Sunteți pe pagina 1din 8

CfeNZURÀT.

Anul LV Caransebeş, 24 Noemvrie 1940 Nr. 47

Foaia Diecezană
Organul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Preţul abonamentului: APARE DUMINECA Preţul inserţiunilor:


Pe u n a n 240 Lei Pentru publicaţiuni o f i c i o a s a , c o n c u r s e
Pe j u m ă t a t e de a n 120 L e i e d i c t e etc. p u b l i c a t e de 3 ori, dacă
M a n u s c r i s e l e n u s e înapoiază ş i s e adresează redacţiunii „Foaia Diecezană",
Pe u n pătrat de an 60 Lei conţin p â n ă l a 150 de c u v i n t e 120 Lei,
iar banii pentru abonamente şi inseraţiuni se trimit administraţiunii
Uu n u m ă r 5 Lei p â n ă l a 200 de cuvinte 1S0 Lei, de
Pentru străinătate p e u n an . . 300 Lei „Tipografia şi Librăria Diecezană" în Caransebeş aci în s u s 200 L e i •

O reparaţie. Filistenii.
Şi David întrebă pe Dumnezeu zicând:
Avem deosebita bucurie să luăm act de Sui-mă voiu asupra Filistenilor ş i oare tu îi vei
numirea în postul de director al Şcaalei Nor*- da în mâna mea? Şi Dumnezeu zise cătreiâtîsul:
male de învăţători din Caransebeş a părin­ Sui-te şi îi voiu da în mâna ta. Deci ei se
telui profesor Jraian Lazăr. suiră la Baal-Peratimu, şi David îi bătu acolo.
Credem că nu este suflet şi conştiinţă de Şi David zise: Rupt-a Dumnezeu pe i n a m i c i
român ortodox, nu numai în oraş dar în întreg mei prin mâna mea, asemenea unei erupeţi de
aretul, care, să nu resimtă o profundă satis- apă. De aceea se numi numele Ipciilui a£^u*a
ţticţie, o adevărată bucurie, văzând în fruntea Baal-Peratimu (locul erumperii). Şi ei lăsară, aceia
ctitoriei lai loaa Peptmt m pteet &rt&éex. pe zeii lor şi David porunci, „ca să se ardă cu
Este o îndoită bucurie şi este în acelaşi toc". (Cronica c. 1 4 v. 1 0 - 1 2 ) .
timp o dreaptă reparaţie, de proporţiile aştep­ întâmplări ca asta şi altele multe cari se
tate de toţi bunii ortodocşi din eparhia noastră, pot ceti în. sfintele scripturi li se par oamenilor
pentru ştergerea acelei erori grave care s'a de azi curate minunităţii imposibil de crezut.
săvârşit împotriva venerabilei noastre prepa­
Ce are de a face Dumnezeu cu strategia?
randii de odinioară.
întreabă lumea de azi aşa de ostilă minunilor. Ş i
Nu e bine să turburăm momentul solemn decâteori nu s'a repetat în istoria noastră minunea
al acestei biruinţe, inaugurat de Mişcarea cu Filistenii. Nu găsim în istorie timp când
Legionară! Totuşi nu putem refăcea că până duşmanii fiinţei noastre de neam să nu fi fost
mai deunăzi o profundă îngrijorare şi în înzecit şi însutit mai mulţi decât noi. Ei îşi
ceU din urmă o mistuitoare amărăciune, se aveau zeii lor mulţi la număr: putere.de stat,
furişase în sufletele locuitorilor celui mai orto­ armată, bani, minciuni, servicii de propagandă,
dox şi moj românesc oraş, văzând moştenirea amici devotaţi întru ticăloşie, pofte de jaf ş i
Episcopului restaurator apucată pe mâni de ucidere, ştiinţe de drept şi alte ştiinţe felurite
năimiţi.... şi bieţii strămoşii noştri nu aveau decât un
In ceasul suprem, când stările delà con­ Dumnezeu şi o biserică în care se rugau fier­
ducerea acestei instituţii deveniseră direct o binte în vremuri negre de asuprire şi nedreptăţi.
cinică provocare, dreptatea s'a ivit biruitoare. Credinţa lor ca şi a lui David ardea pe toţi zeii
Mişcarea Legionară pentru care „ortodoxia pământeşti pospăiţi cu sânge omenesc.
este expresia politică a Statului român", Strămoşii aceştia ai noştrii cari au biruit
a smuls această cetate spirituală din manile cu credinţa lor în Dumnezeu pe toţi duşmanii
ziditorilor de bisericuţe străine... sunt şi ei un lei de streini pentru noi cei de azi.
Să mulţumim deci, Bunului Dumnezeu Nu putem pricepe cum acest neam de
pentru bucuria ce ni-a făcut, iar noului ţărani era în stare să stea patru şi cinci oare
director să-i anticipăm toată dragostea şi concentraţi în rugăciuni în sfânta lor biserică.
încrederea noastră ! Rugăciunile româneşti de odinioară diferă
(§oaia (giecezană. enorm de rugăciunile noastre de azi. Este o
plângere generală, că serviciile noastre divine trebue, neavând lipsă de vergile misionare, ori
sunt prea lungi de aceea unii credincioşi vin la nu suntem creştini şi atunci în mod cinstit s ă
începutul slujbelor şi alţii la sfârşit, dar toţi recunoaştem că ce au făcut strămoşii noi a u
sunt de acord în a sta puţintel în biserică. Dar mai putem face niciodată. Ciedinţa lui Davâd
hai să zicem că au dreptate oamenii însă noi cu care a bătut armata Filistenilor va rămâne
am ajuns acolo azi că trebue să căutăm cu ceva de neînţeles pentru noi.
