnnrnie in HornAni
urban*
RURALA,
ECONOMIA OTBADITIE VADUBA
CARE
Lacapdtllultimilor 50deanigiin preajma intrariiin UE,economia agrard
9iproducdtorii dinRomania seafldinfalaacelora$i provocdri cain aniidedupe
razboi: nivelul tehnicprecar, asemenea caliutiiseminlelol Siraselor de anl-
male,dependenta de conditiile gi,
climatice nu in ultimul rand, produsele
oblinule, deputine oriinconcordanle custandardele europene.
Cums-aajunsaici putem aflacerceund ce s"a inl6mplatin acest domeniu
maiintaiin aniicomunismului. Refoma agrard din1945, incompletd (pentru cd
a exceptat combatantii-terani de pe frontulsovietic), a avut doar rclulde a des-
fiintavechea clas6de proprietari 9i de a atragede parteanoilorstdpani,
s{ldrd h tih! sm dr St d (esinelE 5rurl suslinutigi de fo(a ocupantuluisovietic, ceamaimarepartea populatieilarii.
Plm lritd litll0rMd. liill].F & Pliritr in umbraimproprietdridi seaflacolecti-
Tmpotriva unordeclaralii oficiale,
vizarea. lmpuse demodelul sovietic, s-adesfdqurat subputemica motivatie a
cre$teriiproducliei 9ia productiviutii 9iridicai nivelului delraialteldnimii De
fapt,vremedemaibinedeundeceniu giimpotfiva uneiputernice rezistente,
autofitdtile au palronat in fo{d un alt tfansfer de proprietate de pfopo(ii,
Propaganda comun {a prczenta
o economie rurab,cosmelizal pdmentul, viteleqiatelajele exploataliilor rurale trecand in proprietatea colec'
(ali!
in laponcucearcal6 din1951) {ve a membrilor nouinfiintatelor gospoddrii agricole colective, care asigurau
slatuluiun controlabsolut asupra acestuisector economic $iproducdtorilor sii.
Croroiogie in aniicare auurmat, dotarea tehnicd a inregistral o creitere semnificative,
:? ni.lie 14,45 - Legearcfoflneagrare iarprogramulde iigaliia ddicat produclia lahectar:in acelasitimp, investiliile
decrelala de guvemul dr. Pelru Grcza masive in industrie au golit satele, indreptand fo(a de muncd tandfA sprema-
Ma.lielt43 - Declangarea coleclivizdrii rileintreprinderi urbane. Celmaidesevocatmoment a ramasin memoria
ag cultui. culegerea recoltei,care aducea la capetul tarlalelorostagi, studenli,
l:Ji||ernbd41!):i{, - Apmbarea prmului colecivd
planclncinal, elevi$ifunclionari publicireunili in doinladea-giispr,vicat maircpedetleaba.
f,trilie1162- incheierea colectivizdii. Ambitia luiN. Ceaulescu de a achita pana la ultimul dolar datoria externd
1t85- Dupeslalistica oficial6 populalia ceseacumulase jat
in timpa di o mare parte din produsele spre
agriculturii
ruralea alunssafieegalecuceaurbane export. A fostastfeldeclansatd o crizdfdraprecedent a aprovizionarii pielei
22iorefitria:1!39- Prcg€mul politic
in
mascata fArdsd convingd nimeni pe cu,,Programul de alimentatie
zecepuncte al F,S.N.
aqazA la locde cLn- inteme,
ste,,Restructurarca agricultu i, crearea a
$i $tiintificd
populatiei" adoptat de l\y'ateaAdunare Nalionald in iunie 1984.
sprLjiniea miciiproducliilelan€qti' . Evenimentele dinfinalul anului 19Bg9i pfdbusirea regimului comunisl care
14 febnrirj.rl{,91- Adoptarea de cetre a urmat autfezitsperanta redobandidi pdmantului pierdut $irefacerii uneilumi
camercle rcuntealePa amentuua Legii risipile. Dealtfel,reslructufarea agriculturii sprijinifea micii proprietalitarA-
Iondului funciarca€ prevede rcstabiiirea
$i
ne$ti,precum 9iop rea distrugerii satelor se aflau la loc de frunte in Comuni-
drepiului de pop elaleasupEterenurior
ce se g,sescin pairmoniul fosleor coo- catulcdtfetardal Frontului Salvdrii Nalionale dindecembrie 1989.
peGllve agrlcole deproduclle (C.A.P). Legisla{iaagrare dinultimii 16ania consacrat dreptul lapropdetate paneh
12irflrri.:2{,fi1- Monitorul ofrcial publca restituirea integrald a ceea ce a fost confiscat in anii comunismului. Din pdcale,
Legearestiluid tercnurllor
agficole gifores' pemantului procese
iiere adopbE de cele doue camercale
retrocedarea a foslinsotitd de abuzuri $i ilegalitdli,
de
Paiarnentului in decembie 1999. inteminabile si de nemultumiri vehemente.

id o if o r ,, t. ,
@
 Dar,a$acumdemonslreaze nunumaispecialiqtii,
ciinsaqirealitatea,
mica
exploatalieldrdneascenu este capabild sd producd decatin limitele
suplavieluiii.
Precarilalea
randamentului agdculiurii
estevizibildin satele
romane$titconslrucljidin
materialefriabile,
lesneluatedeapelemailofinun-
datii,drumuri
desfundate,
paduricare,odatd distruse,
serefacculotmaimultd
greutate.Reconstruirea
economiei agrare$i, impljcit,
a satuluiromanesc
rdmane unsubiect
deschisviitoruiui.

it r ,.4 producli€i
Dinamica globaleagdcole
anii193&t989 (%)
ln
Cooperelivizarca
,in etapaactuala,luptaimpoirivaexptoatdril
capitatisle
la sate9i Arii Anlicomp€rali
politica de ingradirc
a chiabumii,de la timitaeaputerji sateeco- d6bazA 1$O195019601970f980 19851989
nomice9i inffuenlei salepolitice,
tfebuiedusAcu Si mai multd
hoterare. 1938 100 74 126 157 247 300 260
AceasH sarcina
seindepline9tepebazapolillciideclasah sate: 't95() 100 171 212 334 4A6 351
1) p n apera€aintercselor prolelaflrt!i
agricol(...);2) printr-o 1960
politicltscaladeclas,,caresdapesepechiabur
100 224 196 n8 2A6
ln aceslscop,padidulva cduta:1)sdlimiteze chiabunmea (...); 1970 100 158 192 166
3) sa dezvoltetoateformelede cooper4iein agficutture;4) s6 con- 1980 140 122 105
tibue la mecanizarea Sieleclrifrcarea
tot mallargaa gospodariei
agdcole...' fs€0 100 86,5
(DinRapoiulprezeflat deGheoqhe cheoehiu-Dej (Dupdltlaria[/ure$an,Dumilrul,ture9afl,
ta ptenaraC.C.alPM.R.djn$5 martie1949) /strr'aecoromiei,
Ed.Economicd, 2003)
i-l
i:
,, i Invsstiliilnoconomia
nationaH
L€gea18fl99i
" $iTnagdculturd
Stabilirea
,Art.8. deptuluide poprietate p vataasup€teenurilorcafe segesescln
palimoniul cooperativeJoragricotede prcduclie prezentei
se facein condiliile tegipdn 19501970 1960 1989
reconstituirea
drepiululde proprietatesauconstil0irea
ac€stuidrcpt, Tolal
Ar1.10. Slabilirea
drepluluide pfopdetate se face la cerere,0e bazasituatiei (miliosne
14, 630479990210451
Z64n
terenurilor
delinutedecoope€tive la I januarje
1990,inscrisein sislemulde
evidenlda dincaftl
cadasln lL;fu1cra'
general agricolcorecbdcu :rslr;tradb.eoa,eiec
saua regislrului i.nv66lililln 668
lldle oecafecoooera vSp6nab datairtdni .n v goarea legti. 1278927244 3S805
sgri@lturd,
lDupl lsbia Ranenieilntexte.
coord.Bogdan MuEescu, Coint,Bucuresti,
2001) |lD|€zenulnd
dinb{atlt 10,6%
159%129%16,8%
ATTtVtIATf tND€i"t {i}f iiTA (%)
iravesltlild

l. ,Traducell"din,,lirnba
delemnutlizatd desecrelarul generalal p [,4.
R.in Rapoftul
la plenara din3-5marlie1949adevdratele inlentii
aleconducdtorilor oartidului r PondeFa grupelordevarddhta
odatdcucooperalivizarea agiculturl. delotalulagricultorilor
ln 1989
2. ExplicalidincernotivedezvoltafeafoTmelorde cooperalie,
rnecanizarea $ielecld-
ficarca
erauasociate c! limilarea
chiaburimii. Grupe Populale
Anajizali
daiele dintabelul 2 StabI culbacrescdloare deveBE oqDag (%)
Sidescrcscatoare a prc_
oJcl.erglobale de.alung-d50deaniEornulatio
aqricoie op'rie 15-24 14,5
propo4ia
Moiivali corcspunzAtoare mairnicda investiliilor
dinagricultlrdfatdde 25-U 14,9
celedinindustie. 35-49 17,1
Stabllili,
dupdexamina€a doc!mentulu 4, calevaconctuz|. 50-64 28,2
Alc:tuili
uneseuincareseformllalo opine argumentate relativ generald
lasitualia
a agriculturii 65Sipesle 24,9
romenegli,inaintedeintrareain UE.

Econonig tn lumeaDoslbelicE
$j.soaistat€
 i!
tutrodu!u; I
URBANA
ECONOMIA
Celde-AlDoilea Razboi l\y'ondials-aincheiat pentru Romania cuunbilanl
dramatic, mo(ilor, ranitilor
Sidispdrutilor adeugandu-1i-se pierderimate alecare
audezorganizat petermen lungeconomia nationale Preluarea pulei politice
oecrtrecomunigti a lasat in grijaacestora refacerea l6'ii Pentru ei eraimpe-
riosnecesar sdiledemontatd vechea economie de piata pdn desfiinlarea, prin-
trealtele, a ma-lipropet6llp'ivale $l odadcuconcenttarea tuturot resurselor
subautotatea partidului-stat, sd lle infeptuitd noua economie centralizati,
organizald pin planificare (initialnumai anuaH, ulterior9icincinah).
Dogma politicd potrivilcdreia o societate superioare nusepoateconstilui
prin
decat intennediul dictatudi proletariatuluia condus imediatla tezap oritdtii
industrializdrii,carea ioslsustinute panein ultimul ceasalregimului comunist,
celmaiadesea f6d a setinecontderesursele matealeSiumane, derentabi-
litatesaudeconsecinlele sociale.
Lainceputul anilor'60, Romania s-aopusplanului Valev, sustinut in cadrul
CAER,contestand astfel conceptul de diviziune socialistd internalionald a
Induslria socal$a,o industrie energofag, muncii. Ulteriof, Romania a aderat la Fondul fi,4onetar Internalional, a semnat
Sipouanta (comb naiuLde producerc (1980)9i a primitclauza
un acord cu Comunitatea Economicd Europeand
acimentu!ide laTudali anii70)
naliunii celei mai favorizate din partea SUA (1975-1988). Dinpdcate, ioale
aceste premise favorabile aufostirosite. Industrializarea fodate ela pnn ea
frorologie
insdsio cauze a eqecului.
'ii iunieig48- Nationalizarca principa- in plus, asacumeragandite, aveain vederecu precddere metalurgia'
lelorm|]loace de produclie siderurgia, construclia dema$ini9l induslria extractivd, neglijend aploape com-
i1 iulie1g4B infinlareaComisiei de Apoi,construirea demiide
oletindustiile ofoducdtoafe debunuri deconsum
Slala PIanilicSrii. in intreaga
rcrnano'iugoslav
pentru
decon- intreprinderi a asigura extinderea industriale
activitdlilof tara
i963- Proiectul
struirea oblectvului de
hidrcenergetic la provoca dezechilibre datorale proastei gesiiuni speciiice prop etdtii de stat,
Poillede Fier. daf gi deficitului de matefiiprime,de fo46de muncainaltcalificatd 9i de
Noiembie1979- Incheierca Primulu resurse energetice. Ciclulse incheia cu produse de slabd calitate, necompelF
tronson a melrou ui Bucu€qti, tivepe pialamondiald, de multeoi exportate in ldrileCAER'Ia schimb cu
i a;1gg4- Darea a canalului
in folosintd similare. Cresterea economicd nuproducea astfelunniveldetraisupe-
altele
Dundre l\,lareaNeagre, veniturile mediila nivelul supravieluirii Dacdaddugdm
N.ln rior,cidoatmentinea
$i
?2de.embrie i98.*- PrograrnulFS blne
solicitate
sacrificiile pentru plata datoiei exierne, putem intelege mai
10pllncteprevede, eliminarea
intrcaltele,
centralizdri a bimcraliei,pomovarea starea desoiriidincares-aunAscul evenimentele dindecemb e 1989
9i
iberelniliativeI a compeliliei Reintoarcefea la economia de pialS s-a lealizat anevoios, intr-olungd
ilit(l Pdbuqireaprodu4ieiindustriale pefioadd detranzilie. Privalizarea a desfiinlat miideintrepnderi9ia disponibi-
C27,7%)9ia exporir or C54%). lizatmilbane demuncitori. Ani de zile,produclia induslalaa scdzut constant,
l9!lj-Adancrcarccesiunil. P.8. scade nivelului detrai,multsubnivelul inregistEt in aniide
insolitefiinddescdderea
cu 129%ialadeanu Pecedenl a fostopritd lainceputu l noului secol9iin
1:$3- Sloparea scaderii produ4iei. dinainte de 1989.Cederea acceleratd
procesuLuideprivalianii2004-2005 (in primulan $iin sectorul agricol),iarsemnele uneiredresdriau
l99i Acceleta€a
zarc ince0ut tfeptat sd apard, fiind concretizate in crestedepenela4%,maimari
1l!;t - PIB scadecu 10,4%,Aornaiu decatnivelul inregisirat in tdrileoccideniale Activitdtile financiare, serviciile9i
atinge10,6%. consumul aucrescut. in toaie marile ora$e, clddidle cu multe etaje,din sticld
9i
:LiCi Aparilapdmeorroadealepolilicii beton, $i supemafieturile te intampin6 la totpasul lntratea previzibild in IJE va
dereslruclurare ii Privatizare. injectaeconomia romaneasce cuimportante sumedecapital. Prospeitatea atat
2rllii- Creqterea economica inceputa in
deindelung dotitddepinde inse9i de contribulia noastra, a tuturor'
ultmlianiconlnud(4,8%).

64 Oamonii, 9i lumeaideilor
sociel,alea
 ryir{xlirlil

,r prcducliei
Dinamica industdal€
Puncfuld€ vedoreoficjalasLtpmdezvolgriieconomice a Romanioi (19341986)
a Capitalei
dezvolaiinoaslre
,DimensiLrnile in aceslcincinal(197G1980) sunlretiefate
cuoute-
redefaptulcb in anul1980prcduclia g obalaindustdat,vafrde53deoi maimarc dec6l
ln 1938.Dispunernastbzide o irdushie
moderna dotald cumiitoacedeproduclteavansate,
capabiH sarezolve celemaicomplexe prcblemealeprc!rcsuluilehntc coniemporan, s,
asrgureinzest€rea tuturorramuilorcumaqjni giulilaje
deinalimndament, ndusfapaF
Ic'pecupesle60%lafomareaventulul nationalqicu peste75%laacoperirea cerintelor
de ma$rn9i utlajealeeconomiei, 35%dinlolalulpopual ei ocupale,
cuprinde manifes-
t6ndu-secafactorholdrAlor al prcgresului
economic ,
$isocialal soceleli noaslrc
(N.Ceau$escu RaportdC.C.la alXll-teaCongespC.R, 19fioi€mbie 1979)
t:
t: lDupaBucuetti.Omagiunarelu erau,
Undll punclde vederc 1988)
,Cinclnaul 19761980 nua pututf indeptiniltamajoritatea ndicitorpincpali,nic a
venrtul nicila prcduclia
nallonal, indushialalolatd... Caurmare, iaGdedirectivele apro-
balein 1979,prevededle cinclnalului
urmetor vorft reduse.. Aceslioccu cifietebse ,2005a fosianulln cafeRomAnia a
impresa unuihaosdeplnin politica
deplaniJic?re cualalmaimulcu catebmascheaz, lualo rau pe caleaeconomiei adiza-
rpsaoricdreiincercairealede reforma emnomica, Econornia romaneasce este.ldri nale...Totce a fostimportant sgurgi
indoiale, ceamaistrictcenlralizala$rr gidplanificatd€conomle d n intregubgafsocta- prolitabi a fostvandul capiialului
siretn -
lisL.o srLalecaregeneredza reIciefl6.lps,oe'le/b,itate, ca.edescJraiea/a i,ril.al petrolul, dlshibulia de gaze9i eleclci-
vele.. Innod palado/dlfdbrici'e trdJctra /ari soca,cle ir locde a o.odL.€oooalie tate,pedacoroane d n sistemulbancar-
producs6rdcie, Metodele princa€ s-arealtzat panaacumindustnaizarea, transferul $ acesie prese nusepoalespune can au
fo4eidemuncb dinagricullLlr5,
credileeextemegiacumularca fo(alepe seamacon- prospelal ., ndusiria-patfaunghllara
sumului sleindu-e
lrcotat'
' a emnomrerreae - aproape a stagnat.
(VadGeo'qes(Jlsloflarc/hir;/or, 'q89l
Aucrescut insaservictile,iarcelefinan-
ciaFbancarc inlr-oalud de invidiat
. . ln
; Produsul (%)
inl€mbrut,dupa1989 general, ramane
Il o inlrebarc:dacadez,
*,' lndustio A0dditud Seryicii vollarea servicillor poaleaveaoc ldreo
dezvoliare soldaa ndustriei S agdcut-
1990 40,5 21,8 lurii,indeosebi a productieiprclucreba-
1991 37,9 18,9 34,8 re?...nvestilimasive seiacnuin iacli-
1992 38,3 19,0 40,6 tAli'industria e sauutiltd!publiceci in
1997 30,9 18,0 38,4 afacerl imobil afe inconstrucliidebirour
1998 26,3 de vle 9 de aparlamente de tux.CAt
14,4 44,4 poaterczsfao astfeldeeconomie?'
1999 24,8 46,4 (llie$ebinescu Cefeldeecanonie
ACTIVIIATE lNllqlll']xi se construiegle acumin Ronania?,
li r.,r,
in,,22',836,madie2006)
1. Anaizalidocumentul 1.Deiini!industrializarca
in mnceplia general
secrctarului al
PC.R.
Cornparali afirmaliile
d n acesldocument cuargumente e formLt atein documeflul i'til,) r",l'rt,-l,.illiA!
3. DescoperiJifalanevazutA a ndustra rzdrii.
Stabilti melodele. Explicati
form! a-
reai,,lnmodpa€doxa, Economla rura, Siceaurbane au
fabrce pfoduc sAdcie,' Alcatu li uneseuargumentativ lostsubordonate poticein
dectziei
culema:. Luminile
$iunbreleindustrializeii in anjicanunjsmului. wernea regim!lulcomunisl.
lnterpretali
docLtmentul4. Caracterzal.irnprcund cuungr!pdecoleg,economia
rcrnaneascA postdecembristd. Abandonarea dirijismului
9i reveni-
Analizalidocumentul 5.Cereproseaza. defapt autorul textul!facloordedecize rea la liberalisrnau creatinsdalte
probleme, in p mu randaccentua-
economicA? A cdt!1r,pebazaaltorinfomal i !n lablou a sillatieidinullmiij Sani
Explical decein vremea cornun srn!ulinvesllleeraudirijaie pentru
in industrie, readecalaju ! inlreactivitdlile
pro-
caasldzieesdfe alrase in altesecloare Cafecredetica estesolulia
optimd? duclve $i servicii,cu consec nte
Alcilurjruneseuculema:Econaniarcfiineascdin ceubrcapraporliilor corecle, sociale mporianle.

Economie tn lumeapostb€lic,
9isoci€tate 65
 .ffiianpmra
glexiNu
r0rnanesc
oelAruca
nouAtrrr nouArrttR
dinPlea$a Fodali deevolutia
deimprejurdrigi grupuride
istoricd, romanitrdiesc
astezr
i"Y . in alaragranitelor
tariinoastre.
constituind
mi.rorirali ]n maimulte
nalionale
lradlional
' : .,'
slale ate tum ,
Expresia ,Romania esteo tarainconjuratd de romeni" estesustinule de
existenla acestuinumdr importanl deconalionali aino$tcare$iiescinstatele
vecine. Uniisenumesc romani, altiimoldoveni, valahi, aromani, macedoneni
saumeglenoromani. Existenta lor reprezintd o tealitatece derivd dinprocesul
deetnogeneza carea cuprins o ademultmaiintinsa decalsupfafala deastezi
a Romaniei.
Pedealupaire, de-alungultimpului, inspaliulromanesc aufostcolonizate
Sipopulatii de altdo gine etnicd: secui,saqi,maghiari (Transilvania),9vabi
(Banat), germani, ucraineni (Bucovina), rugi,evrei,gdgduzi (Basanbia). De
asemenea, in TdrileRomane s-austabilit, in diferite momente aleistoei,
evrei,armeni, italieni,
sarbi,bulgari, slovacietc., fiindakaiiaicideposibilitdli
maibunedetraisaufiindnevoili si serefugieze deperseculiile dinaltetari.
Dupdca$tigarea independenlei(proclamatd laI mai1877), deqipotenlialul
Romanieiera llmitat,atatguvernele, cat9iopinia publica, maialesintelectualii,
auacordat o mareatentie romanibf dinafaragranitelor S-aactionat pecei
diplomatice in favoarea respectdrii drepturilor aceslora, li s-autrimiscA4i,
ziare,iafmultiinvdldtosi profesori dinRomania 9i-audesfagurat activitatea
in gcolileromanegti din statelerespeclive, mai alesla sud de Dunere.
Constiturea Romaniei l\4ad a creatin peioadainterbelicd condilii noipentru
evolutiapoporului roman, carea continuat sdacorde asistentdfralilordinafara
granitelor Rezultaie pozitive s-auoblinut, maiales,caurmare a intelegerilol
rcalizate destatulroman culugoslavia, Cehoslovacia, Tufcia giGrecia.
| ; l Romani ti minodgli
n4ionale Ultima conflagralie mondiale a adusromanibr marea dramd dinvaraanu-
Ll I din Romrniat lui1940, candaufostcedaliaproape 100000km'ldinteritoriu 9i6 800000de
locuito,in majoritate fomani.l\.larea Unirefusesesfdramatd, iar romanii
ramasi in teritoiile cedate au fost supugi unor crunte represiuni: jafud,asasi-
nate,deportdi. Pedealtdparte, in aceste zones-aufdcutcolonizaavand ca
scopschimbafea structuriietnice a populaliei.
Astdzi esteunfaptrealcddestul demultiromanitrdiesc nunumaiin statele
vecine, qi
ci in altelemaiindepd(ate. Unii6e alldin Rusia,Kazahstan,
Kifghizstan $i in alte republici foste sovietice, undeaufostdeportati in anii
1940-1941 o dupd1944dinordinul guvemului delaMoscova, alliisuntfo$ti
prozonieride dzboi,carenus-aumaiintors acase.
Totin randul celordedeparte seinsciufomanii afatiin SUA,Canada gi
Auslralia, undeauemigrat in maimultevaluride-alungul secolelor alXlxlea
si alXx-lea- Marea lor,,aventurd' a fostdeterminata, maiales,demotive eco-
' Datele
inregislrate dln
derecens6minlele
1930S 1992se bazeaze pe dspunsurile nomice - do nla de a trAio viald mai bune -, aceleagi motive care au deter-
minatemigrarea iiin unelestateeurcpene dezvoltate.
 in anilsocialismului,
guvernele Romaniei nu s-aupreocupal de soarta
romanibr
interne"
dinafara granitelor,
alealtofstate.
promovand
Dupd1989,
pfincipiul,neamesleculuiin
problema esterelualddestatul
treburile
romen $ise
trl Pi.ionleledin6atulUzdin
infiinleazdo seriedeasocialiiqi defundatii. ,ln ljzdin,ca Siincolelalte satemm6-
S-actealDiecliapentruRomenii dinDiasporc in cadrull\r.A.E.Fundatia ne$tidin Banatul iugosiaq s-aupestrat
culturald Ro-b16o.qan.zeaz6 numeroase pertruvalorillcarea
aclivilali cre;_ limbarom6na, modulde viata,obiceiu-
liei intelecluale
a romanilorde pretutindeni.
Ligapentru lJnitateaCulturald a rile,portulpopular aleromani|ol' Oumi-
Ronenibra losl reaclivate pro"Basarabia nicaqideserbalod
9i impfeundcu Asocia[ia ti pro- t6€niiseimbEcdin
straiefrumoase,tesutein case pe ve-
Bucovil?a desfdioard pentru
aclivitdli spijinifea
rcmanilordinafaragfaniletof. chibrazboaie, defemeiqifete harnice, $i
lmpodobite cumollveromanegti. (..)
Horadeduminicr, in centruttocaltatii,
undelmbdcaliin coslume nalionate vin
Eminesc[ de6pre romandlnaftrEg|anilolor bemni$i tinerisa se veseleasca, mai
,,Dn marca unitaieetnica
a tracilor romanizali carcoclpain veacul demijloc apoape laceincapadedtndeconrl viual saiului,
inhegterltoul Peninsulei Balcanice, incepend desubzidurite Constantinopotului, ale de$i satenl tiner, cedandspiritulul
Atenei $ialeTrieslulli Siajungand paneh Nistru splemiaze,noapie Sirisaritpand-n vrcmii,se simlahalitotmaimultde un
9esurile lisejspreapus, n-aIemas decat manaaceasla depopor romanesc ltberpe altgende muzici$ldealtedansu.
oerecJl oepamanl dirrePru[Dulrre$ Cdrpal{..) Nue irrr-adevar unpooor megie$ Pictoriteie dinUzdinnupreaseinspire
caresen-abi rcmani subjugulsau.' dinacestefome de lranzilie de la viala
(Dinvolumul l\rl.Eminescu, Romanii dinalangftnilelor Fdi,19gg) haditionaE a satuluila o vial6impelso,
nald, cu tot mai rnultetes;tu orese-
ne$ti.Dimpotive,loate picteazdde
I e.l regua modulde vialeiladilional,lmpotri-
L-: l vindu"se in acestfeldispar lieiluirapide.
FJispendirea 6l6mentuluinomanesc ln 1946 Canistecronicaai iimpului, vorsafixe-
,Aslazi, rcmaniise gasesc in urmabarcte regiuni: ze $i sa fereascdde uitarebogeJiaSi
1, in Ucfaina Transcaeatce, se afle4 satepopulate exclusiv de rcmani$i sltuate varielalea datinilor rcm6ne9ti, comorile
chiarla l.olreraprovacieirom6ne$l l\,la?-1Jr€iLiu folclorului, virtutile
modului devialefadi-
2. in ljngaria,Tratatulde a Trianon a tisatin afaralontierclorRomanjei o serjede lonalalconsdlenilor lor Nezuinle fireas-
comune aflatede-alungulEanilei. cd,dacanegandim ci, in ultimele dece-
3.in lugoslavia,rcmenii alcdtuiesc douAgrupuri compacle:Banatul d Craina.in afara nii,mediul rural- dalorita caldb ilortot
deacestea, sernargAsesc mmenipeinteg te loriutiugoslav,
in speciatin l\4acedonia marfrccvente alesdtenilor, a contaclului
4. in Bulgaria, elementul romenesc se gdsegte in douegrupu: Timocul Sizona lorcu lumea$icu altemedri, cuoragegi
Dulrrii.Pel6rgaaceqlasera aqA.oraqiinRasSrilut Butga.ierir legiJr.te
muntoase. cu alleler - se metamorfozeaza irever-
5. in Grecia, .omanii alcltuiesc un grupdestulde densin lvtuntii pindutui.Se mai sibil,satuiieginddinizolarea luiconseF
gasesc in grupu rna micilnMacedonia, Tesatie, regruneaOtimputui etc.Elemente izo- vatoare $Locaoiiloare deodinioad.'
alosegasesc peinhegieriloiuicontinenlalelen. (N€bojia Tomasevii,
6. in Abanla,elemeniul rcrnanesc se geseste maidensin Cempia Mazachiei Si Pialurcnaivdiugoslava, 1977)
rasodndil in grupJnrl2rele'.dversFoJrldinsJo.eslu!aii.
7.in lstria,segdseste o insulareduse deromanlin regjunea Abbazla.,
(Ahivelel',4.4.E., FondConferinla pdcii,pais 1946,vot.130)

ACNVTATEINDEP'NDSNTA
1. Dupececlli!Sicomparalt docurnentele2 9 3,rezolvali,
llcrandin grup,urmdtoa-
rclesarcrnidelucru:
a)Stabrii!
mo|vele careaudelerminat elaborarea
acesrcrrexle,
b)Argumentaliultirna
afirmalie dinpublcistica
d n ctatutreprodus lui[,{.Eminescu.
c)Comentali situalii
e in careseaflaRoman a candaufostsc seaceste texte
2. Analizali
dateledlnlabelul1 gilo.mulalro concluzie
referitoare
ladiferenlele
inrc-
gislnteintrerecensemintele O scena
dinviatasatului,
d n 1930I 1992. pduranaivd
deAnaonciudinljzdii

67
 lnstalarea, cuajutorul sovieticilof, a tegimulul com!nist in Romania a pro-
dusunexoddeproporlii, risipindu-i pemulliromani dlncolo degfanitele firegti
alelarii.Aperea acumo Romenie noud,ceaa exilului, formata dlnoameni
animalide o ave'siune orolunda faledecomJnism.
Dupa1948seputeau distinge in Occident treigrupufi derefugiati romani.
Primul, restrans numeric, efa format din personalitdli pfecum Emil Cioran,
Eugen lonescu, Constantin Brancugi, Mircea Eliade, Geolge Enescu, uniista-
bililiinstfdindlatedinainte derdzboi, lacareseaddugau mullimembri aimisiu-
nilordiplomatice care,dupdvenirea comunlsmului !i plecarea fegelui, au
Enescu $icelebru sdud scipol refuzat sAseintoarcd in lard.Ace$tia dinurmd,animali de ideeasprijinului
Yehudl'/enuh
vrolonislul n (1954) ametican (,Vinaneicanlll') auformat unguvern in exilcondus deConstanlin
Viioianu, fostministru de externe. A existat apoiunexil legionar, format din
membrii GdziideFierexpatdali dupdegecul ,,rebeliunii" din1941.Darcate-
Enescu ^rfi€xll
goriaceamainumeroasd 9icare va cre$te continuu, mai ales dupe1971, efa
,Utimilnoudanidinvlald(1946'1955), iormate dinceicare, ldmuli curand ceinseamnd comunismul, fugeau dintard,
Enescui'a irdil exclusivin *alnAtate, infruntand perlcolelettece clandestine a frontierei. Al1ii, mimand o vreme cd
inh-unexilvoluntar, determinat maimLit
c€ sigurde intdstare, du€reSi- poale se simt binein cornunism, au rdmas ln Occidenl la p ma ocazie favorabild. Nu
- scarba. Scarba fala de cele ce se puline aufostcazurile candprinlre acest a aufoststfecurati deserviciile spe-
petreceau in Rornania acelorvTemull cialecomuniste agenlicumisiunea dea dezbina exilurofirenesc. [,4areasur-
instdpani@a ocupantulul stain(direcl ori prizdpentru multidintre romanii exilali, odateajungiin tdrile democralice, era
p n inteeug ) asupra luturorbunurlor pfocomuniste
acesleilari,perseculia
$j
poli-
sdconstate simpatiile Siprosovietice aleoccidenialilor.
struciuriof '70,pefondul felativei
destinderi dintfe Esl g Vest,apafeunnouval
lci aliati cu leroarca, ca€ au dusla
in anii
crea€aGulagulul mmanesc cusutelede de refugiali cuo mentalitate diieriu.Neostalinismul pfomovat deCeau$escu
miide victime, dereglarea 9i coruperca oda16 cu Tezele diniulie(1971) a produs o deziluzie pfofundd in randulin-
tuturorfuncliilorsoclae (administralie, telectualilor. Unlivor alegeexilul,in timpce allii (PaulGoma,Gh.Calciu
jusliliearmad,Scoala, bisece,finanle, Dumitreasa, lonelCand)votincerca, ferdsucces, dezvoltarea disidenlei in
economie), subminarea Si baljocorirea 1ara. GeneralizAriifenomenului de fugdpestehotare, carecuprinde acum
culturiiprininstaurarea nomeorjdano-
oameni de toab varstele 9i profesiile, regimul comunist ii va respunde prinif-o
vistedei€nteqi propulsarea persona-
jelorgala se le aplice,deskuclumrea serie demAsuri: o noudlegeprivind trecerea granilei (1981), cupedepse grele
naliuniiprinimpunerea cu biciul$i cu laadresa a$a-zigllor,,fronlieSti',taxadeeducatie platite in valute fortepentru
pistolul
a unorvaste9i artiliciale mutalil ceidornici se emigfeze (1982), pfecum 9i mdsu ce inglddeau contactele cu
sociale" cetdleniistrdinisau rdspandirea cuvantuluiscris prininregistfarea maginilor de
lPascaBe nfu,Menoia, 4 scris9imultiplicat (1983).
Cutoateaceste mdsuri, romanii nuputeau fiin totalitate izolali, Cortina de
Fieffiindstrdpunsd in permanenld de undelefadioale posturilor Europa
trebuie
,y',stfel inlelesEnescu: intrc
Libed, Vocea Aneicii, BBC$ Deulsche we e. seard de seard, vocidevenite
inaltamisunea umanite! i qiroma-
nitdliinoastre.' fami-liare aduceau in caseleromanilof spefanla, curajul,rnangaindule
(George Breazul,1931)suflelele umilite.lmpactul emisiunilor Fufopel Libere, consideratd o adevdratd
,,Prinspiritul sdumuzical atatde primejdie pentruregim, ne este dat de tentativele criminale organizate deser"
vasi,George Enescu estepenlru viciile speciale comuniste: mo4ineelucidate in cazulunordrrectori ai Departa"
tara noastri cea mai legi{me man- meniului Romanesc - Nodl Bemafd, Radu Cizmdrescu, Vlad GeoQescu -,
d e, o superbaintruch parea agresiunea asupral\,4onicdi Lovinescu (1971),pachete-bombe p milede
qeniullirom:rnesc." .. ^ colaboratorii postului (PaulGoma, Nicolae Penescu, 9erban Olescu) oriaten-
- (ronerHeneaj
tatulde laM0nchen coofdonatde teforlsiulCados (1981).

68
 Mod!itll li

Astdzi,Romania democmUcd a recunoscut roluluniclucalde FuroDa

llbere,prinacofdate
deinalteordine $imedalimembrilor sdi:loanal\ildgurd
Bernard,[,4onica
Lovinescu 9iVirgillerunca,
Nestor RateS,[rirceaCarp,Emil
Hutezeanu, Nicolae proeminenld a
Slfoescu Stanigoard.
exlu ui rcm6-
In aceslcontext,
se cuvine sAmenliondm gl faptulcd a fostinfiinlat
un nesc,TonRatiu
Instilulut pentru
National l\rlemoria
Exiului Romanesc (tNMER). (1917-2000) a
a- revenrtin la|a
r i ..1 lmediat ceacest
Fuga ps6le graniF lucru a foslpo-
sibil9i s-a im-
,Pelasl6qitulanului 1948, mdsurile extraordinare depaza: faqia deprrnant arata puscaunut0n"
batede-a lungul!€nte, sarma ghlmpate, patrutete cucainietc auinchls apfoapecu lrefi'lrnlaiilPN 1992a foslcan-
desdv6Eire aceasta cale.Atuncl, T.C.D.in
timpdevreodoiani,fugarii s-auindrcplat 6dtrelugosta- didalulacestur parlidla alegenle prezi,
via,oripeuscat, or trccand Dunareainot.S-aaflalinsa curand ceuniifusesed rcsDinsi denlialeRepoducem calevadei din
peste grarit,de ugos.avi.in hne.caceiscdpatiereu fnJliculJnleinragare "1(ordii
manifestul seuelectoral,
precarecuve icaameninlare a uneirel miterilntad., ,lubilihali rcmanl,
(Neagu Djuva€Anintiridk pribegie,2A02) VrBauo Romanie pulemiciSiprosped.
O Romenig in ca€ fiecarcdinnoise
putemgandlspune9i scriece vrem9i
--:,. cumwem,in lrrnba materne.
,Fatede rezistenla anilo. 40150, disidenlap€zinti O Romanb in carc pulemavealncre-
Siopozilia c6ievadeoseb de
taclicd dere unliin al!i.
$ideobectivVechii rezlstenti
ndddjduisere in dsturnarea comuntsmului,convrnli
de inevitabililatea
nlervenlieioccidentaleqi de p.,bugirea regimulu impusde l\,{oscova O Romanio deschisA lumiiintregi,in
prin cauzeextene.ln anii destinderi care tiecare din nois: se poaldrcaizaln
9i at @spectabilizerii rcgimutor comuniste
deplina
prinacordule de la Helsinki (1975),aceste spe€nteau fostlasatela o paftedifeitete liberlate.
Io4esociale domice de schimbare concentandu se pe posibililatea V€auo Romanie in caretotcetileanui
reformeriislrucluii
existenle' s, aibdparlenemijloct deroadele mLln-
(vtadceorgesculstoiaronenibl cirlurca,asuel,cu catmuncim maimult
cuabl ma pmsperd s, fievatadecare
nebucudrn noiqiiamiliile noastrc(...)
L1 dat
lsbliaesteplinadeoameni
viala penlau aceste
careqi-a!
idealuripe carc
dedecenii,la cumpena nopliiorjin zoriiziei,anunlaiede inconfundab tulsem
"Timp am ceutai sA le inlelegQ se leservesc in
naial acofdurilorRapsodielenesciene emisiun le rcmanegti (
ale Eurcpei Libereraufost
oTmbdbitare, unspriinodeschidere spreuniversulsperanlei. postutde tolr ani de exil. Acum, p n sacrficiul
tadio<Eufopa
Libed)a fosl intr-adevef,nunumaio sursede informa€ vosirude sange,pringodoasavoastre
asupra vietildinRomania sau
dinafarae. Delainceputurlle sale,acesta Revolulie avernSansa sdle rcalizdm.
9i-aindepllnit meni€adea davocecelorfara
Sd o kcam
de voce,de a tinetreaz,con$linla nalionala bliimprsune, sprebinele
9i de a da reprezentativilate
adevaraid
nostru alfutmr'
Romaniei."
(Pregedint€le lonlliescu-Cotocen,30.Xt.2001)
f- LilL{OnrAl--
ACtlVlTAnglNlgf €t\tDil.tTA t' Existenla romanilofdinjuru Roma-
nreireprezinta o realitatederivatd
r Cititicu atenlie
documentele in grupdecale4-5elevi,urmatoarelel
$i rezovali, drnptocesul einogenezei.
sarctni
delucru
in peroada Rdzboiulu ReceOcci
l. Stabilili
rnotivele
carci-audetermnatpemulliromanrsa abagrexilulin
locul,ra
u- dentula raspuns propagande lari-
lu" comunist
lor cornunistep n suslinerea exi-
2. ldentilicali
metodele
folosiie
derornanipentru a ajungeinOccideni. lulu9iamigcd lordedisdenld dn
3. I\,4olvdlr
d ferenlele
ntrec'e'relera ._o e elrlulLromanesL.
4. ABumentali acesteler
de ce emisiune pasl ui Europa Liber4 pentru
a! constituit ioade
multiascultetoi
un,unvelsalsperante ' ljn rol irnporianlin strdpungerea
l
5, Explicali
dece cfedelica nua reugitonRaliusaoblindvcto a in alegeribdin Cortinei de Fieri-auavulpostule i
1992,deglprogram! seue ectorasundastazi extremdeconvinqdtor. I de radiospriji.ilede crA.
I
ln lumeapostbslici
Econofiig9isocietale 69
 Modulul ll ?
)tiinta?rrNurnea
-, conternporan
9rVIATA
TEHNOLoGTA COTIDIANA
Accelerarea ritmuluidescopeirilor gtiinlifice dinultimajumetate desecolSi
expansiunea tehnologiei au bulversal conditiile de existenld aleoamenilor.
Omenirea nu a progresat niciodatd a€t de rapidcaacumdatota nout4ilol
tehnice pecarele-acfeat.
Transferul descopefidlor $iinventiilor dintimpul |dzboiului (radarul, avionul
cu reactie, rachetele balistice, fisiunea nucleare 9i realizarile in domeniul
tehnologiei informa{ionale) in spatiulcivil,aldturide oQanizalea activitelii
Prewiara ala ptezarlci oamenibr de$tiintd in instituliide cercetare, aucontribuil laaparilia unorpro-
otrrvlui in Cosnos gresemajore in difetedomenii gtiinlifico-lehnice.
Sepunbazele ingineriei genetice, sedescoperd slructufa ADN-ului $ise
1961,12 aprilie- IJRSS lanseaza pe
orbi6in jurulPemantului prlma navdcos' produc aditivii alimentari.Apare teo a Big-Bang-ului, sedezvohe mdioastrcno-
mica-salelitdin lume,avand unomlabord mia, iar prognozele meteofologice devin din ce ln ce mai exacte datorite
(lui Gagain). Cunava"Voslok', el a in- datelor furnizate desalelili $iradare. face
l\rledicina sall un uriai prin lransplan-
conjurat o singurldaldplanela, in 108 tul de organe, tratafea bolilorde inichipin dializd, scandri cu ultrasunete
rninute,ia300kn altitudine. (tomografie), substituenli adificialipentfupiele9i o mareva etatede noi
- P mulzborcu o duGld maimare Cercetarea mdrilor faceprogrese impresionante pin activitatea iui
vaccinud.
deo zi(Gherman lltov,cu,Voslok'2).
1962- Pdmul zborspalial al unuiastro- Jacques YvesCousteau.
naulamerican (John Glenn). in dorneniul tehnologiei suntdementionat revolutia informaticd ploduside
- P mulzborin grup a dou,nave aparitia microprocesorului, descoperirea laserului (1960), care deschide per-
sovietice("Vostok 3"Si,4"). spective noiinchirurgia oculad, citirea discurilor compacte $ighidalea bombe-
1963 * Prlma femeie incosmos, Valentinalor,apoitehnica dhectepentrupamanbni,
spatiald, cu beneficii 9i fisiunea
TercSkova, cunava,Vostok 6', efectueaza nucleare
48denotalii circumterestre.
folosiupenlruoblinerea energiei electrice 9i propulsia navald. DeSi
punct devedere lehnicseconsiderd cdcentralele nucleare pot fi in totali"
1964- P mulechipaj abatuitdinirci din
cosmonauti pe 1'. tate stapanite, accidentele de la Three lvlileslsland (1979) $iCernobal (1986)
'Voshod fac dovada cd utilizarea pasnicd a energiei atomice nu este lipsiu de pericole.
1965- Prlmuomcareieseln spaliu,
Alexei Leonov, cunava"Voshod 2",alalat lmpactul cumulat al noutdlilor tehnice aveasd produca modificdri funda-
deun@rdon lunq de 5,35 m, mentale in socieiate. Populatia rurala vacunoagte unadevdrat exodindreptat
- Astronaulul american Edward sprema leaglomerdd urbane. Cenlrul orasului i$imodifice funcliile, ldsand loc
whiteevolueaze in spaliu timpde21de magazinelor serviciilorpublice, in timp ce oldqeanulse muti spre
minute legatde,Gemenii 4". biroudlor, 9i
- Prima msmica
ulilizare a pilelorde pe ferie. Legaturile acestuia cucentrul urbandevinefemere, fiindlegate d€
combustie in timpuLzboruluinavei serviciu, indeplinirea unor funcliiadmin istrative 9i achizilionarea unor bunuride
5'.ljnuldinlre pionieriirnondia i ai consum. Produse considerate candva delux(frigider, televizor, telefon, magine
'cemenii
pileordecornbustie Nicolae despdlat,
esteom6nul automobil, detergenli sintetici) audevenit unstandard deconfoal
Vasilescu"Karpen (187G-1 964). omuluiobignuit. Seproduce, defapt,o standardizare a cadrului deexistentd
1968 - Primul zborpeorbitiinjurulLunii: colidiand, favorizat dearnploarea publicititii imperalivelor productieide serie.
9i
FrankBoman,James Lowell ii William inlf-unmediu inconjurdtor inteligent, in locuinte trans-
Anders (SIJA). Suniefecluate 10revolutii Astezi, omultreie$te
in jurulsateliiului naturalal Prmanlului 9i formate in adevarate ,,case electronice", unde consumul energetic $iaparatele
sunl lransmise imaginitelevizate ale casnice sunt asistate de calculator, locul sdu de muncd este inlesat curoboli,
suprafeleiselenare. qi
calculatoareliniiautomate de asamblare, iar seryiciile sunt in marea lor
1969,20 iuli6- Omulpe Lund.Neil majoitate accesate electronic. La polulopus,modernizarea esteinsolita de
Amstmng devine pdmul pemaniean care anumite efecte negative: degradarea unorcartiere perifeice, locuite decate-
pune piciorulpe unaltcon ceresc, punctul
terminus alambiliosului progmm amedcan
goriidefavorizate alepopulatiei, undeinaltele tehnologii suntfolosite in mod
Apollo. fraudulos, iar ,crima ofganizatd" estelaeaacasd.
 tr
Calculalorul
personal,

anului'
(coperla

,Tlmes',

1983)

