Biodiversitatea și managementul

ariilor naturale protejate – tema 2

BIOSFERA
"The place on Earth's surface where life dwells.“ (Eduard Suess, 1875)
 Aparitia formelor de viata:

• Aparitia pe Terra – 3.5 mld ani in urma (pe

baza fosilelor), 3.8-3.9 mld ani (pe baza
urmelor de biocarbon gasite la Isua, in
Groenlanda, unde sunt datate cele mai vechi
roci de pe Terra)
• Teorii ale aparitiei vietii: (1) multiplicarea
structurilor simple de ARN, (2) evolutia
metabolica a structurilor din forme mai
simple catre forme mai complexe
• Ipoteza lui Oparin (abiogeneza) si
experimentul lui Miller (1953)
• Primele organisme fotosintetizatoare –
algele albastre-verzi (existente si astazi)
Alexander Oparin
Stanley Miller

Ipoteze ale apariției și evoluției primare a structurilor organice

 Miller-Urey experiment (1953)
(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Miller-Urey_experiment-en.svg)
 CARACTERISTICI SINTETICE:
• Niveluri inalte de organizare/structurare a materiei

• Contribuie la diversificarea mediului prin: (1) aparitia componentei biotice ca

structura noua in mediu; (2) biodiversificarea acesteia (cca 1.5 mil de specii
de animale si cca 500.000 specii de plante – estimandu-se existenta a 5-30
milioane de specii)

• Influenteaza litogeneza: fitoclaste (fragmente vegetale carbonificate si

substante structurate conservate in rocile sedimentare), rocile organogene
(formate prin procese de precipitare biochimica a carbonatilor, silicei, fosfatilor
sau prin acumularea materiei organice sau a fragmentelor scheletice ale
organismelor si includerea acestora in masa unui ciment format prin
precipitare biochimica)

• Influenteaza morfogeneza: relief coraligen, termitierele etc.

 turba lignit antracit

tuf carbonatic calcar

cochilii slab consolidate creta

 CARACTERISTICI SINTETICE:
• Modelarea scoartei terestre (dezagregare, diminuarea proceselor de versant –
patura tampon pentru meteorizatie etc.)

• Modificarea compozitiei atmosferei (atmosfera biogena, a oxigenului

molecular)

• Pedogeneza si constituirea scoartelor de alterare

• Formeaza medii de viata distincte (habitate pentru alte specii)

• Impun relatii ecosistemice complexe

• Stocarea materiei si energiei in masa biotica (ex. productia de cereale,

zacamintele de combustibili fosili)
 BIOSFERA
• “stratul exterior al globului, unde a luat nastere viata si unde se gaseste actualmente multitudinea de organisme
diferite care populeaza straturile inferioare ale atmosferei, hidrosferei si litosfera emersa” (UNESCO)
• Limitele biosferei: a) centurile de ozon si baza scoartei sedimentare (Mac I., 2003); b) 6 km deasupra nivelului
marii si 10 km sub acest nivel (Porteous A., 2000)

• Ecosistemul – unul dintre sistemele fizice din care este edificat Universul; fiecare ecosistem este o unitate
functionala a biosferei, constructie eterogena cu limite in spatiu si timp (Stugren B., 1994)

• Ecosistemul = Biotop (subsistem primar anorganic) + Biocenoza (subsistem biologic)

• Taxonomia ecosistemica: ecosistemul planetar, biomul, biomtipul

• Fasii de tranzitie in ecosisteme – ecotonuri

• Ecologia - „stiinta care trateaza relatia dintre organism si mediu” (E. Haeckel - 1866)

• Nisa ecologica – parte elementara a biotopului, in care un organism traieste (nisa spatiala, nisa trofica)

TAXONOMIA BIOTEI
• „un sistem de aranjare a plantelor si animalelor in grupuri relationale bazate pe trasaturi si factori comuni, precum
structura, embriologia, biochimia” (Webster’s New World College Dictionary)

• Taxoni: REGNUL, RASA (PHYLUM) (in botanica DIVIZIUNEA), CLASA, ORDINUL, FAMILIA, GENUL, SPECIA SI
INDIVIDUL
Organizarea lumii vii – Taxonomia biotei
 Organizarea lumii vii – Taxonomia biotei

http://faculty.fortlewis.edu/dott_c/Bio125-
ConsBio/ClassMeetings/Week01-Biodiversity/1b-Biodiversity.htm