lampa lui Diogenes pe acei creştini ai noştrii Biserica pe care oamenii vor să o facă
Ia oraşe şi la sate deopotrivă cari stau batemi interesantă ca un cinematograf şi pasionantă ca
zece minute concentraţi în rugăciuni adânci în bise­ o sală de desbateri unde se luptă pentru desfă­
rică. Dar chiar aceste zece minute de om le tare generală, îşi pierde gustul ei creştinesc.
căutăm degeaba fiiindcă nu se prea află. Să te numeşti creştin şi să cinsteşti ma imult
Pictura artistică, corul frumos, predicatorii pe cârciumarul, măcelarul şi pantofarul tău decât
distinşi, celebranţi aleşi pe sprânceană nu vor pe preotul tău, e ceva grav.
putea înlocui niciodată cele cel puţin zece mi­ Cu o asemenea credinţă în Dumnezeu în
nute de rugăciune adâncă. biserică şi în toate orânduelele ei. Filistenii vor
Avem azi atâţia măiestri bisericeşti breve­ reuşi să ne trântească când de un perete când
taţi, cari spun, că tocmai misionarismul cu aspre de celălalt fiindcă scris este că Dumnezeu nu
regulamente şi împreunat cu multe osteneli ar să lasă batjocurii nici chiar de Români.
avea menirea să rodească la toată lumea cele Dacă vom şti să avem cel puţin zece mi­
zece minute de concentrare adâncă în biserică. nute de credinţă ne vom mântui; de nu, mergem
Misionarismul aşa cum îl înţeleg maistorii noştri, unde s'au dus Filistenii.
îşi are rostul său firesc în temniţe şi în spitaluri
Dr. Ştefan Cioroianu
unde se află oameni nenorociţi la cap ori la protopop.
alte părţi ale corpului, dar nu-i găsesc noima
şi rostul la oamenii cinstiţi şi normali, fiind
credinţa şi o chestie de raţionament rece. Să
ceri dela Dumnezeu mulţumire şi fericire pe Groaznicul cutremur.
seama ta şi a familiei tale şi încă multă de tot
şi să nu găseşti singur cele zece minute de Trei ss. evanghelişti redau exact spusele
rugăciune concentrată în biserică înseamnă că Mântuitorului referitor la cutremure. O catastrofă
ai un suflet sec. Şi cu părere de rău trebue să fără seamăn a aruncat jalea pe tot cuprinsul
mărturisim că cu sufletele seci nu poate face ţării, sămănând moarte şi mizerie. Ceeaca s'a
nimic nici cel mai habotnic misionarism fiindcă petrecut la noi în noaptea fatală din dimineaţa
Stăpânul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a zilei de 10 Noemvrie întrece orice închipuire,
rostit pentru toate vremurile adevărul că semin­ îndepărtatele cutremure din Japonia şi Turcia
ţele căzute pe piatra seacă nu vor aduce roade din anii trecuţi au trecut ca şi nişte evenimente
în veci. puţin comentate la noi.
In timpurile noastre s'a întâmplat că un Pământul ţării noastre, departe de orice vulcan,
călugăr evlavios a trebuit să fie stanţe pede s'a cutremurat în mod înspăimântător. Oraşe
asvârlit din biserică, fiindcă „ocăra" lumea care înfloritoare prefăcută în ruine, morţi, răniţi, oa­
nu se purta cuviincios la slujbele bisericeşti. meni fără adăpost şi avut în câteva clipe acum
Bine! spunea poporul, nu de aceea venim noi în preajma iernii, oare nu ne spun „sâsă.teamă
la biserica ca să stăm ca sfinţii, omul ca omul de Domnul tot pământul şi de dânsul să se
mai cască, mai doarme, mai povesteşte, mai cutremure toţi ceice locuesc în lume"? Ps.32, 8.
râde, mai să şi ceartă în biserică că doar de Ca şi prorocii Vechiului Testament din
aceea este om. amvonul'bisericilor înzădar s'a strigat: „Spălaţi-
Mentalitatea aceasta, care sădea Dumnezeu vă, curăţiţi-vă, ştergeţi răutăţile din inimile
să nu fie generală, e mai prejos decât credinţa voastre dinaintea ochilor mei". Isaia 1, 15, 4 6 .
păgână, fiindcă noi ştim din scrisorile vechi că întoarceţi-vă la Mine cu post, cu plângere şi eu
păgânii credeau prost dar când se apropiau cu tânguire" Ioil 2, 12, dar lumea tot îndărătnică
jertfele lor de altarele zeilor aveau cele zece şi împietrită a rămas ca şi inima lui Faraon
minute de concentrare sufletească. după plăgile trimise de Dumnezeu în ţara Egi­
Nu misionarism ne trebue nouă ci toporul ptului. Poate chiar pentru acest strigăt au devenit
pus la rădăcină. Ori suntem creştini adevăraţi atât de urîţi preoţii în lumea de azi, adeverindu-se
şi atunci înţelegem biserica şi credinţa cum cuvintele Domnului zise către apostoli: Veţi fi
urîţf'de: toţi pentru- numele meu. Catastrofa raţiunii şi cerinţele inimii, consideră şi ei nece­
a&easte a făcut să răsune şi glasul oamenilor sară ţârmurirea transgresiunilor ştiinţelor naturii în
de seamă ca al unor vestiţi ziarnşti şi cronicari cari domeniul exegezei. Ei pornesc pentru aceasta dela-