Rcprc conologiccin
istoriA corfllrytcrulsi
1936- Konrad Zuseainventat primulcal-
cuiator prog|amabil, numit,,Z1".
1939-Zuse a lenninat ,Zi',p mulcalcu-
laioreleclro-mecanic fUnclionai
1911- Zuserealzeaz6 al treileaprototip
,Zi', carea fostp mulcalculator electro"
niccuiuncliiprograrnabile.
19431945 - Pentru decodarea mesajetor
inamice, engleziiSiamericanii punla puncl
pnmele calculaloarce ectmnice.
1946-Zusea sc s primulalgo lmdelim-
bajdeprogramare, pecarel-afolosit $ipen-
lrua sc e primul jocdeqahpecalculalor
1950 Apaeprimul ordinalor comercial-
Remingion.
1953- LB.l,{. conslruie$te primete odina-
toaredeslinate gestiuniiinlreprindefior
Anii'60 - Aparordinatoarcle dina doua
generale,ulilizandt|anzistorii, depegite
apoideceledina lreiageneratie, dolatecu
circuite integrate.
1971- Estecomerc a izal primulmicro-
procesor carepemiledezvoltafea micrcin-
formaticii. Chip-ula fdculposibild c.esterea
inimaginabi16 a pulerii
9iaccesibili6lli com-
pulerelor personale. Deasemenea, elne-a
invadat vialacolidlani,contro6nd lolulde
la cuptorul cu microunde la masinade
spelal$iautomobilul.
AC'IMTATTIME?ENDENTA
1 . Analizalicelerelatale in docurnentul1 gl in orcnologia abturaldgi comparati
primelecalcllatoare(imaginile
d n paglna36)cuceledeastdzi. Redactatiunscurl
eseupdvind tehnologce
,,revolulia" adusddecalculatorin ultimele
decenii.
Citilcualenliedocumentele 2 $i39lincercalisAvaimaginali,tucrAndln grup,cum
se desfegoare vialaintr-unora$utramodem. Carear ii, dupApdferea voaslfd,
avant4ele, darSidezavanlajele existenteiinh-o
marcaglomerajie uband?
Pornind de ia documentul 4, argumentatinecesitatea investiliilof
ce se facln
domeniul lehnologleiinfomatie.
 l"qodu]|ll I
MEDIULUI
OEGRADAREA INCONJURATOH,
|NEVITABTLA
o coNsEcrNTA
A OEZVOLTARII
ECONOMICE?
lJnadintremarile pfobleme alesocietalii industrlale o constituie poluarea
mediului, fenomen carea apdrutincadinsecolul al XIX-lea ca un produs
secundaf alcre$teii economice.
Concentrafea marea populatiei, amplasarea zonelof induslfiale in apro-
pierea locuinlelor, ptecum 9i goselele cu o circulatie intensd a mijloacelor de
transport facdincentrele ubaneprincipalele zonevinovate de degradafea
mediului inconju fdtor.Emanaliile industriale degazeii deseu risolide joacdun
rol imporlant in otfavirea atmosferei oragelor, cu efecleimportanle asupra
organismulul uman.Evacuarea apelofuzateii a celofmenajefe contribuie la
poluarea cursulorde ap6, poluare Jacareunapo(lmportant ii revine Siagri-
cullurii.Folos reain excesa pesticidelof ii ingrdiemlntelor chimice, precum Fl
devercafea dejecliilor zootehnice conlribuie decelemaimulteoriladisparilia
Cenlralanucearafrancezd fauneiacvatice.
delaCruas-Meyss€ fi,,ldrile
9ioceanele p mescapelepoluate provenite de pecontinent, fiin-
S llenlldemarevlez,(TGV)- dule aiectate cu precddere zonelelitorale. Avandposibilitali de fegenerafe
soulilehnoogicernaipulinpoluanie limitate, oceanuleste ameninlatin felulaceslain rolulsAu deintrelinere a vieli
dec6tceleob$nutepeneatunc
pePdmanlin spatiile rnaritimeinchise, cumsuntMarealvediterana, [4area
Manecii, MareaNordului $ilvlareaBalticd, facravagiiefecteLe poluddicu hidro-
carburi, datorale naufragiului unormaripetro|ere - cums-aintamplat cu
(1967),
Torey-Canyon HaniltonTtade11969), AnocoCadiz11978J, Exonvald
(1989) -, raflnAiipfoduselor petroliere in instalalii aflatela ldrmulmdriiSi
accidentelor depeplatiormele deforajmarin. Ajunsdlatdrm,'mareea neagrd'
produce pagube imense: plajelesunt poluate, pdsAile marine morin numdr
impreslonant, iarfloraiifaunaacvatica sunlprofund afeclate.
Dezvoltarea tehnologiei nucleare, insotitd de constructia de laboratoare
uzine$icentrale nucleafe, precum Silungul Sir de expefienle cu armeatomice
auadus,implicit, $ipoluarea radioactivd. Zborul omului in cosmos a contbuit,
in cei50deanidelaprimele cdhtorispatiaie, la pddslrea in spaliul extrate-
reslru a miideobiecte artificiale
careserotesc peofbitecircurnteresire. Pentru
viltor,aufostconcepule progfame speciale pentru recuperarea $iinldturarea
unofastfel dedeseuri.
Degradafea treptau a mediulu i inconjudtoraredreptconsecinld modificdri
cllmatice caresefactotmai pregnant simlite. Caurmafe a incahirii planetei,
topirea gheturilor arctice $ianiarctice af contribui lacregterea nivelului mdrilor,
,Bneface lelehnici' ameninland unele dintre cele rnai populate regiuniab Pemantului. De aceea,
vezubdeunc calursl urmdrindu-se restabillrea echilibruluimediului, inultimele deceniaufostelabo-
rateleglSitehnologii ecologice, s-auperfectionat tehniciledeepurafe a apelor
t Uma li evolujamtjloacelor tehnice uzate $i menajere, de reciclarea de$eurilor, iar pentru meri $ioceane s-au sta-
sugerata de succesiunea celor6 bilitconvenlii internationale care prevdd obllgativitatea liecdrui slat in a lua
maginidingrupajuldemaisus- mdsuriimpotriva poludriicuhidrocarburl. Oamenii careiubesc natura aucreat
flnabv separca aveaun Greenpeace (1971), o organizalie careigipropune caprinfonnenonviolente
'Poanta"
sambure deadevAr? deprotest selupteimpolriva degradbriimediului: pfotejarea pddurilor, salvafea
Comentali, irnpreuna cu colegii, oceanelor, opnfea expefienlelof nucleare, eliminarea chimicalelor toxice, pro'
p!nctelevoaslre devedere. tecUa faunei siflofeietc.
72 Oamenii, 9i lumoaideilor
6ocietatea
 lacMlchigan
,,1\larcle a alinsunasemenea gladdetoxicitate,
incatsceldatll devine
peiculos,Sis-apututcalculacd,dacddeversedle poluanle
in apeleluiariioprit6, ar fi
nevolede peste500de anipenlrLr ca laculse-9iregaseascdun echilibru
satisfecebr
l,nensullacEreesledepeacur p.ad5ureipolJdricare pur!isimplL condarnal la
"a
moale Apelede cara, deieunlendustriale p.ovenire
$i scLrgeile de pe solLdle ferti-
',zalepeslerasLrafaL IncJrcalcuo asemenea canLitate
defosfalginitat ilcal elii-a
oierdutpenluloldeaura echiibrLlbrologic
nautal.
(E Bonnelous, Onri saunafuG?,1978)

,Apadrnanebduturade bazdlnocelipdealimentalieumand. Eaesleutilizatapen-

lru idgarea cullurilor
agricole Sihofticole:
fructe,
legume,cercale
etc.Seplelut esteqi el
deseovictima polulrii,aluncicandseadapd cuapenepotablle,
contaminate micrubian
sauchimic. in felulacesla lnsde ameninjatesanetateaomutuiinsugi.
ln le b industria-
lizate,in c,udamdsrrilor detge1, tide epurarecaresunl,uale.
irtoxcdtii.e
microbre,re
sauchimice nulipsesc,' AgenliaEumpoane d6 M6diu
lE. Bomefo|s,Onulsaonalue?, 19Zg) Deciziainfiinldiiacesteiagenliflle
EurcpeanEnvhonnenlAgency- ELA)
a fostluai6deUEin 19S0ln 1993a fosr
ajunse
,Deseurile in spaluln urmanumercaseloT ansdd dincadrul programelor slabilltsediul delaCopenhaga (prezentat
spalialeamericane,osegligi,mainou, eumpene, laponeze sauchineze aud:mensiunl in imaginea de nai sus) ar ln 1994a
carevariaz,deb cativa centimetripanelacalilamelri9icantarescin totatapoxlmativ lncepulefectivsd funclioneze. Sunl
5.500detone,ceeacelelransiorma int."oadevdraldameninlare,atatpentru viiloarele membre ale EEA3'l de state,celor25
zborurimsmice, cal$lpenlru zbor ledeliniealeaviatieicomerciale." carc fac parledin UE aldfurendu-lise
(Raport NASA2004) Romania, Bulgaria, lslanda,Norvegia.
LiechlensieinqiTurcia.
EEAesieun oqaiismspecializat in
furnizarca de informaliindependente
'Geeae bolnavd,iarboala e e produse deom,Pin(Geea), numele anlicalzeltei despremediulAcesteinfomalii,colec"
pameniuJui,
euinlelegsistemul alplanelei.
ecologic caun(oruanism
Elfunclioneaza viu' tateSiprelucrale cuajulorul specialistilo!
ca€ seautorcgleaza, producand condiliilenecesa@ Fentrucontinuarca vielii.Darprin dincele31 de slale,suntpusela dispo-
numeroasele agresiuniprovocaledeom,maialespinefeclulde sera, produs in exces, zitiaPaiamentului Euopean, ConsiliLllui
p n poluafeacubioxddecarbon, aceastd capacilate
deautorcgiarcdispare, ln momen- Si ComisieiEuropene, facto lor respon-
luldefaleneafldmin plintransfer
caireo climemultpreacalda.Dacd temperalura medje sabilidin tarile membrg,precum9i
gbbalAcrcstecu doar4g€de, pedurile depikecebamazoniene,
tropic€le, nuvofputea publiculul inle@sai deaceste aspecte.
supravielui.
Apavadisparea, iarzonasevatfansfofina inpustiu.ln
merib suprainceklie Pe infonnatiile qi aprecierile cup nse
numaicresc niciaJgele.
Oceanele tmpicale vordevenindd rnoarle,
incarenuvamaitei in opoaneeEEApdvind starea mediutui
niciun pegte.
Specia lorvadisperea,dtsparand btodat?losursA
exfemdebogate deali- Siposibileletendinle in acesldomenlulqi
menlalie.ln
linal,apoape toatesistemeleecoloiTice
vorfidistruse.' bazeaze ecliunile toale nstiluliile euro-
(D]nlruninieruiu
cuJames Lovelockdinrcvista
,Wissenschafl undNatuf') pene 9i nallonale tmplicate in dezvolta-
rea,adoplarea, implementarea 9ievalua-
rea polilicllof de mediu.Astfel,UE Si
ACTIVIT ATI INDE?ENDENIA stalelemembrepot lua declziibine
1. A0umentalide cepoluarea apeor9la aeruluipoate ameninta sdnitalea omului. fundamenlale in ceeace pfivegleimbu-
2. ldentificali
prczenla unorapepoluate saua unorfactofpoluanli in apropierea natelirea c"lil lii mediulul 9i intega€a
localiulii
voastre dereqedinla. Discutallcucolegiice prcblemelor de mediu in politicile
eco-
masuarlrebuise iieluate
combaterca lor. nomice generale.
Pentru
Explicali
decedeqeurib rdmase in spaliul
cosmic unpericol.
reprczinld

#r
4. Precizali
d n cecauze
aparcefectuldesera.Carevafi,dupAopinia
specialistilor,
efectul
lmedial?
5. Conside€li cd mesudle
lualedecomunilateainlemalionaE
Sideliecaretardin
panepentrucombaterea polueriipot insdndto$i
sau nu ,,planela
albasl*,'?
Argumentali-vepunctul
devedere.

73
 $IIMPULLIBER
No|LETEHNOLOGI
ca urmare a schimberii cadrului deviald,petrecerea timpului libera deve-
nito necesitate priodtard pentru majorilatea europenilor. Practica plecerii in
weekend sauin concediu s-araspendit tot maimull, producand modifcdri
importante. Aspectul locurilor devilegiaturA esteintr-ocontinue schimbare: se
construiesc casedevacantd, apar statiuni noiatat b munte, cat la
$i tAnnul
merii,facititetipentru camping, satedevacanld, seinfiinteazd agenlii detu-
rismetc.Creqterea numaruluide turigtieste legate declegterea niveluluidetrai
din ldrileindustrializate 9i de generalizalea petrecerii vacanlelor pe alte
meleaguri. Aceste deplasiri depldcere antleneazd milioane deoameni anual
$i sunt o entate spledoud directii principale: cautarea zdpezii in larile alpine
$ia apei9ia soarelui peldrmulmerilot Astdzi, turismuljoacd unroleconomic
considerabil. anis-aextins
ln ultimii qiturismul maritim, croaziercle cuvasede
Descopefinoile tehnalogii!
maiceutate. turismul spalial gAsit caliva benefciari dispu$ise
unslogan publicitar
deaclualitat€
luxfiind tot Si 9i-a
pldteasca sumeimense pentru o plimbare in spaliul cosmic.
. Radiou, l€efonul,lelevizorul,aparatul Activitali sportive!i recreative precum schi, iahting, golf,tenis,cildrie,
d€fotog€fiatSicameEds lualvederi,inteF curce aulo, zborirlcu parapanta, planoare sau deltaplan, practicate altidatd de
netulau ajuns sdlieprezenle ndispensabile categoi privilegiate, devintotmaimult preocuperi aleunei pdrli importante a
in vialaomuluiinceputului de secolXXl. populaliei.
depublcilalea
Asaltali iecuiiataid0nume-
rcaselornoulalilehnologice de ultimdod, Activitdlile culturalereprezinuo ata modalitate de pefecerea timpului
suntem aslgural vomfimai liberAici,exisuinsao difelenliere,
c5,ullllz6ndu'e, carenuesteimpusd decauze financiare.
bineinlomati9 vompuieacomunica mai Teatrele, concedele demuzicd clasice, expozitiile de pictura qi muzeele sunt
ugor.Disculalicucolegiicebva dinaqum€n- frecvenlate cu pfecedere de o eli€ cultivau, in timp ce aproape toate lumea
teleadusein susllnerea acestoralilmalii.
beneficiazd deemisiunile miculuiecran. Fomidabilul aventalteleviziunii tinde
se facddinaceasta instrumentul pdncipal de infomare$i divertisment al
populaliei.Ast zisuntrarecasele in carese nu existe un televizor, iar aparitia
televiziunii princablu9i p€rfeclionarea satelililor de telecomunicatii, folosili
permanent ani,contdbuie
in ultimii lamodificarea comportamentului telespec'
tatoruluifatddeevenimentele transmise peviu.Televiziunea contdbuie astfel
la unfenomen deomogenizare culturale, determinand uniformizalea menta-
litatilorin
conformitate cumodelulcare a fost9iremane inca,in multeprivinle,
celmaicdutat, celnord-ame can.
Cearnaimare Simamodernd nava
marele divertisment al maselor dinperioada intetbelica,
decroazieradinlumo, Cinematograful,
,FleedomofflreSeas',pSdsind$antierul traverseaze in ullimele decenii o criz6 destul de grave. Concurat de tele'
(13
undea fosiconstruitd apile2006) viziune. frecventafea luis-aredus drastic, numeroase salidecinema trebuind
sefieinchise. Acela$ifenomen il integistreazd 9i presa, altedate instrumentul
<rlF pdncipal alinfomarii. Pentru a-Sipdstra clientela, aceasta recurge laaspectul
,senzational" alcontinutului,laimagini gocante, litluricaresarinochi,subiecte
descandal etc.Lafelseintample 9icu lectura cdrlilof, concurate in preferinlele
tinerilor qi
de calculatorintemet. Acegtia pot
se bucura egaldmdsura
in de
succesele muziciicompuse pentru ei(rock, dance, folk)saupoturmdri spech-
colele ofeitedemanifesteib sportive.

Descopeiea a parcurs,
lr4ilorLumia€,c nomatog€fu|, incepend pdmeipoieclii
di'l momenlul
(28decembie
comerciale 1895),undrum lunggispectacLrlos,
abtincepdve9ie unui
realizarea
lim,c3t9ip€zentarea acestuiapemarele sa!pemicul€c€n,Inimagine:o superproduqie
a
amedcane
sludiouilor prezentahinn-undnve-tdinSallLakeCiiy(1957)

1,')l:-,tlii.r.
t:i i,'r::::-;,
.i.:1,:it,ri.:
 (ln dirccbsaudoarcuundecalaj
,,Treile decabvaoe, numeroase evenimente
lQi
inl€nsifrca
incercitura emolional,.
Aceasta facecafiecarcindivid safremaisolidar
cu
c8saaesepeirece ln liecarcmomenl ln oriceparlea Europei,agacums-apltutconsla-
taln timplldararnariiZiduluidinBe inin noiembrie 1989 sauimediat dupacederealul
Ceaus6scr.i."
(S.Berstein,P irilza,/slonbEuopei,V,1998)

produs
,,S-a o schimbare majod.ln 1900, bogaliiiisaraclisedist|au in moddifedt.
ln limpcebogalii 6educeau lalealru.
sdmcii me$eau lamusichall,in limpcebogalii
dedeau penbu
dineuri pdeleni,saracii
seduceau Iacafcilmd.
Astti,difetenlele
suntmamici.Radoul ! flmele solorecareauaprrur ln anii20
aufoslaccesibiletuturor,
bogaligiseracideopohive. R5spAndkea televiziunii,
incopand
cuanii'50,a avutconsecinle 9imaimari.Televiziusa a ajutat
maimultdecet oriceta
doborarea barierelor
dintrcoameni,
Adevenilosulsemaior,d6diveftismenl penlrutoate ,,Salulplanehr',o€alitaleaiinaluluide
lumea9iunsubiect comun deconveBalie pentru toji." secolXX-Cuaiutorullelevizofului,
oamenii
\J.F.Aylefr,
ln ciutareaistoiei,2OO1) d nlr.ocomunilate
dinfordullndieisunt
la
curenlculot ceeacesopelrecein lume

Indhtiaioqlrib vid.o Sisuccesul

Jinmullirea seialelorcare
"LosAngelesa gazduit,
in lunamai2006,
celmaiimportanl
svenimenlpenhu autoslprezenlale de majoritatoalolovi-
indlslajocurilor
video:Electronic
Eniertainment (E3).
Exposition Pialajocurilor
videoa ziunilotdinlume(Dallas,Santaqabarc,
ajunslalabuloasa
sume de25demiliado potrivit
dedolari, ulUmelor (...)La
rapoa.te. MikeHanmetetc.),omniprezenla pe
E32006s-aulnregislralpeste400decompanii,
reprezenland
90delari.' posturileddradioa uneimLJzicidemport
(0 9tnedin nalional') saua unorimita$icareau sorvitdrcpt
"Jumalul
mijlocde petundere a limbiiengleze,
Peste300000devizilatori
la sDectacolul
iocuilorvideo rolulprincipal
alStalslor
Unite
incontolul
lluxuluimondjaldeinfomalii (prininter
mediulmarilofagenliiinfomajionale),
toalcacesleaspecle scotin evidonldL]n
Prccesdo @mecanizare, a cdruiim-
pofianle nuftbuie exagerata."
(s.Be6tein, P lt4ilza,
kbna EvopeiV,1998)

Pnovrvonu,!
. Progresul pemitelnui
lehnologic
num,rtot mai marcde oameni
sa-Siorganizeze timpulliber-
excursii, concedii,vizionaread6
sp€ctacole.
. Televiziunea seimpune cap ncipal
ACTryI'ATEINDE?INDENTA factofdeinfoma.eSidivertisment,
conlibuind ladezvoltarea
uneicu!
1. Completali
documentu] 1,coment6ndcebvaevenimenle recente
careauajunsin turidemasa.
casele
voastedatoritetransmisi!niior aleposturilor
in direct deteleviziune. . Cinematograful, presa9i lectura
2. Considefali
cdsedalelery jocurile
video9inrlltealle,,obi$nuinte"
adusein viata
noastrecotidiand
detehnologiile
modeme sunldoaro modehecdtoare carliil$ipiedclienteia
caumarca
sauvor
aveao vialdmultmailunga?Argumentall-vdpunctuldevedere. concufenlei televiziunii.

..$flLtta$sicirqtea 75
 I
ffi, rnmmn
mw,trikxN\tnww\tN
mffiwx"vtrtrtarr,
\wkn
ms
mtitn\wx {\tl
\,,! NI

DESCOPERTRi
$Tr!NTTFTCE
De-alungul anilor, cerceterile oamenilor degliintd romeni s-aufinalizat prin
descoperiri gi invenlii valoroase careau atrasatenlia $i recunoaglerea lumii
gliinlificeinternationale. gtiinlaromaneasca e$e ilusl|atd de o pleiadA de
invalati alecerorrealizdri suntadesea deschizdtoafe denoiorizontui.
l\,4alematica,cudiferitele eiramuri, esteunuldin domeniilein caregendirea
9i ingeniozitatea romaneascd au excelat. SpiruHareteste pfimul romancu
doctorat obtinut laPa s cuo tezddespre mecanica cereascd; in memoia sa,
o formaliune selenafa ii poarte numele. Gheorghe Tileca (1873-1939), con-
siderat peplanmondial unuldinlrecreatorii geomeiriei diferentiale centroafine,
ne-al6satsuprafelele Tileica", precum $i curbele 9i retelele careii poarta
numele. D. Pompeiu reu$e9te construclia uneiclasede functli- ,Juncliile
Pompeiu - Si a introdus noliunea de distanta intredoudmullimi inchise. Poet
$imatematician, DanBabilian (18951961)-cunosclt caomdellteresub
pseudonimul lonBarbu - a introdus noiconcepte denumite ,,spa1iiBarbllian".
in studlul func{iilor de o va abildcomplexd, Simion Stoilow esteunuldintle
creaiorii,peplanmondial, aiteo e topologice a funcliilor {1931), introducand
in acestscopnotiunea de,,transformare interioard". Gheorghe Vranceanu s-a
Figurdeseamdale$lintercmenesli: ocupat deproblema spatiilor geometrice in carea introdus concepte noi,cum
VctorBabe$,
DanBarblan,AnaAsan
ar fi acelaal ,,spaliiior neolonome", adesea numite ast,zi,,spa1ii Vranceanu"
(1926). Descoperirile salein domeniul ecuatiilof cu derivale pa(ialeaufosl
omologate delerminologia gllinliflcd
internalionale prinintroducefea lui
,,teofiei
Vranceanu". Grigore ltloisilse afimdin logicamatematicd, iaf D. Mangeron
esledescoperiloru I ecualillor polivibrante$i autoru I leoriei acceleraliilor reduse
(1937), careaveasd fie utilizale, pe planmondial, in pregdtirea zborurilor
spalrare.
Fizicaare un reprezentant remarcab I in percoana lui George(Gogu)
Constantinescu, descoperitorulsonicitdlii. HodaHulubeis-a impus cao aulo-
talecunoscutd in domeniul razelof gi
X a fostunuldintre pincipalii organiza-
toriai ,,Palatului Descope filor"dela Paris(1937); ElieCaraloli esteapreciat
pentru realizarideosebite in mecanica fluidelof, gtefanProcopiu a descoperit
magnetonul atomic Si,,efectul Procopiu", iarAlexandru Procaa demonstrat
leoretic exislenla mezonilor (independent dejaponezul Yukawa) 9ia elaborat
'ecualiile Proca".
l\ledicinaesteun alt domeniu in careaportulromanilor esteimportant,
incepand cuoculistul loanPiuaru l\,4olnarSicu Victor Babe9 in domeniulbacte-
riologiei$i continuand cu L Cantacuzino in imunologie, Gheorghe l[,4arinescu
in
neufologie, cuC.Levaditiin inframicrobiologie 9i D. Danielopol, un ilustrupre-
cursor al biociberneticii.
 N. Paulescu descoperd insulina ('1921)cu unaninaintea luiF.c.Bauting
Si J. Meheod, careaveause pdmeascd PremiulNobelpentruaceastd
descoperire. C.l.Parhon esteintemeietorul endocrinologiei moderne 9idesco-
peitoral sindromului ce-ipoaddnumele. Cercelerile saleaveau sefieconli-
nuatedeAnaAslan,cunoscuti in toatdlumeapentru realizdrilein domeniul
getontologiei.
Se cuvinesd-lmentionam Sipe George EmllPalade (n. 1912),cilolog Muzeul Natiollal
delstorie Nalurala
american de origine rornan6, carea primit Premiul Nobel pen1ru fezultatele ,Gfgore Antipa
obtinute in studiefea structurii
celulei.
In domeniul biologiei 9i-aaduscontribulia GfigoreAntipa,fondatorul
l\,'luzeului
delstorie Naturald dinBucure$ti, inventator aldioramei, carea revo- ,Americanii G.Bikhofl I W Gordon
de la General Moto6au folositcerce-
lutionatexpunerea muzeald 9iesleautorul unofremarcabile studii dehidrobio- tarilelui l\,langeron pentruproiectarea
Jogie. EmilRacovild intemeiaze biospeologia $i creeazd prlmul Institut
de aulamaiA a tsuprcfelebrdefomeoarc-
Speologie dinlume(Cluj,1920). carocumarli caroseriile deautomobil,
Geografia estebeneliciara primelor lucrdri romane$ti de valoare interna- sprepilda. Ceidoisavanllaucornunicat
lionalapin spdtarul N. [,,lilescu,
cercelStor cartografal Sibe ei spfe finalul leuqila lor,rccunoscendca s-au folosilde
9i leo a polivlb€nle.
secolului al Xvll-lea, ecuallilor Pane atunci,
9i Dimitrie Cantemir, cu Descierca Moldovei, sctisein
suprafelele defomdoarecarc se proiec-
limbalatind(1716), urmati, pesteani,deSimion [,4ehedinli,
carea dalo fun- tauempiic.'
damentare geografiei
itiintifica 9imetodelor ei de cercetare (1931). (R.Balaban, Ronentcelerri1979)
Inceeaceprivegte istoria,
Dimilrie Cantemir estep mulroman denotoe-
tateeuropeane, culucrarea salstoriaoegtetii9idescregteii lnpetiuluiOtoman,
tradusd in cincilimbi.ltlaiaDroaoe devfemurile noastre s-auafirmal multealle
persona iteli,precum ,,Astfel,spresfaFitul
Pdmului R zboi
A.D.Xenopol, teoretician alistoiei,Nicolae lorga,carea fi,londial,
G. Conslantinescu a conceput
dominai isloriografiainterbelicdcuuriaga sapersonalitate, oi Vasile Parvan, cu unsislemde cornande, bazalpe sonici-
contribuliide marevaloare lacunoa$erea istoieigeto"dacilor (Getca, '1926). tate,carcpermilea uneimilraliere,
mon-
tatepe un avion,'sa bag6pdnlrepalee
uneieliciin otalie,ceadin6iarm,per-
fectsincronizalddeacestfel,carca facul
.Dupadesav:r-rsreaLnilica'iislalrlJ' $imlagitehli-
lom,n.tica urnarca acesteia. mariseryiciAngliei, larea Antantei cu
ca iauavell.(. .) IncolsecinlS.
se ranifesi,unifletesspoitpentrudezvolta.earapd, careRomania emaliald,'
a gtilnlei
9ilnulamaniului. Oameni de g nle9icadredidacticedevaloarc'fucleaze
ani (E.Njcolau, l.M.Stefan,
Oamenl de
de-ar6roulin laooratorre sauirstttJlioe invalamantdir Ro^renie$i strailJBleSi inventatoi
ronani,1987)
publica itiintdSi
in lara9i pestehotarelucfrdd6bazd,indeplinindgifunclia
deprofesoriapreciati
in lnvdldmantulsuperordinaltestate(F|anla, deexemplu).
Eidevin,deasemenea, cola,
boratoriLadiveGe tElalecelebre
defzici, frziologie,
zoologie".
(E.Nicolau,l.lV9tgfar,Oamenjde S[i e tjhvenlatoitundni,1987) ,,ln1912"1913, StefanPrccopiu des-
coperea teoreiic
existenlamagnelonului.
Vapublica, in acest sens,o notiin re-
ACTIVITATE INDE?EI.IDTN'A visla qliinlifice
ale Univelsitiii
"Analole
putin pesle
dinlagi'(...), cunoscula hota-
I Sludiali
cuatenliedocurnenteleI rezolvati
urmebarele sarcinidelucrul le. Cevamai6lziu(1915), NielsBohr
1. Consullali-ve
cucolegiigslabiliji
motivee pentrucarcoarneniide qUinlafomaniau ajungea la acela$i rczultai
cu Procopiu
reuQitsdseafirmemaimlltinstrdinalatedecatinlara. 9iva pfimipenlru descoperirea magne-
2. ldentificali
calevapdotal rornane$ti
in difeiledomenii gtiintifice. lonului Premiul Nobel. Astazi,dupece
3. Argurnentali,
ink-unscurteseucuma putulinfluenta descoperirea lui cogu s-adernonstrat c, adcolul luiProcopiu
Conslantinescu
vicloria
Antantei
in PrimuluRezboi l\,4ondial. apdruse lnainteacomunic,rii lui Bohr,
de ce nu a p mit$tefanPrccopiu
4. Explicali Premiul Nobelpe c€rcaveasa-l mulle halale dinlumea Tntreagd (...)folo-
p meascd NielsBohr.Cautali
infonnalildespre allecazuri asemanatoarc - mai sesc denumi€a de magnelonul BohF
vechisaumairecente - cand descope.ireaunui om de gtiintAroman fu a fosl Procopu.'
cunoscuu Sirecunoscutapeslehotarca$acumarii meritat. Stabilili
cauzele. {R.Balaban, Rorriti celebri1979)
 I
TNVENTil
TEHNTCE
Existenta unuimarenumdr de inventii romanegti omologate internalional
dovedeste ingeniozitatea gispkilulinventiv alconalionalilor nogtri.
Aefonautica esteundomeniu in carespiitulinventiv trebula insotitSide
multcuraj,domeniu in care romenii au fost mereu in pas cu cei mai deseama
qizburito dinlume.
construclori Traian Vuiaesteconstructorui primului avion
cares-aridicat delasolnumaiprin fota motoruluiseu (Pais,1906), realizand
in premierdmondiald intaiulzbormecanic.Toi elconcepe girealizeaze primele
elicoptere(1918ii 1921), iar HenriCoandA construiegte $i piloteaze p mul
avioncureaclie dinlume,expus in acela$i anlasalonul aeronaulic delaParis
Racheta sasuluCon6dHaasdinSibiu (1910).Deasemenea, fealizeazd pdmulavion bimotor si primul avioncuelice
anlrcipa,
in secolulXVl, propulsive,montate iaextremitdlile fuselajului (1916). Descoperitor alefectului
rcalizarbFhncedevadaiesemluuiXX ce-ipoartd numele, il utilizeazd pentru zbor,proiedand lenticulare".
'aerodina
AurelVlaicu realizeazd celdintaiaviondeconstruclie metalicd li sisiemulde
dcirea cilindrilormolorului, ulteor largfolosit peste holare, fdrdrecunoa$te-
,Oamenii degtiinlese situeaze lntr"o teanumelui inventatorului roman.
poziliespecialar in permanenle, ei Rachetele suntunalldomeniu in careromenii
lucrcazd in necunoscul,
$iceicelrdiesc aldturi
deei
cdutaidsA s-aumanifestat detimputiu. Suntdeamintit Saas
sasulConrad dinSibiu, cel
lEnsfomeacestnecunoscot ln ceva
cunoscul pe cafeomenirea il poale ce a preconizat in secolul al XVI-lea rachetele multple cu tfei lreptede
stapeni - tocmaisprebineleluturcr aprindere,iar ceva maiaproape de noi Heman Obefih 9iAl. Ciurcu, care con-
oamenibr Cdilep n careapalenoul cepepropulsorul cureactie, cutotiiprecursori qi protagonigti ai navelor cos-
9untva ate. Atuncicand savantulroman mrcemoderne.
Hend Coanda {1886-1972)a conc€put 9i Construcliile.eprezintd un domeniu in cafeinginefii romani au adiugat
rcalizal,ln anul1910,primul avioncu experienteilor qimulteindrdzneald. Anghel Saligny construie$te podulpeste
rcacliedin lume,p69ea,desiguf, in
necunoscul. Darcrcalia acesiui apaEl Dunere de la Cernavodd (1890-'1895), pe aluncicel mailungdin Europa
nou,unictnlumeln acelmomenl, acon- (3850m) 9i al treilea dinlume,precum 9i primele silozuridinbetonarmat
dusla obseryarea unuifenomen nou, (Breila,
Galali$i Constanta). Elie Radu introduce la noibetonulin construclia
anumea (efectului Coand6), aare depoduri, iarHenriCoandd realizeaza primele rezervoare dehidrocarburidin
consld in aderarea jeturilo.detluidla beton armat.
suprafejele cucarcvinin contacl. (...) Un pionieral petrochimiei pe planmondial, LazarEdeleanu, concepe
ln domeniul nalufii,
$tiinlelor ln medi- procedeu petrolului poartd
clnesaubiologie, problema sepuneall" cunoscutul al rafindrii cu bioxid de sull ce-i numele,
fel.Fenomenele existe,bate,demulte introdus ulteriorin toat6lumea.lnventla sa,subforma multiplelorvaiante, este
vfeme, darelealleapte casefieinleF Si astezi
un procedeu de bazd in fabricarea uleiuilof de calitate superioard.
prelale,dlpacoaufoslpusein evidenle. N.Vasilescu Karpen 9il.S.Gheorghiu punlanoibazele cercetdriiin domeniul
La fel se lniamplaQi cu maladiile. electrotehnicii, in hidfodinamicd se afirmdV Valcovici gi9tefanGheorghili,
Diabetul e o maladie dalorata uneidefr- carcseocupd dedinamica corpulorporoase, apoiElieCarafoli curealizdrile
cienle a oEanismului, incapabilse pro- in domeniul mecanicii fluidelor, in
dlca insulina, un hononsecrctat de
mentionate daf 9i cel al aerodinamicii.
csluleleendodine aie pancreasului. lste Auguslin Maior, inventalorul lelefon iei multiple, introduce o noudfuncliein teo-
meritulsavanlului rom8n N,C,Paulescu ria cuantica,denumiu ,,cvasientropicd", $tefan odobleja esteunprecursor al
(1869"1931) de a li publicat primui in cibemeticii,
iafin agriculturd I Saidel a realizat, in premiefd mondiald, clasica
iume(1921) descoperirea unuihormon ,metodd S"pen1ru detenninarea pH-uluisolului pecaleeiectrochimice, metodi
pancreatrc. careeste9iazilaruaplicatd in intreaga lume.
Nepunem atunciintebarca fireasci: culargdaplicare
existacevaimposlbilin gitehnice?" intrealteinvenlii
gliinla internalionald meritd sdmaifieamintite:
(Edmond Nicolau, inainle" generatorulcu aburi (Tmian Vuia), convedizorul sonic mecanic {C.Conslanti-
"Cuvenl nescu),automobilul aerodinamic fd|e diferenlial(A. Persu), analiza spectrcgra-
laDesc1peid ln $liinlele
secolului U
ici cantitativaa aliajelol(l Negrescu) qimultealtele.

to !i trm6akl€ilor
Oaneniii'6acis&{aa
 Continuandfrumoasele
tradilii
aletehnicii
romanegti,
inventato
i deastdzi
aducin fiecare premii
annumeroase delaexpoziliile interna-
9iconcursurile
lacareparticipe.
tionale