https://standingoutinmyfield.wordpress.com/2014/04/10/putting
-the-family-in-order-a-brief-review-of-taxonomy/
Adaptări la condițiile de mediu:
Adaptări ale sistemului radicular (la fluctuațiile nivelului de apă, la deficitul de apă din sol, la relief etc.)
Adaptare la seceta - Selaginella lepidophylla (habitat – deserturile din SV SUA, Mexic)
 Venus Flytrap - Dionaea muscipula
(habitat – medii umede si sarace in azot: Carolina, nordul Floridei)
 Planta parazit - Ficus aurea
(habitat – climatul tropical din sudul Floridei)
Planta senzitiva - Mimosa pudica
(habitat – Brazilia)
Planta parazit - Floarea cadavru (Rafflesia arnoldii)
(habitat – padurea tropicala umeda din Indonezia)
“Mimetism vegetal”, adaptare la uscaciune – Lithops
(habitat – Namibia, Africa de Sud)
Arborele butoias - Adansonia digitata (habitat – Africa sub-sahariana)
 TIPOLOGIA HABITATELOR TERESTRE
(dupa Aubert Hamel si Pierre Dansereau, 1949, citati de Frenkel R. E., 1970)

• habitate naturale, care se dezvolta in absenta activitatilor umane

• habitate degradate, considerate a fi cele create prin deranjari sporadice si incomplete ale acesteia (ex. taierea

si incendierea padurii)

• habitate cultivate, in care deranjamentele sunt constante, ele fiind insotite de introducerea de plante in mod

intentionat

• habitate ruderale, cu deranjamente sustinute dar fara inlocuirea intentionata a vegetatiei (ex. habitatele situate

la marginea drumurilor); Ruderal (Webster’s Dictionary) = buruieni care se dezvolta in preajma deseurilor sau pe

marginea cailor de comunicatie

• habitatele artificiale, sunt cele care se dezvolta atunci cand oamenii modifica toate componentele pe o scara

foarte mare
 TIPOLOGIA HABITATELOR TERESTRE (dupa Westhoff, 1983)

• natural, specific unui peisaj neinfluentat de activitatea umana

• subnatural, specific unui peisaj/vegetatie influentata partial de activitatea umana (ex. o padure, desi este

afectata, ramane o padure)

• semi-natural, este peisajul in care flora si fauna sunt in mare masura spontane, insa structura vegetatiei este

alterata in asa maniera incat vor apartine unui alt tip de formatiune (padurea initiala, in urma impactului uman, s-

a transformat in pajiste sau mlastina)

• cultural, acel peisaj in care flora si fauna au fost afectate in mod esential prin interventia factorului antropic intr-

o asemenea masura incat speciile dominante au fost inlocuite total de catre alte specii (ex. terenurile arabile)
 OMENIREA

VEGETATIA

Stabilitatea Continutul de Acoperirea suprafetei Evapotranspiratia

versantilor CO2 Nivelul organic Structura solului Adapost
Productia de Albedoul Fauna solului Retinere la suprafata Hrana
sedimente Transpiratia Ciclurile nutrientilor Ciclul nutrientilor Microclimat
Meteorizatia Structura interceptia

RELIEF CLIMAT SOL APA FAUNA

Impacturi indirecte asupra mediului datorate modificarii vegetatiei

 FORME DE IMPACT ASUPRA VEGETATIEI

•DEFRIȘĂRILE ȘI SCHIMBAREA MODULUI DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR

Defrisari in insula Madagascar
 Extent of deforestation in Borneo 1950-2005, and projection towards 2020. (2007).
In UNEP/GRID-Arendal Maps and Graphics Library.
Retrieved 14:40, March 19, 2010 from http://maps.grida.no/go/graphic/extent-of-deforestation-in-borneo-1950-2005-and-projection-towards-2020.
 FORME DE IMPACT ASUPRA VEGETATIEI

• INCENDIERILE
 FORME DE IMPACT ASUPRA VEGETATIEI

• FRAGMENTAREA HABITATELOR
 Human impact, Northern Norway 1600 and 2002-2052. (2003). In UNEP/GRID-Arendal Maps and Graphics Library.
Retrieved 14:07, March 19, 2010 from http://maps.grida.no/go/graphic/human_impact_northern_norway_1600_and_2002_2052.

The encroachment of road networks in Northern Norway, 1940-2000. (2000).

In UNEP/GRID-Arendal Maps and Graphics Library. Retrieved 13:59, March 19, 2010 from
http://maps.grida.no/go/graphic/the_encroachment_of_road_networks_in_northern_norway_1940_2000.
 IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA FAUNEI

• DOMESTICIREA ANIMALELOR

• INFLUENȚAREA RĂSPÂNDIRII ANIMALELOR (migrațiile forțate, colonizări induse etc.)

