Sunteți pe pagina 1din 8

Anul XLVIII Caransebeş, 26 Noemvrie 1933 Nr.

48

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului


APARE DUMINECA

Preţtsî abo'iawsnsahM /v?.". u u s c r { s c i e nu se 'nspoiează şi se Preţui inserţiitnitor:


Pe un an . . .
Pe jumătate de an
.
. . . ¡20
Î adresează redscţiutiii „ F o a i a D i e c e z a n ă " ;
iar !;anii p e n ' r u abonamente şi inserap'uni
Pentru publicaţiuni oficioase, concurse,
e-i-.cte I.'ÎC. pubiicate de 3 ori, dacă conţin
Pe un pătrar de ai; . 00 , se tr.mif adKí¡nistr*{faH¿f „T.'PGORAFiA şi
Un număr 5 i ci. r'.Ană !?. 150 de cuvinte 120 Lei, până la 200
Pentru străinătate pe un ar. • • IO ! Le;. LiBRÂRIA DIECEZANĂ" in CaranseîK-fr. io LJV'.IU- 180 Lei. de aci in sus 200 lei

Nr. 5 9 9 1 E 1 9 3 3 . căiul Iuliu V u i a prin activitatea deosebit de


valoroasă, prin î n d e m n u r i l e şi sufletul s ă u plin
NOTĂ OFICIALĂ. de iniţiativă n a ţ i o n a l ă a dat directive n o u i , cul­
turale şi p ă m â n t u l u i n o s t r u specific b ă n ă ţ e a n .
L a 15 N o e m v r i e a. c. au fost s c a d e n t e
S'a e n t u z i a s m a t de toate chestiunile mari naţio­
impozitele cătră stat pe trimestrul O c t o m v r i e
nale şi a fost u n a p r i g luptător pentru c a u z a
D e c e m v r i e a. c.
sfântă a r o m â n i s m u l u i n o s t r u şi 'n deosebi a
A v â n d în vedere că retribuţiile pro N o e m ­
r o m â n i s m u l u i din B a n a t . Umil dascăl la sate,
vrie se vor plăti- de A d m i n i s t r a ţ i a financiară
u n d e îi învăţa pe elevi sâ-şi iubiască n e a m u l şi
n u m a i d u p ă ce se va dovedi, că s'a achitat
biserica î n a i n t e de t o a t e , a strălucit prin activi­
impozitul global pe acest t r i m e s t r u , se î n d r u m ă
tatea zeloasă de î n d . u m ă t o r adevărat al satelor,
Onor. P r e o ţ i m e a înainta cel mai târziu până ia
m u n c i n d cu t o a t ă energia care-1 caracterizează.
5 Decemvrie a. c. d o v a d a despre achitarea acestui
A scris m a n u a l e p e n t r u elevi d e s c h i z â n d u - l e
impozit.
calea a d e v ă r a t ă a m u n c i i cinstite şi plină de
in c h i t a n ţ ă respective d o v a d ă să se arate
evlavie creştinească A cercetat trecutul şcoalelor
precis că „impozitul global pro trimestrul trei
noastre bănăţeneşti şi a şters colbul depe vechile
( O c t o m v r i e — D e c e m v r i e ) 1 9 3 3 / 3 4 este a c h i t a i " .
h r i s o a v e , scoţând ia l u m i n a zilei pe l u m i n ă t o r i i
A c e s t e d o v e z i , respective chitanţe se vor
n e a m u l u i r o m â n e s c din b a n a t . A fost un o m
înainta — prin Oficiile protopresbiierale, cari la
plin de patimi nobile, sufletul s ă u era ahtiat de
r â n d u l lor le vor înainta — cel m u l t p â n ă la 8
dorul a d â n c a! m u n c i i grele şi reci, a descifrării
D e c e m v r i e Consiliului eparhial.
trecutului n o s t r u . i \ j u n s profesor la Şcoala
C a r a n s e b e ş la 16 N o e m v r i e 1 9 3 3 . N o r m a l ă din C a r a n s e b e ş şi-a dat s e a m ă de rolul
Preşedintele consiliului eparhial a d â n c cultural, de trecutul bogat al acestui falnic
Andreiu Ghidiu institui, caic a dat n e a m u l u i o pleiadă de tineri
consilier eparhial, protopresbiter.
învăţători oţel iţi în lupta grea pentru păstrarea
legii şi a limbii r o m â n e ş t i , Atunci când s'au ivit
chestiuni mari de interes o b ş t e s c — Iuliu V u i a
Memento*) cu g l a s u l lui plin de iubire de n e a m , d e d e a
Domnilor membri al. comitetului cultural al As/rei I
s e m n a l u l luptei — a luptei definitive. L - a m ascultat,
şi noi cei mai tineri pe acest profesor l u m i n a t
C â n d ne î n t r u n i m iarăşi p e n t r u ' u n m o m e n t de istorie, care s'a trudit m u l t în viaţă p e n t i u
cu toţii în acest comitet r e s t r â n s , cu d u r e r e realizarea b u n u r i l o r sufleteşti, atât de s c u m p e
c o n s t a t ă m că u n u l dintre cei mai valoroşi m e m b r i n o u ă t u t u r o r a , cari zilnic p u n e m pe altarul
ai Astrei şi al com.itetului- cultural al Aslrei, cultural câte o petricică mică, cu c u v â n t u l şi cu
dascălul venerabil Iuliu Vuia nu mai este printre s e n s u l . C u n o s c â n d valoarea laborioaselor şi t e m e i ­
noi. A plecat d e o d a t ă din mijlocul n o s t r u şi nicelor lucrări de istorie b ă n ă ţ e n e a s c ă Iuliu V u i a
lipsa lui e a d â n c simţită în acest comitet. D a s - a căutat să scoată i m p o r t a n ţ a v e c h i u l u i e l e m e n t
r o m â n e s c •— care din timpurile cele mai v e c h i
*) La şedinf-t comitetului cultural al Astrei, despărţământul
Caransebeş, ţinută Miercuri în 22 Noemvrie, preşed. prof. C. d ă i n u e ş l e pe acest p ă m â n t , pc care istoricii
Rudneanu a rostit în memoria valorosului bărbat Iuliu Vuia, streini ni l-au t ă g ă d u i t cu mistificările şi ura
cuvântarea de mai sus.