PodulI'ii Saligny
deb Cornsvodl
,Sdnuneglijam faplulceacest podfeceapartedintf'unamplu complexdelucrari
peo lungime podul principal TraianVuiala bordulaparalului 6au
inginere$i
dintre FetegisiCernavode, de14km.Pelanga
8erealizase $i marelepod peste Borcea (3deschideddecete140m),viaducte pesle
balti9iuninpresionanl vohm delucrdri: 62.000mlsepatui delundalie,
100.000m.
zidddepentru pile,1.600
vagoane olsl,100kmlungime piloji,
3.000.000mrlerasamente. ,Numelo $ luCddle lli Caratoli sunt
Sesepase uneo pentru fundarc paneb 30madancime subape." p€zentein toatebibliotecile $iinflicoalo
(0. I\,loroianu,
LI\4. Maegtiiingenbzitqii
9tefan, rctuanelli) lumii.Specialigtii
il ciiescai fl citeaza
ca
pe un clasic.De la ideilelui Carafoli,
numero$icerceldlori
rcmani 9i sminiau
pomitmai dopade.Ca4ilelui au tost
,TurbopmpulsorulluiCoanda a $am unuria9 inleres.
Inginerul
Gustav Eiffela
fost traduse
oriedilato
diroctln R.F.G.,Uniu-
deosebitdeimpr€sionat.zilede-arendula vsnilsdsludieze apa€tul- pdmul avlon
cu neaSoviece,R.PChineze."
dinlume*, privindu"l
reaclie aienl9iobservendu-l dintoateunghiudbpandce,in sfargii, (R.Balaban,Ronanicelebn')
nomaipuandu-se st pani,l-abatut prietenegte
peuml.peinventator Siia spus:(Pacal
ci ls-aindscltcu30deani,dacinucu50deanipreadevreme.)r"
baiolo,
(D.ltloroian!, PoduldelaC€mavode,
l.ltl.$teian,Mae$tiiingenbzeliircnenagt) o construcl
e remarcabil5
lealzala
de
AnghelSaligny
spresfeqitul
secolului
XIX

tr C@ndtd.sptEinggni@ibloa rcmen€asaa
,- Desprcingeniozilalea
romaneasce ceparere aveti?
- E0suntunllcare a plimbat{depafie deloculeide origine...
- 9i alirevenilt
- Nicinu sepuleaaltfsll...
Sunlconvins caexistd,cumse spuno, glasul
pemantului
$dmosesc. Locllunde teainescol,unde lis-a!ndscut pddnlii,
bunjcii,undeaicrescut
joacaunrolmaimaredec6tsecrededeobicei.$i nunumaiafectiv, cumparepoatela
piinavedere. Omulnue numai produsul eredildlii,
al educaliei,
al societalii
in care
t'aiogte, luiesteprodusul
cfeierul unorelluviistricllocale,
nalionale,
sdlespunem, $jasa
cumomulajunge peLune, darlnchisln capslla ln careduceuive|sulsau tehnic,a9a
duceelgipePamant, oriundes-arafla,p6c6tea loculuisduoriginarAstaexplice
muftei ?Rouruonn!
diferilda popoarelor,
Fsihologia aptitudinile
lorvariaieetc.Deaceeacredin ingeniozi-
9{iinlafomaneascd a fostreprczen-
tatearomaneascdl"
lal6deo pleiadd desavanli curea-
iiz6riremarc€bile
in diveFedome-
ACIIVIIAIE NDflENDTNIA nii: ma{ematic6, fizica,medicind,
geogralie sauistode.
1 . Stabilililn
cea constatprioritatea
zboruribriuiTraianVuiaQiAurelVlaicu
faldde Pfioritalirom6negli in domeni!l
alticontemporani. Ftiifllei9i tehnicij: descopeftea
Z Comenlali cuvintele
luiGustavEifieladresatelliH. Coande.
Argumentati
adevarul soniciulii,
a magnetonului atomic
ai
oecareil exomA. a jnsulinei;inlemeierea biospeolo"
3 Considerali cAuftimaafirmaliedinintervlul
luatluiH.Coande e$eindreptalit
? gieiSia endocnologiei modeme.
Argumentali-vAopinia. Romanii au avuto contribuliema-
4. ldentificajisi
comenhlicetevapdonEl.omeneqtiin consiructiibr
domeniul jordladozvoltarea aeronauticii,
dar
5, Lucdndimpreune cu colegiiinc€rEatisagesili- in prcsd,peinternel
etc.- aufost9ipreclrsoiai navelor cos-
infomal;idesprcdistincliite
oblinutein ultimii
anideinventatorii
rcmani
h mani- mrcem00eme,
festd internationale
deorolll.
 Wwruwnra,
T(\.trr\r,
1 '1
ffi fut#i{.u#I{trtlffi&
1r*r-Llnn{,}u,
rl'ii\elmil)
Famlliamodoma h doilimpi
,,Fl9i Eaau,de regul6, in jur de 30 de ani,c6ndse hotadscsa fac6pasulPane
alunciau fostprcamullede facutdislraclli, apadament, maiine$ - foarteimportant
pentru ziuadeazi-cariera.Dacearfis, o inlrcbdm peEa,poatecd,mqind !$orjenald
de oroorajslabiciune de modAveche.ne-arfi marturisit cA n-arf zis (Nu) niclmai
devrerne ... Elin schimblineloademut la conceptul masculin de (llberlaterfarasa-Si
!t_ i deaseama ci delas-alegatcu lanlu indesiructbiede Ea.,.
un cazdinziar8 Asuelaparc inceunexemplu dinceeacecd(ilededernu t numeau (celuladebazd
intr-un satromanesc, o elevddeclasa a socielali). 9i pentrucafarnilianouinfirpatdsdfiecornpleld, in scudtimpvaapd@a qi
a Vllla a nesculo ielil6,iar aceastd unnoumembru. Easedadeceasulmotii, impe4it6 intrebucuriile
matemilSlii $id lema
situalieriscasa aruncein aer liniglea (cu cinelascopilu?)(penttuca bunicile modeme au acumallejoburl). El va indura
acelei comunilal mlnuscule dinollenia mi$toule p elenilof rcfertoarela abiigjilede a schimba pamper9i pecarcvafl nevot
Ceba opinii: sA$i le dezvolte caun (teticmodem)cese atb,chiardacAin sinealuiseindoie$le ca
Mamafetlet: ,Pe nine ne acuzecA astaarfio treaba de barbal."
am nescutSi mi-auscazutnola (la (Dupe AdaRosetliF/9;Ea,versiune up-date in ,Dibmaveche', 91, octombie 2005)
pudare). Peo iatddn clasdau ierlal'o
chiardac, a spadtabla, ca!ipe uncoleg
al meucarca€ cam150deabsenle.' !:J

Direcbarcai?colii:,ToatJ lumeas-a Micdiscursdesp€egalilale

seturat, Seva malfaceunconsliugise ,Daca vofoimdespre famllietrebuede asemenea savorbm desp@ rnunce Sibani,
vamaidezbale o dalanola(a puararel). dacavorbim desprccuplu,lrebuie sd vorbim9i despre formale,profesiune moblilate,
E poslbll se i se dea10,dareu vAspun in general,
accesibile daranirenAnd negaitdliin realilate.
cl lnci maisunl prclesorcareo vor Conlradiclille
inlredorinla - proprie
de egalitate maidegrabe populalieitinere- 9i
eKnatculaia.' realitatea
inegalitelii,
inkediscurcui masculina ceeaceesiecomun $trepliereaberbalilor
Preolul dlnsat,Nuampropus exma- pevechiepozilinearat,cA,congtient, egaliatea a precedat evolutiarealildli.
lricularea, c transferafea la ala Scoala; Societateaom6neascd sealniazatendinlelor generaie privind
famliaI numdrulcres-
cernare scofal6 cdapieduldoua punct-" cu1de unidconsensuale (unlunilbere)sauconcubinaj, cu exprma€tmdilionala -
la puirare? (...)0 pdvesc cape uncop aprcapederegu6latineriSilolerale dincein cernaimull deparinll-, numerullol mai
S deaceeamle rusine savorbesc cuea cEscutde divorluri,farnillile
monoparenlale - involuntare sauvoluntare -, numarul
despre na9tere, cesculde persoane singure.'
Petereanedicului:,0 femee carc (AurcraLiiceanu, Mesale/e lncoercnte alefamiliei,
na$te inainlede 18anipoabsaajung, in acelasnumfudin'Dllema veche')
a depresie, anxleiateqi sd sufercde
osleoporcze, insuficent6hepalcbq .
afecliuni cadiovascularc, Eslemaiaes -Grmalitate€
cazulfetelor caretreiesc la sate,' dincolod. proludecah
Pererca socnlaguIui:, Comunilale a arc a inlratin prcieclul
ACSS (Asoca!a pentru o ComunitaieSolidard$ lnteruenlie
"1.
ni$lenomeloarleputemice qi ii inde- Socale)h varsbde15 ani,impeunacucopilul ei (Vialameas'aschimbat candmi-am
pdrleaza aproape autornal pe ce ce le daiseama ci suntgmvldaNLrwoiamcopilul, barna muit,doream sadispafa. PenAb
incalcr.Solulaar putea venidela bise € lun Siosdptamena arnignoraiacesilLcrupentru ca nuvroiam seaccept ideeacevoi
rica,dela p€ot,carear puleaconvrge aveauncopI Pe22maisea|a,in juruloe 23,du€iles-auinlelli.Amlrezit-o pemama
oarneni s-oajliepet6n6ra mame.' pela ora3 Slamrugat-o sAsunela SavareAmajunsla spiialsiadouazi,la o|a 15,
Pdrerca statjsticianului:
,24000de@pi s-an,scutfulmeu. Nu-rniveneasacredceacelcopilminunat puteasdfiecopilLrl
meLr.t
aufostn6sculi In2005demameminofe, In prezent,L. are19anl,esleangajala uneifabricideincallaminte,
iar baielelul
ei,in
cifrafindcu470maimare decaiin2004' varstade4 ani,mergela creii '
(Dupa,Evenimentul z lel',4 rnai2006) (DupaStelaGiurgeanu, ,Pecatul"Clea fi nan4 ,pilenaveche', mai2006)

t't, Oamenli,
sociotalea
ii lumsaideilor
 penlru
O manifestalie
ferneilo/
,,libei€lea
0 Fobl6ma d6llcaE - violonFlmFjtivaftmollor in Franla
afilor'70
,Probloma violenlei
impotivaferneilor esleconspi-
r4ia iacerii,ca|efaceviolenla invizibiE, ceeace nu
inseamne ce ea nuexisE: rFaptul ce.estelalatde
nevazLr6 se leagademultefenomene psihologice Si
sociologlco.
Deexempl!, in statisticils
infradioialo MarlhaBib€sou
dinSUAso (1890-1973)
estiinedie cedoar2%dincazudle de;buzd€minori
ii.fainilie,670ln afarafamiliei9i intre5 9i 8olodin I\,4ernbd marcantea
violurisuntrapotutepolijiei,spredeosebire de63% aristocraliei
rcmane,scrii-
dinjafutSi82%dintunuibcu spaoe. Aliiudinile loarcdematelalent,au-
poliliei
9itribunaluluica€blamoazA victinaconstiluie toarea 31devolume pu-
o Darte dincauzele nivelului
scdzut al laDortdi. De blicate
in Franta,dincare
as€menea, femeilor
socializarca le determind se se doarcaievaau cunoscut
blameze.uneod peeleinsele, Oarenueste.vina loace 9i versuniromane$ti,im-
a! lostviolate,.dacdaub{ulceva,dacipurtau o fus6 plicatala cel rnaiinalt
scurtlsaudacdauilvitat!n bdrbalacasd?" niveldeopotriv6 in viala
\G.Klei\e'!'a,Cepoate poliici 9i culturala
eurc
saaducefeninisnul Roneniei?, peanA a mpuluiei.
in,,Secolul20",7-8.9/1996)

I
ValoriffcAli-vA ctttrolti1/|telel -;-l
A[bport€tullib|€r
alunoiftrnei& e,\cedi,
1. Citilicu atenliemicujdosardesfasural pecoloana ingusta dinpagina aleturatd
(documentul 1).Analizali poziliafalade caza fiecaruia dintreactoriisociali "Comorib salevorramane nealinse
menlionali. Depistaliprejudecallle prezente in unelediscursuri penh! ce b-a dobandil pin d€goste.
9istereotipuile 9i Piefzendu-ie nuva sddciniciodaB (...)
incercali saleexplicali. Fomulali o opinie rcfetoafelaacesicazSilacelrelalat
in documentul4 Areo celelenie, ceaaleasa deea,nuva
9idezvoltali-o intf-uneseude15-20 de€nduri.
aveaniciodate nalionalitate.
Toalefideli-
Pomind dela cei,doitimpi" aifamiliei modeme, a9acumaufostfomulaliin do-
gicori- Ulib vorfi imbretisate voluntar,
consim.
cumentul2, reluatilaseulcelordoiadulli caredorcscsdhaiascd lmpreuni
jali-lacoloundecrcdeliclnusepohivette cucelpecarevi-limaginali pentruvoi liteqi @spectate. Vaiubicuo dragoste
de2lntefesate ldrl,lucru, oameni carc
ln$ivd. pdoritdtile
Stabilili-ve - ca erd, cesnicie,
familie, copii - Si lncefcali
sd seiubesc doafpeei9isevordetesla fe-
vdconshlili propriii
voglritimpiin vialafioderne. Pregitili
9i suslineliun pe
discurs ciproc, to:timpul trecenddeb dzboila
aceasld terndin falacolegibr Pace$i invers, Unorale va impune o
Disculali cucolegul (colega) debancidespre Dacdpartenerul
egaliiate. dedialog inc@derc iniinild:
deaceea, alii o vor
estedealtsex9inuimpartagegte aceeagi incercali
opinie, sa ve argumentatipozilia. Punemerc!.r sub Semnul inhebAi,
Raspundeliin la
scds c6teva inlrebad c€rc v-arpulea ajuta: Despre ce egalitale Schismalicd, eretice,tAddloarc,seduc6-
poatefi vorbain relalia dintrcbabat9ifemeie? Conside|ali cdsuntactivitdliso- toare,papisiage, foarea reululpericol
cialedestinate exclusiv fecarui sexsaucdoidne poale 1i orice? Cumcredeli ca public, dizidenta,renegate,finlacae-9i
seexprima egalitateain relaliiedefamilie? asclnde jocul,carc*e in rezerve, se
lmpdda9ti parerea potrivilcareia in legAtud cu violenla in familiedomina con- lnconjoara demistef, nuddnicioexpl-
spkalia Dacd
tacedi? subiectul f
af adusla lumina zilei,cumcredeli cdartrebui calie,lmprudenta saupreaprudenla, (...)
abordat? Conside|alicd unastfelde fenomen arecalzeeconomice sausocialeori sk inepentru liecare 9ipentru
loli,venit
cdesteo fatalitale, cdlinedefi€a omului saudementaliteli ancestrale? Avelio din alld parte,iubindin alle parte,
solulie? oaceda.consruili unese-oe1-2pagini peaceasE tera. fddandu-i peceicareauiubit-o ferese
porlretulfemeii seirddeze pesine,i5d caceicareau
Alodtuili exemplare, asacumv-oimaginali, ajuEndu-va 9ideaulo-
portrelul [4adhei Bibescu. Cornparali realist
modelulcu posibilitaliledecafedis- urat-osa infimecespun,farecaease
puneti. penlru vreasddovedeasca ceva.,,"
Lacehesdfud decaractersau calltate
esentialan-alirenunla nimic Bibescu,
{l\rafiha NimFa Europa, vol l)
in lume? Comunicat|ve opifria colegiof intr-un
micdiscurc decateva fraze.
 Modulul |tl
E
| ryrntw
dwarganizare
statalfr,
poiitinm
ldwimirwryimwri
MARILE
DOCTRINE
Sfergitul regimurilor comunisle in Europa, prdbu$irea URSS, i umfulSUA
famasa singure sadomine lumea, apoiatentatele teroriste din11septembrie
2001au creatnoiopodunitdti 9i au asezat societalea contemporand in fala
altorprovocari.
O privire atentA pehartalumiigl o cercetare chiarfoarte g|dbite a ideologli-
lofcareo maiconduc ne-afconvinge cdma ledoctrine alesecolelor ltecute
rdman incdatotputernice.
Vomconchide c6,dinperspectiva interpretAriirealitdtii,pentru a stabili mo.
careo potameliora
dalitdlile suntdemne dea fi iuatein considerare treiideo-
O conglirl,Lcida
a epocinoasle,
A.Soljef(an
logii:conseruatoismul, liberalismul $i socialismul, toatecelelalte fiindfie
derivate aleuneiasaualteiadinlfeaceste docline,fiecombinaliiintre ele.Pe
de altd parte, utilizareatermenilof de,,dreapta" $i,,slenga" pentru ansamblul
vietjip!blicedefinegle in celmaibuncazdoudpioriuti.Acolounde
'dreapta"
estela putere, intervenlia statuluiesteminimd $ilafel$lredistribuirea venitu-
luinalional, in vreme cepreponderenla stangii"marcheaza contrariul, unstal
careintervine masivpentru a susline economia $io redistribuife semnificalivd
a venituriiofSiin favoarea unorcategorii defavorizate.
Reintofcandu-ne larnadle doctrine,vomremarca delainceputcA valentele
anticomunisle alelibetalismului auoferit primele solutiifegimufilof politice insta-
latedupe1989. Valori liberale clasicizate deo expenenle istoricd dedoudori
seculard au reintrat in atentia generald dupe1989:toleranla $i pluralismul,
dupalunganoapte a partiduluiunicaia terodi politicedidjate impotriva adveF
sarilor,adevdtata separare a puterilor in stat,libertatea individuald complele
caresAdeagreutale 9isemnificalie libertdtiidegandire 9ireligioase, libertdlii
deasociere, dargideexprlmare a propriilofopinii,libertatea desAvargile a pfe-
seicaresdconsacre alatunlcitatea, catSiinviolabilitatea fiecdruia dintrenoi,
precum $isepararea netda spatiului p vatdespaliul public.
Competonl€
specifi
cemodulului Contexlul politicposfcomunista actualizat,deasemenea, doclrina social-de-
STATUL
$ POLITICA rnocratd, la carelideriivechilor regimuri s-auacomodal imediat. Valorile cen-
2.2.Anaizateainstilulilor,
nomelor tralealesocial-democraliei unanim recunoscute raman libertatea, impletitd cu
qi procedurilof
deguvemarc solidaritalea sociald.
Sijustilia Refuzand raspicat individualismul liberal,adeptii
2.3.Folosirca
stralegiior
de negoci- acesleidoclrine searalda fi laegald distanld alatdeegoismu I concurenlei, cat
ere9icoope€ecivicd $ide gorile puledi de stat.
3,3Descope reain sulseledeinlor- Dacdliberalismul inseamni lndividualism, privalizare gi constilulionalism,
marea peGpectiveor diferiteasupra iarsocial-democfatia inseamnd planificafe, nalionalizare gi solidarjtate, con-
Siproceselor
evenimentelof islorce pare
servatorismul a fi lipsitde pfogfam. Explicalia acestei std delucruri este
1.3.Compararea unofopini$l argu- foartesimple: adeptii sdinuambilioneazd principii
menlediJerte
s6 conceapi norme, sau
rcfertoare a o lemede
idealucaresdreconstruiascd societatea, ci doarsddeceleze probleme Sisi
incerce sAlerezolve pecaleaunorcomprcmis!i rationale.

82
 Inline,dacdstanga Sidreaptapoliticd
suntrelativ
bineacopeite,lacentru-
dreapta loculprincjpalfevine
cre$tin-democratiei.
Valorile sunt
eifundamentale
pluralismuIideologic
$isocial,
descentralizarea,
federalismul
$isubsid,a
tatea,
cirorali seadaugd, dupdAl Doilea Rezboi Mondial,Siangajamenlulpentru
pace$ipentru o Europdunitd(K.Adenauer, RobertSchuman 9iA.deGasperi,
promotod aiintegdjeuropene, aufecut-o dinpoziliacreqtin-democrata).

lsalahBsdindolpFceledouS tluri dolibeftb

are
,,Libertatea douasensuri,
unul pozitiv
9ialiulnegativ Unadinlreinlrebdiesie:Cite
po(iimisuntdeschise? Cealalginlrcbae esle:Cine estesapanulsau cinecontroleazd?
Primalniloba€atagedupdsinealtele: Ceobslacoleseaildln caleamea?Ceanume
meimpiedicd safacsemenii meilnchipdeliberat sauln modindirect pdnfunclionarea
unorinstitulii?
Cealale intebarcesle:Cine mdguvemeaze? Aliimaguverneaze sauma
conduc euinsumi? DacaalliimeguvemeazA, cucedrepto fac?Cuceaulodtalo? Daci
dispun deund€ptIaautonomie, oarefl pot$ipierde? legile?
Cineslabilegte Cineleaplicl?
Sunlconsultai ln aceaslaprivinl:?Cineguvemeazd maiodtatea? Drmnezeu? Pa.tidul?
...Ambele inlrebarisuntautenlice
9i de neevitat.
lardspunsudle pecare ledem delermi"
nanafura uneisocieElir
liberaEsauaubritad,democratice saudespotica,laicisauteo,
Llderul
sindcaluluSolidar
tal€a,
ird iduarisb
cralicr. saucomufrtara LechWalesa,
ui intedocltor
iicomod
(lsaiahBe,lin,Paltueseu,despre dupACislianPreda,
/ibertalg; peca€autorteliepoonezenul-auputut
Micdi$jonar degendire politcelibeql4 gnorain anii80

Pozi$a .ons6Mabdbr bdbnidftld d0pnHom€l€ l5rii ACTI\4TAT€INO€T':NDT.NIA

FCOIVOMIE - Lupta contra inflalieivadeveni prioritara,vomacorda atenjie reducerii
impozilului peveniluri, vomoprinalionalizerile Sivomcreaunclimalpopiceexpansiunii 1 . Respundeli, pescurt, laintrcbdrib lui
liberciconc!enle. lsaiahBedln.Abatuiliun eseuin
LEGE9/ ORD|NE - VomlitAnpolitia. caresaformulali, pomnddelaaces-
*
S/NDICATEO nouebgislalie vaslabiliclar dreptudle giindalodrilesindicatelor 9i teintreberiSiraspunsuri, o descdere
muncitorilor. in perspectiva
a societelii liberala.
/M/GRAI/E - Politice noasra va€ducetensiufile rasia'e. Analizalipunctele despinse dinpro-
EUROPA - Singorul no6hrangaiamenl {inchesliunea adeddilaUE)o6tesanegociem. gramulelectoral al conservatoilor
(ointr-un manifest electoral alcons€alodlor bdtanjcidin 1970) brilanici
din1970. Dlnspre ceodzont
doctinar vinmdsule vizend slopa-
reanalionalizdriisaurefacerca libe-
Despt8hlgbm 9id€moqEli€ reiconcurcnle? DecedGpturib sin-
,,Gndspuneam ci democralia impune ga€nliaintimiti{ilindividuluidevineimpliciE ideea dicaletrebuie clarslabilile,iarfat6de
canoidecidem in ce mesura $icuivremse-ifacem desEinuiri despreexistenlelenoashe, intrarcaln UEnuse impune niclun
PrinPahiot lct (adoplal deCongrcsulamedcan dupa11sepiembde 2001), vialapd- angajament?
vatda oamenilor devine{Ersparenl6 impolva vointeilor,deoarece poliljafede€E
Carccredeli casuntvalorile cetrte-
capeldputeispofle:d@ptul dea percheziliona domiciliul personal, accesul la dosarole nieidemocrate incabale in SIJA$i
medicale saugcolare, la frgiereleinireprlnde lof9i bibliotecilor,
desfiiniand contractulde
Transnislia, intr-uncazprinPaliot
conlidenlialitate a comunlcerlba leleionicesauelectrcnice,' prinignorarea
,Act,in celAlalt unei
,.UnliceudinTransn sta esre'lc\s deoarece l''lba(incareardo.iseinvelecopiii) solicitdlegitime?
numaiconvine autoriElibrdin prcclamala rcpubfica depesleNisltu. incercalisd dspundeli, in grup,la
PAinliicopiilorpfotosteazA, au locconfficle cu mililienii Selnrcgistreazd
lransnist|eni- urmetoarele intreb6ri:Catdefragile
victime9inumerDase arestild.lJngtupde oc€lnicirevendicicudisperare eliberarea arcs- estedemocralia in f4a unoramenin-
talilor,sebaricadeaze in ScoaES s€chestr$zaa dndullorallepersoane. ln acestspatu tdridinafare? Sepoateriposta tero-
narcatdekstabilibleaccenIraa,unasi.eldeu,enariupoatedeveniorbendrealilalt Esl€ rismlluialtfeldecat cumijloace auto-
insdvo$adeterorism? Fi€Qte,c€ndai d€a tu€ or metodele manipulirii
soviotce, blul osb ritarc?Sewesc acestemijloace, in
posibil:vorapdrEa hrpt?ltoriarabi,jumali9i\o. fi i4olrili sevadecla|aceosbliciiaubst ucigi, ultimdinstanle, interesului general
iarin celedinurmelor fi interitepcEgati/d€pretedintelui, pregeftseapereceuteniielc.'
saudoarpofteinestepanile depute-
lLp, -Dileraveche_,92. octombe 2005)
reqiaverca unorlided?
gsieleln 83
 Mtdtrlul llt
LUMEA
DUPA
1989
Dupd1989, schimberi esenllale s-aupfodus cudeosebife in Europaj ldrile
satelizate de URSSdup6celdeAl DoileaRdzboi l\4ondiat s-aufeintors la
democtalie (Polonia, lJngada, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaia,Romania Si
Albania); URSSs-adestrAmal giea,ldsand locRLrsiei$i Comunitalii Staletol
Independente, in decembrie'1991. in consecinte, dispadtia statului sovie{ic,
cafe,peste toate,a asigurat o marestabilitate politicd, a deteminat putemice
convulsii, maicuseamdnalionale, cafeaudesfdcut ulteriof lugoslavia fede-
rald$iauseparal Cehia9iSlovacia. in ceteva dinvechlle repubtici najionale
dinAsia,astdzi stateindependente, vechii lidericomunisli auinstalat unDuter-
nicaulodtadsm. Dincolo d€ fronlierele Europei, socialismul s-amentinut in
Cuba, in R.PD. Coreeana, in China Siin Vietnam.
Prabugirea IJRSS a consolidat pozilia SUAinlume,pulefea ei economicd
Si militarApropulsand-o in situalia de unic6superputere planetare. Dealtiej,
Crdeeazdulu Berlinului
dupdvicloria repurtatd asupra lrakului - careocupase Kuweiiui (1991)- de
1989- o cr.oholo'ic o coalitiede stale sub egida ONU $i sub conducerca SUA, pre$edintele
George Bushseniof a declaral celarasaproclama ,onoudordine mondiale",
i'{tniii:i comw,,'te asigJreld kiJmful
Supremalia
oemoc.alei
americand
ii a prosperiLalii
gi'agdsiiinsdincddelainceput conteslatarii ei,cu
18 oclombde - E. Honecker pddselte deosebire ln lumeaislamic6. S-arputeaspunecdtocmai dinaceastd cauzd
puterea in R.D.G. victoriile
repurtate dedemocratie in Afganistan Silrakrdmen incesafiecon-
I noiembria - Caderea zidulliBerlinuu. solidate,chiardacdin celedoLr6 prin parlamentele,
10noiembris-Todof
tdris-audesemnat vot au
Jivkov esteindeper, fostaleiigefidestat,iarguvernele ginoileinstitutii funclioneaze pofida
lal dela putere in Eulgaria
in difi-
Dec€mbho
pecareleintampine.
cultdlilor
- lntalnirea Bush-Gorbaciov
dela Malla. ln restulAsiel,stateislamice precumlranul9i pakistanul au adoptat
l}'9decembrie - Consiili European dela Conslitulii,darseafldfiesubautoritatea unul9efrellgios necontestabil, flesub
Strasbourg consacre d€ptuideautodeter- aceea a unuigeneral, garant almentinerii ordinii !i stabilitdliiintr-o laresubmi-
minare al poporului geman. naladeLr islams- m;litant. agres;v intrerepLblicile aia-zispopu-
22decomhrio
$ixenofob
- in Romania, N.Ceau$escu lafedinestulcontinentului, Coreea (deNord)continud
esleindepAdat de a putere,
neabdlut constructia
29 decembrie - VaclavHaveldevine
socialismulul sub conducerea lui Kim Jong ll, fiul intemeietorului partidului
9i
prcsedinte a Cehoslovaciei. staluluicomunist, in vremece Chinagi Vietnamul au adoptat economia de
pial6,despe4indu-se treptat decenlfalism.
Stualiapoiticea Africii estefoarte complexd. in nord,asallut furdamenta-
lismuluiislamic a accenluat autoritaismul 9i a inlesnit ascensiunea spreputere
,,l.jnconcepi carea jucaiun rclcen-
tra in gandirea opoziliei
a milltarilor(Alge a). Libta este condusd de colonetut Gaddafi, nationaljstg
dinanli'80a fosl
celde(societate cjvilA).lvullioameni nu adept fervenl alunit6li mag febiene, adversar reputat al preged inlilor
america ni
cuno9leau conlinutul conceptului daro Reagan 9iBushsenior.
ideeaveau, ltiindce trebuie s, se aso- in sudulcontinentului afrlcan, celmaislabildinlrestatefdmane Republica
cieze1norganzaliicare sa nufreconto- Sud-Afficane. Dupd1989s-a dezvoltat in regiune o noue politicavizand
ate de parlidesau de partidul-stal. indepAdarea segregatiei rasiale (a apartheidului) 9i instituhea unei societeli
Oarnenii vor lrebuisa fie (civrlizaliD,
adicepolilico$i, lo eranligi,maip@sus
democratice, dealtfelratificatd printr-un feferend!m in mai1992, prinadogta-
de
toale,nonviolenlt, civilizali
9i cetdlefi.
rea unei noi Constilutii I alegefea lui Nelson [,4andela, in aprilie 1994(Dentnr
ldeeade apadenenle cetaleneascd irc- unmandat de5 ani).Dificuftalile cucaresemaiconfrunta R.S.A. in prezent n!
buiesafieluatAlnsedos." audestabilizal statul,carerdmane angajat pecaleademocfatiei.
(Dupa Timothy carthon Ash, Pentrurestulcontinentulul, caracteristica principald rdmaneneputinta
Anuladevetulut in Evoluliiledin 1989, asigureriiuneiguvernarieficiente $ihaosu. O cfe$tere demograficd explozivd
Polkom,1999)
pentrucarelipsescresursele, extindepe arii intinsefoarnetea gi boljle.

84
 M6duhrltlt
Incercaib
dea democratiza socieieli
dominateincdderdzboaieletribaleSide
o desemnare iresponsabilea ffontierelor
ipe dimensiunea fostelorcolonii, T"J
amestecand etniile$i punandu-i
pe majofitain conflict
cu minodutile) au
e$uat
lamentabil,
a$acumanleoralteexpedmente rataserd
instalareasocia- tocmaipentruce secolul
"lnla-adevdr,
lismuluiin
Etiopia,
Angola saul\4ozambic. XX.a avuto mullime de rcgimuri
nemi-
loaseSialtelecarcauincercat
sd impuna
Estedecidedomeniul evidentei
cdlumea democraliei
s-aextinsin Europa prinfodaputercauneiminodtiliasupra
deRdsdril,
cdinAsia9iin zonacaraibiand (Cuba) functioneazd
incadictaturi majorilelii
- ca ln apadheiduldinAl ca
gicdin haosulafrican
comunisle polilice
regimurile pardeocamdald inclasabile.de Sud- estelimpedecd putereastrici
coercilivd areanumite limite.PanaSicei
mai nemilo$i 9i mai brulali guvemanli
DosFad6mnltab lnlruntlgimdldabdal e|aupedeclconstienli deiaptdca pute
;Neputinla in lalareuluiinarmat € poaleceamaiteribila dini€umtintele reanelimitat?l nu poaleinlocuipa€hiie
lacaree poli{ice
supus omul. Cand sarhaidamaci $i abilltatea
uneiautoritAli, senli-
Sidaucutinedepdmant egticomplet neajulo€l. Dar
mentul publical legilimildlii unui
in acela€iiimp nuweiserenunli ladreptultau natumt tademnitatej nuveiajunge lantci gradul regim,
o irle'egere cJlc€lo$ii, nuvetsenna niciunargajamenl. Aluncicand IeiaLcu.o4a de sp jin popular actMabilitatea
dn
casi,cend daulnline cutoata puterca lorbru{ale,
cand iliardochiicU gaze de a dezbina 9i de a conduce - mai
lacrimogene,
cand iti spargusacuo €ngagiilifaclenddimobih, defaleiiindlnlreaga ales in vremuri de crize - obedienta
famitie,
cand
in mijlocde noapte leduclapolilie, casalelacisasemnezi, atunci 6u nonral binevoitoare
instinctut a cetalenilor Cand, in 1988
deautoapArare aceasla obedienla a fost vizibil
retrase
Siinstinctullundamenlal aldemnitAliitevorfacesespuiNlJ." guvemelordin
(Adam l\,4ichnik,
Dede,u semnez,lnS./isoidininchisaare Eurcpa Rese bani aces-
9ialteeseui, te regimun au abdical degiaveaulncon-
Polom,la$i,1997)
tinuare sprijinul deplinalfun4ionarilor lor
civili,al fo(elorarmale $ial servicii
of de
securilale.Pescutl,conttataparenlelor,
,Ca eraluil\,lilogevicis-abazatpespdjinul a celpulintreigrupari: aparatut depadid, secolulXX a denonstnt ce se poale
secuniate Siarmal6, inteleclualiinalionaligi,precum cei cu pasiuni guvema
egalitarist-socialisle. inpottivauneianunitepe4i a
Qj
PeacesliondSicu sprijinulaceslorcercuda intemeiatun regimmalioliccu carea Worului ta! tinpul, dar nu se paate
juratse pastezeinteg latealugoslaviei. Msulsaua fostse lnlemeieze l\,lareaSe6ie, guvemainpottiva intreguluipopor lol
indiietent decosturib umane implicale in acostproces megaloman.
Hotiaidicati la |angde polilicdstataE9i crimaimpolrivaumanitiiliiinspkatade un (E.Hobsbawtr, Seco/u/exfremelor,
nalionalism delirant aufostdimensiunib definitorii
alecaiercisale. EdturaLide4
Nalionalismul exacerbai al luilllilogevicinu
a fostdoafoexp€siea pasiuniimorbide
penlru l\ilarea
Serbie, ci9iunrispunslaprcsiunile uneicolectivit4ibantuite demituriifan-
tomeSihimeresalvalioniste.
Vinasa nupoatell sepa€6deresponsabilitatea claseipoliticesaioe9ia uneipdii
coplesiloarc dinaceasblare pentrucaretiderul,partidulhegefiionic
a intelectualitdjii ai
raluneas€u lnlrLnil irtr-oecualie cahsrofid.
(V fismeneanu, Opodunlsmul Bdicalal tui Stobodan Miloeevici,
in ,Cotidianul',31ma ie 2006)

ACNVffATT INDET'ENDENTA
1. CilllitextulluiA. [,4ichnik.
Exp]lcali
semnilic€lia pimeifraze: ln fala
duiuiinamat ...'.DeliniJi geneml 'Neputinla
demnitatea cavaloare umana, darsicavaloare
a celelenieiintr-odiclaturd$io democratie.
2. Parcurgelrdocumenlul 3 9ianazat cumultealenlie frazasubliniata.
Abdtuiliun
scufteseu in caresainterprelali,d n peGpectiva acesteiaiirmalii,
cazulRomaniei
in comunism. Prccizaticend $ic!ms-aguvernat impotriva popor
intregului Sicum
s-adovedit caguvemarea irnpoidvapoporulu nuesteelemd.
3. CitilitextuJ
despre Milo$evici,
un! dntreultimii dictatori
dinEurcpa, 9icomparali Decedal
cuputintimpinanledea lijudecat
conside|aliileautoruiuicu lmagnea aeturata. C6utali 9i alteinfomatiidespre deTribunalulNatiunllor
Unite
lugoslaviaanilor'90ai secoluluilrecul.Definilinalionalismul9istabilili
relatiadio- penlru
ftme deRdzbode a Naga,
treaceasticonceplie $idiclafud.AlcltuiliLln eseucutenaSlobodan Milo€evici- Sobodan
Mlosevic a foslpl6ns
caunercu
merieaSidecdderea unuidictatar. demuliseb nalona i$t

d5
 M$dulul lil
HEPUEL|CA
$rMONARHTA
Dintreculul indepdrtat allumiianlice auajunspanelanoicele doueforme
fundamentale alestatului cunoscute in istode: monarhia $irepublica. Atenalui
Pericle a fosto republicdin caretri!mfaofomda democEtiei, asemeni Romei
in vremearezboaielor punice; in EvulMediu,bogalele oragecatolice se
constituiserd, deaserneni, in fepublici, agacumceadintaiRepublicd francezd
a lualnastere dupdareslarea fegelui Ludovic al XVI-lea. Laceldlalt capdtal
pdmantului, repfezentantii celor13 coloniiamericane care-qj prcclamaserd
staiulindependent 9iConstitutla auprefe|at republica prezidentiald.
O evolulie asemandtoare gi
in limpa suferit monafiia. Catdelunga fost
drumul deladespolii orientalilaimpdralii romani Sibizanlini,delaregiibarba
dinzofiiEvului l\4ediu lamonarhia centralizatd Siapoi absolutistd 9i,in fine,la
regiiconstitulionali deastdzi, simbolurivil alestatuluiEicoeziuniinatiunii, dal
fer6a maiexercila vreoputere politicereal6, numai istoa poateaptecia.
l j n adinim agnie s em nfc a tv ea e a n l l u
Peoricehartdpoliticd a Europei deazi,carenumdrd 45destatesuverane
2002:ceteva mide oflef aufostprczenl 9i independente, intalnim 10 monafiil - 9 dintre acestea suntconstitutionale
Iacer€moiia comemodri!i Muslafa Kema 9ieredilare, iara zecea esteVaticanul -, 5 republici federale (saufedefative),
Ata t ii*, padnt ee' T u rc mi o
e d e rn e toateparlamentare, la felcaalte20destate,cdromli sealeturd 7 fepublici
prezidenliale; Tufcia estepurSisinplurepublicd, iarAndona $iLiechtensteinul
suntorinciDate.
xr'!i f i.r1ii1r,qu r.!i"qi in resiullumii,undeformade stalrepublicand estecelmaidesintalnitd,
maifunclioneazd inceqiunnumdr demonarhii. O privire atentd asup.a ha(ii
1990- Al€geflberein lerledinEuropa ni lea€tda$ezate cumva impreuna in cateva regiuni ale planetei.Dacdcele
de Esi. dinEuropa suntconcenlraie in nord,4 (Thailanda, l\,,lalaiezia,
Brunei giCam-
Reunflcarea Gemanei(3oct.) padea AsieideSud-Est peninsula (Arabia
bodgia) ocup6 o ii Indochina, alte4
- l6kul nvadeazd Kuwetul.
SauditA, Bahrain, Oman Si Qatar) funclioneazd in spatiul din jurul Golfului
- Eiberarea luiNelson Mandela.
16qf- Puciirnpolva lui l4ihailGorba- Persic, Nepalulgi Butanul inzonadintfeIndiagiChina, celemaipopulale slate
covla Moscova (august). depeglob,iarLesotho giSwaziland in padeadesuda Africii.
- Destamareastahrlufederativ Dacdmajoritatea lor intd in categoria monarhiilor constitutionale, nu
ug0slavra. ipsesc niciceleabsolute, intfecareArabia SauditA sauslateunde
QiOmanul,
- Rdzboiudin Golf conslrange pdnlovituri defo{da fosttestaural absolutismul (cazul Nepalului).
rakusdseretragd dinKuweil.
- Destramarea URSSDemis a lui
Lainceputul unuinoumlbniuSisecoltrebuie si acceptdm ci tdimintr-o
[4.Gorbaciov lumedemarecomplexilate, cdniciunregim politic,
oricat deavansatar perea,
igg2-in rlLratea comunismului inA banla. numaipoate fi impL]s cufoqa,cestatul, cagisocietatea, reprezintd rezultatul
- inceperdzbo ul d n Bosna-Hede, uneilungi evoluliiin catelibertatea, nuin ultimul randceareligioasd, nupoale
govina. fl nesocolitd genefale
$icdarmonizarea lntereselor trebuie sdaccepte divef-
SfaEtu regnruluicomunislin sitatea.
Afganslan
1993- Sepanrca
Ladouasecole dupdRevolutia Franceza, fepublica parea fi cagigat infata
CehedeSovacia.
Acoldamecano-rus cu prvirela monarhiei, degi de multd vreme foma de slat nu mai are nicio legdtudcu
reducercaarmeorshaiegice. prosperitatea saucudemocratia. SUA9l Ffantasunttepublici prezidentjale,
- BilClinlon estealespreged nleal darAnglia, Spania gimajorilatea ldilor nordice sunl monarhii conslitulionale.
SUA, In glupulstatelor pulemic industrializate intre$i ltalia- republic6 parlamen-
1E)4-in Moldova, Lnrcferendum consa tard-, aldturi deJaponia - unstalmonarhic. HitlerSiStalin aucondus repu-
creindependenla naliona a. qi
pre$edinte
blici,la fel ca $i Saddam Hussein. Sd mentiondm faptul ce unele decizii
- Nelsonl\/landela, in
AfrcadeSld adoptate in staledemocrarce nuadintotdeau,ta avizulparlamentului. in an,
NATOsemneaz,Paftenefatul comunismului, regimul toiali{ar al lui N. Ceaugescu se ascundea in spatele
penlrupaceculdrleEuropeide Est. uneiconstitulii caregaranla, in vorbe,loate drepludle $ilibertdlilecetelene$ti