scriu: Să ne întoarcem la Dumnezeu. (Universul). următoarelepoziţiuni prealabile: La ce anume între­
In aceste vremuri de cumplită urgie, ce s'ar bări e îndreptăţită ştiinţa să răspundă şi la cari
pute* face decât prosternerea, noastră la tronul nu; asupra căror chestiuni — ce ar întră în
düiMnezeirii, deschideţi cartea cărţilor şi citiţi domeniul controversat — sfintele scrieri se ros­
2
m§&zv(m&a rostită- de prorocul Danii în cap. 9, tesc precis şi asupra cărora nu ) . Iar textele
3-S7' al cărţii sale. Celce a văzut urîciunea controversate, printr'o intrepretare adequată să
pustiiri i ne îndeamnă să ne întoarcem privirile fie apărate de orice atacuri s'ar năpusti asupra'
3
spire cer: Lăsaţi petrecerile şi veseliile, conteniţi lor ). Prin însăşi această operaţie însă, rezultatele
cu ceaiurile dansante obicinuite şi în posturile la cari se ajunge nu pot fi considerate decât
msxv, postiţi Miercurea' şi Vinerea, nu vă culcaţi ca provizorii. Şi de aceea la interpretarea unui;
fană a: vă ruga celui ce stăpâneşte cele văzute text biblic trebueşte avut în vedere totdeauna:'
şi-s şele,- nevăzaate, nu fiţi robii comorilor; în întregul, nu părţi izolate ; fiecare eveniment trebue
vremea! rţaâttieis ce v ă ajută? au n'aţi văzut că prins în lumirfa întregii iconomii dumnezeeştî
4
într'o "clipă; putem fi nu numai în lumea cealaltă, pentru mântuirea neamului omenesc ) .
dar şi'Zdriobîţj' sub ruinele trudei şi agoniselii B. Metode diferite. Atât religia cât şi ştiinţa
rîoaMaw ân veacuri. să folosească, fiecare în domeniul ei, principii
5
C® raeirti Veţi aştepta în clipe de grea şi metode proprii- ), aşa cum rezultă din natura
cUiîipăMy dacă în viaţa voastră niciodată n'aţi domeniilor şi preocupărilor lor. Căci deşi atât
chemat .îti ajutor numele Domnului, ci-1 strigaţi ştiinţa cât şi credinţa au adânci şi inexterminabile
numai din adâncurile dărîmăturilor, ca şi apostolii rădăcini în natura omenească, ele nu se pot
p^matea înfuriată: Doamne mantueşte-ne că confunda, ştiinţa fiind o cerinţă a intelectului iar'.'
pĂefimii credinţa în deosebi a inimei; ştiinţa constând 'din
;1 Marele cutremur care a sguduit ţara noastră o cunoaştere obiectivă, iar religia în deosebi din
din temelii, oare va îndrepta privirile tuturor d e un raport subiectiv, mistic, al .inimei, cu ca-Uza
6
aci: înainte spre cer şi spre preamărirea lui Dum­ primordială a lumii ) .
nezeu, aueşi-vordin Sodorna fărădelegilor, „au Considerând ideile ş ilegile ştiinţifice ca simple
îşi. vor pune: în Dumnezeu nădejdea lor" (Ps. simboale fabricate de sufletul- nostru în contact
77, 7) sa-u vor uita urgia ce a trecut — fără cu lumea sensibilă, iar re^gia servindu-se şi ea^
pic.de îndreptare — fără a-şi da seama de celce de simboale — imagini relative — cari sunt
a z i s : „Luaţi învăţătura ca nu cândva să se dogmele, Boutroux afirmă că nu poate fi contra­
mâtvie Domnulşi să pieriţi din calea cea dreaptă"
Ps. % 10.
zicere între dogmele religiei şi între ştiinţăţ caei'
ele alcătuesc deopotrivă două categorii de sinfr-
7
Iac într'alt loc scrie: boale, cari se referă la ţeluri diferite ).
Piară gloata păcătoasă d& pe lume, pe vecie Recunoaşterea diferenţierii — de domeniu
Şi toţi cei fără de lege pe pământ'să nu mai fie! şi metodă — este condiţia păcii — spune Paulsen.
'Ps. 1 0 3 , 3 5 . „Cine vrea să supună ştiinţa -din nou dogmei,
sau cine voeşţe să reducă credinţa la ştiinţă,,
Pir. Nicolae Văîeanu.
acela se osteneşte în zadar şi împiedecă din
8
partea sa un raport prielnic între ele )". Oride-
câteori vine vorba de ştiinţă, nu trebue însă să
Cosmogonia Ijiulicâ şi teoriile ştiinfifiCB. se uite adevărul că filosofia materialistă nu este
De Pr, I. Firea; ştiinţă şi că nu are dreptul de a se substitui
(Continuare) adevăratei ştiinţe.
Boutrouxpentru concilierea ştiinţei cu religia' C. Adevărul nu poale fi decât unul singur.
aşează la. baza naturii'un spirit spontan, care Un aristotelician din vremea Renaşterii,
poate modifica-oricând ordinea existentă şi erupe Petrus Pomponalius, pentru a evita conflictul cu
în afară de albia legilor, ceeace îngădue nu nu­
mai' înnoirile ci şi miracolele şi în genere supra - 2) F. v. Hummelauer „Der biblische SchdpfungsbericM" Ein
exegetischer Versuch. Fr. i. Br. 1877 p. 2.
naturalul *). 3) Ibid.
Majoritatea exegeţilor şi a naturaliştilor cre­ 4) Ibid.
5) Cf. Decreta et canon. Conc. Vatic. Ratisbonae, 1888 p, 27.
dincioşi cari doresc bunăînţelegere între datele 6) Mocsonyi, op. cit. p. 39.
7) Cf. I. Petrovici, art. cit. p. 177.