lor prea b i n e c u n o s c u t ă . I u l i u V u i a a a d u n a t Pentru cei vechi ştiinţa era numai o îndeletnicire
c u s â r g u i n ţ ă d e o s e b i t ă tot ce s'a scris d e s p r e de lux pe cânci pentru cei de azi e o m u n c ă ce trebuie
făcută după anumite reguli şi metode. Ştiinţa de azi e
B a n a t u l n o s t r u , v o i n d ca s ă e d i t e z e o istorie
adevărat că a făcut progrese mari, căci a ajuns a (i o
c o m p l e c t ă , c u l t u r a l ă a B a n a t u l u i . O istorie care m u n c ă organizată pe specialitate şi pe colaborarea mai
să c u p r i n d ă g e n i u l şi v i a ţ a p o p o r u l u i n o s t r u , o multora pe când ştiinţa veche era un simplu fruct al
o g l i n d ă fidelă a u n u i popor care se m â n d r e ş t e meditaţiilor solitare.
c u v e c h e a civilizaţie daco-romană, ale cărui Acum ştiinţa c rezultatul cercetărilor conduse de
u r m e se văd d e a l u n g u l B a n a l u l u i n o s t r u . O m ă r ­ mai mulţi în acelaş timp, şi în ori şi ce caz controlate
de mulţi. Minunata bucurie de a cunoaşte însă n u există
t u r i e vie d e o i n t e n s ă v i a ţ ă spirituală, care a
fără ceaialalia faţa a ei pentru ori care din noi, care
pornit de aci şi s'a î n t i n s d e a l u n g u l Carpaţilor priveşte obiectiv câmpul mereu crescător al necunoscu­
p â n ă în Balcani şi p â n ă ia P o n t u s - E u x i n u s . tului. Prima impresie a celui ce se dedică ştiinţei este
A c e s t e g â n d u r i m ă r e ţ e le-a n u t r i t s c u m p u l credinţa în existenţa unui nucleu cunoscut, căruia fie­
n o s t r u m e m b r u al c o m i t e t u l u i c u l t u r a l ai Astrei care adaugă o pojghiţă de cunoştinţe noui. Mai târziu
însă se constata de către toţi că acest, cunoscut este la
şi a a v u t parte de m u l t ă d u r e i c t u n d in viaţă, periferie sumar şi superficial şi că necunoscutul rămâne
fiindcă „ d u r e r e a e focul purificator prin care la centru, care n u poate ti conceput. Se încearcă astfel
orice suflet e î n d r e p t a t dela p ă m â n t spre cer. un sentiment do uimire comparabil aceluia ce stăpâneşte
R e s p e c t u l faţă d e d u r e r e n e înalţă s p r e cer şi imaginaţia când caută să conceapă cursa simultană a
aştrilor fără număr, acest misterios vârtej de sori, în
pe cei ce n u s u f e r i m însăşi d u r e r e a a p r o a p e l u i .
mijlocul căruia plutim, purtaţi de grăuntele nostru de
R e s p e c t u l d u r e r i i ne face tari, ne face b l â n z i , nisip pământesc.
n e face d u i o ş i , ne dă propria n o a s t r ă fiinţă, ne
Sufletul u m a n n u sa mulţumeşte insă numai cu
m â n t u e de grijile m ă r u n t e , ne d ă p u t e r e , no dă înmagazinarea de cunoştinţi noui, ci simte necesitatea de
l i b e r l a t e " . D u r e r e a 1-a oţelit c u m ca oţeteşte pe a sta întro perpetuă dependenţă de creatorul său, pe
toţi aceia cari trec p e s t e piedicele zilnice şi se care oricât s'ar strădui a-1 înţelege, n u o poate face din
ridică spre sferele s e n i n e ale c e r i u l u i , de u n d e cauza micimii lui şi ori de câte ori ar căuta să se depăr­
teze dela Dânsul, se simte izolat şi fără nici u n ideal
c o n t e m p l ă v i a ţ a prin p r i z m a spiritualităţii. Ca
în această viaţă. Fără credinţă viaţa omului e lipsită de
u n u l care a sîat de v e g h e la altarul culturii farul strălucitor ce luminează scurta dar conştienta şi
n o a s t r e n a ţ i o n a l e , l u m i n â n d pe alţii —• d a s c ă l u l importanta ei stare pe pământ.
Iuliu V u i a a lăsat în sufletele n o a s t r e a m i n t i r e a Cu cât se lămuresc mai mult tainele desvoltării
cea m a i t r a i n i c ă —• a m i n t i r e a u n u i cult al intelectuale şi legătura strânsă ce există între viaţa sufle­
m u n c i i — n e - a l ă s a t o m o ş t e n i r e sfântă, a cercetării tească a omului şi intre viaţa sa fizică, cu atât mai mult
şi p e mai d e p a r t e a t r e c u t u l u i istoric din B a n a t . ne convingem că nimic n u este mai primejdios pentru
integritatea sufletească şi chiar pentru desvoltarea fizică
Se c u v i n e deci,, ca astăzi sâ-1 aşezăm a omului decât gândirea necontrolată şi needucată.
printre marii bărbaţi — . s c r i i t o r i i de s e a m ă ai Ocupaţiunea nobilă a sufletului şi gândirile fru­
B a n a t u l u i , fiindcă s'a î n v r e d n i c i t de l u m i n a tre­ moase, din contră îi d a u o putere deosebită de tensiune
cutului nostru. şi expansiune în desvoltarea lui intelectuală. E l e învio­
rează şi cele mai întunecoase zile şi deschid luminişuri
Trimitem scumpei u m b r e a marelui dispărut
neseparate chiar şi'n cele mai negre sbuciumări sufle­
a m i n t i r e a n o a s t r ă p i o a s ă în î m p ă r ă ţ i a liniştii, şi teşti, arătându-i orizonturi noui, surprinzătoare perspective
u r m â n d u - i sfaturile să m e r g e m pe a c e l a ş d r u m al şi dulci mângăeri.
nizuinţelor noastre naţionale. Pentru acel ce a cetit m ă c a r odată o carte din
Prof. C. Rudaeanu. istorisirile sfinţilor apostolii şi evanghelişti, cu siguranţă
a simţit măcar în fugă acea clipă a cetirii u n fior de
recunoscătoare duioşie, u n început de plâns înăbuşit in
fundul inimei, un început de iubire şi de căinţă, o nevoie
Cultivarea conştiinţei. nelămurita, dar cotropitoare, de-a face ca vorbele acelea
să n u fie numai vorbe scrise şi stras legate între tablele
înregistrăm, n u fără satisfacţie sufletească, că de carton, pentru ca istorisirea aceea să n u fie numai
experimentarea atâtor sofisme ideologice şi etice a lăsat sunet şi ecou fără ascultare ci nădejde apropiată, viaţă
în sufletul omenirii incurabile decepţii şi în acelaş timp vie, în toţi cei vii, adevăr tot atât de adevărat azi ca şi
i-a trezit în cooştiinţă arzătoarea dorinţă de renaştere atunci când a eşit din mâna inspiraţilor autori, adevăr
spirituală, apropiindu-o astfel insensibil de severa şi etern pentru întreaga omenire.