86
 Eurcpads EdtThr\scaE
..irtr-un
discurs public. \,bclavHavel(p'esedinlele R€publicli Cel"oslovacia,
apoial
ReoubliiiCenia - 1989.1999)obsetua:{S-a dovedfca.indifercnrc3l dodiffcit6stg
se
rdstorniunsistemtotalilar,esteciiar maidiflc se conslruiegti dinruineleacestuia unsis-
lemmainouSrna, bLn.Dec31dan int?tin lumeapolitlcii inalle,no sm realizat € ln
aceasl,lumetebures, s€lin seama dedleritele interese, dedifgteleambilii, deechili-
bruldopuFrereprezentat dedifeileEUpAn t
Havels-aangaja{ int-odisculie publiceeften deincordata g c! implic€tii
pol,tice
cLr
pimulminislru Vaclav Klausasupra concoplJldide societale civila.<,aus,urmandu-l pe
Hayek,a sustindcAsocietatea civilereprezintisferahanzacliibrindividuale. Havel,ln
schlmb,a oonslalalc, socielalea civiEoferaoamenilor spaliusoaialpenlrua-9iasuma
partealo. deresponsabilitale pontruevoluliilesociale,cultivespiriluldo solidddbledinlre
oameni9idaagostea faladepropria comuitale$ facesesepoatltti o vialapIna,vanale."
{Drpd Jeffrey C. lsac,Sen?rlfcatliielui 1989,inRevoluliile din 1989,
. Polirom,lagi, 1999)

personaftalii
Cullul unuidiclalori
Saddam Hussein

Doamna li,l€ddd 6ishmul

Angela Me*el(aclualul cancelar al.Germaniei,alesin 2005) estepdma Saddam Hussein pre$edinte
(fostul
"Doamna
prcpulsata al l€kului)obiqnuia s, spun6:,,Sunl
fomeie Ia.cirmaacestei ldri.lmpoltante{eei aluurinulin.doa.deinteligenla
ei,deexcelenla instinctuluioeanizaloric aladmini6t|aliei
oddecapacitatea Siproducti- oameniexpedmeniali Si oamenide
vilaleaindustriei gemane. Testuldecisiv alguvemadi eipaloa Rredlcerea $majiluigi Altielspus;pentrubirocralia
incrcdere.'
r6lan6arca economici, ih condiliilein caremesajul celofcal€aualos{ a tost conferili obi$nuildsunllecesarcpeBoane spe'
efrcienl,treconomieide p'alesocialer $ pestraf sistemul. darp€ntru
cializate, posturi
polilice
impor-
lnlelepliiaJlor aiConstituliei federare postbeliceprevrzuseretoste elementete nece- lante6eimpun numai oameni deincre
saresdfacdfunclionali emnomia geoandSiseperpolueze pacea socjalai
La.un rapet, dere.Pand ln ultinulceasalprtedi sale,
sindicalo alolputernice, carcnegociaserd cu patronii,
p€st6capulstatutui, pensiimai, Saddam s-aspriiinitpefamilia 9i tribul
solide,peeeluusporite, subvenlii 9iasigur,fiiocialegarantend olngdjiremodicala erce- seu,c€re@nlrolau ceamainarcpadea
bnia;h capetul coldlalt,o structurebipohra deparlidealcrrorjocdemocratic 6,alndlep- posturilor
cheiedinconducerea stafului.
lal sprecentrulspectrulljpolilic.SrlbtutelaNATO Cent'ulputedipolilice
eraunConsiliu ai
$i a lnlegrrrlieuropen6,sistemula
tu0clionatiieprogabil. Dinpacab,globalizarea 9icidercazidului €erlinului
auschlmbat Comandamenlului Revoluliei,
fondalin
dalolo.poblenei.Padidele al] lncepulsdprolifereze, fo& de munc!lefrinddin Est, 1968 deliderulirakian.
decJinuldemog€fic, alienarea lransatlan{ici auresturnattoatdsocoiolils.
Ooarnna Me*el lmpottanl,
deasemenea, erapartidul
$liecesafacr,dararenevoie dementalitatea anglo-saxona Sideoptimism general.' B.A.A.S.,unicin !ara.De coloralura
(Fi'o1Mow.Merkel ti Gdpnutin ,22'.821. dec€mbrie 2005J nalionalisb9i laicAdupa1979,cSnd
Saddam a prcluat pute€aabsoluH, a
devenito organizalie represiveinserci-
natdsdcuprinde inteagasocietate.
ACTIVITA]EINDTPE}JDENTA
f. Citilidocumentul
Pnoueuonn!
1. Deiinili
socretalea civila,ln flnctiedeceledoueaccepliuni
suslinutedeHavel . Secolul)Ul se araiA,cel pulinla
SiKlaus. Explicatj
decesocietalea civiEa avutunrolat6tde
impoftanlin gandirea politici
postcomunista? Stabiliti
relatia
intresocietateaciviH, inceputulsau,dominat de marile
democralie doctrine
alesecolelot
ante oare.
9icetdleni.
2. Cercetali,privindulefalein ial6 cunriunclioneazi democraliagermand . Democralia liberald,extinsdin
9icuma
funclionatdictatula
luiSaddam ln lrakFomuaticateva concluzii. intreaga Europe qi in Amedca,
3. ldentificali
motivele penhucare,indferent de naluraregimului lor polilic, reprezinld preponderenl.
rcgimul
Si
Gemania, 9ikakultrec p n sedoase diiic!t6!i.Adunatiinformatii
dinaltesurse$i . l\4onarhia
constitulionab
9i republi-
comparali situatia
dinceledoleleri.FormLl at o soluliepenlrufiecarein parte. c€ sunt9ipemaidepaire principa-
Alcdluitiunscurteseucuacestsubecl leleformedestal.
c.Tt rf\fr, iE
.t I vvrv vL
f A'7
L/.1&
I
Ya, m,dwlm^
nmmnt trs\m,trit:mrimrn Uffi drwp\
\ffi.ml.{.JXt}t
tttll
t l"\ (r\EP\f\8i Fah

TOTALITARISMUL _
COMUNIST
o sronre
irucnenrRr
intr-oconjunctufd internationald dominatd dedeclan$afea RAzboiului Rece,
URSS gi-aconsolldat dominatia in E!fopaCentrala $iin partea ei rdsdrileane,
iar SUAau incefcat sd lirniteze influenlasovieticd, indiguind-o pin insta-
larea uneiliniigeopolitlce dinEuropa deNofd Sipan6 inAsia Rdsdriieand gide
Sud-Est.
in aceastd silualie, comuniglii carepfeluaser6 practic puterea executiva in
Romania odatd cuinstalarea guvernului PetruGroza (6madie1945)$i pecea
Unaft mob lzalor(1953) legislativadupdalegeile parlameniare dinnoiembrie 1946, l-auindepdrtal pe
rege(30decembrle 1947) $iautrecut laconstruirea statuluitotalitar.
[,4odelul
sovietic a fostimousin aominislralie. jLstitie si in invAldment. ln
GhooehoGhoorghiu-oej materie religioasd, politica giilor
comun a fostmainuantatd - bisedca greco-
Ndscutla 8 noiemb e 1901 a catolicaa fostdesfiinlatd, bisecaododoxd supusd autorildliistatului, larbiseri-
Befbd,mod la 19 madie1965,la caromano-catolicA tolerate. fdrAa fi recunoscutd oflcial.
BucurcSti Studi:patruclasep rnarc, Nalionalizarea industriei qi,ulterior,
colectivizarea agriculturii ausubordonat
$coaacornerciaH (helclasegrmna- economia paftiduluiunic,decretatfoqa poliliciconducatoafe in Constitulia din
ziale).Profesia debazd- electrician. 1948 celecareaveau sd-iurmeze.
Activlatei rnembru PC.R.din1930; $iin
participeh grevade la G vila (fe- Constructia insiitulionald a statulul tolalitar
s'affi dovedit insdimposibild
bruarie 1933); arcstatqicondamnai la ldrdreptesiune qi propagandd. InfiinlareaSecuritatii, c! scopul dea mentine
12anidemuncd silnicd;evadeazd din aga-zisele cuceiri democratice $i de a apdra lara impotriva complotului
lagarul delaTargu-Jiu (augusi 1944)l dusmanilof inlerniSi extetni, a recomandat de la inceput Republica Populard
rnembru alC.C. alPC.R. (1935-1945)Roman6 dreptun stat politist.Chlardacea cunoscul gi unelemomente de
secretar genelal al PCR. (cuo intre- relaxare a fotei saleoptesive, cu deosebire dupa1965,Secutateaa
rupere deunan,in 19451946), preqe' iuncllonat panain ultimul ceasal regimului comunisl. lmpusd de autoritdtile
dintea Consiliului (1954 sovietice,
de N.4ini$tri s-adezvotatin deplind autonomle, odalS cu indepartarea treptald de
1955), pregedinte alConsiliuluide Stat direclivelelt4oscovei. In aniiluiCeaugescu, chiardacdmijloacele ei s-aurafi-
0961,1965) natQifepresiunea brutald dinani '50a fostabandonate, Secufilatea a conti"
nuatsdsupravegheze intreaga socielate,servindu-se atatde politiapolitice,
tLl,rl catqidearmata sadeinfomatori, parledinoportunism sauchiardinpldcerea
parteobligali
delatiunii, dinvariimoUve seraporteze totceseintampla in sfera
efa
,.Dej lntadevdr vicl6an.
Extem de lor de activitate.lmplantaji in toale intreprinderile $i chiar Sl in blocurile de
viclean S sigur ahtiatde putereiurcand locuinle,prcducand milloane dedosare caremaiagteapte incdsdfiedeschise,
elvroiase nusemaiopaeasca." slujbagiiacestel institutii
dovedeau o datdmaimulllipsade legilimitate a
,,Gheorghiu-Deja fostun asasin purqi reginruui. Eta,totodatd, ptobatd valoarea reald a .democraliei socialiste", con-
simplu. Mentalltatea de criminalQi-afor sideratd supefioare celorlalle fomede democfa{ie, cafepermitea luiurorsd
mat-o in aniilungldedetenjie,
undea fost beneficieze de drepturi libertdticetalene$ti, cu condilia de a nu le folosi
implrcal
Si
in ceteva crimeintredelifuli..A regmuluipolitic existeni. profundd
consttuio indusle de secolXlX,depr-
impolfiva Inconqtiinta a luturor celorcafe
i-au invr4bitpe semenii loratalia ani teama
s61d$luia cd,exprimatd saumutd,
9ilechiarin momentul inaugurd i."
veche",68,mai2005)
revollaimpotiva fegirnu uicomunisl se va declanga mai devreme sau maitaF
lDupd,,Dilerna
ziu,cuefecte dezastruoase pentru ceiaflalilaputere.
 Pivindin um6,lotalitarismul
a Asato greamo$teniretimpudlor
viitoare:
a
compromis patriotismul$ifespectulpentru NicolaeCeaut€scu
clasapol ce,a fdramilatgia
invr4-
bitsocietatea,
a cullivat
indoctrinarca
totald Nascutla26ianuarie
1918,
laScor-
Sia mafginalizatcompetentele.
nicegti,
Oll.Executat
la 25decembrie
1989, h Targovigte.
Fardstudii realegifddcultura mar
Armalei xistdpandin momentul condamnd iql
,,Rekagerea Rogiidin Romania a facd paded ntr-unprcgram maigeneral,
p4l careFruldov(slccesorul tu Staln lacondLcerea panioutLr delenliei
inconsecinla activitaliide
mitF
con^u tisrsovreticl
inceF
cas, sLpl.neascd conu'olL efecv "llitarpanTecarisnedeordinecolomic tant U.T.C.l,lodelulsiu po]ic a iost
S polilrc.
(...)ConducdtorulsovieUc scdein lvemorile sale(Unuldinmotjvete retragerii
trupelor
a Gheorghe Gheorghiu-Dej, caruiai-a
foslpolilic,
Nuvoiamca nimenr sd cread6 ca n-avem incredere ln popoalele polonez, datoratascensiunea in partid9lin stat.
ungar, roman,,,Eleconstruiau socialismulinlerielorpenltuc, elainteresullor s-olacd, Activilatemembtu al BirculuiPolitic
nupenkucaaveau trupesovietice peteritoriultor
stallonato (. .)Vrciam decisetuemun (dln1953),secreiaralC.C. cuprobleme
atLdir Tanap-ooagardeio ltrdne,r ln ce.e.ea pa4i.onanose spJrediRomaniaa.e de cad€,secrclar general al PC.R.
grantedoarculdr socialsle... $i pe urma suhtem vecinidire4i.Dacd artrcbur,
aliveni (1965-1989), pregedinte al Consilillui
oicendin sflijinLrl
nostru.)Datodtd acestorargumenle, Romania estestngu€tad de de Stai (1967-1974), pre$edinte al
undeURSSSi-arctrastrupele deocupalie, catavremebtocut sovietica existal. Republicii
(1974-1989).
DuperevolJliaafliconrnisEoeia Budapesra ,.eornatade URSSJoricespe.allj
inlr-orevolidgeneralaieqise dincalcul.Prioitaderaatunciacomodarea societelil
cu
elitacomunisld9iregimulde dictature uneiameliogd
$ioblinerea a condtiitordetmidin
hteaorcaSi'especlaea 'ibe16tilor hdiviouale
(DupzS1.Tinase,E'ie Sisocielate, Humanitas,.l9gB)

"l
,JnRomenia, economia de comanda a reprczenlat bazaunuisistempolitrc ienrhic,
rigidii altorilaf, cu o intreagacohort de efectesociateaberante.Partidut- adic,
Ceauqescu - concepea dezvoltareasocieidliiintermeni milita, cu frcnturi,
campanii,
fancu, avangarda 9iarlegade...Nu s,aacodatnici o atenlieroaqiiofpoliUc€ eale,iar
comunicarca polilicainleleasd ca un mecanism de automrectie a fostdEsticlimitata.
Datorigacestor propagandisiice,
artiiicii Romania tuiCeau$escu e|t|o societateinchisa
caacterizaE pdnrcpresiunein toatedomenile exislenteiumaner limiiadaledreDtutuide Ceausescu
insugi{rdu-Si,iehn
ca'vizite
propielate, condiliigreledemunce Slsalai mici,lipsalibertdlii
demi$care, violadbdrcp- delucrudelacheoqhiu-Dej
turilorminoritdtilornalionale,disprelpentrucrcdinlele religioase,austelaleeconomica
drastica,cultulfamiliei presadintelui
9lalsau,ceoacea der,roralizal sociehlea.,'
{DupeV TismAneanu, Siarrisn pentrueterniab,paion.2OAS) Gh6orghiu'Dej 9i NicolaeCeaugs€cu
'Sprc deosebke de electricianulvenil
din fil|oldova,
iiul Scomicegilor aveao
infelrsareneplacuh Sistangace, accen"
ACTIVIT
NE INDE?INDEI.iTA tualade eforturile vizibile
menile a-idrsi-
mulaanxietatea funciad,sEngacia mi$-
1. Comparatiscudele biografri
alecelordoilidercareaumarcat istoiaRomanieiin ceribrsubllniind o constilullecorpom d
aniicomunismulur (DejSiCeau$escu). Slabilili,
impreuna c! colegulde bance, nefericiu 9i ipsade umor.(...) Nimerit
biografia-model uideparlid
a condlcdtoru gidestarotnaceaweme. inlr-oobscuddugheana, undea fosl
ldentifcal
in documenlele1 $l 2 nfomaliin egeture cu modulincareaufost folositmal mull ca dndag decalca
adoptale deprlma
deciziipolitice imporlantd inanli'50alsecoluluitrecut.
Invocand ucenic, n-aajunsniciodaa muncitor...
c6tevaprecedente (deexernplu hold].ab departid cuprivirela industria
zareI AsemAnarca fundamenlald dintrecei
colectiviza€),
alcdtuiliun
eseuin caresdanalizali mecanismele politicein
funct!- doi conslaTnnemesurala lor apetenla
ne,electele lorasupra
$iconsecinlele v eliidefiecarezia cetdleanului. pentru putere,sprijinitddeo netegdduiE
Caracterzali,cu ajutorul
documenl! !i 3, societatea inchisadin vremealui iscusinldindobandirea qlexercitaroaet '
Ceaugescu.Dezvollali
formularea dintexicarcdefine$te sistemulpolitic
dreptunul (DupdPavelCempeanu, Ceauf esar,
ierarhrc,
rigid9iautolar ani nundretoatei inverse,Paliar.:!2A02)

89
 LUNGA
TRANZITIE DEDREPT
SPRESTATUL
indepertarea regimului a fostinsoli€incddinprimul
totalitar sduceasde
unpfoiect dereconstructie instilulionalain carela locdefrunteseaflafefa-
cereastatului de dreptgi a societAtii civile(pluralism politic,
alegeri libere,
sepaErea puterilor in slat),puncteimportante in comunicatul cAtretardal
Frontului Satuarii Nalionale din22decembrie 1989. Dupeaprcape doianide
instabilitateoiconfruntare politicenu de putine ori violente,primul pas impor
tantsp.estatulde dreptl-a constituitadoptarea primei Constitulii
dedupd1989,
Finalde decembrie 1989in Bucure9ti- la8 decembde 1991.
Epoca Ceaugescu selncheia Alegerile din1992auconfimat populadtatea luilonlliescu,carea cegtigat
cuviolenla 9iincenitudini pregedintia. S-afomatatunci unguvem decoalitie (majotarPSD)avandu-l
in frunteDeNicolae Vecdroiu (19921996).
1i Aniicareau urmats-aucaraclerizat
puterimondiale
prinreluarea contactelorcu marile
9i extinderea acliunilor in
de integrare structurile europene
Romana afostdeclansaE
'Revoluliapopubra (admiterea in Consiliul Europei sauasociefea laU.E.)
de o explozie Siestemeritul
popolului foman, al maselor odqenesli Alegeile din 3 noiemb e 1996, la care s-au prezentat peste75%dintre
maiales,al spiritului de abnegalie al alegdtori, au datca$g de cauzd Convenliei Democratice. Guvemarea s-a
tineretului(...);ieiiroaoamenibr de pe confruntat de la inceputcu graveprobleme economice. Opozilia SI.JA a
platlomele industrialedin22decembde impiedicat intrafea Romanieiin NATO, darvizitala Bucure$ti a pregedintelui
a foslfaclorul determinanl .,, american BillClinton a insemnat o incurajarc penhupolitica derelomegiun
Estetotalfabaideeacearfi pututIi
vorbadeo lovituddestatlealiza$de indemnsd continuam oedrumulDecarene afldm.Semnarea tratatuluide
dtre iorteooanizale, balnceqicufote baza cu Ucraina ne-a adus mai aDfoaDe de U.E.
deafare. Adevarul esiecAacestConsillu PrivatizareaSiresiructurarea aumersinainte in 1998, darPIBa scdzut cu
al FrcniululSafuarii Nalionale esleema- 6,1%,iar fata qomajului a atins10,4%. lnt-unan complical pentru
9i dificil
naliamisceriisinu a pecedal mis€rga." guvemanti (1999), Romania a primitvizilapapeiloanPaulal lllealaBucuregti
(Dupd lonlllescu, $iadeschis negocierile pentru aderarea laUniunea Europeand. Anul2000 a dat
Revolulia Mita,1995) pentru prima oafdsperanle destabilizafe economicd (reducerea impozitului pe
proita deteminat o cre$tere record a exportuilor). Alegelelocale, legislative
9i pfezidentiale au read6 la cerma pe
tdrii lon lliescu 9i PS.D.
Bilanlulguvemirii conduse de p m-ministrul Adrian Nastase a inregistrat
,,Opinia mea desp€ e!€nimentele fealizad impodante: cregterea economica a fostmenlinuld launnivelinalt(de
dindecemb.io 1989so lnsciein teoria la4,9%in 2002Ia 8,2in 2004)unadintre celemaima dinEuropa, in vreme
hibridrdirelolllieicu o camuflata lovi- ceinflalia a coborat sub10%.
ture de stat urgenta6de imprejurid, Relatiile
cuOccidentul auadusnoipuncte Romaniei, carea sustinut lupta
catalizaidde un acceptexlemal l\,ladlor gezduit
Pute, in cea din umd liindimplicate
impot va teroismului, aldturandu-se SUA in Afganistan Si kak, $i a
grupurj de tuterealcdtuite dincomunigli vizitapresedintelui George Bushla Bucuregti (23noiembrie 2002).Unan9i
anticoaugigti (cu filierede sprijinin jumatate maitarziu, taranoastra a intrat in NATO (2aprilie 2004)iia incheiat
ArmatilSiSecuritate), careauges opor- negocierile deaderafe laU.E.
tunitateade a inlodri vidul de putere Alegele legislative $i prezidentiale dindecembrie 2004au adusla con-
ldsaldefugagicapt!€lealuiCeaug€scu ducefea pe
Romeniei TraianBesescu guvernul AlianleiD.A.(liberali
cu facliu.ileloialedicla-
9i Si
9i au nogociat democrati), la care s-au addugat UDIVIR Partidul Conservator, functia de
torului.Acegtiaau preluairevolulia$i 9i
i-aumodelat linaluiinstilullof,cri scu-
pdm-ministru fiindincredintata luiCdlinPopescu Tdriceanu. Ceamaiimpor-
dle inerenlea e unorvictmeln pfus,cu tantdrealizare a ullimilof ani,intrarea Romanieiin Uniunea Europeand, este
demonrzarea fost!l!idiclator etc.' percepuu dfeptpasul decisiv pentru inscerealdriinoastrc, intr-operspectivd
(RlxandraCesereanu, Derembre89. rezonabild, pe directia uneicre$teri economice semnificative,in consecinla
Deconstruclja unei revolutii, 2004) cdfeia prosperitatea s-atinsotiin modfericit cudemocralia.
 DinConsdlullaRomrnioidin1991(trvizuitifn 2003)
Ill
"Capitol!l cuvernul
4rtlcolu/
101.cuvemul asigurd politicii
rcalizarea interneqiexlemea lerilSiexercila
conduce€a generaE publice.
a adminislratie
Adr'colr/
106.PresedinteleRomenleinu,poalerevoca pepimulministru.
Micolui 107.ActElegure'nului- hotArariSiordona,rle- se semneaze de primul
min,slruSisemnhasemneaza demini$hi,
careauobligalia execuleni
br Mlngo€anzatde
CNSLRFr6tia
Capilolul
lV RapolruileguvernuJui
cuParlamentul. (ma]2006)
Afticalul111.Gurenul9ifiecare dinhemembdi sdi areobtigalia
sa rdspundd la
intrebadb sauintepeldrile
fonulatededepulalisau in mndililep@vdzuie
senatori, de 6
@gulameniele ceiordouecame€alePaiameniului Economisful Daniglodianudspunde
Micoiul 114.Gu\e'nulpoateadoptaodonanlede urgenldin situatiiextraordlnarea aceleia$iTnlrebiri:,Nu ne puieminsd
cerorBglementarc nLlpoateJiamenate. agtepta la rczuLtatespectaculoase, eo

tr ceselnlelege undebal:nuinventdm noiroata,deoarece de la anUci gtimcd

tanleziesd credemce vom avea afte
Romanie incepend
Nu e sulicientS
cu 1 ianuarie
creglerea
2007.
econornica,
"Cred pentru a aveaunsislern politicsenebs Sl
modelul educalionalcorecl eslecelal a elorlibelale, cucompoienta foamativadal6nu
desludiul uneimeserilsau siablilate sociaa,Dace aimanagei care
alleia,ci alcorputuicanonic alcivilizaliei
occidentaledecare
apa4inem.In Eurupa ca$igeanualmilioane deeuroSiperfor-
deVesisecautdgcolile elilisie
carcofereceeacelgidofesc pdrinlili
disciplinA nanle e companiei siagneazS, n-aifacut
Sisupraveghere, inclusivunifome, maternaticd si literatudfecuteserios side nimrc.Aud a noi discursul
multeoi lirDiclasceil enioefonare.depirderea !i unor dun-
dea i lrc ordoratsfanliariz;rea
cu marea t?diliecullunHa occidenlului damenlal$li) care spunca economja
slnl maiimporianle bazapecafe
9imnslittrie
maitaeiuliecarepoateconshui esleamorala, ea urmdr€gte doarproliiul.
singur dacevreasdJieinginer, polilician
saumanager,
Dar economia face padedin soctetale,
\5. lonile,Wedon'tneedyoureducarbn, in ,22",819, noiembe 20051 nu pulemJudeca sepa|ai, q credca in
Eurcpaasistema sfa$rtulunu ciclual
neolibe|a ismului,carea aduso anume
Aaademioianul SobmonMaqls .espunzend b lnlllba|ga vomfi TnU,E.?' vgoarepenlru o perioade, dara g egual
"Ce pe anumileplanur lroniaisio ei face
,Nune aqleptimse ne conlopim ldla iden|tate ln acestvastspaliueconomic Si insaca,in momentul
polilic,
Trebuie sdrecunoa$em carelrebuie s, se
ceaiciseafl, punclul carea lomalobsesia mailuluDr ocupede problemele sociale,pentrua
inteleclualiJof
romaniln ullimiizeceanit ce se intemplA dacbintramin l.lniunea echiibra
Eurcpeane nedezbrecem de hainele pentru
societatea- prcsrunile econo-
noastre romanegti a prelua altehaine? Or, mlce globae,de ordinconcurenJial, pun
miemiseparccdaiciesleesenlaprcblemeitdacd vomconllnua sevedem rclaliadintre guvernele din Europa Occideniali dargi
idenlitategieuropenizare caorelatio conflictuab, nusuniem pecaleaceabune,Inlmrea
vitoareeguverne din Romania, in fata
in EuDpal.ebuieinleleasa ca o componentd o€anicAa gtobatizdrii ta toateniveludle. uneidil€me
aparenlde nerezolval:pede
Europonitalea nu numai.a nu infie in confrict cu identilalea natjonat,. dar o si o parte,lebuie stimLllalb efrcacitatea,
imbogalegte. Trcbuiese injelegernacestlucruSisd dezvolgmacestlip de iderlltafe
pe de altdpade lrebuiegdsilesolulli
dtqamice, pecarcs-oadeugdm lavechea perceplieasupra idenftetiica ,p6st€rea unei penkususlire€aproteclesoctale, asfel
tradiJii".
Exisie o marerczstenl,in unelemedliculturale falddeaceaste schimbare." inc6tsA nu apado annataintreagb de
nemultumiJi."
AClt\'lTATt t',hlDEr![N0:NrA
t. Cornparalidocumentele 1 $ 2 r€ferloare
a caacterulrevolutieldin1989.Explicali , ?ii* :"{tt{Jlili-t -*"
fomularib carcdiferenjiaza opif e ceordoiautorii
,,exploz e populara"
gi,hibda,
rcarcvolutieip nlr-ocamufatd ovitlredeslat" I* Tolalilarsmul
a dezvollat
in Romania
I
pebazaarticolelor
Stabilili, d n Constrtu!ecumfunclioneaza guvernul
Romaniei unsislem poticierarhic
auloriiar
9il
cumsedefineste relalia
sacuPararnentu plblicd. rigid9 o socelateinchisd. :
$ cuadministmlia
Citilidocumentul 4. FormLra! o opine despre
$coala romaneascd deazi Consi- ie Sfartitultranziliei
depnde9i de
deralicdmodelul demaisusvi salsface? Dezvoitaliintr,uneseude l-2 pagin I capaciialeade a creanoielilecare
aceslsubiect, I se vao ficegansainkdniin lJ.E.in l
in grupuri
4. Discutali, decate4-5,id€ie Drncpae drndocumentele b-6.Fonnulati i direcliademocratiei
$i a economiel :
uncornenta u in caresdvdexpmatoon e Cesore v torulRomanieiin U.E il_ll!l_ _ ___ l
91
 I
"Teff're parlamentm
sidezbateri
inRnmAnia 1$00
anului
pABLAMENTULu irucrput
RouAma DEsEcor-
O magine
dincentrucapitaei, Lasfarcitul secolului al Xlxlea,Romania contap ntfecelemaiprospere
desecol(1913)
a incepul tdridinpartea desud-est a Europei. Productia eidecereale, lemnul, vinul9i,
nuin ullimul rand,pekolul eraubinecotatepecontinent giin lume.Tarifele
ii-r vamale proteclioniste 9io legislatie stimulative meriserd semnificativ numdrul
Cebbrndin Romania anului 1913, intreprinderilot industiale.
americanul Fredefck l\,loorcconstaac, Vialapolilice eradominale de parlidul conservalor (almarilor proprjetarl
solunegru, bogat alcampiei dinlre munji
qiMarca Neagra afacutdin aceastd funciafi)9ide padidulliberal (alburgheziei). Constitulia din 1866, in esenld un
hrd prerogativele putere
unadinlrecele mama producdloarededocument liberal, stabilea domnitorului in limitele de ale
gdnedinlume. Vlnulexcelent fecea ca unuimonaft constitutional 9i intdrea principiulsepardriipute lot.
Rolul pfepon'
€gatusdlieal5-eaexporlator ewopean, derent ln statrevenea totuiiputeiilegislative, exercitate de Repfezenlanta
I\,lunlii
erau acoperil depeste 3,5milioane Nalionali (unparlament bicameral prin
ales votcenzilar), careimpe(eacu
deheclare depedure, conseruate c0dec laadresa
sebltegrije"cdciregeleesteun mar€
monarhul inilialiva legilor, cudreptdeinterpelafe miniitrilor $ichiaf
de anchete atuncicand erau depistate abuzuri. Guvernul reprezentativ respon-
iubiiora pddurilor'.
pe$rcze sabiliza minigtrii pentru toateaclelelor.Dreptul la propielate eraconsiderat
,RarcoFmnicarcsa'91
porlulnalional precum ceidinRomania. sacru$i inviolabil (atatpentrumadiproprietari, cet$i pentrutdraniiimpro-
Taranll romanl se Gasaloresc foade prietdriti
la 1864). Cetdlenia romend era condilionatd decredinla creglin-orto-
dev€me 9i ceremonile legate de nunta doxd; ulte or, au fost acceptali gi credincio$ii altor confesiuni, cu condilia
lddneascd paslreazd incliradiliafuratu" naluralizerii individuale.
luimirese. (..) Taranul roman e plinde Romenia participase larizboiulruso-turc dinanii1877-1878, iarindepen-
famecSiinlelepciune. lvandru ;i patnol, denla i rusese recunoscuta de marile putel europene. in consecinla. caliva
estepecatdeharnic, peatatde modest.' !6
\Ranania in alnivaNG.in,Nalianal animaitarziu, Parlamentul proclamase fegatul, Carol| !i Elisabeta fiindincoro-
Geog€phic Romania', ianuaie 2006) natila 10mai1881. Libemlii, subguvernarea cdrora Romania s-aaflat12ani
neintrerupti (1876"1888)qiin vremea cerora s-adeclansat modemizarea terii,
aucedat puterea pe fondul unei puternice infruntdrisociale dincarenua lipsil
riscoald Suveranul a inlelescestabilitat€a politicdeslemal
,,Suferinlele leraniors-au agravat Sio terdneascS.
infiun moment in ca€ agdculluG cu- presus de orice simpatie regald gi a introdus rotativaguvernamenlale, after-
noasie o expanslune fdd precedoni- (...) nandla capdtul a 4 ani legislativicele doud mari partide la conducerea ledi.
Tolu9i,recoteleeraupreluiindeni reduse Sistemul erarelativ simplu: lao datddinainte stabilila,
regele incredinla manda-
deoarece majoritaiea Fmnilofnu culti- tuldep m-ministru liderului paftidului dinopozitie, acesla organiza alegelepe
vaupdmantul in modregulal S foloseau care, evident, leca$tiga astfel majodtatea padamentard decare
incd pugulpimitiv ln 1900,40%din liiliconstituia
gospodarib aveanevoie pentru a putea guvema.
Jddneqtnu avea!animale
depovad.Conditiile d6loc0ire, imbrace- Parlamentul i9i desfdgura activitatea in sesiuni cafedufaucinciluni,cu
qi
mnlea alimenlalia nu eraumrcspun- incepere de la 15 oclomb e;la deschiderea camerelorera cititmesajulsuvela-
zatoare. Numerul cazurilor de pelagra a nuluiaxat pe problemele slfingente alemomenlului, ceruia i serdspundea ros-
crescutde I ori.Proasia alimentalie 9i tindu-se discu|suri nude putine oi memorabile. Parlamentarii puleau acuza
slaba ocrolirea sdndtAtiiexplce €b oicefunctionar destal,indiferent derang,erauinviolabili pedurata mandatu-
inaltda modalltetii infaniile.' p puteau
(DupaKelthHitch ns,Romiin,a
lui, meauo indemnizatie 9i o diurnS. Nu cumula insd calitateade
-
1866-/942 Humanitas, 1996) deputatcu funcliipublice, afaradeacelea deprimminjstru, ministru sauprimar
alCapitalei.

92
 ,i' ," ' ,
t) .. '',," , , , . y, ', ,
ln.
Constiluliadin1866
, Tmd11. Desprcdrepturiteronenilorproctamd dreplLrr
te $ tibenalilercmenlor care
se bucured€ ibertaiea congtiinlei,
tbedatea invetamantujut(afr.5) Tol romansunl
declaralegalin fatalegiifdddeosebife de clasd(ad.10) Libedalea ndividuatd este
garantata (art.13),domicilluinviolabl.
PrcpetateaesledectalatJ sacra9i invotabib
(arl.19).Liberlatea tuturorcutetorcaTenu aducaiingerc ordiniipubicesaubunetor
moravun estegarantat: (art.21).Dreptuldeasociere esterecunoscul {art.28).
Titlullll.Despreputerilestatu/uiPulereaexecutvaestesepamt,de ceategistaiivJ
$rlud€caloreascd Qesteexercltatd dedomnpriniitemediulmniskiornumil$irevocali.
lDupe Enciclopediadeistoie a Ronanjej,MercniaBu6uresti, 2001)

til
O afucorccu mios de pehol
'Legeaasupra mnelordin1895erafavomb la rnvesiitorlor
deorcenationaltate s
incu€lainvestillile
padenerlor stdini.Sigu.anla adusade egeslmueazbmariecom, SpiruHaret
panirSelanseaza o compane germanb Siunaarnerican: Arnbele grupurvn cLpropu- Nascutin 1851lata$i.
neridecumpbraredeterenuri pelroieredelastat$clrconstruclta un€iconducle Bacau
Constanla
lnclstudefl in an! al )lealalz
Acestepropuneri cadinlr-uimoment de gmvacrze financard. Guv-"rnu
PelreCan accepgpropunerea cd-matematicd, oblinecatedra despe-
arnerican, in ioamna1900pentru a obtinebanI pecare
companras-aangajal sd-ive$e,Libera
cialitate
lasernnar!lcenlraid n la$i.
ii ii atacbpeconservatodinopozitle p€ motv
ci aL vardutldrddner'kr'o' A-]erd e a a^1€rcar,lor ln 1875igiia icenlain q
maiernaticA
LLopda;L.oo^nloa
qonanad ror,rro sp11"D.A.Sl-.d.,r fizicela Paris,undeobline$i doclo
"
Dn.olooeaoadrFd e.eselot tdriordtes" "1a
ratulin1877. Din1B7B 9tpan:in 1910
alleiftefese.ln lebruari€ 1901candguvernul Carp esteprofesor la Fac!tateadegtiinle
drl5erre p e pd.SlL.oza p Fr oo>t,rde p in r'- dinBucuregti.
r sru ri rir slrLoe 'lanle idr .on pdr,age,-rla In 1879inlrain Academia Romane.
dlord6 L|rprumLrde 5%Amerrdn,'e)pnS -.n CaStgA simpalla lui D.A.Studza,in
leazeo compane forrnaDmano-american,. guvernele ceruiava fi, in treiranduri,
Allejo( r pol Le a I a\dnt! a nFlter/J pole- minstru al nstruclilnj publice (1897-
riui -r.eI berdli r' l olselalor t\al.o1a,iStsJslr cJ 18991901-1904, 1907-1910)
i ar reL/drpea-e .dfl per! i,d ii sJ5!rpFe/.e. l\,4oare
in 1912.
PentrLr linanlele germane a intervenilchiarrcgete.,
ID"pdCcrl'e.reDL..,rot1tsLotia rcrneIrot
-ct,lrJtFL.opea1. ta>i.
19q8)

Palrcllrl.,desen
deFrancsc
9rato .in actvitatea sa de ministru, Spiru
!L,bical
in Cron ca (1915) Harela inlrelinul o bogala corcsporden-
ta, dspunzandpersonal luturorceor
_.'ri'i'lJii1.l-i-l i,.,.'11:ii :. care seadresau, lncepea cu (domnuie
invelatoD 9i se incheia cu (a dufitat€
1. Stabllilr,cu ajutoruldocumenie n' aafee|aupunctele lode$i carcefaupunciele devolab.
slabealeagricultuiq socreldixrfee romaneQl a 1900Abatuitt!n €seuin care Intr-onlervenlle in cameritn 1903,
s, exptcalievolutile ute oareir :.esi tonen u pandla zi (vezi$ studiude caz elaliffrnat(ELl credcl mtnslruoricemi-
anteroroespreeconomia ru.aA s :e: Lrrbanal nistru, esledatofsa fe in ceamaidea-
Carcsuntvalorleceldleniei denoa::::.3.e ifanspar dinexarnlnareadrepturior s proape alngerecu toliceipe careesle
libenal,lor cer)lene$jo'era -re : ' 806 D,n -.orndlibp" .are ; chematsd-i administreze Sa le dea
detneji.precizali curnfunctona:..::- . ir.zirrrd staiuatincd a 1e64 indemnuri, sfalui invaldrnintesd-icede
Stabillicum a aclional legearnfe.- : :.^ a. in domeniu peirotier).
cast in atuncicand gresesc. Euagaiac.r'
rFxl-docume-rJlui4 1o ree pr''. , . . . o.r p.e,errli
a.elcin . (Dupd I B! e
apoigerrnanii. Calde real,credel:: :-: a:;:.,.aa.?storaranlamenle cu intere Atunci cend veaculse nA1tea
see nalronale? Dezvoltaliaceslsub::: -: je
,- ::!. 6570decuvinle. Ed.Erninescu, 1990)

ln perioada
S'ratele contemDorane 93
 TEMEDEDEZBATERE
PRINCIPALELE
I
ttt
L-jJ

'Aspeciul
omgelorpuleasa fie Marile temededezbatere in cele4 pa amenie (2 liberale $i2 conseNa-
incanlablntrc zi insoitd, vizihte doar toare)din anii1895-1907 aufostproblema agrarS, foarte stringentd 9idatorite
ln centrul lor$ideunceEbrgrabit. Dar peiodicelor rdzvfetiri induskia, legislaliasociald $i cizafinanciatd,
(...)in1905, va|a,cigmelele nuauculs tdrdnegti,
cdrora lis-au addugat justitia
administratia, giinvdtamantul. Chesliunea loma-
in BucurcSti decetdedoueodpozi.Nori
de p€l lnececios acopercau ora9ul. nilortransitueneni 9iatitudinea falddemonarhia dualistd austro-unga€ a con-
Canaliza|ea nueradelocsistematizaL, cel
stituit mai consistent subiecl depoliticiexternd pe agenda parlameniara.
Pavajeb edupuline. in colentinalipseau Pentruaceiani,efa eviden€preocupafea de a se ameliora situalia
9icanalizarea, 9i pavajele.Casele eraLr lidnimiimultingreunatd dedivizalea pementuluiintre generatii, deaniirepe-
maijos decatgoseaua $i primdvara se t4i desecetd dela sfer$itulsecoluluial XIX-lea, deabsenla uneirelatiicon-
umplea! de apl 9i epidbmia defebr, cu proprietarii
funciad saude prezenta copleiitoare, mai cu seamd in
tffoideeragata.Scadalina, difleria, tfactuale
Odpa arenddse$ti.
a truslurilor Astfel, proieclul libeml deinstituirea
faceau ravaOii. continuau
Incendiile s6te nordul Moldovei,
in capitaberauilocuite Casei
la ordinea.zilei: rurale, subproteclia
carear lifacilitat, statului, achizilia de pdmant din
peste 9000delocuinle insalubre.l\Iulie mosiile scoase la v6nzafe, a tecut de Camed, dar s-a impotmolit Ia Senat.
dinbtut?liinu audecito singud camed Maimultsucces a avutproiectul bdncilor populare initiatde SpiruHaret9i
saudouacelmull$i lucrttorii dormpe adoptat lainceputul anului1903. Condamnarea trusturilorarenddgegtia rdmas
mesele peca€fdrnanu painea." dezbaierileparlamentale ansamblul rezul-
legislativ
(DuP,l. Bulei, fdre ecou. Estece( cA 9i
putulpreintampina declangatea marilor rdscoale din 1907.
Atunci6nd veac se nditea, tatn-au
Ed.Eminescu, Blcurc$i, 1990) Dupa indelungi disculii
9icontroverse inlreliberaligiconservatori, in carea
fostpuseindiscutie gichestiunea capilaluilorstraine, eraacceptat unnoutarif
vamal proleclionisl imartie 1904). ln timpul scurtei guverndri a cabinetului
PetreS.Aurelian ('1896-1897) a fostadoptati legearepausului duminical, de
carebenefciau funclionarii $i lucratoriidin sectotulcomercial 9i muncitorii din
lnlreprinderileparticulare.Pestecalivaani,subpresiunea grevelol din1906,
eradezbdtut unproiect delege privind protectiamuncii femeilor 9icopiilor din
agezdmintele industriale.
ln sesiunea 1897-1898, SpiruHaleta adusin disculie proiectul modificerii
invetdmantului secundar $isuperior. Secreaastfelo singure gcoald sdteasci
pe
cu5 clase.liceuleradivizat doudcicluri, intrecarecelde-aldoilea avea
secliireale,moderne giclasice, 9i se mentinea $coala separatd pe sexe.
Anii1895-1907 aufostmarcati deo mafecrizefinanciard, rezolvatd in cele
dinurmdorintr-un imDrumut de 175milioane leiconlfactat la maimultebdnci
dinGermania 9iFranla, rambursabilin 5 in
ani. fapt,suma eradestulde mice
9iabiadace puba acoperi o parte dindeficitul bug€lar Dificultdtileguvemdii
s-aucomplicat cuafacerea Hallier, unanlreprenor francez angajat saextindd
portul Constanla $icare a abandonat reoede lucrarea. in oofida faptului canL
a dusla capat contractul, bancherii francezi cafe contribuised la imprumul
l-aususlinut pe Hallier sd cearestatului roman, printr-un tribunal arbitral,0
maresumedebani.Deliopozitia liberalS a protestatvehement, de$iocomisie
senatoriald a cercetat legdtura dintre cele doue afaceri$i a constatat caanu'
miledocumente nu puteau fi incdficub cunoscute opiniei publice, tribunalul
a fostacceptat
arbitfal 9iRomania obligatd sdpliteascd, dintl-un buget 9iaia
6 200000leiunofescroci.
insuficient,
Redresarea situatieifinanciare a ld i avease revindguvernului libera
D.A.Sturdza (1901-1904), pfintr-o politicedrastica de feduceri de cheltuieli
pupaM.9iD.Murcqan,
/storlaeconomrbi (micAoErea pentru diurnein ministere etc)
mari,
salariilor suprimarea alocaliilor
Ed Economicd,2003)