1) r PetrbVici, Em. Boutroux loc. cit. p. 177. 8) Paulsen, op. cit. p. 31.
Biserica, pornind dela ideile lui William Occam, Dr Cornel Corneanu cu soţia a depus o
a formulat teoria adevărului dublu: filosofic şi lacrimă de pietate lângă sicriul bătrânului preot;
teologic. Prin aceasta nu s'a înlăturat însă con­ cinstitul întie dascăli şi povestitor al meleagurilor
9
flictul, ci mai ales a fost adâncit ). Oricât ar fi bănăţene, bătrânul GeOrge Cătană, a făcut prin
de; ispititoare o asemenea aventură simplistă, prezenţa sa o faptă de recunoştinţă faţă de
ea nu stă în faţa realităţii şi a existenţei obiective tagma vechilor noştri preoţi cari se duc în lumea
a adevărului, care nu poate fi decât unul singur. drepţilor rând pe rând; şi tot astfel au alergat
Căci acelaşi Dumnezeu care a descoperit la căpătâiul său, nepoţii Dr Zeno Muntean pro­
omului tainele credinţei şi i-a vărsat în inimă topop şi profesor la Academia Teologică, George
harul necesar improprierii lor, tot El 1-a înzestrat Muntean preot în Bocşa şi încărunţitul frate al
pe om şi cu lumina raţiunii. Dumnezeu este în adormitului, plin de humor şi demnitate, Pr.
ultima instanţă izvorul a tot adevărul, atât al Ion Munteanu din Bolvaşniţa.
celui depus în Sfânta Scriptură şi Tradiţia Sf. Mulţimea intelectualilor şi credincioşilor cari
Biserici, cât şi al celui cunoscut de minte prin au ţinut să-1 petreacă până la ultimul locaş de
cercetarea ştiinţifică. Iar Dumnezeu nu se poate odihnă a fost mărturia vie şi indestructibilă a legă­
nega pe Sine, nici să aducă în contrazicere adevăr turii sufleteşti ce a existat între păstor şi turmă.
cu adevăr. L'am îngropat în ţintirimul din deal în mijlocul
Şi de aceea, cartea sfântă interpretată de fiilor săi sufleteşti apuşi de mult, în timp ce
autoritatea bisericească, asistată de Duhul lui toamna târzie îşi scutura podoaba" galbenă a
Dumnezeu, având acelaşi autor ca şi cartea ultimelor frunze. Duios, mişcător şi în scâncet
naturii — adică pe Dumnezeu — şi în cazul de lacrimi a fost scoborât în mormânt nou săpat
ce ne preocupă acelaşi subiect — adică creaţia în glia ravână, alături de fiii şi fiicele sale, dintre
lumii — ele nu se pot contrazice. Ci oriunde care unul preot apus în primăvara vieţii.
s'ar părea că există vre-o contrazicere între Sf.
Părintele Teodor Muntean a fost o figură
Scriptură, luată în înţeles verbal şi între ştiinţele
modestă de preot, cu finţa veche şi tradiţională
profane, aceasta provine sau din falsitatea rezul­
în chip şi port, cu măsură şi judecată în cuvânt
tatului respectiv al ştiinţei sau din interpretarea
şi. mişcări.: ,,, _ i M S u a
greşită a Sfintei Scripturi. ;
Avea multe frumuseţi sufleteşti tnepuisabile
(Urmează)
şi captivante.
Bine cunoscător de oameni şi lucruri se
delecta aşa bătrâneşte cum ştia el în faţa cali­
Necrolog. tăţilor celor buni şi se îndepărta în acelaş timp
cu repulsiune de suflete josnice şi vulgare.
+ Pr. Teodor Munteanu. Pe noi ăştia tineri ne iubea cu dragoste
de tată.
In ziua de 16 Noemvrie a fost condus la Astăvară când l'am văzut ultima dată, m'a
chemat să stăm de vorbă câteva ore despre
locaşul de veci, venerabilului preot al Delineştilor,
unele şi altele.
părintele Teodor Munteanu stins din viaţă la
Nu numai că te delectezi dar înveţi atât |
respectabila vrâstă de 80 ani şi de cinstită preo­
de multe atunci când te afli în societatea celor
ţie de 58 ani.
bătrâni.
Slujba religioasă a înmormântării a fost
Da! bătrânii noştrii preoţi; ce multă zestre
săvârşită de un sobor de preoţi vecini în frunte
sufletească au ei, ce mireasmă de duhovnicie
cu protopopul adm. al Caransebeşului Isaia Suru.
îţi insuflă sfaturile, gesturile şi ţinuta lor! Stând
S'a rostit o singură cuvântare sobră şi plină de
în preajma lor simţi parcă mirosul de tămâe.
căldură evangelică de către S. Sa Părintele prot.
Suru care a arătat cald, temeinic şi înţelegător Bătrâneţe şi sacerdoţiu, da, sunt imutabile
meritele preoţeşti, gospodăreşti şi morale ale legături. Părintele Munteanu îşi stima enoriaşii
celui plecat dintre noi. şi era la rându-i stimat. Conştient de înălţimea
Nespus de înduioşetoare a fost prezenţa la cuvenită sacerdoţiului creştin s'a ferit în lunga
înmormântarea venerabilului părinte Munteanu sa viaţă să-1 amestece în preocupări de lumească
a multor fruntaşi de pe Valea Pogoniciului şi dobândă.
a membrilor familiei sale. Şi dacă l'a amestecat uneori a fâcut-o aşa
ca fiecare, din pricina stării precare în care în
9) Cf. Mocsonyi op. cit. pp. 7-8. Despre teoria îndoitei posi­ anumite vremuri se găsea întreaga tagmă într'o