isbâvitoarea realitate morală a Evangheliei. încep să se Cine n ' a dat curs liber în sufletul s ă u gândirilor
convingă şi aceia cari a u dibuit p e întunerec că mân­ frumoase şi cine n u şi-a deschis inima simţirilor mari şi
tuirea nu poate veni decât prin biserica lui Christos, se nobile, acela n u poate cunoaşte nici măreţia fiinţei sale
conving şi acei cari atunci când au ajuns la cunoaş­ proprii, nici plăcerile adevărate de cari se poate împăr­
terea câtor'va fenomene pe pământ, au crezut că mis­ tăşi exclusiv numai omul dotat cu suflet ce este schin­
terul a dispărut pentru mintea mărginită a omului, de teie din fiinţa dumnezeiască.
contrarul, că ştiinţa pe caro o credeau aproape de Ce ar putea trezi mai mult imboldurile sufleteşti
apogeu, e limitată şi fiecare extindere a sferei îi înmul­ în individ şi ce ar putea pune în mişcare nesfârşitele
ţeşte punctele de atingere cu sfera necunoscutului. valuri ale cugetării omeneşti, mai mult de cât cercetarea
şi aprofundarea adevărului etern, scrutarea cauzei pentru
care a m fost creaţi şi căutarea scopului spre câre mergem.
Răspunsul negativ al acestor întrebări ne face să
P o i i k r ? Miiropelifylui kim Şaguna.
apărem pe acest glob fără nici un rost, să ne privim Nu de mult a m primit din Sibiu o caite-
unii pe alţii buimăciţi, fără să ştim cine suntem şi c : a l b u m t i p ă r i t ă p e h â r t i e d e lux, cu multă
vrem. Pe cât de dăunător e acest răspuns, pe atât do
binefăcător este folosul individual ce rezultă din lumea
grije, şi avânţi c â t e v a a d m i r a b i l e c l i ş e e . E s t e :
gândirilor abstracte binecugetale şi controlate. Rezultatul pomenirea Mitropolitului Andreiu Şaguna,
acesta mare, necuprins încă de toţi în întreaga iui în­ p u b l i c a t ă d i n i n c i d e n t u l împlinirii alor 6 0 de
semnătate, este lumina ce se reflectează asupra drumu­ ani dela m o a r t e a m a r e l u i I e r a r h .
lui pe care avem să-1 u r m ă m în această viaţa scurta in C a r t e a î n c e p e prin o c a r a c t e r i z a r e a prof.
raport cu cea veşnică care va urm;;. O mică rază din
acest mănunchiu de lumină este şi acea că suprema de teologie Dr Dumiiru Stăniloae, continuă
lege în viaţa popoarelor cât şi'n cea a indivizilor este prin scurte portrete asupra lui Şaguna scrise
ordinea morală, fără de care nu este viaţă adevărată şi de înalţii noştri ierarhi I. P . S. S. Patriarhul
n u poate exista o convenţuire potrivita scopului pentru Miron, !. P. S. Mitropolit Nicoîae, Pimen al
care s u n t e m .
M o l d o v e i , P P . SS. Roman, Nicolae Ivan şi
Totuşi n u putem spune că această ordine morală
G r i g o r i e ; mitropolitul Şaguna ca restaurator
s'a observat în deajuns de contimporanii noştrii, căci
dragostea bestiala de sine însuşi a fiecărui om in parte şi legislator ai Bisericii ortodoxe române
şi a fiecărui popor e oarbă şi uriaşa. de prof. univ. D r l o a n L u p a ş ; un datator de
Epidemia modernismului ţine î 1 mrejele ci încă o legi şi datini d e prof. N i c o l a e Colan rectorul
b u n ă parte a socetăţii noastre, consiituindu-o în diferite Academiei teologice Andreiane, şi se încheie
asociaţii ce sfărâmă socetatea în molicule anarhice şi cu o amplă d a r e d e seamă asupra serbărilor
ameninţă să scoată divina învăţătură din inimile smerite
ca să o înlocuiască cu o morală lipsită de religiune sau şaguniene dela R ă ş i n a r i din anul 1923, semi­
cu o religiune fără morală. Nu-şi d a u seama aceia că centenarul morţii mitropolitului Andreiu Baron
morala fără religiune duce la apunerea moralităţi şi că de Şaguna.
n u poţi să-te perfecţionezi din punct de vedere moral, Sibiul, vechea citadelă ortodoxă are, se
decât atunci când ai înainte-ţi un model întru toate
desăvârşit şi acesta n u poate fi altul decât adâncul per­ vede, cultul oamenilor mari, între cari tronează
fecţiunii dumnezeeşti, reoglindit în legea eternă. Baza nemuritorul Andreiu, c u adevărat dătător de
smereniei este doar cunoaşterea eului nostru, câştigată legi şi datini. înalt P r e a Sfinţitul mitropolit
mai ales prin a s e m ă n a r e a nemiciniciei noastre cu per­ Nicolae, demn u r m a ş , c u neostenit zel r ă s c o ­
fecţiunea nesfârşită a lui Dumnezeu.
leşte, şi ţine ia s u p r a f a ţ ă o memorie dela
Rămâne deci conştiinţa, aceasta supremă energie
c a r e c a n d e l a recunoştinţii nu trebue să se
de acţiune şi control a sufletului nv-enesc să nu lase ca
individul să s u c o m b e în împrejurările nefavorabile pentru stingă niciodată.
viaţa morală şi să n u lase popoarele să devieze sau să C u deosebire este binevenită această carte
se reţină dela calea indicată de consideraţiunile ordinei acum, când glasuri de năimiţi încearcă diver­
morale. In formidabila încleştare a atâtor tendinţe morale siuni şi a ţ â t ă r i . . .
rivale care produc înspăimântătoare depresiuni în sufle­
tul omenirii contimporane, în această- teribilă criză de Dar asupra acelora vom reveni.
loialitate şi de devotament, când idealul moral este socotit
încă o banalitate iar altruismul şi pasiunea dreptăţii o
aberaţie, în aceste zile de incubaţie a egoismelor şi a
tuturor păcatelor şi a nedreptăţilor zămislite din ele, Din sbuciumul vremurilor de
cultivarea conştiinţei r ă m â n e o necesitate imperioasă.