• EXPLOATAREA DIRECTĂ (prin vânat, pescuit)

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA BIODIVERSITĂȚII
(diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecologică ...)
nu e doar omul cauza schimbărilor majore...
Defining and measuring biodiversity. (2009). In UNEP/GRID-Arendal Maps and Graphics Library.
• diversitatea genetică - formele pe care le ia o
genă într-un individ, precum şi variaţia genelor şi a
cromozomilor între indivizii aceleiaşi populaţii;

• diversitatea organismică - variaţii de ordin

anatomic, fiziologic şi comportamental ale indivizilor;

• diversitatea populaţiilor - variaţii în caracteristicile

cantitative şi spaţiale ale populaţiilor, e.g. numărul de
indivizi ai unei populaţii ori arealele geografice pe
care aceasta le ocupă;
• diversitatea speciilor – variaţii referitoare la
numărul şi diversitatea filogenetică a speciilor dintr-
un anumit areal;

• diversitatea comunităţilor – variaţiile manifestate

în derularea interacţiunilor ecologice (a relaţiilor
ecosistemice) dintre organisme, populaţii şi specii
care împart acelaşi mediu de viaţă;

• diversitatea ecosistemică – exprimarea diversităţii

întâlnite în derularea relaţiilor de interdependenţă
biotic-abiotic dintr-un mediu de viaţă;
diversitatea peisagistică – varietatea peisagistică
indusă de diferitele tipuri de ecosisteme.
 Diversitatea genetică

Diversitatea fenotipică*

*totalitatea caracterelor morfologice, fiziologice, biochimice și comportamentale ale unui individ,

fie ele normale sau patologice, care rezultă din interacțiunea constituției genetice proprii individului
cu factorii ambientali reprezintă fenotipul. Sursa: http://anatomie.romedic.ro/fenotipul
Diversitatea populațiilor

The European bear population.

Sursa: http://liftingshadows.wordpress.com/2008/02/28/brown-bear-in-europe-and-romania/
 Diversitatea speciilor

Numărul de specii dintr-un

anumit areal (bogăția în
specii – species richness)

Abundența relativă a
indivizilor din specii diferite
(indice de uniformitate –
species evenness)

Diversitatea comunităților
de populații
Influențarea antropică a biodiversității: Exploatarea directă
Influențarea antropică a
biodiversității: Exploatarea directă
Influențarea antropică a
biodiversității: Exploatarea directă
Influențarea antropică a
biodiversității: Exploatarea directă
 Influențarea antropică a biodiversității: Diminuarea habitatelor,
fragmentarea şi degradarea acestora

http://onlinepubs.trb.org/onlinepubs/nchrp/docs/NCHRP25-
25Task68/chapter3/a_habitat_frag_bkgrnd.html
Influențarea antropică a biodiversității: Diminuarea habitatelor,
fragmentarea şi degradarea acestora

http://pleasebrakeforsnakes.blogspot.ro/2015/
11/roads-and-highways-killing-snakes.html
Influențarea antropică a biodiversității: Diminuarea habitatelor,
fragmentarea şi degradarea acestora - Consecințe ecologice
Influențarea antropică a biodiversității: Diminuarea habitatelor,
fragmentarea şi degradarea acestora – Unele soluții
Influențarea antropică a biodiversității:
Diminuarea habitatelor, fragmentarea şi
degradarea acestora
Influențarea antropică a biodiversității:
Diminuarea habitatelor, fragmentarea şi
degradarea acestora
Influențarea antropică a biodiversității:
Diminuarea habitatelor, fragmentarea şi
degradarea acestora
Influențarea antropică a biodiversității:
Diminuarea habitatelor, fragmentarea şi
degradarea acestora
Influențarea antropică a biodiversității:
Diminuarea habitatelor, fragmentarea şi
degradarea acestora
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Introducerea de noi specii (specii invazive)
Influențarea antropică a biodiversității:
Extincția în cascadă
Influențarea antropică a biodiversității:
Extincția în cascadă
 BIBLIOGRAFIE:
• Neacsu, P., Apostolache-Stoicescu, Zoe (1982), Dictionar de ecologie, Editura Știintifica si Enciclopedica,
Bucuresti.
• Stugren, B. (1994), Ecologie teoretica, Editura Sarmis, Cluj-Napoca
• Parvu C-tin (1999), Ecologie generala, Editura Tehnica, Bucuresti
• http://www.globio.info/home
• http://microsite.smithsonianmag.com/content/ecocenter/?gclid=CIGblZzzw5ICFQMVuwodgWpIYA#
• http://universe-review.ca/F11-monocell.htm#origin
• http://photo.net/bboard/nw-fetch-msg?msg_id=00Ir1V
• http://geology.com/rocks/sedimentary-rocks.shtml
• http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-11388779
• http://www.economist.com/node/17062713
• http://www.mongabay.com/general_tables.htm
• http://graphs.net/top-9-forest-infographics.html/forests-and-management-of-ecosystem
• http://www.fire.uni-freiburg.de/inventory/database/statistic.html