bilităţi a adevărului la Occam, vezi I. G, Savin : „Apologetica v. II,
Proba ontologică" p. 101. lume nouă îndepărată de atei şi de Evanghelie,
Huruit, de bulgări de pământ proaspăt peste târnăcoape şi 2-5 casmale, pentru deschiderea unei
sicriu în asfinţit de.soare şi un trup istovit de ieşiri în cazul prăbuşirei imobilului.
ani, împăcat cu oamenii şi cu Dumnezeu s'a d) Vor exista în permanenţă în aceste încăperi, o
lampă sau un felinar, un vas cu apă şi scaunele necesare.
pogorât în lutul din care a fost alcătuit.
e) Se va cunoaşte de fiecare locatar (Şef de imo­
Glasul serafic al diaconului catedral 5. Sa bil şi de familie) numărul telefonic şi adresa postului
Părintele llie Câmpeanu din Caransebeş încheie de prim ajutor cel mai apropiat.
duios, arhangelic, cu miros de miosotis funebru f) Se va procura de fiecare familie 1-2 pachete de
în glas ultima literă a unei veţi de păstor. pansament şi desinfectantele necesare.
Dumnezeu să-1 ierte pe părintele Teodor! 2. Măsuri de executarea adăpostirei :
Pr. D. V. Anuţoiu a) Cei găsiţi de alarmă vor executa măsurile referi­
toare la stingerea luminilor, se vor asigura de mijlocul
de luminat necesar şi apoi vor scoborî în pivniţă sau
subsolul ales ca adăpost.
instrucţiuni de Apărare Pasivă pentru populaţie b) Cel mai desăvârşit calm trebue păstrat în adă­
post; în cazul când bombele au căzut în vecinătate.
A. Stingerea şl ascunderea luminilor.
c) In caz de rănire, după ce s e vor întrebuinţa
Se execută de câteorţ se dă alarma sau când se mijloacele aflate la îndemână, se va anunţa cât mai
dispune de către autorităţi. neîntârziat postul de prim ajutor.
/. Măsura de prevedere pentru stingerea luminilor: d) Cei surprinşi de alarmă pe stradă, vor merge,
liniştiţi şi vor intra în primul adăpost întâlnit.
a) Toţi locuitorii imobilelor de orice fel (publice
sau particulare), cari nu au ferestrele prevăzute cu e) Cei surprinşi de bombardament înainte>,de a fi
găsit un adăpost, se vor ascunde în primul gang sau
obloane s a u jaluzele, sunt obligaţi a-şi procura din vre­
după primul zid întâlnit, iar în caz de lipsă, se vor
me şi aplica p e geamul interior hârtie neagră;
culca de îndată ce aud şuerat de bombă.
Cei cari dispun de obloane sau jaluzele se vor
asigura că ele nu lasă să treacă nici o rază de lumină;
( C. Măsuri contra incendiilor.
Cei care au un singur rând de geamuri, vor face 1. Măsuri de prevedere:
din pânză sau hârtie neagră o perdea mobilă.
a) Se vor goli podurile de oriCe material combusti­
b) Se va ţine la îndemână o lampă electrică de
bil şi se va întinde pe podele un strat de nisipade 2-3
buzunar, una cu petrol sau lumânări, pentru cazul î n
cm.; se va vărui toati. partea Femnoas*ă"a -podului, c u
care lumina dela uzină ar fi întrerupta.
un strat gros de var şi se va aşeza în unele din colţurile
c) S e vor reduce cât mai mult luminile exterioare podului o ladă cu nisip şi o lopată.
ale locuinţei.
b) Se va aşeza la îndemână cheile dela pod şî se
d) Şefii de imobile, instituţii, stabilimente, propie- va destina din vreme personalul de serviciu, care să
tarii de case, e t c , vor instrui personalul de serviciu ca inspecteze podul. ^
măsurile, de ascunderea luminii, referitoare la scările de
serviciu, subsoluri, mansarde, curţi interioare, e t c , să fie c) Se va ţine în evidenţă numărul telefonic al
cunoscute şi practicate din vreme. postului de pompieri respectiv.
e) Localurile publice vor lua măsuri ca ieşirile să 2. Măsuri de execuţie;
fie prevăzute cu perdele negre, care să împedice, la des­ a) In caz de început de incendiu provocat de o
chiderea uşilor, pătrunderea luminei în afară. bombă incendiară, se va arunca dela oarecare distanţă
2. Măsuri de execuţie pentru stingerea şi ascun­ cu lopata, nisipul depozitat în lada din pod.
derea luminilor la darea alarmei. b) Se va anunţa neîntârziat postul de pompieri,
dacă întrebuinţarea mijlocului de mai sus n'a dat rezultat..
a) S e vor stinge- luminile din exteriorul clădirii, se
vor trage obloanele, jaluzelele, rulourile din pânză sau D. Alarmarea.
hârtie,
Alarma se dă prin sirene sau clopote (acolo unde
b) In locuinţele iluminate cu gaz aerian, s e vor
nu sunt sirene).
închide comptoarele de gaz şi trece la iluminatul interior
cu petrol sau lumânări. începerea alarmei se dă de sirene prin sunete
ascuţite şi modulate, iar de clopote prin bătăi scurte
c) Şeful A. P. al imobilului se asigură că luminele şi repetate.
din masarde, scări de serviciu, curţi interioare, sunt stinse.