Prima datorie este deci cultivarea conştiinţei pen- jertfe şi biruinţă.
trucă o conştiinţă bine educată, disciplinată şi totdeauna
VIII.
trează nu va lăsa nicicând să cază concepţia ordinei
morale din linia de desvoltare ascendentă, ci va fi tot­ Calea pribegiei ne c h e a m ă la noui surghiunuri
deauna în consonanţă cu normele adevărurilor revelate P o r n i m — prin Giurgiu — spre Bulgaria. C o n ­
n o u ă de Dumnezeu prin graiul Mântuitorului nostru. voiul e lung şi împestriţat. Cu noi merg şi o p a r t e
A cultiva sufletul nostru, potrivit cu necesităţile din B u c u r e ş t e n i : profesorii! H. Sanielevici, a v o c a ţ i i :
morale superioare, care îndreptăţesc şi consfinţesc viaţa, T a c h e Policrat, N. P o p i l i a n - C r a i o v a , inspectorul v a m a l
este azi mai mult de cât ori când o datorie. Dacii?, inginer Săvtilescu, pictorul Petrescu, ziaristul
Nu serviciul cultivărei acelei puteri morale care e Mitiţă Dumitrescu, cerealistul Lallis, poliţaiul S t r o e s c u -
elementul de căpetenie in viaţii unui popor, trebue să Sioaia, c o m e r c i a n ţ i i : EnaVhiţă G e o r g e s e u , Pop'es:u,
stea în primul rând acea clasă socială aleasă, care moş­ Loeff, G r u m b e r g , Aihalel. comisarii: Duca, D u m i t r i seu,
teneşte harul divin, dăruit n o u ă de Domnul nostru Iisus Ardeleanul Boroş, Mellas, etc.
Christos înainte de înălţarea sa, care conlucrând cu acest S p r e a ne c o n v i n g e cât de a t i u t ă e c o m a n -
har să ducă munca la bun sfârşit. datura cu noi, n e - a a t a ş a t o droaie de tipuri care de
Iată deci cât de marc este chemarea preoţimii în care mai suspecţi. Mulţi desculţi complect, alţii numai
mijlocul popoarelor de azi ! la un picior, ba chiar şi un cismar abia eşit din
Petru Toma temniţa dela „Doftana", şi un t â n ă r care a s a s i n a s e pe
licenţiat în teologie. o chelnăriţă dela un hotel din Bucureşti.
Acest amestec era n u numai un amuzament al elevi bulgari cari urmau cursurile la şcoala comer­
civilizaţilor noştri stăpânitori, ci şi un act doveditor cială din Bucureşti, ne întâmpină cu multă bunăvoinţă,
faţă de străinătate că din ce aluat social fac parte dar sunt repede expediaţi din jurul nostru de ame­
duşmanii Puterilor Centrale. ninţările poliţiei.
Ca totul să fie după protocol, am fost purtaţi Oraşul Târnova este aşezat pe munte, în formă
pe numeroase strade ale Bucureştilor şi filmaţi în de amfiteatru.
diferite poziţii. Trebue să urcăm mult, mult, prin vifor, urgie şi
Viaţa e vârtej de taine, ploaie care părea că sfărâmă munţii deasupra capetelor
Viaţa vrea cutremurări. ) 1 noastre şi înghit cărările ce în bezna negurii, trebuia
Trenul care ne duce la Giurgiu, merge mai să le bătătorim.
domol ca un car funebru. Pe o parte şi pe alta a Pe stâncile lunecoase de puhoiul apelor, picioa­
liniei ferate, sute de butoaie încărcate cu marmeladă, rele ni se înfrângeau, trupurile se clătinau, iar inimile
aşteaptă să fie pornite în Germania. abia mai licăreau.
Dela Ramadam suntem trecuţi cu un şlep in E drumul Golgotei! Doar crucea ne lipsea.
Rusciuc. Germanii ne predau comandaturii bulgare, Aveam însă fiecare în spinare sau în mâini câte un
care luându-ne în primire ne şi trag o înjurătură şi geamantan sau pachet cu ce bruma putusem lua cu
bătându-şi coatele, ne repetă: 'na Varna, na Rusciuc. noi. Mulţi se vaită, mulţi plâng, ne lăsau puterile. Un
Mai privim odată ţărmul românesc şi plecăm. cor de blesteme se înălţa la cer din piepturile tuturor.
La fiecare pas, populaţia ne strigă: mamaligarski! Parcă aud pe profesorul Sergescu ce se lupta cu un
na Varna! na Rusciuc! Doi tineri evrei —- bine î m ­ geamantan încărcat de cărţi: s'o găsi cineva să mă
brăcaţi — se asociază şi dânşii la insultele ce căpă­ răzbune şi pe m i n e ? ! Iar medicul veterinar Bugulescu
tăm, adăogând: aşa vă' trebue că voi persecutaţi şi a! cărui picior de lemn se dislocase, ruga sentinela
maltraţi pe evrei. Le-a amuţit însă graiul, răspunsul care ne însoţea să-1 împuşte că nu mai poate urca.
unor evrei cari erau cu noi. După 5 ore de urcuş, ajungem în vârful mun­
Duşi în faţa comandaturii, un ofiţer — aşa zis — telui unde erau aşezate lagărele ce adăposteau şi pe
superior, apare în balcon, şi de acolo, ne stropeşte cu alţi nenoroc ţi şi ne aşteptau şi pe noi, lagăre for­
balele celei mai sălbatice spurcăcuini. Insulte groso­ mate din mşte bordee cu paturi de scânduri fără
lane şi ameninţări epileptice fac podoaba elocinţei rogojini şi lumină, în care apa străbătea mai mult de
acestui brav — sigur — ofiţer sedentar. Ideea câ nu-1 un metru. In aceste scăldători ni se porunceşte să
vom înţelege, îi mărea şi mai mult turbarea. intrăm şi să ne culcăm. Şi ne supunem, căci aşa-i
robia.