94
 l\ra probleme a cfeatpaflamentului Romaniei gi chestiunea nalionald.
Agitatiastarnitade D.A.Slurdza,liderut
liberalilor,
aflatin opozilie
in vremea
procesuluimemorandigtilor(1894), a mersa€t de departe incatguvemanlii
conservatoriau foslasimilaliin
aceasi6 chestiuneaulodlAlibrmaghiare.Ajuns
ins, la putefe,unanmai€rziu,el a dezamegit petoatdlumea, dezminlind
vehementele atacurilaadresaAustro-Ungariei.
Dinspaliul proble-
intfunirilor,
manalionale a ajunsgiindezbaterea parlamentad,o lungdpefioadd detimp
acordandu-se atenlieqcolilor
romaneili dinBra$ov, pandatunci
intrelinute
dintr-osubvenliea guvemuluiroman, acumanulatd deguvemul D.A.Sturdza,
carea reusit
astfelsa-iralieze
impolfivasainaceastd chestiune atatpecolegii P.P.CaA(1837-1919)
catSipeconservatori.
sdiliberali, Chestiuneaa fosirezotvaldabiain 1900. Ndscul
in 29iunie1837,la
laqi.
Studiiliceale9iuniversilare la Berlin
$iBonn(Facultatea deDrept$igiiinle
0 ddllatlotlpadamenhre h 1906 Polilice).Reinlors la lagi(1862), fon-
..DiveEenlaoehanend lnueceledouagtupa'i deaz6 imprcuna cu fitu l\,laior$cu,
corservaloare (unacondus6 de
GheorgheGrigoro Canlacuzino qjcealaftedePetrO P Carp)l-af6cutpo€gesdincredin- lacobNegruzzl, VasilePogor9l Th.
leze randalul guvemu,ui
constitt/irii c6leidlrtai,
careodroa mai puterlica.
Inedial.iiberalii Rosetli societatea,Junimea'.
s-auunitlnopozilie,iarPet'e p,Ca'ptis-aalauralPersonakatea cea"taiproemirenta Activitdli dipomatice la Paris,Roma
a nouluigJvem, Tache.lonescu, d organizalalegenle ca€auas,gurat conservatoilor o $i Viena. Padamenlar $i minislru din
najorihleconfortabil5.lr acea$J situalie.
Petre P Cae.acum :1opozl,elaiadepartidul 1870.Pfim-min struin 19001901 $i
sau,s6adresa Parlamentdlli inhebend cerolautucaL milisteriabilt
casd,Lsl,lice p€_ 1914-1912.
zenlap6 bancaguvemului: fulinistrul
do dzboiintrorupe Splnandca in lrecuta iosl il slslineperegele CarolI in Consi-
presedrntele
Camerei, Capriposteazi:r'Arr o rJgami4le:c€ inlrcr.jp€r
les6fe oespidt,. liuldecoroana dif algusi1914.
0 vocedinsaldfl.apostrofoazdt (Numai dumneavoastd avetimonoDolul. sliritutui., I\,,loare
a 19iunie1919.
Pelre p Carorc2is6aDlTaclelonescu man.festa oaomkalie adtde/gomobase penw
ninecdmejenag aiaca cL nvequlare peLas$rCalerg u (.ideru'
deatrrcia conserva_
pand
lorilod. cand d. Fil;pescu i€ o'eitur srfletm$etuato'htr-un pololo iuministeral,.
ln numeleCabinetului i serAspunde: dceaslaesteohiarolnlrdrupere despirit.rCarp ,,Ceraproapeireizecide ani (intre
contlnuiimpertudabil: (Dinvreme lnwemenisefaceunmiccadou, cebodate nised6 proclamarea regatului
$i PrimulRezboi
un€p, altedaleunsuflet. . Lamo€iealuiLascer Cataoillnueramln chlbul conservator, l',4ondial)
s-auscuIsin confrunErisie le
nuemmmembau acolo, nuamniciun dleptdecritcA asupE libereihotArai
aacestuia). 9i marunte,generatede seteade pulerc
O explicalie
a dat9idl.Tache lonesc! carea spuscaseslabilise unfelderapod lilial $imerirea partidelor...
lntredumneasa 9iCatargi. Sunlconvins celri sfereleseniiein careseafla,iata0ia Ceeace sup ndein viala polifte h
allatcddupernoade a devenit tatdlluiTache. Dl.prim-ministruspune cda fostindicat ac€asllperioadd eslediscepanta dintre
drcplsu@esorulsau gimaispune cdvialasaafost.tare caunpoc€lde cistat.
OfilDar valoarea peGonaa a oamedbrpoliticrgi
oarenuvodem.aga ugorpinacest poc€l penlru caesbgol?), micimea mizei,reduclibildin esontdta
\DLpao.P.Cee.D;s&rsuri partanentarc) exercitarea puteninupentru aindepliniun
prog€mcipenttu a secapdtuipatruani."
ACIIV'TATEINDE?€NDTNTA (Fl.Corciantniu,O rbionb
slrced a popo-
ru/d,?miin,lJniveBEnciclopedic,
1997)
l. Cornparaliceiedoldfi$ebiog€llce d n aceste pagini- Spiruflarcl9ipp Carp.
Stabilili
asemdndd Alcitu!ibiogralia
Qideosebii. modela omuluipoiitic
tainceputul
secoluluiXX,gladulde compelenle atesiat p n studii9i expeenldin serviciul Pnovsuonn!
public,
atagamentulfatedeo docl|nd. patrotismulSispifitul
civic,
calitelile
oratorice. . Viala paramentard la inceputul
Alegeliunompoliiicdeazia ciruibo€raiie vdestemaibine cunoscutd.
Evalualijin secouluiXXexprimA fidelnivelui
de
funcfeoec lerilemaisus ne-(otare.
gestulluiSpiruHaretde a raspunde cornpetenl6$i penhu
intercs tardal
2, Cumapfeciali personal
luturorcofespon- clasei politice.
denlilor
sdi?
& Analizali parlarnentara . or€toa plne de spiri a ascuns
cuatenliedezbaterea persona-
rcatatarnaisus.ldenfficati
jele(1rinigri jemonsfe- uneoriindiferenta
falede chestiu-
Sioarlame.tari).
Slaoli!! .l errutoezoateri.Cedorcstesa
zecuat6tasphilPetre P Carp? Cevalon Janspar d n vorbele
omuluipolitic nib sau
terii orgolii
nemdsuEte in
Sicum luptapentruputere.
seregrsesc sapadanier?fa?
elein activitatea Dscltalisubectulin grup.

W€in
.Slstemu gidinanniea
electoral partidelnl'
pnliti*ei n HomfiniaTnanii1S1E-l938
tl

ELECTORAL
SISTEMUL
Participafea Romanieila PrimulRdzboi Mondial 9ivicloiile Antantei in vara
9itoamna anulur1918audecisnouaconfiguralie a larii.ln contextul dezlnte-
grd i lmperiuluiRus9i,ulterior, a lmperiului Austro-l.Jngat, maiintai Basarabia,
apoiBucovina $i Transilvania s-aualdturat, prinvoinlaunoradunddlaru
reprezentative,slatului roman.
Totodate, s-aafirmatputernic atatin vatadecisive din 1917,catgi in
rezolutiileadunadlor unionistede la Chi$indu, Cemeuti giAlba lulia.Astfel,
cu
unanlnaintea incheiei razboiului, Padamentul dela la9ia stabilit principiul
votului universal,egal,directSiobligato u, cu scrutin pebazdde lisu li p€
bazarepfezentdii propo(ionale La
a minoritdliilor. 16/29 noiembrie 1918era
publicat decretul-lege princafeseconfigura noulregimelectoral dinRomania.
in apdlie'1920,printr-un alldecrellege, sestabilea caundeputat urmasdfie
alesde50000deceteteni, iarunsenator de100000.
lonLC.Bdtianu Constitulia din1923confirma celedoudreglemenleri de maisus,legife-
dnd votuluniversal masculin (femeile il volp miabiain 1946). O noualege
lr electorald, adoptatd in'1926,a inttodus sislemul primei majoritale, car€
Panidul Nalional
Liberal impd(ea voturilein douacategorli*celeatribuile partidului caleobtinea cel
PartidulNalional
Liberal a foslcondur putin 40% dinsufragiile electolaluluiechivalau aceastd situalie cuiumatate din
ln pefoadainierbelicd de lon 1.C. numdrul mandalelol, lacareseadauga giuncoeficientdin jumatatea cealaltd,
Bretianu (1908-1927), VintieBreanu impd(ita cutoatepartidele participantelaalegeti. Evident, scopul pentru cate
119271930), LG.Drca(1930-1933) 9i s-aadopiat noualegeerasdpermite consiituireauneimajodtati parlamentare
Constanlin-DinuBretianu (19331947).
A ca$igat aegerileparlameniafe din consistente, menita sA asigure stabilitate9i spfijinguvemului in functie -
1922,1927, 1933 celmaimare premisd esenliale a unui regim democratic putemic consolidat.
9{aoblinut
numdrde votuin 1937. ln perioadainte$elicd s-audesfe$urat 10aleged parlamentate, lacaleau
A formatguvemeprezidate de LC. participat numeroase partidegigtupdpolitice, cubazdelectomld considerabil
&dtianu (1922'1926,192&1927), Vin$e sgoritd p n voiulunivercal (ceea cea facutcadelacirca100000dealegdtorl
Bratianu (1927-1928) ii Gh.Tetercscu in 1912 saseajunge lapeste 4 500000in 1937). Este,totuqi, deremarcat cd
(19341937). paradoxald. DeSiConstitulia afirnra
in timpuguvemerilor libe€leaufost $i dupdrdzbois-a
menlinut o siluatie
adoptate din1923$l unan-
Constitulia supremalia puterii legislativeasupm celei executive, in practicd lucrurile
samblu legislaliv
carea consfinlit 9icon' stdteau invers.Regele chemaun partidla putere, acesta organiza alegerie
soidatl\,{areauni€din '1918ilegeacu 9i-Siconstituia majotateanecesari guvemerii. Rapodurile dintreceledoud
privirela oqanizarea armatei 9i legea puteri erauastfelmodificate: pedeo parte, legeap meimajotateluain con'
penhuinvelamantul primaral statulul exclusivvointacelorcevotasera cupartidele mafi,nesocotind testul
pentru
siderare
(1924),legea o$anizarea bisericii
(1925), legea electoratului, iar pe de aita,parlamentul devenea 'emanatia" executivului.
9i legeaadminisi€liel timp pentru a institui
autofitaismu
eleciotalS(1926) ambele constituind
situatii bune ocazii in
9idictatura.
96
 .

T;--l
Lll
Pbgramul P.N.L.{1922) PAsEmul P.N"T.(1926)
. Vomumao politic, economicS, care q Sevaumerisporiioa producliell6di
sAingdduie sporieapodu4iei Sisehles- p n Fomalizarca condiliilordolun4ic
ne?9cd erporlulei,aducand aslfelprcpe- narea.vieliie@nomice a$ezaie peleme-
$rea lntregii
econom i nalionale
$lieftini" iurileeinalu€le.
rcataaiului. . Produ4ia U ncipala alaii iiindagri-
. Vomdesdvaql pentruleraniaplica- cultura, popa9irii
iiteresele acesleia nu
rea refomeiagraregi vomveOhea la vofli slplseunuiindustialismJo4at Si
imbunetefiea sEdilormaledale,cultulale arlificial.
9imolale. . Recunoagterea sinceda sindicate-
. NevomBiddui sdimbunatetim soar Jorcupersonalitale
lor,inveslirea jLrdica
lamlncttolorde,aorage. Sirdecrglercalorcaoruane demillocife
. Vomfaceo politiddedrcptate socia- intre.munca S.captal...
ld,asiguranddemocratic limita
necesad . Penlru atragereacapilalului stdin
.pentrua fruciifica
madeedobandlte prin secereordine inteme constitutidnale uiuManiu
Si
SufiaEiLrluniversal. !n regim delegislalie
desavaqit

PartdulNaflod Tedn€sc
A foslinfiintaipe 10 octombde 1926,
L:l tczulurtobmrcgistrdb
d€partidete
potilicetaalog€dln pedoada
191$.1937 pdnfuziueaPartidliuNalional Roman
dinTransilvaniacu Padidul Terenesc.
PART
DULNATONAL
ROMANI PARIIDUTNATONI Pregedlnll:lullu fi4aniu(19261933),
33% |
,'lll Alexandru VaidaVoievod {mainoiembrie
1933),lon l,4ihalachei1933"1937),luliu
[,4aniu(1937"1947). A cagtigat
alegodle
paramenhre din1928Si1932.
PART
D L NAT]OML
L BEMI 62%
A formatguveane condusede luliu
l\4aniu(noiembrie 1928- 7 iunie1930,
13 iunie I oclombrie 1930,ociornbe
-
1932- ianuarle 1933), ch. Llironescu
; (7'8iunle1930,octombe 1930- 4 apd-
PARlrouMIaNATLEEMLbie%
lie1931),Alexandru VaidaVoievod(iunie-
augusl9i august{ctornbrie 1932,ianua-
PART
DULNATONAL
TARTNESC76%
' e-noiembrie1933).
'Padamentele cu majolate lafenistd
--UB;ft AL I NAI CML TNR,A.
au adoptatLegeal,lihaiache princare
-----r---ffir6i.-
lNEscks%
s-a permisvanzarea. micilorproprietili
pnmitela imprcprelarire, L6geapenku
slabilizarcamonebre, Legeap6ntuoF
fuRIIOULMION{L8EfuLA91 ganizarea coopemliei, Legeap vind
contractelede munce(1929), noualege
e 0 vr o w
,tI IF ' D- o - - a conversiunii datoriloragrlcole
(1932)
legeapenlrurcglemenlarca datodilor
agricole.
ACIIVI'ATEINDEPENDTNTA
l. Slabilili
asemandri intreprcgramele
9ideosebiri PN.L.9iPN.T. perspecliva
N4otrvajidin aceslorprcgrame activitatea
legislativd
parlameniare,
a majoritelilor constitlile
deaceste grupudpolitice.
Flxati- pollicgiexplicati,va
e in spectrul opiniaintrin eseu
argumenlat_
2 Analizalitabelul
demaisus.Fomulali o rcmarcdrefetoarela succesiunea ca$ligatorilor
dealegeridin1919panein 1937.
Expllcaii
molivelepentruc€re,
dupai.iumiLr din1928,PN.T.a obllnut
in 1931 doar15%d n votud. Cdutaliqialtesiiuatii
asema-
ndtoare. listapadldelor
Alcdtuili carein 10alegerisuccesive
auGugils6sesitueze in primele3 pozitii.

pedoada
Staloletu cdntonporan! 97
 DINAMICA
PARTIDELOR
AFLATE
LAPUTERE
I
Vialapolitice a acestei perioade a fostdominatd in primaei partedelibe-
rali,carein lunga,decadd bratienistd" auconsolidat legislativ l\,4areaUnire, Si
ullerior dePartidul National Tdrdnesc, cafea ca$tigat t umfalalegerile parla-
mentare din1928.Descenlralizarea 9iintdrirea administraliei locale, consoli-
darea miciigospodarii leranegti 9i egalitatea de lratamenta capitalului strdincu
celautohton s-auaflatin centrul programului lorpolitic.
Crizaeconomicd dinanii1929-1933 9i complicatiile iscatede resiauratia
carlistd,alceruipfomotor dorea sdguvemeze peste capulpartidelor, explicdin
parteegecul carca urmat.
Trecut la camajocului dupd'1930, regeleCarolal llleaa manevrat par-
tidele$ilideriilorininteresul intronarii unuiregimautoritar, ceeaceaveasi ii
reuqeasc6 abiadup6gapte a1ideintrig6 ii luptedeculise. in acestnoucon-
text,democratia a continuatsafunclioneze, auavutlocalegeri padamentare,
lnviziunea Litoiioada prcpagand€id€padid, darsuvetanul a incredinlatguvemarea fieunofperconalitdli deanvergura lui
PC.R.a fostlnlilnlatlnlr-oalmosfer6 lorga, lipsiteinsadeexperienla conducerii unuicabinet, fiepur9isimplu unor
demafeenluziasmi a ribuna, ai regelui",agacuma fostnumitin cei4 anicali-afostprim-ministru
unuldinliderii partidului,
Gh.Cistescu
,oameni
Gheorghe Tetdrdscu.
Tendintele autorita stealesuveranului erauincurajale deunclimaipolitic
intemational tensionat, in cafementinerea sistemului dela Versailles eradin
Fom4iuni poiitico d6E&Ea ce in ce mai diicild. Tdrilemici ii mijlocii igi vedeau ameninlatd suveEnitatea
integrilatea depretentiilenaziste, intr-ovreme in carerepetatele divergente
. Partidul Comunist Roman a fosl 9i
inliinlallaI mai1921. anglo-franceze 9i politica
intelegerii vinovate cu agresorul german sptea-l
Au indeplinit funcliade secrelar, indreDta sorefasdril erautotmaievidente.
secrelar gonoral,primsectelaiGh-Ctis- Pefondul eroddrii marilorpartide careconduseserd Romania dup6fazboi,
tesar11922-1924), El6kKdblos(1924- acumcopleqite de neputinta de a gesisolutiiviabilepentrunouasituatie,
1928), Boris 9lefanov (1931-1940). migcdle deextrema dreapte, antidemocratice
PC.R.atoslscosin afaralegiiin 1924. multteren. Siantisemite, cagtigau totmai
Esteceeaceagtepta deatetavfemeregele Carolal ll-lea.Alegerile
al Vlea (al PC.R.din
'Congrcsul
decembde 1931) dAlniajusldti 5 lo'
pa amentare dindecembrie 1937,organizate de guvemul liberal condus de
zincifundamenlaler contEdictatuiifas- Gheorghe Tdtdtdscu, s-auincheiat cuunrezultal surprinzdtor niciunuldintre
cisle,ziua(delucru)de 8 ore,pament partide nua obtinut nicimdcar 40olo dinvoluri, niciunulnu s-apututasigura de
lAfanlloiautodelerminare prcvin. pdma
(penlru majoritad, niciunulnugi-aputulconstrui majoritalea necesafe in pa a-
ciileistodce) peneb despddire, apdra- mentpentru a conduce tara.
rcaURSS. Acostelozincil€buiose ne Dupdo scuddguvernare Goga-Cuza (ambii reprezentand o grupare care
ctliuzeascain fuptap6nfu proluaroa pulin pesle
putedi." obtinuse cu 9% din sufragii) Siinainle de convocarea noului parla-
. Padidul ment, regele a instituit
un regjm autodtar, sustinut detoticeinemultumiti de
Social-Democrat dinRoma-
niaa fosllntiinlatla7 mai1927. ascensiunea legionarjlor9i de amenintarea frontietelor, convin$i fiindcd un
Preiedinler Gheorghe Grigorovici regim de mand forte estemai potrivit lmprejurdrilor decat vechea democratie.
(1936-1938). Monarhia autotarea luiCarolal lllea nua reusitsdrezolve niciuna din
Dinprogramul PS.D.R.| maile probleme ale Romaniei acelor timpuri. qi
Estedreplce intr-oconjunc-
,ln opunersa la doctna ti tactica turAinternationald defavorabild, marcale depreponderenta peplaneuropean
comunismului, PS.D.R. stAfem p6plal- a statelor lotalitare sovietic nazist in fatalul an 1940, reg€le
formasocialismului demoffatic,
mnside cdtoare
Ai $ielitacondu-
a statuluiau cedatresemnati Basarabia, partea nord-vesticd a
6nd ca luplade emancipare a clasei
munciloare se poale pregetiin
modul cel Transilvaniei 9i sudul Dobrogei (Cadrilaterul). Zece anide carlism seincheie cu
maiefrcienl gisigufpecalsademocialiei." o catastrofd nationald dincareaveasasenascd !n altregimantidemocratic,
iarinstitulia monahice, gravdiscreditati, nuaveasd-qimajrevind niciodatd.
 M&Juhrll!l

L!i
GEors Gafencu
ln campanis elecbtEl6lnDohlgsa (193t)
,Amgust?t, catevazlle,tottannecul
induiogatolatO entutui.Siapoiavefiilcealalie
infellsare
a Orentuluit maigrozavd decetnavafrea btadtorsauinvaziahcustelor,a venit
21Ua de alegerde alegeicumsunlinlelese 9i pGcticatede romeni,de adminishatia
romeni,dea.mata romani,demagistralii romani.
A Ioslo imagine absurd6 Sibarbaradezlrnluitldesusln jospesteo populalle pa9-
nice9i lni9fiii... S'aua€slaldelegalii
Si candidatii,
s-a!iuraturnelegice4ibdealeg6-
lor,s-aubafulmaia es,s,auschingiuil ii snopitsubtovitudeciomege sute$i miide
abgaloriingrcztd, populaliaseascundea in padufe.
Caln limpujrdzboiului,
maplimbarn
curevolverulla mne inconjurat de ungtupdeprietenicredincio$i.'
(Constanlln Grgorecafencu, insenndipolitice,EdilwaHumanilas, 1991)

A!6bianudo6FBlidsdiuno.padido polltr4,Tnconbdutatog6dlordini933
'Duminba24 decembde. Ajunde Crdciun tdd veselie.
Rezultatul
atoggritor
a intrecut
celemaipesimiste
socolelipentunoi.Duca(pdmut rninistru
liberal)
a deztAnluit
toa6 Come ruZelea
Codreanu
urgiaadministratva
impotriva mea- dendasffet o nouedovad,defalsiiatea 9i de
nernemicia
sasufleteasca ,, Doctorul
Lupu,caDs-aprezental inalegecuunpogram 5
Li
cenueradecal paogramuluimeu,
falsilicarea a avLrt
dedoud orimairnuJte
voluricamine,
policegicaraghios,
Inofenslvin Fomaliunipoliticed6draph
iutis.aulSsal loatevoturile
caseiaseinaint€am€a9i
semeumileascl.Acelagiplanmachiavelic g pecoga,unaltconlralecetor
a favorizat al .liga Ape.adi National-Crc9tine
prog€mului
qiideilor
mele.' (L.AN.C.)lnnintalah 4 madie1923ta
(C.Ageloiano,Memodi 1932-1934,
EdituraMachiavei, 1997) Eqr.
Plegedinte:
A.C.Cuza.A fuzlonat
in
1935cuPanidul
Nalional
Agrar
; I Rozultatul
al6qedlor
Dadamsnbro
din20decombde
1937 . LegiuneaArhanghelul!i Mihail,
lnliinlaiila 24 unie1927tala9i.
P.N.L P.N.T. PadidtiTqtjtpontutad p.N.@in Comandanl Corneliu
ZeleaCodreanu
(19271938), HoriaSima(1938-1941).
35.920,0 20.400.a 15,800; 9.150/0
.ln 1930s-aupusbazel€ o$anizaliei
Gadadefer,dizolvatd iormalln1931Si
1932,scoasddinvialapublicain 1933.
Revine subnumelede pentru
TotLl lar6,
ACTIMTAr{ li! *{ t {f []Jr,1 in 1935.La 21 februarie
1938,Corneliu
programele
L Comparalr parlidelor
politice pe oadainterbelice. ZeleaCodrean!anunleinceiarcaacti-
carcaufunclionatin
Dacd vffiliipardduld.
amdatimpuinapoi $iv-a1i
aflain falaalegerilor,
cdruia
dintreelei-aliacor-
davotul? l\,4olivali
vaalegerea $iconfruniali-ocua Lrnuicoleg.
2. Descnelr reaclia autort,!or la aegeridinperspectiva unuiobseruator neutru.
Abaluilrunraport, stabilnd cevaloraleceldteniei democrate
emuastlelinceicate !)ii,) n.lft,c,,rli:Al I
9rceanume favoriza incSlcar€a
or. ( in primii
aniai Rom6niel
Caracteizal modul in careC Argetoianu inlelege l,laria iosti
s5-!imoltvezeinfrengereain
alegeri. adoptatd carearli putuli
o legislatle
Explicalicumsefacecain multeimprejudaievieliiestemaiia inde-
consolidademocralia. :
manesd denunldm conspiralie'
,teorra decatsd nerecunoa$tern propriileerorl.
Coruplia,proaslaguvernare gilole-
Cdutaliinformaliidesprec. DlcaS octavanGoga. poltic. "
portretul
Alcdluilt-le
Sejustificdapreciedle lurArgeto
anu? i rareal]€resala
rdca inleresalda excesetof
a exceselof parti-
pant-
pafan delordedreapla a! netezildrumul
Analizali
rczlltatele aleger or entare d n 1937,
inscrise
in tabelul4. Moti- i
spfeinslaiareaunorfegmu auto-
veazA alegerea fecut6 deCaroal - eaDenr!posludepnm-ministru? [4aierau i
9ialtesolulii
in sp jinul democralie
? A *t! : unscudeseucuacesisubiect. L ":l:,!l1iT_
$atolsln godoada
conlomDoran{ oo
 I
Crorologia dem&ine
L-urnsa
I ianuario
primului
- Esteautorizata funclionarea
partidpostdecernbristin Romania,
in trffi&ffi
anticipmt& ryimz
PNT.CD. (PartidulNalionalTarinesc
Crcqlin-Democrat).
m
L]
Lum66dor0lnsantidpaEln i945
15 ianuarie - iS reiaactivitatea Partidul
NalionalLibera. Vianu(1897-190{)
. D6unfh6of,Tudor
23lrnlads Frontul SalvariiNa{ionalese ,Vom laIanoastre,
aveanevoie,ln demuncitoi
oneqU,
consacral
cuausteritaie
9i
transiome tn parlid9i i9i anunldpartici- competenle unotdomeniin carefacuitdlile lorperconae se se poateexerciiacrealot
pa€ala alegeri. Avemnevoie de omultrebiilui,de exemplarul umanlehnic.Sddenunldm tipulatatde
curenlin vialanoastra socialS,peomulde vorbe,de foi ule,de avenfuri nereflectate,
I februarie- Se consiituieConsiliul
ProvizoriudelJniune Nalonald (c.Pu.N.), Aceqtioamenjbagatelizeaza locrufilecelemaigravo,le demonetizeaza. Ei aduccu e
organpovizodu alputeriide slal. sufrul
demoElizant Silransformd lotulin neinsemnabb9ifarsaDeaceea, subliniez
incA
o datanevoia oamonilorconsacraliuneilehniclcreatoaae,odcarearfiea;deaceea, am
22apdli6-15 iunie- Sedesfegoara marca
Este
pusloldeauna, chiarSiin eslefua, accentul pefactorul activ,al potedeelor
rational, 9i
demonstralie din PialaUniverciHlii.
elaboraldo DeclaraliecareprelapunclulS tehniciLlii.'FudofVtanu,lurrea de meine,1945)
al Prcclanatei dela Tini1oan\11madte). . D6un6cditt, G6org0Cdlinoscu (189Si965)
1$20marlie - Grave incidente produsein de maineo vadinlemeial,pe interesul
aculde unanildti, de uncosmopo"
contextui €volule rnaghiare
anive|sdrii de 'Lumoa
litismde tip grec,a$acuma exisialpinte oamenii Rena$tod Q a perioadei Voltaire-
la 1848. Goethe, pe undisp€ltotalde padicularAcumtoatSsheduinla noasmiindede a iace
20 mai- Primele alege parlamentare 9i dreptate dea lndeplini
mullimii, condillile juste,faradecarelermenii
materiale inainlaliai
prezidenlale dn istoa posicomunista a progresuluinusuntposibili.UnuilaraninfometatSlbolnavnu-iardedecale
t,rii. celedinumd,lintaeiot spiritul.
Decelsa manancauncd inlr-olad iiri slalui,pfelersA
iw
4{ apdlie- PrcSedinlii lon lliescu9i
mdhdnesccumesline peAcopole.'
(George Cdlinescu, Luneadeneine,1945)

MihailGorbaciov ,arafeaza, b i/oscova, . Dounjudd P€te PaMrca(1901-1988)

nabtul de colabonre,bunavecinebb9i pa9nic,Si sinietizarea
,,...evolulia contradilor o primdipotezdplauzibilA doua
anicilb inte URSSgi Ronania. ipobze:ciclulrevolulionarca€cteristic
epocilor postbelice,
in toablarl6 capitaliste
va
18"19aprilie- Preqedintele Franlei, izbucnicu furiecu€nd.Am mulleindiciicd
lumea dernelne sevadesfesuraln cadrulcelei
Fran9ois esleprlrnul
l'/ilterrand, geideslal d6.adouaipoteze. Speclacolulvaii cingmatogmiic, nilelug
sangeros (sangeleesiefer
occidental carev zileazaRomania dupd mentul cre$telor oqanice), cu febrd|evolulionare este
{revolulia locomotiva lstoriei).
1989. lpoteza nr 2 vadummaimutedecenii 9iva lio epoca bund pentru
oarneniipolilici
(acesti
scllptorde maseumane), penlrusociologi,penhu jumaligtqipreaputinpropice peniru
30 iunie-1 iulie- Estedesliinlat CAER9i
19ilnceleazevabbilitaieaTztaful de la adigi.'(Petre lunea deneine,1945)
Pandrea,
Varyovia. . D6unsociolog,DimibieGusli(188G1955)
1&20noiembde - Prcledintii lliescuqi inheqtilnla
in ma9i indisolubila unline@l€alisl9iide-
,O implelire Sivialanallunii;
Mitterandsemneaza raiatul franco-ror?en. alisiin plinavigoare;unliran luminat,
celelean gospodar producdtof;
unsat,
Sivrednic
21 noiembris- Parlameniul voleaza unoraq9io regiune dezvoltatemaximaldinpunctdevodefe social,economic
aicultulal,
proiectuldeconstilul e al Romeniei. lncadrate gisintetic
dirccl,solidar ?nNal:ufle;o giunslalfecand
naliune paieacliv$ cu
I dsc6mbri6 - Un rcfe€ndumpopular demnitato dinorganzarcaintemalionab a lumipe careo pregaleqteluptaemicAa ma-
aprobeconsttuliaa9acuma fosivotatdde lorNaliuni Unite - ial6lumea demaine." (Dimitdo
Gusii,Luneadenaine,1945)
Padament.
25 dec€mbde - ltlihailGorbaciov anunld facpartedincad€a
(T€xl€lo
sfalsifu
| UniuniSovietice. a publicistuluilon
deinterviui Bibefi
rtBei; $ aufoslpublicate
r'n1945sublitlll
7 februade 12 stateale C.E.E.sem-
neaz6talalu de la lvlaasiricht
Comuni- O constuclie
dln
tateaEconomice
Eurcpeand selransfome
,micul clddtaparca
Parls'
in Uniunea
Euopeand. pentruloalelimpuile
 .:...1".
:
:.
lv
L :J
$ia,
lde e. -e s ird uri nfit lecsrt din"Dibmaveche'(nr.180din
19-25illie 2--r:- -'-"*
. UnHt ooftftS L* rftn
,Pesle23 * ?'t- @rsrn Ytrffiir'nf,o administElie maicoerenld, in tocalitelicu o
infmstructura Jnag 9 vd f inrClaldejacaprimalordato e estesesedescurce slngu.
GenelalianEtra 9i cee6nera de atuncivor foloslca timb6prcfesionabmaiatesen-
gle4. Limbe deaab|: perrudescfioe€a lorsorepialaoeroouriva fi maiales chineza.
Vorfrgeneralii aareyo.deprinde gustulconcurenlei gtobale,gustullupteidecontraca€re
a acapardri puleridecasena e coroo?lii, vorredescoperi nevoia asocieriicivice.
. lJnscono(ist DdtE Dgianu
'Dacevonmenlir€undile€llialdecre$terc econom cl de3-406 anua.atade"1edia
u.E..amputeaajunge la apotimativ 600/0 dn nediaUniunii(tuand in calcutsiaDre..erea
,eului) in crcaundeceflu. Fd? deraoale rajorepepa.curs, amor,tea a;lngi li unvenn sediutB.c.R dinBuzau,
pelocuilor dec rca75%din"1eoia lJ.E.in iurularuu:2025. Abruride nvestilii Tasrve ln o consruclie penlru secolul
XXI
educalie ii.Jnfrastructu?, Lcbute sa rezolvam/alenLem c eva ma probleme de oroin
struc{ural, lnbecaresislemul de pensii,asistenla madicald, dezechilibrul demografic. Cronologia
Migralia vaconlinua, ceeacevaac@ntua o djnamice dem6grafca nefavorabjla Sianomii 3 madie
socae.Avemrevoi€oe o polibcideasistare a famJiei carcsa ;ncolineasca scaderea - lnceputulconflictutuicare ii
populaliei, deo maibune integrarea cel6lenilor presiunide opune pe lideriisepa€ti$ti de a Tiraspol
rcm,Voraperea irnigrarepe
fondulimbdtanirii populaliei aulorjtetilo.
din Repub ica l,loldova.
9i al delicitutui de fodede munc,.Vatrebuisa gdstionem
adAncirea unordecalaje ntreregiun 2527 apdlie- Arc locvizilain Romania a
fosiului
suveran l',4ihai
l, aclarnal demiide
simpatizanli.
VAloliffc.ti-vt cutlosti$lalal 27 septembde - Alegeriparlamentarc $i
l. Alegeji, dincronologia aEfurai5, evenimenlele prezidenliae. F.D.S.N obline27,7% 9ivafi
careaudalsubstanle luDtei Dentru
ahn'rarea democraliei posldecerbriste. Atcatuili obligals, constiluie ulterior o majoritate
Jncomeata u scrlsde t5-20oe parlamenlara
randuri cuaceslsubiect. cu PU.N R. siPR.M.
2. Citilicu atenlie 19$
textele de la pagina 100.Stabititi domeniile asupracirorase ffi mai Primagrcvegenemld
dstrange prciecjiaasup€societetii - dupe
romanegli a secolului hecut.Comparali gan- caderea rcgimului comun sl.
durile despre viiioraleacestor intelectualicurealizarile regimului mmunist carea 21 seplembrie - La Bruxelles, mlnlstrul
ufinat. Caledinheeles-audovedit utopice, cates-auimplinit? Abetuitl uncomen- romAn deexterne sepronunld pentruinie-
tariupeacestsubieci. grareatA inoastrc in NATO.
3. organizali-ve in 4-5grupe. Alegeli unuldintextete dela paginib 100-jO1 Sifor- 28 septembrie - La sesiunea de ta Slras-
mulali, dupdmodelul penlru carealiopiat,cateva ideigenerale caresainfdligeze bourg,Romenia esteprimilain Consiiul
viitorul in viziunea voash6. Discutali-le pegrupe. Conshuili apoi,pebazaconch- Eurcpei.
ziilor, maimulteformuldri cu ajutorul cdrora sApafticipaji impreuna cu intreaga 2 noiefibde SUA acordeRomanei
clasab o dezbatere pelema va arAta Romania pesle20deani?,'. clauzanaliunii ceei maitavorizale.
'Cum
l$i{:
26 ianuarie - l',linistru de extemesem-
. Polfivitprograrnei qcolare pentruciclulsuperior al liceulu,studiuldtsciplinet /stor'e]. neazA,a 8ruxeles, decla€lia-cadru pr,
,, umereqte pefomareaunorcompelenle
,,focalizarea" geneaale, precum $ia unorcom- vindpadrciparea Rornaniei la Parlener?tul
pelenle soecilicepentru lecareoomeriL deconlnut. comoetenle menltolJle. deadel,
ii 'n pagiflleacesrriTar$1. I mai Rornania primeQte slatutLll
deaso-
ProoLnendu-ne sd va slimLla^r si sa va ofern oosonilalea de a verifica voi,rstva ciaia LJniunii Europene.
I mesu|ain careacesle cornpelenle lncepsesecontLl@ze, amadoptat o aftarnodalilale ] 21-n iu.ie Vaclav
Havel,prc$edinlele
' decalaceeafolosila in manualele noastre anleroarc penttulixarea cunogtinlelor, pen_ Cehle,intreprnde o vizttdin Romania.
lrJ recaoilrlared g evaLareJ 9-10decsmbrie La Essen,tonttiescu
'0.
Crcdem ce p6ndacumall avuiposibiitatea sd constatali cj diferitele sursedocu- subliniazd holadEaRom6niei de a nlta
menbre- complementare 9r,uneo
9i,u cu/r, chlaruulrauLu
, !rrar contadiclorii rrsotesoprezenlarea
carelnsolesc
r uarts prezenErea c5lmairepede in U.E
. conlinuturilor, prccumQiactvitallle independente pe ca€ vd invltemse je rcaizali,indi- 1995
vidLasaL'r orLpcl coegi,vaajJUsava aprcpialicL na nut nle,es oeeveli_ 21 mad;s- Esteadoptatalegeapentru
: rnentele Siperconalilatileistoeicontemporane, seinlelegeti adevArud carenuse ase acceleErea privazerii.
: totdeauna usor descifrale,
Sordescilrale 11 noiembri€ - i,4oariea lur Corneliu
Coposu, pregedintele PN.T.C.D.
 lictelor
conf
Rezotvarea
in lumea
contemporand
cooPERARE
$TCONFLTCT
^INPRIMA
JUMATATE
A SECOLULUI
XX
Secolul al Xxlea se caractedzeazd prjnintensilicarea relatiilor
interna-
tionale.ln acestsecolau avutlocdoudrdzboaie mondiale gi nenumdrate
rdzboaie regionale saulocale. lnceputul secolului al Xx]easedefinegte prin
epocii
apogeul ,,imperialiste". Termenulse refere lao perioade detimpcuprinsd
intre1870!i 1914, in careputerile europene audezvoltat celemaimariimpedi
coloniale.Terileeuropene detineau aproximativ 20%dinsuprafala globului.
inceputul secolului trecut a fost marcat decompetitie, politic:
rivalitate 9ieco-
nomica deosebil deagresive inlremarile pute.
UnaR9 deprcpaganda nazist
dinanilpremeEatoizbucnkil dzboiului lnceputul s€Qolului alXx-leasemnaleazd apariliaunornoicentre deputere
ffdiascdGemania) 9iunafi9al alialilor in afaracontinentului european: Japonia giStatele Unite. Dinpunctdevedere
lNalunileUniteluplepentulibedaE) politic
aimilitar, Eurcpa €ra impdditd in doua aliantemiliare Sipolitice:
Anfanta
9i Ttipla
Alia\e. Anlanla a fost semnau, la 8 aprilie1904, de Marea Bfitanie9i
FEnta.l!y'aitaziu,Antantei i s-aaleturatSiRusia. TriplaAliantd afostsemnate,
la20mai1882, deGennania, Austro-Ungaria giltalia.
Lainceputul secolului al Xx]ea,Gernania a promovat o politicd
agresivd
9i a optat pentru alianta cu Austro-Ungaria. ln fala acesteisituatii,
vecinii
Germaniei de la est9i de la vest,Franta gi Rusia, au semnat o alianlide
ap6rare comund. in 1898, Gemania unplandeorganizare
a iniliat a uneifote
moderne. Marea Britanie s-asimlitameninta€ gis-aaleturat alianlei.
Inaugust 1914s-adeclaniat celmaimarerezboi pecareilvdzu6€ istoria
paneatunci, Rdzboi",
,,[,,larele razboiuldespre carese credea c6va rezolva
toateDroblemele. R6zboiul a duratDend Tn11noiembrie 1918.ln acestrezboi
aufostucigimaimultdeI milioane deoamenipecampuldeluptdgimaimulli
in spatele frontuilor dincauzalipsurilor Rdzboiul s-apurtatcuo tehnologie
avansatd pentru aceleiimpuri: avionul(bombardamente ae ene),tehnici de
comunicatie moderne (telegraful,mdioul, telefonul),ameperformante (tancul,
submarinul).
Sistemul depacede laVersailles (1919) nua rezolvat tensiunilecareau
duslaizbucnirea razboiului. Acesta a l6satTn urnaluitraume gifrustrdri.
Llulli
$i-au gdsit refugiul in doctdne nationaliste,intemalionaliste gi politice
solutii
nedemocratice. UnadincfealiilePrimului Rdzboi Mondial afostLigaNaliunilor.
Obiectivele saleeraudezarmarea qi construirea unuisistemde secudtate
colectivd.Cutoateacestea, LigaNatiunilor nua reusit saimpiedice declan$a-
reaceluideAl Doilea Rdzboi Nrlondial.
Unmoment alcooperarii intemalionale l"areprezentat semnarea tratatului
Bdand-Kellogg, la 27august 1928.Tratatulid propunea evitareadenoirez-
boaieSiconsolidarea incredei reciproce in relatiile
intrestate.
CeldeAl DoileaRdzboi l,4ondiala avutlocintreanii1939Si1945ii a
depdgit,prin participare 9iconsecinle, pdmaconflagEtie mondiaE.
 Mddulul lV
lnlimpulrdzboiuluiaumufitaproximativ 60demilioane deoameni, militari
$i civili,
aproximativ3%din populajiaglobuluide la aceadat6.Pacea de la O cronologica eeiorboui
Versailles ldsaseGemaniei unputernic sentiment defrustrare$i de nedrep-
late.Laacesta s-auaddugat l\,larea
CizdEconomicd, cregtereafasismului cor{liclesonbiale
Si
a nationalismu uiinfomelesaleexlreme. 1914,28 iurie - Asasrnarea lui Franlz
Tnpreajma giintimpulrdzboiuluis-adesfd$ulatHo'ocaustul,ceamaimare Ferdinand la Saraievo.
cim6impotriva umanilatii.
in cermania in
$i lddle aflate
sub dominalia ei au 3 argust-Germania declarerAzbolvladi
fostomorali6 milioanedeevrei,
fdfdniciunmotivin afaraaceluiacderauevrei. Brianii$ invadeaza Belgla.
Rdzboiuls-a datintrePuterileAliate
(Marea Brilanie,
StateleUnite,Franta, 26algult- infr6ngerea arrnatelor
rusegti
Uniunea (cermania, a Tannenburg
Sovieticd)9i Puterile
Axei ltalia,
Japonia),cu alialii
lor,Si 1915,19 iairuafie- Are loc primulraid
s-ateminatin 1945cuinfrangerea acestofadinurmd. ae anin MareaBrilanie cuunzepelin,
f;' 7 firai- Torpibrcatransallanlicului
tana"decitreunsLbmain geman."Lusi-
Dodaralb
dedzboiaAustcungadEi adesaE (28iuli€1914)
Sorbi€i 19decenrbne Relfagerea aliatilor
de la
rcgal
,Guvemul serbn! a rdspuns
deo maniere
satsbciba€ lanota din23iulie Gallipoli.
1914prezenlata
deministrul
aushGungar guvernele
laBelgrad, impedat9ircgal
suniele 1916,2'1 februarie
- lncepulirl
bdtdlieide
insele
hola€le
ina-$ivedea
aperate gidrepturile,
interesele Si,inacestscop,se rccu€e
la fodaarmelor.
ln consecinla,
Auslro'lJngaria
se considere
de aiciinainte
in starcde 1 iuli6 Balelade peSomme.
rtboi cuSerb,a. 1917,6 apnte SIJAdeclar,razboi
Germaniei.
I dec€mb e -Cucerirealerusalimululde
cefeenglezi.
lnl€l€g6Eamembdlor Anhnleid6a nu'lndl€hpacesoparatt(1 s€pbmbdolS14) 1918,i madie - Pacea delaBresl-L to\,sk
Urmdloarea declaraliea foslsemnald in aceastd dimjneale deMinistetut deExte,ne lntre Gemana 9iRlsia.
Brilanicla Lond€ 11 noiembde - Semnarea almisltliului
specialautorizalide guvemele lof penlruaceasta, decbraurmatoarele: inlre aliatigiGeman a.
'Subsemnalii,
Guvemele ffancezgirusdecomunacordseangajeaze
britanic, sanuincheiepacesepa- 1919" 28lunie- Semnarea Tralaluluide
rat6ln iimpulacesluirazboi. pacedela VeIsailles.
Celelreiguveme sunldeacodca ailnciceadva frvorbade discutafea lemenilor
peciiniciunul dintrealiatinuvaceretermenii p6ciifdre acorduliiecaruia dintrealiali." 1939,1teptemhrie - Germania invadeaza
Polonla.
i940,Augusl - BdgliaAngliei.
1941,22 iunie Gemaniaahca Unlu,
lnfiinlarcaSoci66tii(Ligil)Naliunilor neaSovieiica.
,lnaltele p54iconiractate, considednd c5,penlrua dezvolta cooperalea 9i penltua 7 deeembrc- JaponiaataceStatele
le garanla pacea9i srguranla, estenecesar sa se accepte anumite obligalii, de a nu Unitela PeadHalbor.
recurge la dzboi,seselnlrellnb ia luminazileirelaliuniinlemajionale bazale pejustilje Si 1 2, noiembtle Bdldiiade la Stallngrad.
onoarc, seseobserue dguros presciplunile drepiuiui internalional, recunoscut deacica 1919,6 iunie Debarcarea alialilor
in
reguEdeconduce@ efectiv,a guvernelor, sdsehca sadomneasce droplalea $i sd se Normandia
rcspecte cu sfrnlenie toateoblgaliile tratatelofin dporturile mutuale dinte popoarcte
o€anizate, adopte prezentul pact,carelnslituie Socielalea Naliunilor(...).Art.7. Sediul
SocieiAlii Naliunilor Competenle specillcernoduluu
estestabllilla Geneva (...).Arl.10.[,{embrii Socieietiiili iauindato-
gisa
rireasArespecle mentine RELAT]ILE NTERNATONALE
in conkaoricarei agrcsiuniexieme integrilalea leritoriaE
Siindependenta polilicdexislenti a tulurormemblorSocieialii." 3.3 Descoperirea in sursee de infor,
lTralalti de la Vesai es,1919-192Q1 marea perspectivelor mullipleasupE
evenim€ntelor isiorice.
ACTIY'T NE INDE?END'N'A 4.2.Folosirca mijloacelor
9i a tehno-
logilorde lnfonnale gicomunicare pen-
1. Analizali documentul 3.Cornenlal pfncipitle
careauslaliabazacreerii LigiiNatiunilor tru Invesligarea unureveniment saua
2. Explicaji dece nuau€u$ilmecan sfitelenlernationale sd eviteizbucnirea lnui unuiproces slorc.
nouconflict mondial. .1,4, Suslkereaaryunenlaba unui
3. Comentati cauzele careaudusa declansarea aceslui rdzboi. punctde vedereinta dbculie/ intr'un
Cduiali infomalii suplimentare cu prrvire a pierdedle de vietiomene$ti dinanii rcfehlpe tenedeistarie.
Holocaustului.
Argumentali deatroclitnupotfi uitate
deceastfel saLr
ignorate