încetarea alarmei se dă de sirene printr'un sunet
B. Adăpostirea. continuu şi de acelaş ton, iar de clopote prin sunete
prelungi.
1. Măsuri de prevedere în ceea ce priveşte adăpostirea :
a) Şefii A. P. ai imobilelor care nu dispun de un
E. Circulaţia.
adăpost special, vor alege în subsol sau pivniţă o cameră a) In ziua în care, fie prin alarmă, fie prin măsuri
ţsau mai multe, care să aibă asigurate câte două ieşiri ordonate, s'a trecut la stingerea şi camuflarea luminilor,
sau cel puţin o uşă şi o fereastră. vehiculele nu vor circula decât cu luminile ascuûse.-
b) Se vor astupa ferestrele pivniţei sau subsolului b) Ascunderea se va realiza fie prin acoperirea
ales cu saci sau cutii, umplute cu nisip. farurilor cu o invelitoare de pânză sau piele, în partea
o r
c) Ş ş Y aşeza din vreme în aceste încăperi 1-2 din faţă a căreia s'a practicat o deschizătură verticala
de 6 cm. lungime şi 1 cm. lăţime, fie prin vopsirea
geamurilor dela far cu culoare neagră, în care se va
lâsa neacoperită aceeaşi deschidere ca mai sus.
ota oficială,,
Luminile de poziţie din spate vor fi micşorate prin
acelaş mijloc ca mai sus, în raport cu dimensiunile Nr. 5817 B. 1940.
fiecăreia.
Indicatoarele de întoarceri nu vor mai fi întrebuin­ Toţi preoţii cari până la 31 Martie 1941
ţate pe timpul nopţii. împlinesc 5, 10, 15 şi 20 ani de serviciu preoţesc,
c) Vehiculele surprinse de a'armă în mers, vor cu începere dela 1 Aprilie 1941 sunt îndreptăţiţi
intra în prima stradă laterală întâlnită si se va opri pe
partea dreaptă în sensul mersului stingând toate lumi­
la câte o nouă gradaţie".
nile ; pasagerii şi conducătorii vehiculelor vor întră în In urmare, toţi aceşti preoţi să-şi înainteze
cel mai apropiat adăpost. cererile pentru încuviinţarea gradaţiei nouă.până
Prefectul Judeţului Severin. cel mult la 7 5 Decemvrie a, c.
Prof. Tiberlu ftiîtăr. Cererile se vor înainta pe cak ierarhică, adecâl
prin Oficiile protopopeşti având să se anexeze
la ele cuvenitele certificate despre toţranii de
servicii, eliberate de către oficiile protopopeşti
în drept şi timbrate în regulă.
Cererile intrate după data de 15 Decemvrie
a. c , precum şi cele adjustate cu certificate de
Vizita Domnului General fon Antonescu în serviciu netimbrate sau timbrate insuficient: nu?
Italia şl Germania. După vizita ce a făcut zilele se vor lua în considerare şi preoţii respectivi"
trecute în Italia, de unde Conducătorul Statului Român s'a
nu vor fi trecuţi pe tabloul celor îndreptăţiţi la
înapoiat deplin mulţumit, Vineri şi S â m b ă t ă a fost la
câte o nouă gradaţie.
Berlin unde s'a întâlnit cu Conducătorul Reichului, dl
Adolf Hitler.
Caransebeş, la 12 Noemvrie 1940.
5 0 1
A murit părintele Ion Moţa. S ă p t ă m â n a aceasta ^PL !? ^. ; Consilier referentr
a părăsit lumea noastră pământească venerabilul P r e o ' f V A S ! LE Prot. R. G. Ancuşa
şi luptător, părintele Ion Moţa din*Orăştie. Răposatul a
fost tatăl legionarului Moţa care a murit în Spania,
luptând înpotriva batjocoritorilor Crucii lui'Hristos.
Dumnezeu să odihnească în pace alături de fiul
s ă u pe bătrânul preot şi luptător, căci în sufletele lor
a ars curată candela iubirii creştineşti! In baza ordinului Venerabilului Consiliu Eparhial
Nr. 3573 B. ex. 1940 din 27 Iulie 1940, se publică
Necrolog este n o u a rubrică care se rezervă de concurs, cu termen de 30 zile dela prima publicare în
aici înainte cazurilor de deces ale preoţilor. Pentru în­ „Foaia Diecezană", pentru postul de preot la parohia
de clasa I-a din c o m u n a Glimboca protopresbiteratul:
s e m n a r e a vieţii şi faptelor fiecărui preot decedat din
Caransebeşului.
eparhie, rog familia r ă m a s ă în u r m a celui plecat dintre
noi să binevoiască a trimite date biografice şi în legă­ I. B e n e f i c i i :
tură cu activitatea pastorală a preotului. Acestea îndată 1. Sesiunea parohială în estindere de 4 4 jugăre
d u p ă deces, pentruca însemnările să fie făcute la timp. 1553 stj.
2. Birul parohial uzitat.
Fie pe adresa subsemnatului care mă angaiez la t r e a b a
3. Veniturile parohiale uzitate.
aceasta cu scop şi g â n d bun, fie la Redacţia foii. Pr. 4. Casa parohială cu grădina şi intravilan^ de 361
D. V. Anuţoiu Valeadeni - Caras. stj. cu supraedificatele economice necesare.
II. î n d a t o r i r i ;
Achitaţi abonamentul restant la Foaia Diecezană. Preotul ales este obligat a-şi împlini toate datorin-
ţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat îri fiecare
Duminecă sau sărbătoare şi a catehiza la şcoala primară,
fără nici o altă remuneraţie.