Pe drum se alătură de noi un medic-maior
Teodorof, care ne compătimeşte şi ne vorbeşte mai Dimineaţa ne deşteptăm aproape înţepeniţi, cu
omeneşte. Nu uita a-şi mărturisi recunoştinţa pentru îmbrăcămintea leoarcă. Ne învârtim în jurul bălbătăii
profesorii facullăţei de medicină şi în special faţă de unui foc doar ni se vor mai usca, dar nici ploaia şi
Doctorul Toma lonescu. Îşi făcuse'studiile la Bucureşti. nici vântul nu ne îngădue această clemenţă şi nici
Ar fi vrut — poate — să ne fie de vre-un mic folos, stăpânii bulgari cari ne dau poruncă să coborâm şi
dar privirile compatrioţilor săi cari îl săgetau văzându-1 să pornim din nou la drum. Abia tărându-ne şi spri-
cu noi, îl cheamă la realitate- şi se depărta promi- jinindu-ne cu mâinile sângerate de stâncile colţuroase,
ţându-ne că ne va revedea, lucru ce n'a mai îndrăznit ajungem la gară, cu destinaţia pentru orăşelul Stara-
a-1 face. Zagora. Viforul — nedespărţitul nostru tovarăş prin
munţii Balcanilor, — se {ine scai după noi. Ajungem
Dela comandatura suntem duşi la arestul poliţiei
noaptea. Doamnele dela „Crucea Roşie" ne dau câte
într'o cameră de 5/5 şi vârâţi — clae peste gră­
un pahar de ceai. Aci suntem ţinuţi în faţa gărei
madă — 5 0 de oameni. Abia puteam sta jos unii
până dimineaţa la ora 10, în vânt si ploaie.
lângă alţii însă cu genunchii ridicaţi la gură. Aşa am
fost ţinuţi două zile şi două nopţi; ni se anchilozase Şueratu! maşinei ne cheamă în vagoane. Trenul
picioarele şi cu greu le-am putut mişca. Fiecăruia se pune în mişcare spre Plovdiv (Filipopoli). Vântul
ni-s'a dat ca hrană pe zi o pâine, şi ce pâne. Atât! şi ploaia se domolise tot maii mult. După atâta besnă
Înainte de a părăsi Rusciucui, am fost avertizaţi şi tremur, sfântul soare ne trimite razfele lui calde şi
să schimbăm banii româneşti şi a lua leva. Nici cei mângâietoare. Coborâm. Suntem duşi la un lagăr din
mai fioroşi bandiţi nu ne-ar fi' prădat mai tâlhăreşte oraş unde erau vre-o treizeci de tâlhari. îi mută pe
de cât zarafii din Rusciuc. ei şi ne poruncesc să Ie luăm locul. Când ridicăm
Pornim din nou în bejenii, de astă dată in rogojinile de pe paturile unde dormise, apare un
vagoane — lipsite de orice lumină, sparte şi d e s c o ­ covor de părăsiţi. Ne înspăimântăm şi cerem voe să
perite — prin zecile de tuneluri ale Balcanilor' sufocaţi facem curăţenie. Cu multă greutate ni se acordă
de fumul maşinilor, pălmuiţi de vânturile ce băteau această graţie.
din ce în ce mai furioase, sfredeliţi de stropii înghe­ Când 'cugetam că s'o fi sfârşit calvarul şi ne
ţaţi ce ne săgetau feţeie şi încopciţi de frigul ce vom putea bucura de oare care odihnă, suntem
pătrundea — tot mai năvalnic — până la oase. anunţaţi că destinaţia noastră nu este Plovdio ci
Cu chiu cu vai, ajungem în gara Horechoviţa. Golemo-Konare, — un sat locuit de comltagii, — la
Era zi de târg. Numeroşi vânzători şi cumpără­ o depărtare de 25 km. de Plovdio şi 30 km. de
tori şi aţâţi gură-cască, se uitau la noi 'ca la nişte Adrianopol.
arătări, râdeau şi se bucurau de halul în care eram Drumul acesta trebuia să-1 facem cu căruţele cei
şi conform obiceiului, ne mai trăgeau şi câte-o gro­ care puteam da 70 de leva, pe jos cei lipsiţi de
solănie. Ploaia se înteţeşte şi cu ea frigul. Pornim această sumă.
spre Târnova. Ajungem seara la ora 8. La gară nişte La 15 km. de Plovdiv, ne întâlnim cu convoiul
poliţiştilor din Turnu-Severin: St. Bungeţianu, Tiberiu
l)Ovid Deusuşianu: Salba clipelor. Popescu, C. Sârbulescu, G. Bengulescu, N. Voicu,
o a n c s o a c a a a a n r j n o o o r j o a a a o u o o r j o n a D r j a o D D O D a
Iorgu Protopopescu şi Iulian Mânăstireanu, respinşi a a o •
de şeful lagărului di'n Golemo-Konare. Ne fac atenţi
că şi noi vom avea aceeaş soartă.
Sentinelele ne mână înainte. Prezentându-ne • • n a
şefului lagărului — un sfrijit sublocotenent — ne • • • a D u a a r j D r j o r j r j o o D D r j o a c n • • a a a D D a a a a o a a D o
întâmpină şi acesta cu cele mai triviale înjurături şi
ameninţări.'Din pungaşi, hoţi, bandiţi, jidani, ţigani, L o c a l e . Odată cu intrarea în Postul Naşterii Dom­
mămâligari şi mai ştiu eu ce, nu ne-a scos. Obosind, nului, societatea femeilor ortodoxe a inaugurat ciclul de
ne-a sictirit'şl poruncit să ne reîntoarcem la Plovdiv. predici şi conferinţe religioase, împreunată cu sf. Vecernie,
Altă oboseală! Alţi 70 de leva şi aceasta din cauza şi cu concursul Corului Catedral.
— ziceau ei — a doi generali bulgari cari nu se Duminecă la 19 Noemvrie a vorbit păr. protodiacon
înţelegeau, pe când adevărul era că acest dute-vino Ioan David profesor la Academia noastră teologică
făcea parte din mijloacele întrebuinţate a ne epuiza despre post. Cuvântarea deosebit de frumoasă a avut
şi fiziceşte şi materialiceşte. darul să prezinte într'o formă atrăgătoare şi nouă eterna
După o călătorie atât de lungă, abia ne mai valoare a postului în viaţa creştinească şi cu deosebire
puteam mişca. Urechile ne vâjăiau, ochii ni se împâin- în etapele sale înseninate, cum este timpul din ajunul
jeniau, mintea ni se întunecase. Din clipă în clipă Naşterii Domnului.