9iconflict '103
Cooporars
 cooPERARE
$TCONFL|CT
itrtI ooul.lulvrArnre
RsEcoLULUt
xx
SfaEilulceluide AlDoiba Rdzboi nua aduspacea
l\4ondial pecareo a$tepla
toatelumea. Europa $ilumea aufostimpd{ite in doudsfere deinfluentd.
Tdrile din Europa vesticd, cu regimuri democratice, au incepul unplande
reconstruclie, Planul ltlarshall,coordonat deStatele Unite,iarldriledinEuropa
esticd auintraisubinfluenta politicd,economicd 9imilita€a Uniunii Sovietice.
Aceasta a impus tei|o| aflate sub influentaei propriul sislem politic
comunist
lotalitar
Planui Ma$hall a fostlansatin 1947pentru a teconstruieconomia Europei
distrusd derdzboi. Programu a fostunsucces $ia durat panA in 1952, deel
beneficiind 18lrri vesleuropene. Planula constatin credite,subvenlii neram-
bursabile qiajutoare maleriale saualimentare. Pentru a nurdmane maiprejos,
,o
Uniunea Sovieticd a impus tdrilorsalesatelile,
in 1949, unorganism economic
denumit ConsiliuldeAjulorEconomic Reciproc (CAER). Acesta nusebazape
tealitdlieconomice, ci peinterese gideaceea
ideologice, a fostunegec.
in 1947, odatd cusepararea lumiiindoudblocuri politice
rivale,s-adeclan-
qatunnoutipde rdzboi, numitde la inceput ,,Rdzboiul Rece". De o partea
,,cortineidefier"segdseau ldfileoccidentale, blocmilitar compus dinSUA$i
aliatiilofgrupaliin NATO (organizalie internalionald pentru colaborafea defen-
sivdinfiintatd pdnTfatalui Atlanticului de Nord,semnatla Washington pe
4 apdlie1949), iafde cealalld padesegaseau URSSFialiatiiei,organizali
inTratatul delaVargovia (Tratalul deprietenie,cooperare $iasistenld mutuald).
Acest Tratat afosioaliantd mllitadatdilofdinEuropa Cenlrald gideEstaflate
subinfluenla URSS, infiinlate la 14mai1955(desfiinlat, la Praga, pe 1 iulie
1991) 9icaredeclafa cdaredreptscopaperafea impotriva amenintdriiNATO.
Tratatul delaVarcovia a fostinitiatdecdtreNikitaHru$dov in 1955, Sia fosl
semnat laVargovia pe14mai1955.Pactul $i-a incelat pe
existenta 3 martie
1991. Rezboiul Reces-aterrfinat, deasemenea, in 1991, odatdcudestema-
reaURSS.
In1945s-ainfiinlat Organizalia Natiuniof Ljnite (ONU), organizatie a tutu-
rorslatelor lumiicarearecaobieclive pfomovarea pdeleniei inirestate,apli-
carealegilorinternationale, asigurafea securitdtiiinternalionale, incufajarea
dezvoltarii economice. ONUestecontinuatoarea LigiiNaliunilor infiinlaie
in1919.
Unaltorganism de cooperare a Europei occidentale a foslComunitatea
Mosajal bi Churchllcetg Sblln Europeand, al cdreircla maifostmenlional in paginile acestui manual. Eaa
,Nu esiedelocincu€jatofsd imagi- fostinfiiniatd la Romasubnumele de Comunitatea Economicd Eufopeand
ndmun viilorin cafedumneavoasld ii {CEE). ladatade25marlie1957.
l6dlepe carele dominati, impreun6 cu
padidele comuniste din numercase alle Tdrilefondatoare au fostBelgia,Germania, Franla,ltalia,Luxemburg,
deo parte,
stale,veliiia$ezati i lolicei olanda.Concomitenl cu CEs-aconslituit $i Comunitatea Eufopeand a A1o-
careseraliazd naliunilofde limbeengle- mului (CEA, astdzi EUMTOM). Au apdrutatunci treicomunitdli, numite $i
zd,asocialii 9i dominioanele lor,se vor Comunitalile Europene. PdnTratatul defuziune aufostpusebazele unororga-
afladecealaltd parte.' necomune deconducere, printre acestea numdrandu-se Comisia Europeand
(28apri{ie 1945)
si ConsiliulEuropean.

104
 Planull4arshall
,ln consecinld,
Europa afenevoie deunajutorsuplimentar imporlant,dacevremsd
eviamg€veleprobleme economice, sociale
$irolilicecevorsuaveni. Penlrua le rcme
dia,lreb0iesAinlrerupemcerculviciosgi s, rcskurdmincredeeapopoareloa eurcpene
in viitorul
economic al prcpilorlariSiin Europain general. Reuniunea
lar|otfondatoare
aleCEE
Eslelogicca StatelelJnitealeAmericise facatot ceeace le stl ln puterepentua (1957)
de a Roma
ajulalumeas5-9iregdseasce sanetabaeconomica nomalefad decareaceastanupoale
polifice,
dobandinicistabilitale nicipaceaslguraH.Acliuneanoastra nuesleind.epb6nicl
impotrva uneiadintrelad,niciuneidoctrine,cilmpotdva loamelei,sArdciei,dispeddisr Intldic€roiaCali6lt4iuni|o.Unib
haosulu, Scopulnositulrebure si liercnaslereauneleconomii mondiale sindloase pen- ;,N;j,popoarc,e naliuirilor.unite,
!un-
itua permileslabili|ea gisociale
decondiliipolitice prcpice inslituliilor
libere." lemhoEdlii
(Dindiscursul secretarului
deslal -st safuemgene|aliile viitoare
ddoo-
la Unive6ilaleaHarvad.iunie1947) fib dzboiului;
- sd reaiimam crcdinlain dfeptufile
fundamentale aleomllui,in demnitalea
$ivaloareaflinleiumane;
T|lhtul AiantculuideNod (4 apdlio1949) -ad slabimcondilii ln caieseaclio-
yi P6'tileconvin nezeJostilia
9irespectul
faledsobliOaliile
,Adlcolu/ ca unalacamalimpolva uneiasaumaimultora dinhs caredecurg dintralite'einternalionalej
ele,in Eurcpa sauin America de Nord,va li considerat unatacimpohiva lulu@r Qi,in se promovdm pmgresul gilm-
- social
consecinta, suntdeacordcA,daciarelocunasemenea atacamat,iiecaro dinlrcele,in buneElireaniveluluidet€i $ia libeftalii."
exercila€a dreplu u ,aadloaparare inoivio
rrl) saLLolecliverecunosolprn ArlicolulSl (26iunie1945)
dinCartaNatiunilor Unite,vasp.ijinPariea sauPe4ibalacate prinefectuareaimediaia,
individualsau de comun acordcu celelalte pecareo considere
Pe , a orici|eiacliuni
necesa6,inclusiv folosircalo4eiarmale,pentrurestabilirea menlineleaseculdlii
Cronologic
Si
zoneinod-atlanlice,' 1945,tubruado - Conferinla de la lalta.
Inceputul Rezboiulul Rece.
Martio - W Churchill folosegtelenrenul
,Cortina defle/.
1947, iuni€ Anunlarea Planului|arshall.
D€cla|Elia Sdum.n(9mal1950) 1948,iunie- Blocada Be lnului.
'Pacea mondiala nupoale ti in siguranlaE|eefoduri crcaloa@ pemesua amenin- 1949,iulie- Tnfinlarea NATo.
la care este expus5. Contributiaunel Europe oqanizato (...)
esteindispensabila 12mai- la sfargit blocada Be inului.
ladlor
penttu menlinerca unofrelatiipa$nice. 195G1953 - Rdzboiul dinCoreea.
Europa nusevafacedeodald, confomunuisingur plan.Eavaii construitl pdn 1954,madio- infintarea KGB.
masu concrcte caremaiintaivorcreao solidataleconcreta, Adunaaea naliunilor f955, mai - infiintarea Pacluluide la
Europeicerc ellminarea valildlii
seculare franco.gemane.0 cemdsurd luatekebuie se va6ovra.
p veasca in primulrendacesie doud 1956,oc{ombrie - Revolulia dinungaria.
ldri."
1961 , augusl- Construirea Ziduui Be i-
nulut,
1982,oc{ombdo- C za tachetelordin
Cuba.
ACN!1TATE'NDEPENDENTA 1965,aprilie- Trlmite|ea a 150000de
1. l\,4otivali
ingfijorarea exprimate in sc soarca luiW Churchill cetreStalin. soldali americani in Vietnam.
2. Comparati S stabilli egatura intrevalorile promovate de Liga Naliunilor(docu- 1968,august - "P mdvara de la Praga'
esleinfranla de lrupele sovietice.
menlul3 dinpaginib anterioarc)c! ceeale0NlJ(documentul2). 1979,decembria - Trupelesovtetice
Anallzali, pegrupe,structura Si obiectivelecelordouaprogEme econornice - invadeazd Afganislanul.
CAERSiPlanu l\,4arshall-$istabiilicauzele careauduslasuccesul, respecliv la 1985,narlie- I\,1. corbaciov devinelidef
al URSS.
4. Prczentalicond liie in careseaplicladmlulValTmtatului Allanticului
deNod. 1989, noiombrie- CadereaZidului
5. Redactali un scurteseuin carese descrieli atriosfera internationald
ln timpLl Be inului.
,,Rdzboiului Rece'. 1991,apdlie - Dizolvafea Pactuluide la
6. ldentificali,
in documentu prciectul
5. valo;rece cares-a conslruit unilalii
europene. August
- Deslrrrnarca
Uniunil
Sovietice.
 cooPERARE
$TCONFLTCT
irur-uueR
courruponRruA
Procesul deconstructie a unitAlii europene s-aaccelerat in anii'90,astfel
ci in prim-plan, pe continentul nostru, se situeaze aspect€le catedefinesc
cooperarea Simaipulincelecarearputea genera conflicte.Dupdcumsegtie,
pe1 noiembrie 1993 a luatnaitercUniunea Europeane, confom tratatului
dela
l\4aastidt. Procesul deextindere a Uniunii gi
a cunosculel unritmacc€leral.
Instituliile
UniuniiEuropene suntConsiliulEuropean $iPre$edifltele Consiliului
European, Parlamentul European, carefeprezinta cetetenii tarilorUniunii
Eurcpene, Sicareestealesprinvotdirectdecdtreacegtia, Consiliul Uniunii
Eurcpene \Consiliul de MinlSfo, care reprezintd fiecafe sht membru, Comisia
Europeand, cu cei 17comisari carereprezinta interesele generale aleUE,
a baslrc'
,Cdslile ln misiune
Curtea deJustitie Europeand, careseingriiesle derespectarea legilof,Curtea
Europeand deContud, careverifica fnanlarea activitetilorUE.
Colaborarea 9iconfl ictulin lumea contemporane cunosc o evolutie speciald
pdnfenomenul .globalizdrii.Globalizarea ins€amnd schimbdri importante in
cadrul societetilor traditionale carezultat al comerlului iniernational ridicat,al
creiteriiinvestiliilor
9ialschimburilor cultumle intrestate.Globalizarea estede
maimultetipuri: economici Sitehnologicd.
Primaetapeistoicea globalizdrii poatefi identificatd in perioada jnterbe-
lice,odatdcu renuntarea la acoperirea in etalonul-aur a economiilor 9i la
acceptarea ptoducliei de mdrfud, a investitiilor, precum 9i a capitaluluica
etaloane aledezvoltdrii economice. DupaceldeAlDoilea Rdzboi Mondial, glo"
balizarea a fostcoordonatd deOrganizatia l!y'ondiale pentru Ta feSiComerl.
Globalizarea esteunfenomen complex, Tnmi$care, cuconsecinteb caruia
AcorduldelaDay,ton(1995) omulcontemDoran se confrunte la totDasul. Uniiconsiderd cd celmaimare
Si-apropussasouloneze
pedcol pecarelpoate implicq globalizarea eslerdcirea relatiilor
conflictul
dinfoslalugoslavie dintreoameni.
ln lumea conlemporane, cultura kadilionald a societelilof estein transforma.e
Sipreschimbare in spectacol 9imarfa. Cultura umaniste a cdzutpeplanul doi,
infavoarea culturiitehnico-ltiifllifice.Globalizarea contemporane aredezavan-
hjulceomulmondial globalizat devine totmaiinteresatde economie gitrdie$te
numai pentru productie giconsum.
Unaltfenomen caracteristic allumiicontemporane esteterorismul. Acesta
reprezintd o tactice deluptebazatd peactedeviolenle, sabotaj sauamenin-
lare,executate impotriva unui stat, unei organizalii, unei categorii sociale sau
impotriva unuigrup de persoane civile. Terorismul estefolosil pentru atingerea
unorscopust ct politice giarecascopp.ecis producerea unuiefectpsiholo-
gicgeneralizat defrica9iintimidare. Principaleleelemente dedefnifea terois'
muluisunl:mijloacele (adiuni violente), meiodele (inducerea friciipentrucela-
leni),tintele (civili),
scopurile (producerea unei schamberi politicemajore) qi
actorii(indivizisaugrupuri nestatale). Cauzele tefodsmului suntdorinla de a
rispandj unmesaj, dorinta derezbunare gipedepsire, fanatismul religios,
sub-
minarea autotdtiide stalsauluptapentru oblinerca unordrepturi politice.
Terorismul iii poateatingescopulpa4ial,poaleprelungi violenla, poate
declanqa unrizboi,poateducela instaurarea uneidictaturi saupoateavea
efecte economice colale|ale.
 Definiliaglobalzirii&6 do F.M.l,
,,Globalizarea|eprezintacreqterea ln nierdependentaeconomica a laribrdininlrea-
ga lumeprincreglerea volumulu! 9i a vaieialiitranza4iilor
de bunur9i servicii peste
granile,fluxulde capital intemalional multmailiberSimairapid,dar!i o difuziune mai
b0a a tehnologiei.'
Deffni$a globafizedideg d€ Benceli4ondiaE
9i capacitatea
,,Libertatea indivizilor
Sla llrmelordea iniliatranzaqiieconomice vo-
lunlare6urezidenli aiallorled."

L- l
Dofnilia
l€mdsmulul LigllN4lunib(1937)
contom 11seplemhe 2001-
acteieciminaleind€ptaleimpolfvaunuistatsauiAcuieo planificate
penttu WorldTtadeCenlerh ll6c,ri
"Toate pe|soane,
a creao starcdetercare ln minteaanumitor a lnui grupde persoane
saua
public!lui
larg."
Cronologic
DofnilhtomdsmululcontomCodului Fodoralal SUA 1993,1 noiembde - Inhdtn vigoarc
"Folosi€ailegald
a forlei
si violenlei
impotivaunorpeBoane saupropdeiali,
pentru Tratatul asupra Uniunli
Europene.
saupedepsirca
inlimidarea unuiguvem, a populaliei saua lnu segmentde
civile popu- 1997.16 iulie- Esteadoptate ,Agenda
lalie,
fecuiainscopul
atingerii polilice
onofobiective sausociale.' 2000- penlruo Europa maipulemice $i
D6fn[htsmdsmllul contoml)opatunentului Apdfddi al SUA maiextinse', ca€ hateazd rcfomainstilu-
calcublaa violentei penlru
ilegale a inslaura in vederca
frica, intimidarli lionalaa UE, prezinteviziuneaasupra
"Folosiea
saupedepsiriiglvemelor penttu
sausocielalilor, atinggrea unorscopurilngeneElpol- extinderii Uniuni9i opiniileComisieicu
lice,religioase
sauideologice.' pivirelacereriledeaderare laUEalecelor
Dsfnlhtorcrlsmulul
contomteqllPatiot- SUA zecelA cenhaleurcpene,
,Aclepericuloase
penlru viataumane careseprcduc cuincllcarea penalal 19S9,
codului 1 iRnLlaie- Lansa@a monedeiunice
StatelorUnitea{eAmedciisaualo cdruislal(dincomponenja SUA).' euDpene in cele11siateeurcpene@Jeau
(Franta,
indeplinilcrileriilede convergenla
Germania, Olanda,Belgia Luxemburg,
Auslda,ltalia, Spania, Porlugalia,
Finlanda,
Corv6nlhEuropsaM p€nfu|Epdmatr€ (Sfa6bou€,
trmrismulul 27lanuado 19f4 klanda).
1 1999,1 mai- lntrain vigoare Traiaiulde
"Afticolul
Pentrucednlele
exiradeiihhestatele
contactante,
nicio iniractiune
menlionaE mai
josnuvaii consideGia politica,
cao infracliune cao infracliuneconexa b o infra4iune 2001, 26iebruae - Tratatul
de la Nlsaa
politica
saucao infracliune
inspiratd
descopuripolitice: fosl adoplal
de cit€ guvernee statelor
a) infGcliunile clprinse
in cempulde aplicare penlru
a Convenliei repdma€a captu- membre. Tfalalui
va inilain vigoarc dupd
|eriiilicitedeaeronave semnaie b Hagala 16decernbie 1970;b)inffaclionile cupdnse ratilicarca
sa de catrc toale padamenlele
ln campulde apllca€a Convenlieipentrureprimarea de acie iliciteindreptatecontra nalDnaE,
siguranlei avialeicivile,
semnaa b lvontrealla 23sepiembrie 1971;c)infracliunile grave
constend intr-unatacimpotiva vielii,integ.itltii
coeorale saulibertalil pe.soanelorcare FnouEu".nir!
sebucuddeprclectie ntemalional,, inclusiva agenlilordiplomaiici;d) inft'acliunile
care jurndtate
Pdma a secolului
)(Xafosl
au caobiectrApirea, llafer ca ostatici sausecheslrarca ilega6;e) inf€cliunile careau
ca obiectiolosreade boobe.grcnade, Iacheie,armedefocautomale ori scisorisau
poate cea mai sangeroasa epocd
colele-bombd, in maslrai. careaceasle folosircprczinuun pericolpenlru pelsoane; din istoria
omenirii.S-au desfdguEl
t tenlafivA b s,vaQi€enhaclunilor precizate oriparliciparea
in calilate decoautor sau douerezboaie mondiale 9i nenu-
de complice al uneip€rsca.e%€ savArge$e o incearcisAsdvaeeasci o asifelde merate confficte
rcgionalecare s-au
infracliune.' soldatcurnilioane devictime.
ln a douajumdtatea secoluluiam
1I.!D€Ii\}'\T\
ACTIVITATE la
asistat constiluirea
unorstucturi
destabilitaie
$idecooperare inter-
dlscut;r: -:--: rs:rInerle 9idiferentelein
1 . ldentificali, globalizdril.
deiinirea nalonal6.Sprelinalulsecolului,
2. Realizaliun eseul :z':::,_a ;?1efecle e globalizddi. celemaiimporlante construclii
de
Clasiiicall
$iinleDfe": :::
-:: : : :j3:leletero smuluiasupElumiiconiemporane ac€st gens-audovedita Ii NAToSi
cJ u--r '- r': :: - -:_o: DecaeaceaouresaunJ?Ce lesuri
4 Cons'deral: Uniunea EuropeanA.
credelicd;r rcbuis: '€ ,::: :. _ :: s.-.s;Argumentati-ve
punctulde
vedere.

107
 W,rsmilnim
c,r,ntl
fii ULWIWrwffiNffinffi
nt r^l n

'tnm*f;*klN
Y,M
ROMANIA
SIRMBOAIELE
REGIONALE
INSECOLUL
XX
Lainceputul secolul al Xx-lea,Romania a reu$it sdse impund caputere
balcanicd, ceeace ii permitea sa medieze conflictedin aceasld zonea
Regele Carola Peeq, in anicandRoman a Eufopei. Astfel,
la 10august 1913, s-aincheiat laBucufegli carepunea
pacea
seimpunea cao pulere bacanica
capetceluide al ll-lealdzboibalcanic- Prinaceastd pace,Romania a reusit
sd-Ficonsolideze pozilia pescena politicdeufopeana $isd obline sudul Dobrc-
Cronolo5ic gei(Cadrilater), cuotagele Silislra,Turtucaia, Balcic.
1912-19'i3 - Romania nu a pade la Prin sistemul de pace de la Versailles, care a incheiat Primul Rbzboi l\,,lon-
pdmulrezboi bacanic. dial,Romania a reu$itsd-$iatingdobiectivele privindrealizarea statului
lunie 1913 - Rornaniaavertzeaze nalional. Pe oadainterbeLicd nua insemnal insdo felaxafe a relatiilordincen-
Bulgaracd nuva dmaneneutra in cazul trul sud-estul Europei, ci dim pot vd.Statele care au pierdut in Pim ul Rdzboi
unuinou dzboibalcan c. si
lulie1913- Mobilizarca amateircmane. lvlondialgi careausuferit pierderi teitorialenus-auimpdcat cuaceastd situatie
7 iulie1913 Romana decaradzboi $iaucontinut saexercite pfesiuni, peplaneuropean, pentru revizuirea acestei
Bulgarei. silualii.Romania s-aconfruntat cu astfelde atitudini dinparteaBulgaiei, a
lulie1913- Romania estede acordcu URSS iia ungariei.
armisiilucu Eulgaa Pentru a pfeveni 0lanurile aceslor state,Romania a incercat sd constru-
30iuliel0augusi Areloc,a Bucuregt,
iascd sisteme de alian{e la nivel european, cu l\,4areaBritanie SiFranla, dar9i
conferinla depaceacelulde al fleardzboi
la lvel regional. cu Poloria.lugoslavia. Cehoslovacia, Grecia$i Turcia. ln
10august1gl3- Seincheie Ttalalulde 1921. Roman,a a fost membra fondatoare a l\,,licii
Antante (lvica inlelegere).
pacedela Bucurc$.Bugarapierde sudul alianlAdefensivd cu lugoslavia gi Cehoslovacia, iat in 1934rcalizeaza
Dobrcge in favoarea Romanie inlelegefea Balcanica, cuGrecia, Turcia $ilugoslavia. Celedoudalianle aufost
Decemb.ir) 1913- Regele CaroI tilogeF concepute ca instrumente decolaborare politicd, militardgi economicd
man,reclno9te c5 nu poalegaranta ci
Siau
rdspuns nevoli de colaborare la nivelregional. Din pecate, astfelde alianle nu
RornAnia iqi va indepliniob galia dn
cauzasecrctddn lmtatulcu Auslriain aufaculfatd provocarilor politice dinanii'30Sinuau pututimpiedica implicafea
condliilein careopinia publica Tncina spre Romaniei intr-unnoufdzboi mondial.
a ianlacuRusia Dupdincheierea conflictului (1945), leriledincentrul ii estulEuropei au
Decembrie 1913- Esleincheiat un pact ajunsin sierade influenlA a URSS,9i astfelconflicleie regionale in cadrul
grem-mmAno-sarb indreplat dir€ct impolri blocului erauexcluse. Au existat,
socialist 1otu9i, doudmomente tensioante
vaAustm-LJ ngarieiqiGerrnaniei.
27madie1914 Prinlul rnostenitorFerdi
intrelddlesocialiste. In1956, in timpul revoluliei dinUngana, $iin'1968, inlim-
nandvzteazaSt Pelersburu, irnbunata- pLl'Primbveri de la Praga.Romania a avutdouepozilii diferire. in 1956.
re
find alile ruso-romane. conducefea comunistd de la Bucufesti a condamnat revolulia 9i suslinut
a
14 iunie,1914 - Tarul Ruse, Nicolae al intervenlia sovieticd,dar in 1 968 Romania a condam nalintervenlia sovieticd 9l
l-lea, insotii de minislrude exteme a optatpentru dreptul fiecdrei tddde a conslrui socialismul in ritmul9i cu
Sazonov, v ziteaza Romania. mjjloacee propri.Aceasla nua insemnal, a$acumaucrezulmulliatunci, o
24 iunie- Mnslruldeexlerne a Ruse,
Sazonov, ii scrielaruluicd in evenluali- indepadare a Romaniei de sislemul politiccomunist $ideURSS, cidimpotivd.
tateaizbucn unurezboi, Rornania seva Nicolae Ceauqescu a tinutcelebtul discurs dln Piala Palatului nu cu intentia de
aiacucelmaputernic a apdrd lara,cicu intentia de a-$iproteja propriul sisiem dictatorial.

108 Relatiileinternalionai€
 Micalnlelegere Disdrrsul
$nutdeNidaoftulGdr, lh
. Converrtia dealladnd.fomtua lntg R€galul Romenioi $ tupublice C6ho€lovacd calihb rh pEledinb alc€l6idFa 12€
(22apdli€, 1921) 666lunlodlnarca Adunadl Gqloraloa
,,Binehot,dtia pestapacea dobendild cuprelul atabrsacrifrcii $i prevazulaprin Sod66liN4iunibr (G€nevE,7 s6@nbd6
pactulSocietali precum
Naliunilor, 9 ordinea stabilihpdnTralafulincheiat laTrianon,la {931)
4lunie1929, depulerile aliateS asociate,deo parle, 9iUngada, dealla,preqediniele ,0 muncd eficienta,
o munca cepoale
Republicii Cehoslovace Sa€geleRomaniei
$il',4aieslalea s-aupusdeacord pentru a li aprecialanu dupaeforturi, ci dupd
inch€ia o convenlie defenslva9iaudesemnai in acest scoppeplenipotenliarii lor,ca€ rezultate,eslemaimullca niciodau
dupe schimbul deplinelorlorpulerigisiteln
buna gicuvenila iorme, s-au in privin- lndisponsabil,
inleles in cadrul Socieldlii
la urmatoarelor siipulaliuni: Naliunilor
hlicolul1:1ncawlunuialac,neprovocai, dinpafteaUngaei conirauneiadin[na[ O cumplile nelncrede€ a cupns
tebPArti Conhactante, cealaA pado seoblig,a veniinajutorul pe4iialacale in chipul lumea, incepand cudomeniul linanciar
9i
hobrel prlninvoiala prevdzutab artcolul2 alprezenteiconvenlii. (...) fiscandchiarsA seexiindd asup€celor-
Arilcolu/3rNci unadininaltele PddiContractante nuvaputeaincheia weoaliante laltodomsnii. in timpcedeproititindoni
cuo tedaputerefara avizulprealabil
alceleilalte.' neparvin glii ceiacaraincr6d6 i abia
. Convoi||ia doalianladef€nsive ht€ Rogauil Romanbi $ RogstdSedGcloElc paFeiegatasesestinga, arinsefinac,
Sloven (7iunie1921) nune-am indeplinil
datoa dacenoitoli
,Adicolu/ 11ln cazulunuialac,neprovocat, dinpartea ljngariei ii Bulgaei conka ceiinlrunili aicinnmdovedi popoalelor,
uneia dinlnaliee Pa4iContractante,cealaftapaieseoblige a veniinajulorul pa(i]ala- pin acliuni concrcle vizibile9i €pide,
caiein chipul hot,rat p ninvoiala p@vizutd in adicolul2 alprezentei convenlii.(...) ci foculsacrudela Geneva nuestein
,Arllcolu/
3i NiciunadinInaltele PdiiContractante nuvapuiea incheia vreoalanla percolsasestingd 5ica,dacenueste
cuo le4a pulee fa€avzulprearabi alceeila\e. (...) incadesluide puternic, ca se inceF
ArlicolulS Corverlia aceastava'ivalabila mpdedoiani. irceperd din.,iraschim- zeasce lumea, poaletotu9is{ lurnineze
buluide |aliflcari.
Laexpirarcaacestuitemen, fiecaredinlrepd4iva pulea denunla coa- Qis-o cele0z6asc5. $i, lnh-adevdr, o
ventia defaleEavaramane in vigoa€ qase lunidupadatadenun16fii." lumineaza 9i o caEuze$te. Societatea
parenumai
Naliuriilor la prima vedere o
inttunircdeoamenl caredelibereaze in
Adunarc, ln Consillu,
in diferite
comisii.'
Pactullntelegedi Balcanice (9februane 1934)
,Artcolu/ tj Grecia,Romania, TurciaS lugoslavia i$igaEnteaze mulual siguranla
frunlailorlorbalcanice
/Arrbolu/Z lnaltebParliContraclante seobigasdsesfdiuiascd asupra masulorde
luatin falaunorimpreiurdi ceal pulea atrnge nle€sele loraqacumsuntdefinile pn
Drezentulacod.
Eleseobliga senuinheprinde nicioacliune politicefaledeoicelad balcanice,
nesemnatad a prezentu uracord,fardavizulmulual prealabil,$isdnuianicioobligalie
polilicd,
iati deo cealidtad balcanicd, fdd consimlemantul celoallep54imntraclanle."

ATEINDE?ENDENIA
ACTIVIT
l. Folosindcronoogia d n paginaalaturate9i,eventual,
o istorie
a Romaniei,identili-
cali$icomentalicauze e giefecteleapropierii
diplomauce
a acesteiadeAnlanti Si
Rusia,precum 9laleindepeder dePuterlle in aniipremerc6tod
Cent.ale Primului
Rezboi [,londiaL.
2. Analizali
documentele $isiabt obieclvele pecareqile-a
propus diplomalia
roma-
nAin perioada interbeca.
3. Pornind deladiscursull!rN.o2e precizalicare
]-ri!lesc!, erarolulLlgiiNatiunilor
in ooiniaacestua
Manileslale
antifascista
in Bucu€9li
4. Comentati fragmentuldinc s.:'s: ; nLrt
deNicolae Ceau$escu la millngul
din21 (mai,1936)
august 1968,reprodus in nz^i - .aena23.Decec€delca Romania a avul dinaiiicandRoman
a incerca
safacdfaF
atuncioaftA de.6lar: :::€=- 'al3deeven
aiitudife menteledin1956 dinUngaia? provoc6r
lorpolitice
alevremi

{09
 BOMANTA
I
9rCONFLTCTELE
REGTONALE
CONTEMPORANE
Dupapribugirea sistemului comunist in 1989au izbucnil o sededecon-
flicteregionale din cauzaanumitor tensiuni, in specialetnice,pe care
regimurile totalitare b lesaserd nerezolvate.
Primulconflict, in ordine cronologicd, a fostceldinTransnistria. Romania nu
a avutin acestcazdecato contdbulie diplomaticd, in sensulcd a suslinut
integritatea Republicii l\,4oldova
infatatentalivelor separatiste aleraioanetordin
stangaNistrului. La recensementul din '1989, in Transnistda locuiau 39,9%
moldoveni (romani), 28,3% ucraineni,25,4% ru9igi1,9%bulgari. Razboiut s-a
purtatinlre autotdlileRepublicii [,loldova $iseparatiltii de la llfaspol, suslinuli
deatmala a 14-aa Federaliei Ruse. La21iulie'1992a fostsemnat unacord
deincetare a focului.
in timpuldesfdqurAdi lui,rdzboiul dinTransnistria a fostprezental opiniei
Osla$ifomaniinlr-o
misiune
deaplanare
publice depresadinRomania, carea acuzat amatarusddislocate cAa lual
a unuiconflicl
regional pafteaseparati$tilor in rdzboiul impotriva aulorildtilorlegitime aleRepublicii
l\4oldova. De cealaltd parte,presaruseascd gi chiaruneleautorilali de la
ChiginAu au acuzat Romania cAa interyenit in conflict de partea Republicii
l\roldova in rezboiul dusimpotriva Transnistfiei. Cu tirnpul, Rom6nia a fost
excluse dinpoziliade mediator in favoarea RusieiQiUcfainei. Conflictul a
dmasinghetdpanaasuzi.Roluldemediatoil auRusia, Ucfaina Si OSCE.
Dupd2005,nouaadministratie delaBucuregti a militat peniru modificarea for-
maluluide negocied prinincluderea Romaniei prinlre mediatori_
in calitatea sademembra a Padeneriatului pentru pace(1994)$i, utteior
de membrd NATo(2002), Ronania a parlicipat la aplanarea unorconflicte
apdrute in Balcani dupddestrimarea lugoslaviei. Ungestdemareresponsa-
bilitate a fostfecutde presedintele Romaniei, EmilConstantinescu, in anul
1999,cand9i-arespeciat angajamentele luatefaldde aliatiioccidentati 9i a
permis folosirea spaliului aerian romanesc dec6treavioanele NATO in timpul
lovituriloraeriene aplicale deAliantd lugoslaviei. Acestlucrua duslascdderea
dfamaticd a popularitdlii salein tafd,darpentru Romania a fostungestdeci-
siv,carea contdbuil in mare mdsurd laaderarea ldriilaAlianta nord-atlanticd.
Pentru a dezamorsa conflictelepotenliale dinregiune, Romenia a incheiat
tratalebilaterale decolaborare cutoliveciniisdi.Celemaisensibile aufosl
lralatul cuUngaria gicelcuUcraina. Acesta dinumeaveaderezolvat probleme
vechi, pecareultimii 50deaninulerezolvaserd, daf9idispute noi.Diplomatia
delaBucuregli a avutteriasdincheie aceste documente gisdalinieze larala
realitdtilecontemporane, iaropinia publicd intelepciunea seleaccepte, de$iau
suscitat mullediscutii.
in calitatea sademembrd UE,NATO, OSCE SiONU,Romanieiii vareveni
in viitorun fol foarleimpo(ant in stabilizarea regiunii Balcanice 9i a Mdri
Negre. As$el, printreobiectivele Romaniei, castatmembru alNATO, senumd-
rd consolidarea parteneriatului NATOcu statele dinBalcani, Europa de Esi,
Caucaz 9i Asia Cenirald, in spdjinul stabilitdliiii dezvoltdrii lor democratice
$i asigurarea succesului procesului de transformare a NATO9i a misiunilor
Alianlei.
 ,
.,
[

tr Dod.Etss lullll€llagd)(e5apdll€ 206$) Tr.bl cu plMtr h |Bb$lled6 buna

lntreTEnsflistria cirindzboiad+ ,/€dnahb9l ooop€raF litB Romania
,Tn1992,nua fostLr'n confictmilitar 9iMoldova, (Conrhnla,
veid;coj d€pl,nedecbrat,lnto Rusia9lMoldova. Federalia Rusea sdvaqitatunciun $ Uor€irE 2 iunid1so4
actdsagrosiun€ asup.a Bnarului statRepublicaMoldova, planilicand
h Moscova acest ,Artimiul2
.6zbocu Lns,ngur scop: dea menline aceste leribriidepenala Prutsubinflu€nla 2. Pedibconhactante vorinchoiaun
. Rusiei, cuinstalerea
laconducerea Moldovei doara fodelor prcmoscovile. t€k( sepaclplivind regimul fonliotoi
' Aslful,seurmerca irnpiedicarearclnfegidicu Tala(Romania), (peficol,c€rclaacea dintlecelodoui statoSivor solr4iona
wgmqerafoademars pontru gi
[4osco-vainteresele e].(...) prcblema platoului
delimitarii lor conti-
Aga-zisul(cazllagcu)estdl6t o (unea(erdeurnilirc a to4elorpalriotice
nalionale nantal9ia zonelor
economice exclusive
dinBasarabia, dedmplantare, inconstiinlalorcAsuntem dezbinaligicu
slabi, idealudle in MareaNeagd,pe bazapdncjplilor
false;(dacenicipeundepulat nuslnleliln6lie dga-leliberar. 9i aceslepEsiuni psiho- convenite pdnh-unschimbde scisod
logice 6eprcducz.ln'c.devroo10ani.(...) inte minigtdi
afacerilo{exteme, €f€ctuat
'Euramfostmobilizat legalla lu e contraunilililorpa€rniliiaro
separatistedec:tre odauc! semnarea prczenlului llatat,'
I\,ISN in trupele
speciale.Amluplal,CeSicum, pulsliafladola (prietenii,Fshddela
I!4SN al RM.Amfcsltradalide clhe @ndlcgrea d6atuncia fuloldovei
(M.Snegu. giA Plugatu) gidalipetipsi6.rugilor,ientru
a serefuicunoigi
ca(malsriab pentru dintimpabatuiblal\,{oscova.
sc€nafiiJo Amfosthidali
ldinronsiderente politice,
avand, camefiibru.alFPM, vhilniunionisle clarc..
I\Iesocot9isuntprizonier derazboialFedelalie; Ruse."

lntelni€
Bas€scu-Voonin
(2005)

?nouruonn!
Romania s-a impusca o pulere
regionald in RdzboaieleBalc€nice
de la inc€pululsecoiului
al Xx-lea
9i a reu$it, pe
in oadainlebelica,
sd conslruiasca un sislemde
alianle regionalecarcsej asigure
secuilatea,
in timpulregimuluicomunist,ln anii
'60-70,Romania a reusilsd-li
ACNYTAIEINDEP€NDENTA menlind unrolimportant
in regiune.
1. Comentaticauzele,desfa$lrareagiefectebdzboiului pornind
dinTransnislda, de Dupdanul 1989,Romanias"a
lacelerclalate
de liella$ql
ico.lmentul 3)9ide la celor
declaratiile doipre9edinti aldtu|al NATo9i parficipala deza-
(documentul4). moFareaconflictelor din fosta
gradul
2. Apfeciali deimpca€ a R7*nieiinconflictul dinTransnistfia. lugoslavie 9idin zone,,fiebinli"
alte
& Analizali,
in grupe
de cAe t5 ae,' :s,.eddepozitive saunegalive
aletratatelor
de alelumii.
pe
bunAvecindtale care b-€iFie.: Roman a in anii 90.