„Ajutorul legionar" T o a t e impozitele după beneficiile ee mai sus cad


în sarcina preotului ales.
„Ajută-ţi fratele căzut în nenorocire I Ceice doresc să ocupe acest post, întrucât vor
avea cvalificaţiunea cerută pentru parohii de clasa I-a,
Nu-1 l ă s a ! " precum şi binecuvântarea P. S. S. Episcopul diecezan,
să-şi înainteze cererile, adresate consiliului parohial ort.
(Qorneliu JJ. <§odreanu
rom. din Glimboca, prin Prea. On. Oficiu Protopopesc
al Caransebeşului.
;Mr. -47 FOAIA DIECEZANĂ Pagma • %

Reflectanţii s e vor prezenta, pe lângă prealabila


încunoştiinţare a Prea On. Domn protopresbiter tractual,
în vreo Duminecă s a u sărbătoare în sf. biserică spre In baza ordinului Venerabilului Consiliu Eparhial
a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă 4751. B. 1940 din 17 Septemvrie a. c. publică concurs
nicidecum în ziua de alegere. cu termen de 30 zile dela prima publicare în Foaia
Diecezană pentru postul de preot la .parohia de clasa a
G l i j a i b o , c a , din şedinţa consiliului parohial, ţinută
IlI-a Şopotul-nou din Profopresbiteratul Mehadiei deve­
la 1 Septemvrie 1940. ^
nită vacantă prin, pensionarea preotului Ioan Goanţă.
Preşedinte, Secretar,
Pr. Cornel Piiigoi Pavel Năslâu. „ Beneficii:
adm. parohial.
1. Sesiunea parohială în estîndere de 3 2 jugj.
In conţelegere cu oficiul protopresbiteral.
2. Casa parohială în natură.
Caransebeş la 2 0 Septemvrie 1940.
3. Venitele stolare uzitate.
2—3 P r . Isaia Suru 4. Dela cultul bisericii Lei 1 5 0 anual.
adm. protopopesc.
îndatoriri:
Preotul ales este obligat a-şi împlini toate .efototta
In baza ordinului Venerabilului Consiliu Eparhial ţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat î n ' fiecare
Nr. 2742 B, ex. 1940 din 9 Maiu consiliul parohial ort. Duminecă şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala, primară
rom. din, comuna Sicheviţa, profopresbiteratul Bisericii- fără altă renumeraţie.
Albe, publică concurs pentru ocuparea postului de paroh Toate impozitele după beneficiile de mai s u s i e
al parohiei de clasa II, rămasă vacanta în urma trecerii supoartă preotul ales.
preotului Ioan Voin la parohia I din Bozovici, cu termen
Cei ce doresc s ă ocupe acest post întrucât v o r
de 3 0 zile dela prima publicare î n „Foaia Diecezană"
avea cvalificaţiunea cerută pentru parohia de clasa Hfoa
I. Beneficii: să-şi înainteze cererile adresate consiliului parohial ort-
1. Sesiunea parohială în extensiune de 3 2 jugăre, român din Şopotul-nou prin Prea On. Oficiul protopopesc
după. care alesul preot va plăti dările de stat.
al Mehadiei. ' *, • r