aşteptam moartea ca pe singurul salvator. Marţi la sărbătoarea Intrării în biserică a con­
Lagărul cel mare din Plovdiv — aşezat afară ferenţiat diaconul C. Rudneann prof. la liceul „Traian
din oraş — era instalat într'o construcţie făcută pentru Doda". Rezumatul conferinţei: „Despre viaţa tainică a
creşterea gândacilor de mătasă. Intre sutele de prizo­ Mântuitorului nostru lisus Christos"' e următorul:
nieri francezi, englezi, italieni, sârbi şi greci luaţi după Conferenţiarul arată drumul adevărat al vieţii creş­
frontul dela Adrianopol, suntem introduşi şi noi. tineşti. Arată; actele providenţiale despre naşterea lui
Şeful acestui lagăr era un locotenent de rezervă lisus Christos. Face o descriere a Nazaretului, oraşul
profesorul Nikolof, iar ca ajutor avea un nevropat unde şi-a petrecut lisus Christos partea cea mai mare
avocat, sublocotenentul Kokolof. a vieţii Sale; oraşul e descris din punct de vedere geo­
Aci începem a ne mai desmetici. Contactul cu grafic, politic şi social. Se aminteşte că biserica Bunei
ceilalţi prizonieri, ne face mai puţin nenorociţi. Vestirii e mică în comparaţie cu moscheea musulmană
Iarna începe a-şi afirma sosirea. Fulgi mari de care-i cea mai mare — deasemenea şi faptul că azi nu
zăpadă s'aşează peste tot. Crăcile uscate ale pomilor mai există nici un evreu, că toţi au plecat, iar pe timpul
strălucesc de argintul ce le învestmânta. Dacă vân­ Mântuitorului erau numai evrei. Dumnezeu a ales acest
turile ar fi mai puţin arţăgoase şi gerul n'ar troeni loc Mântuitorului lisus Christos ca el să-şi petreacă aci
totul, iarna ar fi chiar dorită, pentru că prezintă viaţa tainică. Şi acest oraş corespundea de minune sco­
mult farmec. pului providenţial. Sunt descrise răscoalele teocratice a
Făcusem mai bine de o lună în acest lagăr unde lui Indus şi Giscala. Se analizează cuvintele sf. evan-
ne simţeam relativ bine, ori nu aceasta voiau cei ce ghelişti Matei şi Luca apoi despre copilăria lui lisus
ne trimiseseră aci, ci sbucium până la complecta noastră Christos sf. ev. Luca arata*natura umană a Cuvântului,
nimicire. Aşa fiindu-le lozinca, ne retrimit pentru a încarnat. Copilăria lui lisus Christos e accentuată (Luca
petrece întreaga iarna iarăşi la Golemo-Konare. II, 40). Călătoria lui lisus la Ierusalim şi obiceiurile
Drumul ne este şi mai greu şi mai istovitor evreilor de a se duce la Paşti, constitue un episod foarte
căci acest sat este aşezat în pusta Rumeliei, unde important fiindcă atunci când lisus e găsit de mama Sa
toate vânturile dănţuesc fără încetare şi unde eşti o şi tatăl Său adoptiv El le descopere „raţiunea miste­
biată jucărie a năbădăioaselor lor vârtejuri. rioasă, îşi arată rolul Său adevărat de — Mesia — de
Lagărul este aşezat în grajdurile unei mori, pără­ Fiu a lui Dumnezeu cf. (Ioan 8, 29 şi Ioan 9, 4).
sită şi aproape descoperită. Suntem încartieraţi numai
noi şi bucureştenii cu cari am venit. Curenţii ce te Se citează părerile sfinţilor Părinţi: Iustin, Origen, Va-
secătuesc, străbat la noi prin toate încheieturile. O sile, Grigorie de Nazians, şi Fericitul Augustin — cu privire
sobă lungă de doi metri aşezată într'o şandrama de la cuvântul înţelepciune — prin înţelepciune înţelegem
20 metri, rânjeşte tot timpul de iluzia ce ne-o facem „înţelepciunea divină". Mediul, ţara, familia sinagoga,
că ne va da cândva vre-o rază de căldură. lecţiile, experienţele din Biblie vor fi contribuit într'o
măsură oarecare asupra lui lisus Christos — dar ade­
Vântul bate, ciorile ne asurzesc cu cârâitul lor,
văratul instructor a fost „Cuvântul" însuşi findcă Omul-
câinii ciobanilor ne latră duşmănos, pustiul ne învăiue
lisits nu poate fi despărţit de Dumnezeul lisus. Creşte­
ca într'un giulgiu.
rea despre care vorbesc sf. evanghelişti, trebue înţeleasă
Vine Crăciunul.
in felul următor: „Copilul lisus creştea in înţelepciune
„Tu cel vesel altădată,
înaintea lui Dumnezeu Tatăl şi înaintea oamenilor şi
Strângi pustiul ăstui an.
omenescul din Isus n'a servit decât proporţional trebuin­
La colinda 'ndătinată
ţelor, după însăşi desvoltareo legilor omeneşti şi a mi­
Fără ceată
3
siunii dumnezeeşti. Acesta este adevărul de veci pe care
Moş Crăciun". ) învăţaţii n'au putut în întregime sâ-1 înţeleagă şi pe
Moş Crăciun! Iubitor de copii şi împârţitor de care pioşii creştini îl trăesc din plin".
daruri, te cheamă şi aşteaptă mulţimea copiilor goi
şi nemâncaţi, ai căror părinţi — din pofta Kaiserului Diaconul prof. C. Rudneanu stăruc asupra acestui
— ciopârţiţi de bombe şi mitraliere, acopăr şanţurile fapt, ca în preajma acestui sfânt post să fie cunoscută
şi îngraşe miriştile şi pădurile. <v m-ma). viaţa şi faptele lui lisus Christos — făcând apel ca toţi
a
creştinii să îndemne pe copiii lor să facă fapte bune ca
2)Nic. hifor Crainic: Darurile pământului. şi copilul Dumnezeu lisus Christos — căci numai aşa
Ioan St. Pauitan. lăsând să străbată în sufletele noastre o rază de speranţă
vom putea să aşteptăm marea taină a Naşterii lui Iisus Linia ferată Caransebeş-Reşiţa. intre direc­
Christos — Dumnezeul-Om. ţiunea generală C. F. R. şi Uzinele Reşiţa s'a încheiat
o convenţie pentru construirea liniei ferate Reşiţa-Caran-
In ambtle cazuri Corul Catedra! şi-a dat concursul
sebeş. Potrivit acestei convenţii, Uzinele Reşiţa vor
său preţios.
construi calea ferată, iar cheltuelile de construcţii se
vor plăti de C. F. R. din taxele de transport pe care
Corul CaLedral a participat Duminecă la sf. litur­ Reşiţa urmează a le plăti cailor ferate române. Minis­
ghie ce se săvârşeşte în capela penitenciarului din loc. terul comunicaţiilor, prin înaltul decret regal din
Aci a cântat ecteniile şi responsuriile liturgice, dirijorul 11 Noemvrie a aprobat contractul, care urmează a fi
lor prof. Constantin Vladu deia Academia teologică dis- ratificat de corpurile legiuitoare.
tribuindu-ie cărţi şi broşuri, puse la dispoziţie de secţia Cu cea mai vie bucurie înregistrăm această ştire,
culturală a Consiliului eparhial. Iată o interesantă des­ cunoscând că multele lucrări pregătitoare ce s'au făcut
criere a acestei descinderi.