I r-
 .ffimmmNtm
I
tnTrn\m\wl tnVmnsnwim
ffim
BLOCUL
MILITAR
SOCIALIST
INAINTE
DE1964
Tratatul sauPactul dela Var$ovia, denumit 9i Tntatuldepietenie,
oficial
coopenrc ti asistenld nufuald, a lost o alianld polltico-militard
a statelorsocia-
listeaflatein sferade influen{d a Uniunii Sovietice. Dupdcumgtiti,in timpul
Rdzboiului Receauactivat douaaliante militare NATO(Norfh
rivale: Atlantlc
Trcaty Oryanisation I Otganizalia Tratatului AtlanticuluideNord), condus6 de
Slatele Unite, $iTratatulde laVargovia, condus deURSS.
Tratalul de la VaEovia a functional aproape patrudecenii, intre14mai
1955Si25februae/1iulie1991.Initiativa creeriitratatului
a apadinul URSS,
Dlapelelelarlorsocahlestvescimper a- reprezentatd deN.S.Hrugciov conducdtorul PC.l.J.S.,careaclie
ismusimbo izaidedolaruamercan
laintegrarea
revste,Krokod 'd noctombrie 1949) Germaniei de Vest in NATO.
{coperla
DinTratalul delaVarsovia aufecutparteinilialUniunea Sovieticd, Polonia,
Cror.rol ogic lJngaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Gemaniade Est,AlbaniaSi Romania.
9 mai1945- Sfargitul
Alianla nus-abazatpeo solidaitate reald$i peinterese comune aleldrilof
celuideAl Doilea
Rezboil',,londial. semnatare, ci pe vointa Uniunii Sovietice de a-gi mentine influenla in Europa
4 apdlio1949 iniiinlaeaNATO(Orga- Centrald Si de Est.Tratatul de la Vargovia a fost un instrument la dispozilia
nizatia
Tratalu u AtanlculuideNod). Iidedlor sovietici,in acordculiderii comunisti dinldrilesocialiste, dea impune
14 mai1955- lnfinlarea de $imentine,
,,Tratalului in sferadeinfluenld sovielicd, unsistem devaloricat maiapropiat
pietenle,cooperarc S asistenlmuluaE' decelexislenl in URSS.
(Tratatul
delaVar$ovia). Romania a fostmembru fondator al blocului militarsocialist, dar dupd
4 noiembie 1956 lnteruenlia in fo4aa
amateisovietice in Ungara.
1964. a avut o poziliedistinctd.in relaliile
dln interiorulTraratului au existaigl
20 augusl1968- Intervenla trupeor momente tensionate, provocale de doinla unor membri de a pdrisi alianla
Tratatuluj
dela Vaeovia in Cehoslovacia. (Albania) sau de a o reforma. Au gi
exislat momerte dec zd,cumaufosicele
31martie 1991 Dzolvarea ,Tralatuu de pfovocate de evenimente din Ungaria (1956),Cehoslovacia (1968)sau
prelenie,coopera€ 9i asistenlemutuaa' Polonia (1980-1981).
(Tralalul
dela Vaqovta). Dupasemnarea pe14mai1955,
actului deinfiinlafe, Romania s-adovedit
a fi unuldinlteceimaifideli alialiai URSSin cadrul TratatuluidelaVargovia.
Conducerea comunistd de la Bucufegti a avutocaziasd-$idemonstreze
aceastA fidelitate chiarin anulumAtof. ch. Gheofghiu-Dej a fostpdmut lider
stfaincarea vizitalBudapesta dupeinvaziasovietice 9i tol in opinia
Bucu.eitiului inte"venlia sovieticd a fost..necesare gicorectd.
La sfargitul anilor'60a avutloco relaxare in relatiile
internalionale, iaf
Uniunea Sovieticd a holeret micgorarea num6ruluitrupelor sovietice stalionate
in Europa deCentrald 9ideEsl.Asezarea geograficd a Romaniei, inconjuratd
de16fimembre aleTratatului delaVargovia, fAcea caretragerea trupelor sovi"
eticedepeteritoriui eisdnuimplice niciunfelderisc.Astfel, in anul1958-
N.S.Hrugc ov,prim-secetar invocandu"se capacitatea amaieiromane dea rdspunde capita-
alCc.alP.C.U.S 'provocadlor
in ani1953-1364, lisle"gidea apdfa,,cuceirile socialisle alepoporului -, trupele sovieticeau
denumee cdruiase eagdInliintarea fostretrase dinRomania, iaraceaste acliune a avutun mareefectasupra
9ifimuldeceniu deexstenld
a PactuluidelaVarFvla felaliilor
regimului de la Bucuregti cu alialii
sdi din bloculsovietic.
 i,

Aduld6tifinjErc a TraEtululdo la Varyovia

.Tai semnatare: Albania,Bulgaa, Ungafia,Germania DemocrataRomania,
ljnilneaSovieticiCehoslovacia.
Pe{ibcontraclante,
Reafirmandu-$i dorinta dea oeanizaunsistern desecutatecoleclivd ln Europa,la
caresdpadrclpe loateleribeurclpene indife€nide sistemul lorsocial9i polilic,
carese ?
facdposibile combnareaefofturilor paciS secudtalii
lorin inieresul ln Ewopa, Cenllal
Pllbcolul BirculuiComilolului
Luandin consideratie apdrula
situalia in Europa in urma€tificai acoduluide la al P.M.Rh ca|r sau ado@tunelerl*rri
Pais, carea asigurat formarca de noi blocurimilitarcsubforma(UniuniiEuropei manitaEea6igureodinealn unna6venl
Occidenlale) impreuni cuo GemaniedeVesl €mililaizala gipeniru inlegmroa acesteia monHordinUngada (30ocbmbdo1956)
in bloculAtlanticulu de Nordcarespo@gle arneninlarea unuinoudzboi9i cleeaza o inrAutilirisituatieidin
,in conditiile
aneninla|e la securilaleanalionaE a Frilofiubiloaredepace.. R.PUngad(...)umdtoareb mesuri sunl
,4rtlcolu/
4,ln eventualitateaunuiatacafinalin Eu.opaasopraunuiasaumaimultor
statesemnatare aletrataiuude catreodcestatsaugfllpde state,fiecareslal cire este Activitaieapoliticala nivelulclasei
oartea acestuilratat vatebui,confomdeptuluiindividual saucolecliv laauioaperareln munciloare pentru
ar irebuiinlensilicala
concordantA cu anicolulSl al Cafiei
O$anizatiei Naliunilor ljnite,
sA acorde statuluisau lntdrjreaspirilului
decombalivitateimpo-
stateloralacale asistentaimediata,in modindividual, in inlelegerccualleslatecaresunl t ivaplanurilor
dulmanilor declase.
parlialeacestuikaiat,printoalemiloaceleconsiderate necesare, inclusivfortaamaE." O alentiespeciaElrebuieacordate
(lntocmit laVar9ovia, pe 14mai1955) poliiice
activiidtii ln 6ndultineretului,
al
Siin modspeciallnrandul
intelectualiof
o categoe foadesensibiHin
studenlilor,
a fiinlluenlatideelemenleleostile.
Scd6oaEa lulN.S.Hn$iovtn bgdfuin dl |Etag€|ra tup€lo{sdistao Trebuieluate mdsufipentrua inieri
dopebdbdulRon6nisi, adlssagC.C.al P.qR,h 17aprili61s68 apdlarca oruanizaliilor
regionale9i muni-
cipaledepartid, precum gisediile
Consi-
,,oragilovadgi, liilorPopulare."
Comitetul
Central alPC.U.S. arvreasdv6consullein bgeturd cuviitoarea
slalionare
a trupelor
sovietice peteloriulRepublicii Populare Rom6ne.
Jnprezent
situatia s-aschimbat radical.
Poltica depacealaibr aparlinand bgdrului r :l
afdculposibil,
socialisl osigura amelio€re atensiuniirnlomalionale.Republic€Populara unrapod alainabiameican6
Romane a oblinutmad succese inconsttuclia socralismului sistemului
Siin consolidarea privird
capacihba
d6lupua URSS
democr4iei populare. Romania areacum fo(eamatedeincedere, capabile sdraspun- oi(1960)
Siaali4ilor
daprcvoceribr sl aperccuceddle
impe,ialiste, socialislealepoporuluiroman $ise_Si
aduc,contdbulia lacalza aparedi inteleselol comune lagrruluisocialist.
peledtoriolRepublicii Prccizareaaclivitalilormilitareale
Pdnufinare, in opinianoastra, sialionarea trupelorsovietice in anul
URSS9ialealialioreiin Europa
Populare Romane numaiestenecesad. imp€jul. , de rdzbope
1960,in diferite
Reiragereatrupelorsovieiicedepet6fitodu1 RepubliciiPopularcRomane vali o noua
lemenscurlsauung,9icelemaiproba
dovada palpabiE q convingdtoa€ a politicii depacea ljniunii
iubitoare Sovietice,
a
geslvalipsicer- ostilesovieiice.
bileacliuni
RepubliciPopularc Rornane $iaintregului hgarsocialist.lJnastfelde
cudle deunuldlnire
imperialist€ aqumenlele lorcelemaiimporiantein iavoaf€a politicii
pronunldpentrr in limp ce URSScontinua se vadA
lorde pregitire
milibra va
9i contribui la uni€a fo(elorcare se menli-
nefea qiconsoldaea p,cii,pentrucoexistenla pa9nicaa lr,u.t.Sllojtrori
coniliclulinlre
lumea comunist6si lumea
libelacafiindinevitabil,
obiectiveleactu-
**rni",".
N.Hruaciov; alilorlide soviellci
suntsd realizeze o
PimsecrctaralC.C alPC.U.S.,
inclinarcireptaiaa balanleipulediin
favoarealor.
ln aceasla perloada,declanga@a unu
ACT1VJTATI]hTEIi\I'XTA
6zboigeneral sau ocalin Eumpadin
r?:. ; ree declaGie
motvele
1. dentiiicali aleiniiinterii delaVar$ovia.
Tratalllui inilialiva esteimprobabila.
sovieticd
2. Comeniali dela Budapesia
:J:..j; .- rr'.:n€ fat, deevenlmentele
reaclia din Soveliciivorcontinuasa-$iimbuneta-
leascacapacltalib lorofensivepin lntrc-
19569imodulinc?fes. :':::- z:.2, rnenlinerca
ordiniiin
inteiorul
larii.
rcaleale ducerea unorsisternede afinament mo'
$ cornen::: :-:i :. ::r.urgelidocumentul
Analizat 3 - cauzele
demin dotarea lrupelordeuscat."
roelo'sc,
reraoe.il. :-- :: :- Ro_;riei.

qiconllic't
Coopelalg 113
 noMANrA DUPA
1964
I
$TTRATATUL
In'1964 a avutloco schimbare in politica exlernA a Romaniei. Nouasaoi-
entarea fostexprjmatd in Declaratia cuptivirelapoziliaPaftidului Muncitorcsc
Ramenin problenele ni\ceii comuniste ,i muncitoregti intemationate, publi-
catdin ziarul pe23
'Scanteia" ap lie1964. Declaralia dinapritie a condamnat
pretentiilePC.U.S. de a domina migcarea comuniste internationald subpre-
textulinternationalismului proletar. Declaralia a marcalincepulul oficialal
politicil
independente a Romaniei in cadrul comunist".
'lagdrului
,,Declaralia dinap lie"esteins6un mit.ln realitate, ea nu a insemnat
dobendirea independentei pentru a urmao calenalionald, ci unrefuzal elitei
comuniste romanesti dea seintegra in nouarealitate politicd poststaliniste.
A
Tarcurile
soviet
ceauasiguml fostastfel o manevrd deizolare cateseo fereascd deinlluenle reformatoare.
restab (1956)
lircaordinilaBudapesla Itlotivulcarea influenlat schimbarea relatiilor Romaniei cu URSSa fost
gilaPrasa (1s68) planul luiN.S.Hru$ciov, prezentat la Moscova pe3-5august 196'1, princare
doreasaErgeascd atributele CAER(Consiliul deAjutorEconomic Reciproc)
9isddeaacestuia unrolsupranational. Romania arfi fosttransformatd intr-o
fumizoare de materie primdgi ar fi fostobligald sd abandoneze planulde
industrializare raoide.
Schimbarea majodin atitudinea Romaniei falddeTralatul detaVa|govia
s-aprodus in 1968, o daiecuinvadarea Cehoslovacieide cdtrearmatele celor-
laltecincistatealeTmtatului (URSS, Polonia, R.D.c.,Ungaria qi Bulgada).
Conducerea comuniste delaBucuregti gi-aexprimat public dezacordulfald de
aceastd acliune. In realitate,conducerea dela Bucure$ti setemeacaRoma-
niasdnuaibdaceiasi soadd cuceaa Cehoslovaciei. in acestscop,a fostela,
boratd o nouddoctrind militar6,intemeiatA pe,,fazboiul intregului popor".
In anul1967,Romania a fostprimaIarAdinbloculsovietic carea stabitit
relaliidiplomatice cu R.F.G. Sinu a intrefupt relaliilediptomatice cu lsraelul
dupe'Rdzboiul de6 zile".In1971, Romania s-aaleturat Organizaliei [,tondiale
pentru Tarife FiCome4, in 1972a stabilit relaliicu Fondul l\,,lonetar
Internalional
ii cu Bancaltlondiald, iarin 1973a cdpatat unstatutpreferentialin relaliile
economice cuPialaComund Europeand.
In ciuda lddi,modelul sovietic de dezvoltare inlernea
'independenlei"
devenit totmaiputemic in Romania, multmaiputernic chiardecatin celelalte
lerisociallste membre aleTralatuluide laVargovia.
In anii'70,Romania a continual politica sa relinute faldde propune le
URSS in cadrulTralatului gidecondamnare a socialismului internaljonalist.
ln
acelagilimp, Romania a dezvoltat relatiiieconomice 9ipolitice stranse culdi
din-veslulEuropei.
In 1979,N. Ceaugescu a condamnal invazia sovieticd in Afganistan, in
1981,a recomandat precautie in ceeace priveSle rdspltnsul Tratatuluide la
Vargovia faldde c za dinPolonia, iarin '1984, Romania a fostsingura lar6
comunistd carea participal laJocurile Olimpice delaLosAngeles.
Situalias-a schimbat radicalincepand din martie1985,candMihail
Gorbaciov a devenit lideral PC.IJ.S- in timpceacesta propunea reforme 9i
deschidere fglaflosiSipereslro,ika), Ceaugescu sedovedea acela$i neosta-
linistsi seoounea schimbefii.
 Spresfarsitul in momentulin
anilor'80, carcUniunea Sovieticd
nua mai
cevafolosiforlapentru
l6satimpresia a controla
ldrilemembre aleTratatului
dela Var$ovla,
in Europa Centrald9i deEstauinceput sAapa.do seriede
schimbirapide. Noileguveme dinldrilemembreauinceput sdfiedinceTn
ce mai putininteresate de menlinerea iar in ianuarie1991,
Tratatului,
ljngaria
Cehoslovacia, giPoloniaauanunlat cdsevorretrage dinorganizalia
pand
militare la 1 iu{ie1991. Tratatul
delaVar$oviaa fostln modoficial
dizol-
vatin datade31martie 1991.
lJnadinteullimele
indlniialeconducetorior
ae Tlataru
!6rrormernbre ui(1983)
,D€cla|ala' dlnrprllle1964
oblinuie deR.P Romene, ca9icelelaltei6.i socialisle,aratec5solllio
'Succesele
narca.cu succ€!a sarcinilor dezvolgrii economiei derindsTnprimdaanddefolosirea Proh.olulliblnidi CofiibfirluiE)(E-
tuturor posibihlelilor
ilternealeliecarei !ari,prinmobili2arca intensa a propriilorfo4e9i qnivalC.C. alP.C.R. de6Fo 8itu4hdln
maxima vabrmcare a rcsu'selor ei naturale. cshclovada(2,|august 1968)
DaEliinddiversilatea condiliilor doconslruclie soi€listeni existd Sinupolexshtpae Executival C.C.al PC.R.
saueleleunice,nimeni nupoaleholefceesteJusr$ cenupentru 'Comitetul
altelarisaupanid6. ho6re$e umebarcle:
Elaborarca, alegersa sauschimbarea formelor9imetodelol@nstru4iei socialisteconsti ' Guvomul Rep0bliciiSocialisteRoma-
lui6unatdbltalfiecerui oartid undeoisuvsmn
marxistleninist. aliiecaruistalsocialist.' niavaadEsao notacebrcinciF so-
cialislealecdrcrtrupeauocupat Cehos-
lovacia p n carci$ expdmd ing jorarca
t3 Sidezapobatea aceslei
acliuni.
PROTOCOL prMndtnc€bE€ vElabiBlii acordudbrfidlltatE?nchoiablh cadrul ln acela$i limp,PC.R.considera ca
TEftilul d6 la Vargovi€ 9i littdat€a o€amlol $ stutludk|.mlllb|r al6io6stuia intetuenlia militaredinCehoslovaciaeste
do la lnlelegerea realizatala consfdtukea de la l\,loscovadjn7 iunie1990a o incrlcarc flagrantea suveraniEliiSi
'Pomind
ComiteluluiPoliticConsultativ alTralalului delaVaDovia, guvemele Romanidj, Bulgadei, independenlei nalionale
a lddlorsocia-
CehieiflSlovac,ei. Poloniei, URSS9iLJngane' €prezentate laoonsfatuir4 exlraordinara lislepfietene. Vafi convocateo sesiune
a Comitetului.PolilicConsllhlivde la Budapesta de minigtrii
afacetjlolextsme9imini$rii. exlEodinard a MafiiAduneriNalionale
ap6'lriiauconvenilasupra celorceurmeazr: ln 22 augusl 1968 pentru a discuta
1.incepend cu31madie1991iii inceteaza vabbilihtea umdtoarcle documenlel situalia creata in urma mi-
intervenliei
. PfolomlulprivindcreareaComandamenfului Uniicatal Fo4elorArmate ale slatelor litarein Cehoslovacia, penttua adoptao
participantela Tlaiaiulde p etenie,colabolare asistehldmutualt din i4 mai 1955. decla€jie in logdturdcu pdncipiile
polili'
!i
ln conlormilale cu celede inaisus,lncopandeu31 maftie1991Sdliahideaza toale ciiexteme a Romeniei.'
organeleii skuct! le militarccrcatein cadrulTrahtuluide la VaQovia:l
.Comiletu| Trligtrio. apAradi
. Comandamentul Unilicalal ForlelorAmale Unile
Pn.ruruonrn!
. StatulL{ajor5i Comitetultehnical FodelorAnnateUnile Tratatulde la Vargoviaa fost o
2 ln corromlarecup irclul1.incepend din31rnartie
1991incetea?eadivilatea
mi- alianlSpolilicagimilitara
cuajutorul
litadlor
armalelo' naliona e h oganelede conducere aleFo4elorArmalolJnite$ plah cdreiaURSS. impus dominatia
llnaloa.e la coraldarnentul undical.
$€
conldbulii,o' in Europa Centrala Estintim'
lncheia(la
Budaiosla,la 25lebruade1991, Side
pulRdzboiului Rece.
intr-unexemplffifllimbile mmenr,bulgare, ceha,polone,'rlls5
9iungare"
Romania a fecutpartedinaceastd
aiianld,
daf,incepend cuanul1964,
ATE]ND'PTNDEN'A
ACTIYIT ainceput sdaibdo atitudine diferite
fatadea celoaltel6rimembre.
9iconen_nll
1. ldentificati prinopiile
enunlate
in publicaia
in
"Declaralia' "Scenleia" Acea$eaftudinediferitinua apa-
19& .. .."cucerea
din23aorilie Pl!1.R..
rutdindoinladea conlesta comu-
2. Comenlal at1tu.:e;R.o6.e ialedeinvazia hupelor delaVargovia
Tratalului in
nism!|,ci dinteama lidelorcomu-
Cehoslovacia{'3: -:i,:-C Cr ce aceasteatitudine
a fost
indreptdtitA.
nistide la Bucuregt ca ar putea
3. Argumenlatce.e .-:i :5: ''p'eaPactulu delaVa$ovia,Romania s-aabturat p|ercepuBrea
in modfiresc
t,_.. _:-:re 2€ \A-O
 D
\eNiuie
srrnpdel,nitmte
FUNDAMENTALISMUL
RELIGIOS
Progresul economic, insotitde modificafea condiliilof de viala,a produs
lEnsformari importante in societdtile europene, curenlele modernisle cfeand in
inleriorul
diverselorbiserici adevdrale confiu nuricuadepjii coniinudril tradiliilot.
Termenulde fundamenialism esteiolosit pentru a descrie unfenomen exis-
tenlin marea majoritate a religiilor,axandu-se petrdsalud comu ne:intoarcerea
la valorile
traditionale, nevoia consoliddrii identitdtiireligioase !i pracuci dis-
criminatorii
laadresa femeii. in general, fundamentaligtii credin adevdrul con-
linutin cirlilelorsacre,refuzand s, le interpreteze. Ei considerd practicile
tradilionale
9idoctneleeiernvalabile. Confruntarea cumodernitatea determi-
nereacliidifete,poifivit tradiliilorfiecdrei religii.Fundarnentaliitii potfi ostili
saunufalddealtereligii, darceamaimarenemultumire a loresteindreptatd
impotriva acelora careincearcd modificarea unoraspecle alereligiei proprii.
Cre$tinismulepocii modeme cunoagte manifestAile integrismului laprotes-
tantiiamericani (bap1i9ti 9ipeniicostali), mafcate deintoarcerea lastldiullile"
mlal Bibliei,o viatdcomunitard intensa ii o evanghellzare mililanld. Patrun-
zandin Europa Occidentald postbelice, acestemi$cari au afectatputernic
Bisedcileptotestante istoice{luierane, refomatd), pfecum Sipeceacalolicd.
Suntrespinse slructurile instilutionale preapulernice, preferandu-se exprima-
reain grupuirestranse derugdciune gidemisiune evanghelizatoafe, in care
pe
sunlaperabideilebazate o lectufd fundamentalisld a Bibliei.
lnceprjve$te Biserica catolic6, cearta modemistdintre curentul liberal9icel
integst a apdrut in legdturd culoculBisericii in stat,superio tateapapeiSia
magisterului. Ultimiiii acuzdpe,,modernigti" ce suntgroparii Bisedcii,cd se
opunmodilicdrilor cu continut dogmatic alecatolicismului, precum gi in ce
privegtemorala 9idisciplina ecleziaslicd. Pentru ei,autortalea Sfantului Scaun
estedenecontestat. Aceslia suntceicare,intr-un numar restrens, aucreato
disidentdcondusd demonseniorul Lefebvre, contestand actiunile refomatoare
aleConciliului Vatican Il {1962-1965).
lslamulcunoagte o adevaratd rena$tere ce a urmatdupalungul declinal
lmperiului Otoman $i al expansiurii co'oriae europene. il ultima vreme.
migcerileradicale, carecelintoarcerea la valorile tradilionale, audevenit tot
maiactive in lddlearabe. lluziaratatd, lasfaEitul ceiordoudrdzboaie mondia"
le,deconstituire a unuimarestatanb,urmatd defalimentul pefspectivei laice
panarabe (l\,4ubarak,Sadat, Saddam Hussein) aucondus laavenlul migcerilor
islamice.Declangate in toatdlumea arabd, aceste miqcAaureu$it instalarea
unofregim urifundamentaliste in Libla (1969)gilran (1980),iarinAlge a,Egipt
$i Turciaau intralin conflict deschis cu guvernele autoitare 9i prooccidentale.
Problemele polilicedinOrientul ltlijlociu,cumulate cuexpansiunea feligioasd
dintdrileEuropei 9iAmefica, caurmare a migrdrii foteidemuncd ambe,fac
caDroblema islamicd sdocupeunloccentralin ultimele decenii.
Plcludmural,reprezenEndu-
peayatol
ahulKhome iy

$ivl6arcligioasa
116 RellCla
 In ldasm,curentul ortodox cdTorah(Legea)
considerd poatefacefale
noilor
exigenlealeepocii, feraa sepuneproblema j
actualizdei.Spredeose-
biredeacegtia,curentul liberal a trdigigandiiudaismul
doregte intr-unspirit
modern.
Confruntareacu civilizatia
occidentala,
mediatede coionialismulb tanic,
dezvoltdla hinduismulindiano atitudinemisionard
carese manifestd pdn
acliunide prozelitism
in tarileanglo-saxone
$iatentateextremisteindreptate
impotrivamusulmanilorOdinamicd asemdndtoarecunoagteqibudismulin ce
priveqtemisonarsmul.

tr ,,lnciudadimensiunilor salemodesle, schisma esb tipicapenttuacesl

lefebvrisla
caiolicism integistcarenu suporte niciun alt adevafdecatpe al sdu,carese cram-
poneaza de o concepliefalsi desprclraditiacatolce- carcesieo tradilievie,nufixate
o dalapenlrutotdeauna - 9i secompomilealdluridecurentepoliliceexhemiste, inlole-
€nte,cefolosesc metode violenle,lnnumele unoiastleldeconceplii denatuEle despre
adevdrulcre9tin,celivafatecilj,
revendic3ndu-se dintraditionalismul
lsfebvrisl,
audatfoc,
1n1990,unuicinemaiognf dinCariierulLatincareprogramase filmulluiMartin
Smlsese
Ultinatenl4iea lui Histos.' a.t**tti,,!t&itt{ ::...:
(J. Delu.r,eau,
Religiibluniil -'. :::,:.,..a::t"
Dosofte(1624-1693)

Bi9edcaOrhdoxeRoman,Lacanonizat
progreseaza
"Peaceslterenfavorabil miliianliislamigti
carelncearce
poziliidefote cuajutorul
saseinlillreze la 14odombie2005p3 Dosof,€i
ln societatea
civiEii sacucereasce unor|eleledepredicatori, (mibopolital Moldov€i)
alunorcadresupedoarc musulmane, alunorasocialjipietiste,
alunorsocieEiideeduca-
re9ideinlrajutorare,moscheiledecaiierfiindadesea centrulacestorelelepentruce ,,Evidenliatde tenerprinminteasa
acolosepredagtafeta initiativelor' sclipitoare9i ffica de Durnnezeu,
s-a
(J.Delumeau, Rerbiile
/umi, calugerit
la 25deanl.Dupestudiiinta|6
$iinstdindtate,la Lvoyljcraina,alnde'
plinitfuncliiirnportanle
in conducerea
Bisericli:
Episcop deHu$iSide Roman I
L:_l milropolit
al l4oldovei(1671-1674; 1675-
,SefulColegiuluipanindiandelegimusulmane a editatunnoudecret penlrufemeile 1686), ulUmiian deviald9ii-apeteculin
musulmane din lndia,p n carele intezicesa luqezeca telefonisteSi vizitezelocuri
sa exilinPolonia, undea Simurit.Dosolieia
undes-arpulealntalnicubabalinocunoscuti. {...)Dupalegilepecareaceast,lnstitulie fostconsideral poet(pen
ce dlntairnare
le emitese ghideaza toatemoscheile dinlndia.ForLrmul lemeilor
musulmane dinIndia lru o psaltire
in versur,1673),celdintai
S1'aexpdrnatindignarea fatadenoualege(in Comnsauln Shariat nuexistanlciunfel mareprozator(penttu,,\'ia!aii petrece-
in ceeace pdve9le
de interdicli comunicarca femeilor cu barball
necunosculi.Maimult €a sfinllof,4 vol.,16821686) qi cel
decatalal,unadintfesollileprcietului
i,lahomed erafemeie deafaced.
Colegiula.trcbul dinteitraducetor dinmarealite€tuduni
se prveasdinlr.unrnodrnairealistqi maitolerant la lumeamodeme), a declaEto ve6ala.
membda foflrmulu ' (Dupa,,Jurnalul
nalional",
(Din,,Lumea",anXlll,nr 3,2006) 6 iulie2006)

Ai]tvITAI' iND!i'\IJiNTA Compobnlosp€cifce modulului

RELGIA$LVIATA RELIGIOASA
. Cititicuatei!ea..!-:_:e. 9 rezovalufindtoarcle
sarcinidelucru:
1. Cesernniiicale
::.:.; :.-..::rie afirmaliia
uiAndr6
lllakaux: vali 3.4.Anaiiza dive6tJliisociale,
cutu-
,,Secolul/;\l
religios
saunLrt6 _3 rale Slde civilizalieln
istoiepornindde
" lasucele istorice,
2. ldentillcati$iccne_::: pelrecut
-_ :,:- -?.: recent in lumeacreqtind,
rnusulma- '1.4. SusnercaaryumentaE a unui
nasauhindLrst punctde vetleteinta dEculie/ int-un
canot::.1 -
3. I\,lolival . - ::-,ra'Dosoie.Caracte"zali
dinaceastd
-.:r.

in lumeaclntomporane 117
Rollgla
 ModutulV
ARHITECTURA
RELIGIOASA
De-alungulultimei jumetdli a secolului al XIX]ea,construcliile religioase
aucunoscut o reluare 9io imbinare a stilurilor
maivechi,rezunand a$a-zisele
tendinle'neo" {neogotic, neoclasic, neobizantin e{c.)care auconferit bisericilor
apusene planuri 9i stiluriarhitecturale dintre ceie mai variale.Dar evolutia
tehnologicd a permis in scurttimpptoiectarea unorconstructii indreznete prin
folosireastructulormetalice $ia materialelor noideconstruclie {ciment, beton
amat,slicdelc.).in acestfel,NouaAddfA,.tnouveau, ModemStyte)s-a ma-
nifestat p ntr-ofeinnoire arhitecturala carea facutca bisecib sa capete
aspecle bizare. nemaisem6nand cucelevechi.
Repfezentativd, in acestsens,estecaledrala Sagrada FaniliadinBat@-
lona(Spania)creale deAntonio Gaudi, careprinvervaimaginafa aveasdpro-
ducdo defuletotala. Utalizand
betonul armatcufunclie decorativd,lavedere,
A. Perretconstruieite biserica NotreDamedinRaincy {Franla), asemenea
unuiturnpiramidal foaie inalt,iafin StaieleUnite,biserica protestanu din
NewYork,avend I etaje,esteridicatd asemenea zgarie-no loramericani.
DupdAl Doilea Rezboi Mondial, arhilectura modernd seextinde in lumea
occidentaE printr-un noustil(lntenational Style),careseremarcd prinspalii
luminoase, standardizate, fdrdinfloiluri.Sefolosesc matealemoderne (otel,
,Depeste o suEdeanidurcaza con, sticle,beton) carenec€sitd tehnici industriale pulincoslisitoare.ln domeniul
structia uneibiserici
dinBarcelona. Este religiossefacremarcate construcliileelvellanului LeCobusier: capela Notre
uria96. ianlastici
$:imposibilde terminat, Dane du Hautdin Ronchamp manistirea Sainfe Matie de la ToweUe
visulunuiarhitect a c5ruiimaginalie a 9i
zbulatinaintea vremii.Catedrala LaSa-
(Franla) 9iinteresanta formdhexagonald a bisericiiprotestant€dinBerlin. Dar,
gradaFamrla - Sfanta * esteo
Familie ceamaimafeinilialivd a secoluluialXx-leain domeniul arhitecturii
religioase
cEdirc ca nicio alta,in caresi6lpii
se aveasdfieconstruifea in Coasta deFilde$ (Africa)a celeimaimafibiserici din
indineSiauramuasemenea @pacibr, lume,basilica NotreDanede /a Palx Inspiratd dupdcelebracatedralS
iarin lalanaosuluigolstaut?lcuteu a$e Sl PetrudinRoma, eaa fostconstruite doarin 3 ani(1987-1989), in timpce
lumuriperfo|ale,Afosldescrise caop€fa pentru catedrala Sl PauldinLondra au fostnecesari 35de ani,iarpentru
unuigeniu, dar9icaprodusul uneijma- Sf PetrudinRona109ani.Deremarcat
ginaliibolnave: puline cEdiriauslamit
cdnumaiomicdpartedinpopulalia
emoliialal deputemice $ideconltare." larii(15%) estecatolice, restul
conservand religiiletraditionale.
(N.Hawkes, Mariconslructir,2000) Incep veftearhitectura noastrd bisericeascd, sfargitul
secoluluialXIX-lea
Si inceputul secolului al Xx]ea aduce rena$terea stilului
bizantino-ronanesc.
Esteepoca in careaufostrestaurate in formele loro ginale moflumente de
prelprecumCudeade Arge$,Snagon[.lihaiVode$i CurteaVechedin
Bucufeqli, ca9io marepartedintre bisedcile lui$tefancell\y'are dinl\,4oldova.
in paralelsuntconstruite biseci parchiale monumentale, carerevinlaformele
clasice bizantine,cumsuntceledelaTg.Mureg, Constanta o catedrala mitro-
politand dinSibiu.Dupdfdu rea Romaniei l\y'ari,
se conslruiesc Caledrala
incoronedi de laAlbalulia(1924), urmata de biserici ortodoxe de dimesiuni
monumentale laSatul\rate(1930), Cluj(1935) $ilimigoafa (1935).
Inzilelenoastre, operaderestaurare Siconservare a vechilofnoasfemo-
numenle deartebisericeasce a fostintensificatd, concomitent cuconslruirea
unorlacaguri noi,multeavendfdsefub uneiarhitecturi modeme, darde
inspiratieautohtone (Predeal, Bra$ov, Bucurelti elc.).Deasemenea, in multe
locuriaufostconslruile bisefici
delemn,unsimbol alvechilornoastre tradilii,
Kaser-W lhelm-Gedechtn
skirche
in peisajul
sedislinge arhitectonlc
construitedemegteri ldfani,cafeigitransmit megtegugul 9ipriceperea dintatd
a Eerllnu
uipriiforma
eihexagonaLa in fiu.cuoroc€dee tehnice Destmte dintr-o adancd vechime.