2. Salar anual dela biserică 1200 Lei.


Reflectanţii se voY prezenta pe lângă p*e«&S{$fa
'...._.3.',Tenitdk^stol«re-ii«itate,-: •
încunoştiinţare a Prea On. protopresbiter tractual agite
4. Casa parohială c u grădină şi cu supraedificatele
«eonomice necesare. aşi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă*fi«$Nfe
cum în ziua de alegere. /
II. îndatoriri:
Şopotul-nou-din şedinţa consiliului parohial ţifeită
Preotul ales este obligat a-şi împlini toate dato- în 2 0 Octomvrie 1940. • î
rioţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare
Duminecă şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala primară Preşedinte, Secretat
fără nici o altă renumeraţie. Ioan Goanţă i Pavel NeJfkktt
Toate impozitele după beneniciile de mai s u s cad In conţelegere cu mine: M
în sarcinea preotului ales. losif CârapijUnu
Cei ce doresc să ocupe acest post întrucât vor 1—3 protopresbitai*.
ayea calificaţiunea cerută pentru parohii de clasa II pre-
cutn şi binecuvântarea P. S. S. Episcopului Diecezan,
să-şi înainteze cererile adresate consiliului parohial ort. • • • • • • • • • • • r t h i
rom. din Sicheviţa prin Prea On. Oficiu protopopesc al
Bisericii-Albe.
Reflectanţii se vor prezenta pe lângă prealabila Cărţile monopolizate <§e
îrieunoştinţare a Prea On. Domn protopresbiter tractual,
în vre-o Duminecă sau sărbătoare la sfânta biserică,
'spre aşi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie
curs primar
jniă nici decutn în ziua alegerii. precum şi . *
S i c h e v i ţ a , din şedinţa consiliului parohial ţinută
la 13 Octomvrie 1940. recvizitele şcolare necesara
Preşedinte, Secretar, se află în depozitul bogat al
'Pr.WdleriH Popescu Lazar Lazarovici.
;|tdm. parohial. Librăriei Diecezane
i n t b n ţ e l e g e r e cu oficiul protopopesc.
din CARANSEBEŞ. ! ;fj
rRteijdia, la 17 Octomvrie 1940.
1-^3 Ioan Oraviţanu
protopop.
Publicaţiune de licitaţie Mobilier conform tabloului, poziţia 282-301 evaluat
cu suma de Lei 100.000.—

Lichidatorii firmei Primei Casse de Păstrară din Licitanţii sunt obligaţi a înainta ofertele lor închise
Caransebeş societate pe Acţii în lichidare, Caransebeş, pentru fiecare poziţie în parte separat dimpreună cu vadiul
aducem la cunoştinţă publică, că în ziua de de 10 (zece) la sută în numerar din preţul oferii până
la 9 Decemvrie 1940 orele 12 a. m. la casieria Primei
10 Decemvrie 1940 ora 10 a. m. Case de Păstrare din Caransebeş societate pe acţii în
se va ţine în localităţile Primei Casse de Păstrare din lichidare, Caransebeş, Strada Traian Doda Nr. f.
Caransebeş societate pe acţii în lichidare, Caransebeş, Lichidatorii îşi rezervă dreptul d e > primi sau a
Strada Traian Doda Nr. 1 licitaţie publică cu oferte refuza oferta făcută după aprecierea lor şi nu răspund
închise pentru vânzarea următoarelor creanţe şi obiecte : pentru existenţa şi incasabilitatea creanţilor vândute.
Portofoliul de titluri conform tabloului, poziţia 1-7 In caz de acceptare a ofertei cumpărătorul este
evaluat cu suma de Lei 103,169.— obligat a plăti întreg preţul de cumpărare la cassieria
Plasamentul Fondului de rezervă, efecte publice Primei Casse de Păstrare din Caransebeş societatea pe acţii
conform tabloului, poziţia 8-9 evaluată cu suma de în lichidare, mai departe de a plăti toate taxele şi impo­
Lei 74,500 — zitele aferente, intrând astfel în proprietatea'creanţelor şi
Portofoliu de scont conform tabloului, poziţia obiectelor cumpărate.
10-104 evaluat cu suma de Lei 3,955,521.— Tabloul creanţelor şi obiectelor susmenţionate, s e
Debitori conform tabloului, poziţia 105-160 evaluat poate vedea în zilele de lucru între orele 10-13 în loca­
cu suma de 4,110,209 — litatea Primei Casse de Păstrare din Caransebeş societate
pe acţii în lichidare, Caransebeş Strada Traian Doda Nr. 1
Creanţe în conversiune conform legii din 7 Aprilie
1934 conform tabloului, poziţia 161-281 evaluat cu su­ Caransebeş, 22 Noemvrie 1940.
ma de Lei 2,686,178.— Lichidatorii

Aducem la cunoştinţa On. public cetitor, că

omanului
pe anul bisect dela Hristos

a apărut şi se află de vânzare la Librăria noastră

DIECEZANA din Caransebeş


cu preţul de Lei 25.