în vederea construirii acestei importante linii, au trezit
„Bărbaţi şi femei cari prin nechibzuinţa lor s'au totatâtea adeziuni din partea publicului bănăţean.
făcut „robi" semenilor, liberi sau în lanţuri, după gro­
zăvia păcatului şi greutatea ispaşei, şi-au părăsit pentru Aiîanţă americano-sovietică? Se ştie că de
câteva momente celulele, venind să primească mângăere curând s'au încheiat formalităţile de recunoaştere a
dela altarul Domnului. Privirile, le sunt obsedate, par'că, Uniunii Sovietelor Ruseşti de către Statele-Unite ale
de imaginea faptelor ce le-au săvârşit; ascultă extaziaţi Americei de Nord. Mai nou ziarele aduc ştirea că între
cântările bisericeşti Apoi ochii multora s'au umplut de cele două mari republici ar fi intervenit şi un tratat
lacrimi. Sunt lacrimile ferbinţi ale pocăinţei în care se secret de alianţă militară. Este clar că această alianţă
topesc regretele faptelor nesăbuite. Dincolo de lacrimile vrea să încercuească puterea mereu crescândă a
pocăinţei, in suflet se cristalizează lujerul virtuţii, care Japoniei.
fecundat, mai departe, de învăţăturile evanghelice, creşte
Congresul preoţesc se amână. Congresul aso­
stufos în fapte bune. Alţii privesc îndobitociţi sau indi­
ciaţiei Clerului, hotărât a se ţine la Craiova în zilele de
ferenţi. Conştiinţa acestora este blindată de mârşăvia
28 şi 29 Noemvrie a. c , se amână. Noul termin nu e
faptelor. Nimic n'o mai poate mişca. Acest tablou evocă
fixat până acum.
o scenă din ultimul capitol al tragediei omeneşti a Mân­
tuitorului. Pe Golgota, Iisus a fost răstignit între doi
tâlhari. Unul pocăic, i-s'a rugat, celalalt nu s'a sfiit nici
în ciasul ultim să hulească pe Dumnezeu. Fapt care
vibrează ca un simbol etern, în istoria omenirii păcătoase". CONCURSE.
Pentru monumentul funerar Dr losif Olariu In urma ordinului Venerabilului Consiliu Eparhial
au mai intrat săptămâna aceasta următoarele s u m e : Nr. 3937 B. din 29 Iulie 1933, se publică concurs pen­
Primarul oraşului Caiansebeş (fond. cult.) 3000 Lei tru ocuparea postului de paroh, la parohia de clasa ll-a
Preot Victor Popoviciu Satul-nou . . . . 500 „ devenită vacanta prin moartea preotului Dionisie Goanţă
Cons. eparh. Nicolae Comean Caransebeş 250 „ din comuna Lăpuşnicul-Mare, protopresbiteratul Mehadiei,
Prof. Isaia Suru dela Acad. Teologică cu termen de recurgere de 30 zile dela prima publicare
din Caransebeş 200 „ în „Foaia Diecezană" cu următoarele
Ppresb. Traian Oprea din Vârşeţ . . . 200 „ Emolumente:
Preot Gheorghe Popoviciu Mărul . . . 200 „
„ Pet u Vuc Bocşa-română . . . . 200 „ 1. Una sesiune parohială constatatoare din 32
„ Ilie Pepa Armeniş 100 „ jughere pământ arabil şi fâneţe, după care alesul preot
„ Ilie Sârbu Rusca 100 „ va plăti toate impozitele.
„ loan Jucos Zerveşti 100 „ 2. Salar de 300 Lei anual, plătibil în rate lunare,
„ Panteli'mon Domil Bucoşniţa . . . 100 „ ca răscumpărare a stolei dela botez şi înmormântări.
„ Ilie Mihuţa Valeaboul 100 „ 3. Locuinţă în natură împreună cu grădina de
„ Gheorghe Adam Voislova . . . . 100 „ legume.
„ Nicolae Ivanescu Marga 100 „ 4. Alte venite primeşte conform uzului.
„ Constantin Dimian Petrovasela . . 100 „
Doritorii de a ocupa acest post sâ-şi trimită cere­
„ Victor Suru Cârpa 50 „
rile adjustate cu documentele prescrise Prea On. Oficiu
loan Lăpâduş Ohaba-mâtnic . . . 50 „
protopreseiteral ort. rom. al Mehadiei, la Orşova, adre­
„ Petru Suru Rugi 50 „
sate consiliului parohial din Lăpuşnicul-Mare.
„ Valeriu Suru Valişoara . . . . 50 „
„ loan Ostrovan Ciuta . . . . . . • 50 „ Amatorii sunt poftiţi a-se prezenta în sfânta bise­
„ Dimitrie Anuţoiu Poiana . . . . 50 „ rică în vre-o Duminecă sau sărbătoare, spre a ş i arăta
„ loan Borlovan Maciova 50 „ dexteritatea oratorică şi cantorală. Dar numai cu încu­
„ loan Muntean Bolvaşniţa . . . . 50 ,, viinţarea prealabilă a Consiliului eparhial şi a Prea On.
„ Nicolae Bogdan Crâjma 50 „ Părinte Protopresbiter şi nici de cum în ziua alegeri.
„ Nicolae Cojocariu Verciorova . . 50 „ Lăpuşnicul-Mare, din şedinţa Consiliului parohial
„ Nichifor Lazăr Zlagna 40 „ ţinută la 17 Septemvrie 1933.
Total : 5S90 Lei Preşedinte: Notar:
Suma anterioară : 5970 Lei Preot Silviu Novacovlciu Nicolae Bihoi
In conţelegere cu mine: losif Câmpianu proto­
Total până de prezent: 11860 Lei presbiter, i—3
Pe baza decisului Venerabilului Consiliu Eparhial Corpul Portăreilor Tribunalului Caransebeş.
de sub Nr. 4448 B ex 1933 se escrie concurs pentru
postul de capelan temporal cu dreptul de succesiune pe Nr. Port. 261/1931.
lângă preotul Gheorghe Popescu din Chevereşul-mare
protopresbiteratul Buziaşului eu termin de recurgere de Publicaţiune de licitaţie.