Rollgia$ vhh lgfglo$d

 ModutulV

Cara.iad8ddle
i4nl,b0|€'u
acesfui
,Padicularjlalea stilinlemalional o conslituie
liniasinuoase, de.lipvegolal,
carclgipune amprcnlapeoriceobiectbijuterii,piesedemobib, balustrade, vilralii,
chiar
Sisiluetebexiodoare
alecaaebr O andoptiune importanti.o
reprczinEfolosid mateiia"
precum
lelordetipindustrial lierul,ion{a,majolica.Oricerelidrelastiftiiledihiteclonice
esleinlenisa,shcluraedificiilor
identificandu-secuftcor4ial.'
([.4.Bussagli,
Sdinlelegem arhlteclura,2006)

Catedlala
hcorona
idinAbalulla

,,Paralelcuafi ileclura
neorcmaneascd
9i c{iceadeinfluenl,4rtNolyeau, dal
lngustrndule acestora lerenuldeafirma-
re9ilnloclindu-le ln celedinurmeblal,
intE celedouerazboaie mondiale se
dezvolldinRomania 9iariilectum bazaE
pomaterjale deconstru4ie noi,pusela
{tispozlio deiehnicamodema. Arhiteclii
folosesc pe scarSlaQdbelonulamal,
TJ
.rl inspirandu-se din pmcticamordialdde
CabdEladinYamoussoukn conslru4ii ii recurgandu-selaforme expfl
{CoasbdoFldet] 'malelaconic, fereornamenle depfisos,
.Domul bazilicii
este.cutact.cevamaijosdecet al bisericiidin
Roma, darcupolati ln idphilulstiluluiinlemalional, promo
cruccaaufitddinvedo inallah 158demelri,facind.ocir21demetrimaiinallul decet 'val,printr€atii,dsBauhaus-Lrl geman-'
originalul.
Esldhngede192demelri {cu6 melrimaimultdecat a.eSanPietro),
cupola
esledetreiorimailae, dscelceaa c€tedalei St Pauldin iarNoteDame
Londrs, din \ArIarcneneasce, vol.ll, 1982)
Parisar incepea in interiorul
ei de cabvaoa.Acopedm6nbl de bronzdo doasupra
sltarului
esteina[cato dedire cunouaebj6.L inloriof,.bazilicaa|e7000delocurisi
spatiuin carealte11000depercoane potslaln picioarc.
in extedor,
suprafala
de14000
demet pehatidemamurd pecarcesleamplas€lii pemiba|lor32.0 000deoameni s,
paftope
tastujbe,
degizlua
fncarc
sevainGmpta
aiias;:;i::,ri,*ffi:ff;
r*,

ACNVITA'E
NDTP€NDINTA
L Dupa cectil I analizali documenlele,
comenlali
hesAturibcaracleristice
alemai-
lormonumente indltatein secolul
/iX.
a)Sesizalideoseb flleprincarenoileconsiructiise
deosebescdecelevechi.
b)Ceimpresie vaiace-Sagrada Familia"?
2. Analizali
documenui 3.preclm$iimaginea bazilicii
delaYamoussoukro qirezol
valiu ndtoarcle s€rcrlr:
a)AprecialivolumLr aemunc:.trmpul realizarii
9idimensiunile
obiectivului
afhitec-
tonicconstru t in C5?s6ce Fildeg
b)Comparali co.s,.!4. cJ altemonLrrnenteasembnaloaredinEuropa gifom!-
lalilnsc s condLzb r,r.:,aiselrsLr acestei
conslrudii.
3. Comentali, cucoleg-:€ €loiruldintre
tfadilie inarhitectuE
Siinovalie rcli-
gioasd romaneasaz -r'c: :_ielo€lici.
a- :,4;:- Caledrala
orlodoxb
dinTlmiqoara

119
 Modu'ul V
* pruRtruetut
Pelenajuleste unfenomen religios alecdruioriginise pierdin timp,avand
o extindere geogEficd aproape planetard. Plecarea in pelerinaj,aclimportant
in vialafiecerui credincios, conslituie unuldintreprincipalele mijJoace de
gi
apropiereinlarire a credinlei in Dumnezeu. Drumul esleritmat decilirea din
ce{ilederugdciuni, vizitarea locurilorde cultintalnite incale,totatatea indem-
nu sprerugdciune, iar frumuselile pe carele vede$i admidpelerinul il
aotooie deDunnezeu.
in zilelenoastre, atatin lumea calolice, catgiinceaoftodoxd, darqiinisla-
mism, budism 9i hinduism, credinciogii merg in pelerinaj la locurilesfintepen-
trua oblinebinecuvanlare 9i vindecare sufleteascd 9i trupeascd pentru unii,
dat,maiales, pentru a trdioschimbare interioard, a cAruiscop estea merge
peurmele luilisusHristos, l\,4ohamed, Buddha etc.Odatd sositintr-un locsfent,
pelerinulcautdsematerializeze intr-un felamintirea limpului petrecut in aces-
ZiddPlengeri celmairnportant
loc pentru
depelerinaj
penlru
evrei
te locuri,luandcu el ceide acasddifedte obiecte: iconite,slatuete,
mdtdnii,apesfintitd, medalii etc.
Pelerinajele ih Orientul cregtin sefdceau incddinprimele secole Ia locuri
biblice,morminte alemartilor9i sfintilor, locuride regedinld a unorceiugari
celebri.Asldzi, pincipalele puncte depelerinaj pentru cregtiniiortodocAi reman
lerusalim, l\,1untele Alhos9i Constantinopol. lerusalim, cetateapdciilui
Dumnezeu, reprezintd dedouemilenii punctul central al pelerinajului cre$tin.
De-alungultimpului, aiciau fostridicate numeroase conslructii pe locurile
legate deistoria mantuirii,
dintre careBisecaSfantului l\4onnant bculundea
foslingropat Si unde a inviat lisus, este centrul credinlei crellinedinintreaga
lume.Alteobiective suntlvluntele l\.4dslinilor,
Gredina chelsimani, Momanlul
MaiciiDomnului, apoilocalitali ca Nazaret (casaluilisuspandla 30deani),
Sc,ldandu-se
if apele
Bethleem (Biserica Na$terii Domnului, lerihon gialtele). [.lunteleAthos, o micj
cangeui,
hlndu$iise
spalddepacate
(Benares) peninsulS in l\,,lafeaEgee,cuprinde unieritoriu stancos undefoartegreuse
poatecultivaceva.Estecunoscut ca $coalaceamaiinaltda ortodoxiei,
ir I adepostind cel maimafetezaurde spi tualilate, artdqi cullufavechedin
Psalmul 121 intreaga lumecregtine.
Ocentarc a lreplelor Pentru Occidentul crestin, celebre suntlocurile sfintedela lvluntele Sain!
1.lmiridicochiisp|emunli... Deunde-mi l\,4ichel,
Lourdes giSantiago deCompostella, vizilate de-alungul secolelor de
vaveniajutorul?
2.Ajuto.ulimivine
papiqi cardinali, regi9i pregedinli, artigli9i oameni de lilefe.Santiago de
delaDomnul, cale
a lacutcerudle Compostella (Spania), devenit celmaiimportant locdepelerinaj catolic dupe
Sipemanlul.
3.Da,Elnuvaingiduise li seclatine Roma 9ilerusalim, pdstreazd incecelebrele rutedepelerinaj medievale, unele
piciorulCelcetepdzeste nuvadomita. frecventate 9j astdzi. De asemenea, apariliile Fecioarei Maria la Lourdes
4. latace nu dormileazd, nicinu (1858), Fatima (1917)9i Medjugorie (1981)au kansfomat aceste locu, fiind
doameCelcepdzegle pelsrael. frecventate demlloane depelednianual.
5. Domnul estgPdzitorul tau,Domnul
esteumbra ta pemanab ceadreapte.
Pelerinajul nuesteunacleminamente creglin. Evreiiau gieilocuiconside-
6,Deaceea nutevabate soa€le ziua, ratesfinle: pegtefa [4akpala (Hebron), undese afldAvram, Silo,Sichen, $i
nicilunanoaptea, lerusalim,centullorspiritual. l\,4usulmanii caresperasdscape dejudecata lui
7.Domnul {evapazideoicereu,iliva Allahtrebuie sdTndeplineascd obJigaliilecelorCinciStalpiai Credintei, unul
pezisulletul. dintreacestea fiindpelerinajul (Hadj) lal\/lecca, cetatea sfantd, cel putin o datd
8. Domnul te vapezlb plecare 9i la in viald.El duleazd cincizileSireprezintd ceamaimarereuniune a credin-
venirc,deacum $ipana in veac. ciogilormusulmani dinintreaga lume.Altepelerinaje alemusulmanilor sepot
\Biblia. VechiuI Teshn ent,Psalnii) lacelal\4edina saulamoscheea AlAqsadinlerusalim.

120
 Pentruhindu$i,
marile depelednaj
centre suntHaduar$imaialesBenares
(oraiulluiShiva)
depemalulfluviului sfentcanga(Gange),undemilioane
de
pelerinivin
sasepu ficeinapele lui.Pelerinajele pedodic
budisteatrag mullimi
de credinciogi
in locudle undea treitBuddha: Kapilavaslfu,
loculnagtedi,
Bodgaya, undea primitiluminarea, Benares, undea predicat
pima oad,Si
Kasinara,
undea murit. Acolo,
in numeroase pelerinii
lemple, vinsdseroage
$isdseproslerneze in fataimaginilor
luiBuddha.

,Dupelrlormantul Domnului
SiTaraSfeniA, celmaisfant9iimportantlocpentrulumea
cre$tina,indeosebi ortodoxa,
esieSlSntul
Munle Athos
dinnord-eslulc.eciei,careseafrA
pemanent subacoperemanlulP€asfiniei Nasdtoafe deDumnezeu.
I\,lunlele
Athosesteo adeverata
minune depesteo mie
a lumiicrellinecarea |ezistat Peler nirugandu-se lastatuia
de anitulumreresurilor, pdmejdiilor
9i |,zboaielor. lvunteleAthos, princele20 de Fecioarei
l\,4aiadinapropiereabseicii
mdnes&imari, 30deschifuri
$ipeste200depalaclise, eslelauda Sicununa Ortodoxioi, ridicalein cinsleaei a Medjugorie
ln falacdruialoti seuimesc,
seinchine 9i recunosc cdtdfiad.epteicredinteconstah
rugaciune $itrake iarnuin putefe
viecuHristos, qimandde tumeascd.'
(Arhimandrit l. 8abn,Peienh4 laMuntate Akos,2005)
Crcdklade piald:Golnlizareatrans-
formdsupersliliile
unoraln supelslilii
ale
luluronmme4ulcu produse ,religioase"
pDduce miliardededoiari.
nucurugadainsddoarin ogra-
,,Banii
de intep nzatorilof creglinidin SUA
La l!4gdjugorje
(localitate
din Bosnia,cu
3000locuitod,unde6 tinei au avulvizi-
unialeFecioarciMaria pele,
in anii'80),
a prcdusun boomecono,
najulreligios
micextEodinarBotrivhunofevalui.irs
cenle,venzarea de suvenirud rcligioase,
reslauraniele
Qibarurile din micalocali-
lateabsorb anual70milioane dolaridela
turi$liicre9tini."
(Din'Saptenana Financiare',
13mafie2006)

De-alungui
secoelor,domntoriroffeni
auavuiunrclimporlant
in suslin€rca
aFzamintetor . Transform,rile
taplpedeplnrecunoscltde
de a MunleleAlhos greaca,
isloriogralia cat$ideceasavd.
socialeSiprogresul
Inimagine,
rnandslrea ronraneasca
Prodromu tehnic deterrnind,
in majoritateare-
ligiilor,
aparilia,
c€orcactiefireasca,
a ideilorfundamenlaliste carecer
Arf1yff {fi. tltD€r"NDrNTA lnloarcereaIa valorile
haditionale.
c Modemizafea lehnologicd
aredrept
1. CititiPsalnul121.c6nla reabucue peerinilod' caresosesc in lerusalim,
Siiden- consecinld, in aftilecturureligioa-
tificali
elemente pelerinalulL
definltorii . sd,aparilia unorconstructii bizare
Analizati docume.tll 2 Siprezenial pdfcpalele irdsdluri
ca€ facdinl\,4untele carcnumaiseamdne cucelevechi,
Athos,,o minune a llrniicr€$:ne'. cuprivlre
C,utajiinfonnalii lacontribllja
roma, tradilionale.
nilorlasus!nerea a$ezdmintelor Cela Sf.ilunte. . Pelerinajul,
speciiic Evului[,4ediu,
Pomind dela doclnrentu 3 ifce.cals, aflali9ialleexemple defolosjre
a cle- sepracticdSiaslazi, darcumijloace
dinleiin scopurifoarteu.xesi.Pre.,zlidaci atl intalnitasemenea situalii
in
pecarele-alvzl€i sr modeme.
locurile -le
-.r:n5l
R€ligia
ln
 I
TnRomfin
reliqioasd
Divmrsitatea
Dupa1989,cultele religioase dinRomania Si-autedobandit o rcaldauto-
nomie. Astdzi sunlrecunoscule oficial15culte,caresuntegalein fatalegii,a
autorjtdlilorpublice giinraporturile dinireele.
inci dinvremea s€pankii romane, cre$tinismul a cunoscut o maredezvol-
tarela sfimoQiinogtti.Raspandit in randurile populatiei sdracedinmediul
u$anqi al marilor agezdri, el s-amanifestat inlenspeintregspatiul actualei
Romanii. Dovezile arheologice numeroase, marele numar al martirilor daco-
romani, precum Siteminologia cregtinadinlimbarcmana probeazi existenla
uneivielibisericeiti dezvoltate, cu laca9uli de rugeciune, episcopi, preoliqi
numefoqi credinciogi. Datoritd acestor argumente se poateafirmace,atunci
cendpoporulroman a apdrutin istotie,
eleradejacrestin, credintd pecare$i-a
pdstrafo pandastdzi, findsingurul popor latindecredintd cre$tin ortodoxe.
Prinurmafe,Biserica OftodoxeRonen arecel maimarenumdrde cre-
dinciod, fiindsituate peloculdoiintrebisericile orlodoxe, dupdBiserica Ruse,
9iaavutde-alungul istorieiceamaiimportan€ contfibulie lamentinerea fiintei
maglnide laPulna, nationale a poporului roman. Esteautocefali din1855, iardin1925a fostridi-
ctitoria cellvae(secolulXV)
lui$tefan cati la rangdepatriarhie, culitulaturadePatriarhia Romani, fiindorganizatd
in gasemitropoliiin lale,h care6eadauga Mitropolia Basarabiei (reactivata
din 1992)Si l!y'itropolia Romand a Gemaniei 9i Europei Centrale. Biserica
Ortodoxa RomAnd intretine relaliicuaproape toatebisericile crestine dinlume,
eslemembrd in Consiliul lrondialal Bisericilor 9i in Conferinta Bisecilor
Europene.
Caiolicismul i$ifaceaparitia petedtoriilelocuite deromani odaidcup mii
cdlugeri misionad, consolidandu-$i apoiapatia pin cucerirea Transilvanbi de
cdtreRegatul l\,,laghiar.
Colonizarea unguilorSiagermanilor catolici,concomi-
tentcudezvoltafea procesului deatragere lacatolicism a romenibr, a determi-
natorganizarea episcopiilor catolicedelaCenad, Oradea SiAlba lulia.DupA o
perioadd d€regfes datoratd Reformei, catolicismuliqi reiadezvoltarea sub pro-
teclialmperiului Habsburgic. Astdzi, dupdcea cunoscut o perioadd in
dificile
vremeacomunismului, silualia Biseicii Ronano-Catollce s-a normalizat, ea
tunctionand in cele6 dioceze (Bucuregli,Albalulia,laSi, Timigoara, Otadea qi
SatuMare).
Dupdalungarea turciloldinUngaria Siinglobarea Transilvaniei la lmperiul
Habsburgic, se ploduce unireacu Biserica Catolicd a unei pe4i a romanibr
ortodoc$i. luandfin? BiseicaRonena Unihcu Roma(1697). ln perioada
interbelicadevine unuldintrecultele imporiante dinlard,darodatecuinstau-
rareadictatui comunisle, Biserica Unildestescoasd in afaralegii(1948), pa-
kimoniul seufiindpreluat destat9i Biserica ortodoxd. Dupe1989gi"areluat
activitatea.AslSzise confrunu cu dificultdtiin recuperarea bunurilor, unele
parohiidesfesurand activitatea decultin spatii improvizate.
Cultulmozaic estepraclicat de minoritatea evrciasca dinRomania cate
estecondusade FederaliaConunetilotEweiegti,cu sediulin Bucureqtl.

1n
I Activitateadecut sedesfdgoard in numeroase temple 9isinagogi,
unelefiind
tdnd!;i!i 1l

monumente islorceprotejate de lege:Templul Coral$i Sinagoga l\,4are

din

ffi
Bucuresli Siia$, Templul dinTimigoara 9i Templul Vechi dinBotosani.Mdrturii
despre organiza reaprimelorcomunild!i evreiegtipeleritoiulromanescseintal-
nescincepend d n secolul
alXVI-lea, iafemancipafea lor,promiselaRevolutia
din1848. sevdreazaabiaprinConstitulia d n 1923.
Cultulislamic $lpraciicaluiinRomenia suntlegate destabilkeapeteritori-
ull6riinoastre a unorgrupuridepopulalie turco-tetare
(1241) $jdecolonizrrile
cuturc,selgiucizi dinzonaBabadag (Dobrogea) fdcutedebizantini.
Cultulse
practicdin mosche {Conslanta)9i geamii, dintrecafeunelesuntmonumente
istoice:Constanla, l\langalia,
lvledgidia,
Hargova $iTulcea.

tt l Populalia
Romani€i,
duparelEie,
tarccensemanu
din7 ianuario
1992
:_1populafie,
' iJat Oincaro: 22.0i0.035 100%
. ortodoc$ 19802389 I86,8%
. romano"catottcl 1 161942 5,00/" O manlfesta€sugestvdpeftrudivefstlatea
. greco'carolici 223327 1.0vo @ligioasadinRomana I penirudiatogrl
. refomali 8024U dintre
reigii vzilapapei
loanPauat ftea
3,5y"
taBucuregli(1S99)
tana 39119 0,2y"
2122 1 A,1yo t
ioios ;;t; L1 r
t vechi . a 1r 1
28141 O,1o/o BiserlciOdodoxe Rornane
"Ridicarea
109462 0.50/" la €ngulde palriarhie a iosiunareape
71546
// 54b 0.3V,
V,3%
planre{igiosa desdvaEirii unitdtiistatae
220B24 1.0./d dela 1 Decemb e 1918,pecumqioitus-
49963 IrarelircascAa roluluijucal
deBisercd in
0,2yo
rsloiapoporului roman
I670
(..) Prirneecd(i in limbaomanaau
55928 0,2Vo fosttpeitein cadrulasezamintetor blse-
56011 0,2% ice9ti;pimeleScoli.omaneqti au fosl
32228 0,1% celeo€anizate in cadrulagezamrnlelor
2 023 bisecegti'.
. atei 10331 (ch.Anghelescu, gt Ionild,
. f6d religie 24314 0,1y0 Viatarcligbasein Ron'nia)
. rcligie
nedeclarau 8139

Conr
1D!oa siaNalionalS
deStaiislicd,
AruarulSlalistic
al Roneniej1993) t;r
"Sinodulde la Albaiulia,convocatin
Actlvtldrt t gNl4 anul1697de catremitrcpolltui orlodox
^!!trtllD Atanasie Anghel, a accepial celepairu
1. principiiobligato ale uniri cu Roma:
recunoa$erea suprcmalietpapale, exis
tenlapueaioriului,imp,rtdgania cu az-
rnaSiFilioque.Prlnprimircaaceslorcon-
diliise garanlarcmani|olunilipaslrarca
ritualu
urtradilional,
€spectarca sarbato-
rilorododoxe, alegercaepiscopilor de
3. crtresinod...'
(Gh.AnghelescL, St.lonil5,
Vialarcligioasein Romanial

RsUgia
ln lumeacontgmporane 1
 r :, r - l ,t ,,

Cultele proteslante reprezintd confesiuni cregtine desprinse dincatolicism

I
in urmaReformei, careausimplificat ritualul:
a fostsuprimat cullulFecioarei
Maria$ial sfintilor, s-ainlaturat veneratea icoanelor, postul, iartainele aufost
reduse ladoud(botez, imperteganie). organizatoric auinldtutat primatulpapal,
ierarhia rradilionala. celibatulpreolilor 9imonah ismu LinRomania, confesiunea
protestantd estereprezentatd p n cultele reformat, evanghelic 9iunitarian.
BiseicaRefomate \Calvine) a fdcut adepli in fandul catolicilor maghiari gi
a fostrecunoscute oficial de pincipele T.ansilvaniei loan Sigismund (1564).
Esteorganizate in doudepathii (Cluj,Oradea), avandcaolgandeconducere
sinodul, iaractivitdlile
decultsedesfd$oafa in lirnba maternd a credincio$ilot
Biserica Evanghelicd (Luteran4 arelabazdinvdldturile luiLulher, iniliatorul
refomeireligioase, 9is-arispendit in randul populatiei germane dinTransilva-
Moscheea (sec.XVll)
dinEabadag nia.Bragoveanul Johannes Honterus a fostorganizatorul noiiBiserici; aceasta
estecondusd deo episcopie carea functionat laBiertan, iardin1867laSibiu.
I Asi6zi, in urmaevenimentelor
precum
politice ceauurmatceluide-AlDoilea Rdzboi
lrondial, 9i a emigrdrilot dinultimele decenii, numdrul enoalilora
hveEfu|a dllblor nooprotg5bnb
scdzut intr-ooarecale masura.
Jn ceeace p vesleconcepliadespre exprimd credinta inlr-un Dumnezeu unicaiindivizibil.
Dumnezeu, ideileseclelor sunta|alde BiseicaUnitaianeiti
ciudaie,lncat
acestea auajunssespund Nuesteadmisd dogma Sf.Treimi, iarlisusesteconsiderat om.Cultuligi are
ce Dumnezeu nu estercalitalepelsc sediulcenlfal laCluj,iarolganul deconducere esteconsistoriul.
naldcl dmpEidee,caH stose unsinl- Cultele neoprotestante (evanghelice) au aperutdupaceleprotestante 9i
pluom,iar DuhulSfAntba esle,ba nu propagd principiiSiconceptii teologice specifice cregtinismului. Elesedisting
esteiiinldpelsonald;
l\IaicaDomnuluinu prin tualu ri9ipracticidecultsimplificate, ugoraccesibile fieceru i credincios. In
numaice nu e veneIatzi, darestechiar grupdfile
Romania, neoprotestante auapirutlamijlocul secolului alXIX-lea $i
injuriata;
mantuireasubiecuva eslega-
Entatenumaide intrarea in €spectiva inceputul secolului alXxlea.
secta. Biseica Cregtine Baptis6 a aparut maiinteiinTransilvania, prininterme-
N. R'duca,GhidulcregtinuluioftodoxJ diuletnicilor germani $i maghiai. Aceglia au dus o activitate misionare Fiin
restulterii,cagigand mai
adepti alesdupa Primul Rdzboi l\rondial, cand se
constituie Uniunea Baptistd dinRomania. Sedisling princredinta lorcebotezul
nuirebuie administrat copiilor mici,iarfiecare individ trebuie sadecidd liberce
credinld adopti.Nuauo ietarhie conducdtoare, bisecilelocale suntautono-
me,iar pregatirea pastorilor se facein cadrulinstitutelor teologice de la
Bucurcgti 9i Oradea.
CultulPenticostaligi ateinceputu lein Romenia laA|ad(1922), deunde
s-aextins treplatin maimulte regiuni aleldrii (Moldova, Banal, C Sana). OpaF
ticuladtate estereprezentald deafirmalia cd,intimpu I adunedbr decult,Duhul
Sfantsecoboara peslecredinciogi, acegtia devenind vorbilori in limbiprecum
apostol;i. Cultulareo conducere colectivd centmld, Consiliul biseficesc, iar
pregetirea pastorilor sefacela niveluniversitar; legdtura cu Bisericile Penti-
coslale dinEuropa sementine in cadrul Conferinlei Penticostale Europene.
inceputurile BlseiciliCregtine Adventisg deZua a $apfeain Romenia sunt
legate devizitapastorului polonez (fostpreotcatolic) [.,1.
Czechowski (1870).
AdventiQtii credcda douavenire a luilisusestesingura solutie pentru proble"
meleomenirji 9iconsiderd trupul omului ca Templul Duhului Sfanl, motiv pen-
trucaretrebuie pdstrat in deplind sdndtate, inarmonie culegile naturii. Organul
central esleUniunea de Conferinle, carearein subordine 6 unitdli, numiie
Catedralaevanghelcd
dn Sebes Conferinle (l\y'untenia,
lvloldova, Oltenia, Transilvania SudqiTransilvania Nord,
(sec.Xlll-XV) post
Banat)Sidispune deun deradio, ,,Vocea Sperantei".
124
 CultulCrettindupeEvanghelle
esteorganizat
in comuniteticonduse
dedoi
paneb cinci,,frali (prezbite
bdtrani" ), caresuntSi,,vestitoriai
Evanghetiei"
in
comunitatea
respeclivd.
Editeazd
revista
,Caleacredin!ei"
9i se pdn
manifestd
qiacliuni
evanghelizdri decaritate.

Cons{tulidRomeni€i desprclibeiatoarlEtoasn
4ri.4 12)- Romenra esleoar'acomLni$iindivizibila a tutum.ceralenitorsai.{er,
deosebirc de rasa,de nalionalitate, de origine etniod,
de limba,de rcligjo, de sex,de
opinie, deapadenenld poliUcS,deaveesaudeo.igine socidE.
Ari. 6 (1)- Staill rccunoaqte $ garanteaza peBoanetor apa|linandmlnoritalibr
nallonale dreplulla pdstrarea,la dezvoliafea Silaexprimarca identildlii
lorelnjce, culfu-
rae. ingvisrice!i.e Eioase.
An 29 (1)- Libertatea gandidi 9i a opiniilor,prccum9j liberlalea credinl€lorrcli-
gioase nupoiilingddliesubnicio fomd..Nimeni nupoatefi constdissaadopteoopinie
ofi sd aderela o credinlSrcligioase mntrardconvingerilof sale_
(2)- Liberl€leac{ngtiinleieslegarantatd, ea irebuiese se manifsste in spirildeii} Liniile
arhitecion
csinddznelecaracteizeazi
branlagide€spectreciproc. 9iunee edificiionodoxe
rccenl
conslruile,
(3)- Culteie rcligioase
suntlibereSise ofganizeaze potrivit
sdtutelofpmpi, in cumsuntcele delaBra9ov$iPredeal
condiliileIegii.
(4)- i; relaliiledilre cultesJrr'nlezseoriLebme. mijtoace. actesauacliJnide
invrejbire €llgioasa.
(5)- CulleleGligioasesuntautonome faldde stat$i se bucurade sprijinulacesiu-
ia nclLsv orinInesnreaasistenloi religioase ir armat, in sp|Iale,
in penilenciaro, in
azilesi in orfehnate
(6)- par'nlisaututlriiaudrcptulde a asigLra, pot,ivtt
popdibrconvingeri, educalia
crpi;lorminoia c,rorraspJndere le revne.

Codr.rl
Penald€Bp|E libedaba|Eligloasd
Ad. 247- ingrtditeade ceto !n tunclionara folosinteisaua exefciliuluidrepturilor
weunuiceleteanofi crearcapentruacestaa unofsitualiide inferio.italepe lemgide
nalionalitate,
rase,sexsau€ligiesepedepse$le Cuinchisoarca
dela 6lunilaS ani.
Art 31d- lmpiedicarea
cae esteorganizal
saululburarea
gifunclloneazA
libedalii
polrivit
de exercitarea weunuicultrcligios, Pnousuonlq!
sepedepseste
legii, cuinchisoarca de tao lun6
la6lunisau cuamendd. Biserica OrtodoxdRomana are6el
CLraceealipedeapsd sesanqionea?d o pg|soane,
fap{adea obliga p.inconst€ngere, maimarenumafdecrcdinciogi din
sdpa4icioela se.\ici p rel:gioase
alev.eunlculisaus, indeplinea6cjJnactreligios de lad,liinddlnacestpunctde vedere
exerc:tare
6 JrJicLL a douain lumelnhebisericile
orlo-
At73fg- Pftta.'atea Winaricemijloace
a unuimomenti a unuimonumont saua unei doxe,dup,BisecaRusr.
umerunelare. a unul€davru sepedepse$e cuinchisoarcde a 3lun la 3 ani, Caiolicismulaparepe pdmAnlurile
romanegti odatacu cucerirea
Tran-
ACTIVITATZ
INDTPENDENTA silvaniei.
Preiuand la un momenl
dat un anumitnumerde cregtini
l. Analzalicual€,r;;g
acc!rnentele 9lrczolvali
urmdloarclesarcinidelucru: ortodoc$i,catolicismul
reuqegte
sd
a)Prccrzali
i. c€se"s:u fostfdcute simpliiicarlle
decultaduse deReforrna. fomezeo nouAconfesiune, Bised-
b)Slabililidrigrg-:s
s :,i:n a.aninlrecultele
neoprctestanle_ caUnite.
2. Retlectat
aslr€ = . :. a:caiercproduse dinConslitulia
Romaniei giincercali
sd rdsplnde!: --a::€€e _.i4b6ria) Considerali Aiaiprotestantii,
catSineoproies"
cd estecorects, existeo
egalitale
a aria.aaa l= = :aa!:esi existe tole€nld lanlii- prezenli
Sieiln Romania-
Srrespect reciproc
lntre
au adus simpllficefi importante
die'.:-:_:L::- : _ :e ..nstt spijinulslalului
praolicanlii falddeculte?
$ Comentali pr€,e-_:-€:::: ::_: :_::: €a7.clltee rcigioase cultului
€ligios.
in Romania.

Relkia ln lumsa 1
 / ALVARffINAI-A
RT"{Afi|TVIANI I
inteurflrii
Fedrumul #urCIoen* v

! lEuFpalrbdcdlnVzluno€luiloqE
,Jmpdratul romanAugostus a impus ideeaoccidentald euopeana odenlului, lnvinsde
doudoriin coalitiilefomatein jurullui Pompei $i [,|arcAntoniu: simlpraclicdeldtan,
muncldisciplinald, capacitaledeprogfes, darlidalofia doa seadapta fine
vielii(...)Siin
Nicolao lorua(1870-1940) drepiulindividubi de a seimpune oricarei p€judgclti $ioricareiautorildli,singurullucru
poatemai mult grecesc decatmman, pecarcRoma a doritsdil pdsl.ez6.
Celmaimarelstoric al rom6nibr a
(...)Cu dezvolla€a unuiEv lllediu plinde migcare, de detulbureri,
agilalii, Occidenlul
ldsatposteildlii o operade propo4ii
a roalizat
ceefonulelanuluj seuvaloramaimulldec6tfencirea exislentei,venitulobtinut
imprcsionante, ln care cercelarea pdn pr4uiimaimull decal conlemplalia c€rcsemmdace inpropdajsA|ecie,
prioritad, munca fiind
istorica, lasdlocai gazetd" ochii indreptali
sprelucruleeterne cen! seschimb6.
riei,prozei, versului gi chiardrama- linand carcauacost habilus splritual sunteuropeni. Ceilalli,lumea pasiv,
Eibine, toliacei
Profesor
turgiei. unive|silaf 9i acade- caresupofid, accepli,sesacilicdaventurierilor, forlelorcuceni saudoctrinelor egali-
mician. Ompolitic, a iniiinlatPadidul tadsle,ln supunerea fatededespotism odcare i-arti numele gifoma,nusunteuropeni.'
Nalional Democrat (1908), a ciruicon- (N.lorya,Ceinseanne Europa, conferinld fnutela Roma in noiembfie 1932)
ducerea phstrafo vreme de 30deani.
Pregedinte al Senalllui, p m-minis- t,,
tru(1931-1932). Antasoist convlns,a L1
fostucisde legionari in noaptea de $ ungandpontuvlhorul EuDpol
27noiembrle 1940. decesenunegandim laEooparotunjita, bamaimult, la Europa in care
ln clddireapecarei-addruiloslatul partea "Eibino, se-$ vade accentele mulale mull mai la esl? Daca bt vor-
dinamice
(1939) bimdespre sicleatoarc
rcman sprea-iservide locuinld (scenariir,capeo planete pfuralisE, Eurcpa deEst,ca9ibazinul pacifrc,
funclioneaza astezi Institutuldelstoie lumea mahomsdana, civilizatialalino-americani, arputea saseafimecaunjucalor de
carcli poade numele. seama peegichierul mondial. M€die@a arputea li destinulEuropei Occidentale, darc61
maipolivii9imaiabilarputea lijucatacest roldeEuropa deEst.InlegraE in structule
il gemenoi vesiice, eapd6treaze ats,ganente comunicalive cunaturalul gicuspiritJaluldk
dum6a a lre,a). Comunismul le-areprimat, darinacelaqi timp,caunghelar paloolilic,
tntt"U"ta" mulleo undese l+a pdsiEt intacte.
laii decici toatecondiliile pentru vocalia medierii petsistacu dep[ne
"S,at
afla granila
linald a Europei. Raspunsul sianarhice viblitaie.
meuesteca hanaEuropei e in minjile lV.Neratanu, Ewopa, iei, azi,rDa;re, in ,,Secolul20',1-2-312000)
eurcpenilor.' (OlliRehn,
comisareufopean pentuExtindele) V,{,lrificAti-11ic1,floilr111el. !
lextullui Nicolae
1. Cililicu atentie lorga. Argumentele salefeferitoarela caliidiile
eurcpenibr facirimiterela Antichilateqi Evul[,lediu.Folosindu-vdcuno9linlele,
va ii un stat membrucu completali cu referc precise qi b alleepocialeistoriei podrclulde maisus.
"Romania
toate&eplunle dela 1 ianua-
Siobligaliile Alcituiliuneseuarcumentallv cuaceslsubiect de15-20 deranduri.
e 2007.9i Romania are nevoiede o Cuajutorul texluluiluiV Nemoianu, eu.openismul
caraclerizati dintr-oalldpels-
ideefoaireclarl privindce wea se face pectivi- sud'est eurcpean6 9l ododox6 -, dezvo and sugesliile
din flazasub-
dinaceasla poziliedestatmembru. (...) in caredinheceledouedemeFuri
liniatd. (lorgasauNemoianu) vd regAsitimai
Romeniase va kansiormadinir-olad u$or?Sauvd considerali molivat pa4ialin ambele descderi? Abaluilipropiul
candidatdintr-unstat membrucarc are voslrupoftetde european. Discutaji-lln grupimpreund cu colegii. o
Construili
propriuld€ptdea seasigura d politicile comunicali-o ln clasa.
sintezd de8-10enunjuri 9i
uE se dezvofteintr-unmodcarcreflede la
Analizaliceledouebxieapadinand unorinallifunclionadeurcpeni,referitoare
9i interesele
sale.'
aderarca Romeniei la UE.Care ar li aceieintercseale i noastrc
concordante cu
gefulDelegaliei
(J.Scheele, Comisiei t6
politicile irlemalionale?
organizaliei Cumalipuiea explicaafinnalia
luioliRehn cd
Eurcpene la Bucureqti)
,,hariaEuropeie in minlile
oamenilo/? ts > b
126
 n
Cump€nspgfud€nllUniuneaEurcp€and? Ungandpios
Coveahge d nvi nultk bgdhtd dJkte$aM Ron:|,ticik uni|1/,ea Enwane? P6ntrucoice ne{u ap{mlviibrul
Rdspunsuri: 'Despreaceglierci hebuiespus
1. piatadeschisa a bcuilorde munclt2. laptulca se vorschimba mutle,maicu macaro dal5Silimpedet n! aufosllutr
seama in econornie;3. libedalea a persoaneior
de circulali€ ldtorianlicomuni$ti, a$acum le place
!i a bunurilor;
4, cregterea
niveluluide
trai;5.o maibunefuncllonarca democraltein Rom6nia; 6. o schimbare de mntempolanjlor se-i denumeascd, in-
mentalilate;
7,aecunoaqierea Romanieicaslateuropeant L renunla@a Ia slrucluri
ana- mmpiet.Oameni blanzi,cu credinta
lui
g. maimulle
cronice; qaflse pentru
ceitineriinceeaceprivegle fofinarcauneicariere gi Dumnezeu, ei nu suporlaufunciarmenle
dobandkea uneiexDeriente (fdul, in varalelesalechipuri. Respin-
geauorganrc inechitaleasocial6,lipsa
de
C6uetgijdead cd nai tuft at pfui'9la ktagrate? domnilale, abuzudle oicuiSideo cefel.
Deacesisoiraf de oameni af kebuise
1. necompalibilitaiea
mulloraspecieale situalieiromanegi cu slandadete uE; seteam6polticienifindcdeiexlsta."
2.piederea individualitelli
casial;3.t@cerea la sislemuteuro,carcirnpic6 eforluri
susli, (N.Dddmu9, Crucea$ig/onJul
nuleiT economre:4 nflalra,
cre$lerea p'elrFlorniveluldelraiir sc3de.e. I pri^lidnt. ln ,colidianuf,
7 mai2006)
5. piedereaidenfteliinallonale;
6. iriigfareaforleide muncd; 7. se vordestiintamufte
fiflneromane$ti;8, preluieuropene,venilutircmane9ti,9. Soculsuporlat in momenlul
integ€rii;10.risculdea nufacefaleconcurenlei economlce, sociale,juridice
in cadrut
Uniunii Europene.

AM lhtoha/r, alt t*orrns

Inlrerarej,,Pe
bunadreptate, oameniisunt preocupali
de chestiunile
concrele,
cote,
rcglementeri,taxe,costuri.Darvdzuhde la indlltme,
iniegmrea e malaleso probleme
(culturaEr,deschimba.e a menlalielibr"
Rdspursr,Nu exisdun siandaddupdcaresa pulemmdsura aceasle
dimensiune,
Darpulemaproxima. E clarci noineconfruntdm cuo pmbtema de menlalitate.
Nune
consideram inc,ceHleniaii.JE laraceaslanusereflecEnumaila nivelulomu
uiobisnuil,
ciin loatesferele
socie€lii.chiargitav5d
Disculiile
noastese desfe$oard a$a,canalizandu,se
exclusivpeiemeca:(sunlem
saunu pregdtili?r,(ne-oiaubulgarii lnaintesaunu?r,(n+am fdcultemelesaunu?r.
Orunceldlean UEnugendeQte a9a.ElsegSndegte cetrebuleselaceUEcasd-ifietui
bine,nu<cehebuie safacdelr, caroman, casdfieacceplal,'
(Dupa "Dibmaveche',53,27ianla e 2005)
loanGavdldogoranu
uliimirlgei al unuigrup deluptatori
1'3]r1litic"ri.{-\"jcflilsiiitrcl.l anticomu nigti
din munli
Eroua demnitdlii nationale,parlci-
4. Grupalu deo-.ndemasusveajulaseintelegeli carcesteorizontul deasteptare pantla grevastudenleascA dela Cluj
9icaresira:^e irSle legate deinlegrareaRomAnieiin UEaleunorlinericareau din1946;a consUtuil in 1948,Grupul
depe9l.! :!: . ,ifstaloastrd. untabelin carese e puneli
Acdtuili fatain faE, Camatin deRezsienJd Armate" carea
dupen.:: , ::.iiereanivellui de lrai (inlr-operspective mailndellngate), luptalcu Securilalea comunistA pend
cre9tere: :-. -_ : _ 3fmi 3-5anl.Alegeli 2-3perechi astfelconstruite 9i inceF in 1955.
calisl :::-:_ i ::..rual propria voastrAoplnie,semnalend punctele tarlsi Condamnat la moade in 1959,s-a
p u n cle e !;,:.. _ :::ar ln!E infiunsclrleseu, ascuns in comlna Gallu din Aba,
5. Dsc!;a::.:: _, :_:'.:e macunosculirnilitanliairezistenleianticomunjste undea fostprinsin 1976.
d n l,lur::: -. :: -,' :la-'!551aduce inatenliageneraE calilalledeexceplie Afosleliberat dupe6 lunia cererea
aeuna': _-. :-: a-a -'-t.. Ex5rrnat !n punct devedere reieritor lapro- exprcsa a lui Richard Nixon.A scrs
ces! aa-__ : - : . ::-_^ :?r.?a
sain prezent considemJi cddemascarea povestea vieliisaiein ,,Brazii fdng,
se
t a r e or ,: : : _:: : :': :_i :;,.i asemenea a c t iln e t re b u ie s d lie dnu
daro ase
r indoaie'.
i n c e p.r :-:- .:- .:: : - :_:::.int?te?A crtu lt ! n d is c udrse1 0 -1 5 A muftla1 mai2006.

127
 {U?RtrN5 ISTORICE
9l SPATII
r.PoPoARE
E u ro pcontem
a por.and.
. ... .... . 4
*E u ro pa decivilizatie
extaeur opene ......... ... .. 10
$ispatiile
Studiu de.az:Cullvarcmaneascd- culturdeuropeani...... ..'16
Studiu decaziRomaniain competitia
europeand . .. . . ... . 20
*G
studludecazi goreGafencu eulopean'. . . 24
9iunitalea
Studiu decaz:*lmaginea in presa
Romaniei internationalSdupe1989. . 28
RECAPITULARE / EVALUARE Anlecedente eulopene . 32
aleintegrdrii

SOCTETATEA
. OAMENII, IDEILOR
Sl LUMEA
Ocupalii 9istatuteprofesionale. . . . .. . . .. . . . . .. 34
Mi g rai tii
n lumea contem por ana.. . . .... . .... . . 40
Vialapublice Sivialap vaie. . . . . . . . . . . . . . . . . 50
*C u re nte . . .....
.. . .... ... 56
9iideieconomice-
Sfudiu decazlEconomie - economie
rurald urband in Romania.. .. 62
Studiu decaz:'Diaspota 9iexilulromanesc 66
$tiinlain lumea contemoorand . .. . . . . . .. . . .. . . 70
Sludru decaziContbulii romanegli ladezvoltarea gtiinlei
9itehnicii. 76
RECAP ITULARE/ EVALUARE :
Femeia. !i societatea noumileniu
familia intr-un .. 80

9l POLITICA
t. STATUL
Forme deorganizare ldeigiregimupolitice
statald. 82
SludiudecaziRomania, delatotalitasmlastatul dedrept.. 88
*Teme padamentare
Slud/udecazr 9idezbateri
in Romania anului1900. 92
*Sistemul electoral partdelof politice
Sfududecaz: 9idinamica
in Romania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
in anii1918-1938
RECAPITULARE / EVALUARE :
L u medaemaine in 19459iazi
anticipati ..................... . 100

INTERNATIONALE
IV.RELATIILE
in lumea
conflictelor
Rezolvarea contemporana.. . . . . . . . . . .. . 102
SfudiudecazrRomaniagiconflictele in secolul
regionale XX. . . . . . . 108
*Romania in Tratatul
delaVar9ovia . . . . . . . . . . . . . . 112
Sfudiudecazr

glV|ATARELIGIO
v. REL|G|A SA
...
iemoder niiate
R e l i g$i ...... ... .. 116
Studxr religioasd
decazrDiversitatea .............
in Romania. . 122
RECAPITULARE / EVALLIARE FINAU:
P ed ru m integtdr
uf eur - . . . . . . . . . . . . . . . ..........
ii opene ... .126
h,.l
AlexandruBarnea VasileManea
(coordonator) EugenPalade
FlorinPetrescu
BogdanTeodorescu

torie
Manualpentruclasaa Xl-a

Pentrutoate filierele
Se aplicd 9i la clasa a XlFa- filiera tehnologice,ruta progresivade
calificareprin $coalade ade gi meserii+ anul de completare.

ISBN:
978J73"135.362"3

ORINT
I ?5'00
JillililL