30 zile dela prima publicare in „Foaia Diecezană" cu Subsemnatul Portărel de pe lângă Tribunalul
următoarele Caransebeş în baza art. 102 din legea LX din 1881 şi
Emolumente: în baza art. 19 din legea 1908, prin aceasta public,
că î n urma decisului Judecătoriei II urbană din Timi­
1. Va din sesiunea I-a parohială care o foloseşte
şoara de sub Nr. 4 5 1 0 / 9 3 0 , efeptuindu-se execuţiunea la
parohul Gheorghe Popescu.
8 Mai 1931, în favorul urmăritorului Komeryt et. Meder
2. V3 din toate venitele stolare uzitate în comună
reprez. prin advocatul Dr. I. Dragu domiciliat în Caran­
dela I-a parohie.
sebeş pentru suma de 7449 Lei — bani capital şi
De locuinţă se va îngriji noul ales capelan, comuna
acces, mobilele sequestrate ş i suprasequestrate cari
neluându-şi nici un angajament.
s'au preţuit în 22 6 5 0 Lei — bani şi anume : diferite
Noul ales capelan va suporta toate dările către
mobile de casă ca: garderob. lufotar, oglindă, covor,
stat şi comună după pământul ce îl beneficiază.
mese, scaune, un motor circular şi e t c , se vor vinde
Noul ales va avea a eatehiza, a servi şi a predica
prin licitaţie publică. Deci î n urma decisului Judecăto­
în sfânta bisericcâ la rândul său fără altă renumeraţie.
riei mixte din Caransebeş de sub Nr. 2824/1931 G. pentru
Recurenţii îşi vor înainta cererea de concurs cu încasarea creanţei de 7449 Lei — bani capital cu 1 5 %
documentele prescrise prin Prea Onoratul Oficiu proto- interese din 14 Mai 1930 şi spesele de 3 2 8 4 Lei — b a n i
presbiteral din Buziaş, consiliului parohial din Chevereşul- deja staverite până în prezent, se fixează termenul
mare şi a-se pfezenca cu prealabila încuvinţare a Prea de licitaţie pe ziua de 5 Decemvrie 1933 la orele
On. Oficiu protopresbiteral din Buziaş în vre-o Dumi­ 50
11 a. m. în comuna Rusca Montană la sediul
necă sau sărbătoare în sfânta biserică din Chevereşul-mare urmăritului şi toţi aceia cari au voie a cumpăra sunt
în terminul concursual. Parohia fiind de clasa III dela invitaţi cu acea observare, că mobilele menţionate
recurenţi să recere cvalificaţiunea pentru parohii de mai sus, în baza art. 107, 108 din legea LX din
clasa III-a. 1881 se vor vinde celor cari vor oferi mai mult pe
Chevereşul-mare din şedinţa Consiliului parohial lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub
ţinută azi la 1 Octomvrie 1933. preţul de strigare.
Moise Barbulescu m. p. Valeriu Minea m. p. întrucât mobilele supuse licitaţiei s'au mai sequestrat
preşedinte. notar. şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
In conţelegere cu oficiul protopresbiteral. altor creditori şi aceştia au drepturi câştigate de acoperire
asupra licitaţiei, în baza art. 120 a legii LX din 1881,
.% deci se va efectua şi în favorul acestora.
Pe baza decisului Venerabilului Consiliu Eparhial Caransebeş la 18 Noemvrie 1933.
de sub Nr. 4466 B. ex 1933 se escrie concurs pentru Şef portărel Bacaianov,
postul de capelan temporal cu dreptul de succesiune pe
lângâ preotul Moise Barbulescu din Chevereşul-mare
protopresbiteratul Buziaşului cu termen de recurgere de
30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" cu
Colinde, CântPbe de stea, Cântece
următoarele : de ale Irozilor etc, ediţia v i i , îmbogăţită
Emolumente. de Nicolae G. Velcu.
1. Jumătate din sesiunea a doua parohială ce o
va ceda parohul Moise Barbulescu. Se poate comanda la Librăria diecezană
2 . Jumătate din venitul stolar din parohia a Il-a. din Caransebeş.
De locuinţă se va îngriji noul ales, comuna neluân­
du-şi nici un angajament.
Noul ales, după beneficiu va suporta dările către Conspectul
stat şi comună. Manualelor de religie pentru învăţământul primar,
Noul ales, va a avea a catehiza, a servi şi a
publicat în „Biserica ortodoxă română" Revista Sfântului
predica în sfânta biserică la rândul său fără altă renu­
Sinod, are în locul prim:
meraţie.
Recurenţii îşi vor înainta cererea de concurs cu
documentele prescrise prin Prea On. Oficiu protopres­
Cărţile de Religiune
biteral din Buziaş, consiliului parohial din Chevereşul- de Dr. P. Barbu şi Pr. P. Bizerea
mare şi a se prezenta cu prealabila încuviinţare a Prea
On. Oficiu protopresbiteral din Buziaş, în vre-o Dumi­ pentru
necă sau sărbătoare în sfânta biserică din Chevereşul- 1. Şcoalele de copii mici şi clasa I a
mare în termenul concursual. şcoalei primare Lei 10*—
Chevereşul-mare din şedinţa consiliului 2.
parohial Clasele II şi III ale şcoalei primare „ 10*—
ţinută azi la 1 Octomvrie 1933. 3. Clasa IV a şcoalei primare . . . „ 10"—
Moise Barbulescu m. p. Valeriu Minea m. p. 4. Clasele V, VI, şi VII ale şcoalei
preşedinte. notar. primare „ 15*—
In conţelegere cu oficiul protopresbiteral. Editate de Librăria Diecezană, Caransebeş.
aaaaaaaaaaaaBSBBBaBa ••"BBBMBBBJBBBBmHBBB«BB™«BB«a scasa 8 a B B s a B » B E e a s B ¡ B s a B 8 B 9 |

Aducem la cunoştinţa O n . public cetitor, că

anul el XLVI-lea
Pe


anul
193
a apărut şi se află de vânzare la Librăria
noastră Diecezană pentru preţul de 15 Lei.
44
„Calendarul Românului
este cel mai vechi şi mai bine redactat calen­
dar din părţile bănăţene, care şi de astădată
apare cu un bogat material literar, şematismul
dieceziei noastre, târgurile din Bănat şi Ardeal.

Tipografia si
+ Caransebeş.
BBB)BBBB1BBBBÌBBBBIBBBB1B B B B B B B S B B B H S B B M B ^ ^ H B H B B B f B S î B B B I B B & B S B B B B B B B B S B B S B S S I S S S B B

Redactor responsabil: Nicola« Corneali. Tipwul şi editura Tipografi»! diaconia» si» Cmsr*eb»ş