= czy o2d.tse7in pt STANDARD DE STAT STAS 2561/3-90 EDITIE OFICIALA ROMANIA ‘TEREN DE PUNDARI Intocuieste : INSTITUTUL ROMAN DE SPAS 2561/9-69 STANDARDIZARE PILOTI Preseriptii generale de vrictg fl a Casitiearea alfanameries 0, « ; Terrain. de fondation Ocwonanne Foundation ground if enghars Desien GOES cetcations pepo eee en ve de ome mpeincamrs ro nporam- 4 GENERALITATI de apliewre | Prezentul standard stabileste preseriptiile gerierale de proiectare a pilotilor utilizati in fundatiile construcfiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc., clasificati conform STAS 2561/1-83. Prevederile prezentului standard se pot apliea si fundafiilor pe pilofi executate in pi. minturi macroporice sensibile la umezire, en conditia respectirii si a prevederilor din reglemen- tiirile tehnice specifice referitoare la aceste paminturi. Pentru pilofii forati de diametru mare trebuie si se fini seama si de preseripfiile de proiectare, executie si receptie detaliate In STAS 2561/4-90, 1.2 Prevederi geherale 1.2.1 Fundatia pe pilofi se compune din pilotii proprin-risi si din radierul care solidarizeant capetele acestora, ‘Dupa poritia radierelor fat de suprafa{a terenului, acestea pot fiz — radiere joase, in cazul in care pilofii sint inglobafi complet in teren — radiere inalte, la care pilofii sint liberi de la talpa radierului pind la suprafaja tere- nului (fj de nivelul apei, radierele inalte pot fi situate deasupra, sau sub acest nivel) 1.2.2 Aleiituirea pilotilor ca elemente structurale se face in conformitate eu preseripfiile in vigoare. 1.3 Standarde’ eonexe STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea piminturilor STAS 2561/1-83 eren de fundare. Piloti, Clasificare §i terminologie STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundafii pe pilofi. Incercarea in teren a pilofilor de proba si din fundafii STAS 3950-81 Geotchnici. Terminologie, simboluri gi unitii{i de miisuxs Tuaborae “Aprobat der INSITTUTUL NOMAN DE STANDARDIZARE| Data jntriiit in vigoare : MINISTERUL INVATAatiNreLUT Str. Jean Louis Calderon nr. 13 BUCURESTI 1990-11-01, nstitutol de Construct Bueuresth eT RSTAS 2561/3-90 2 2 PRESCRIPTI PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUL 21 Pentru intocmirea proiectului fundatiei pe piloti trebuie precizate urmiitoarele date refe- ritoare la conditiile amplasamentului : stratificatia terenului de fundare cu caracteristicile geotehnice respective — gradul de seismicitate stabilit conform STAS 11100/1-77 ; — nivelu! apei de suprafatii : etiaj, nivel maxim si minim (¢ind este cazul) ; nivelul normal al apei subterane, precum si modificarile eventual previzibile ale _acestuia pentra vitor; — agresivitatea apelor subterane si de suprafatit (la funda(iile ou radier inalt _. prezenfa organisimelor care atack lemnul, in eazul utilizirii pilotilor de lemn ; — adincimea probabilii de afuiere (cind este eazul) Alegerea tipului de pilot se face functie de: — natura terenului de fundare ; — inedircarea ce trebuie preluata de piloti ; vonstructiei proiectate ; — tipul, aledtuirea si deformatiile admisibile ale — conditiile specitice amplasamentului : vecinatati, instalafii subterane ete. ; — lungimea necesari a pilotilor ; — nivelul apelor si variatia acestuia ; agresivitatea apelor ; — utilajele de exeeutie avute la dispozitie 5 — viteza de executies experienta local in privinta comportirii construc{iilor similare fundate pe piloti de un anumit tip. Stabilirea tipului de pilot se face pe baz’ de analirk tehnico-economici a variantelor posibile, . 2.3 Fundarea pe piloti purtitori pe virf se adopt in cazul in care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adineime accesibili tipului de pilot utilizat. Straturi practic incompresibile se consider’ straturile aledtuite din roci stineoase sau semistincoase, sau din piminturi macrogranulare (blocuri, bolovinisuri, pietriguri) caracteri- zate prin modulul de deformatie linear’ E > 100 000 kPa. ‘Tn cuprinsul zonei active (definit conform STAS 1242/1-89), trebuie sk se verifice sub stratul in care se gisese virfurile pilotilor, nu exists un strat sau o lentil compresibila care ar putea produce tasarea intregii fundatii pe piloti. In cazul prezenfei unui asemenea strat, pilofii trebuie considerati flotanti. OBSERVATIE — Daek studlile goologice efectuste in zoné exelud posibilitatea aparitiet unei intercalait Compresibie in stratul portant de la virful pllotlor, lueriile de prospectare trebule sf pAtrunda in acest strat pevPTadlnelie de eel putt 4a (d find diametrui saw Jatura maxima « see(iunit pilotulul) ; tm caral rocilor Compacte se deplgeste tn mod ebligatorit orizontul alterat 24 Nu so recomand’ utilizarea pilotilor de indesare (piloti prefabricati, piloti executati ‘pe loc prin batere, vibrare, vibropresare ete.) in cazul prezentei unor stratnri axgiloase saturate Ge consistenfi ridicata, in care pot apare fenomene de ridicare a terenului la exeeutia pilofilor. 2.8 Capacitatea portant a pilotilor se stabileste astfel : 2.5. In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portant’ a pilofilor pentru toate tipurile @e constructii se poate determina folosind formulele empirice de ealeul precizate la pot. 3.2.5 ---3.2.9 din prezentul standard, ‘La constructiile obignuite (incadrate conform STAS 10100/0-75 in clasele de important TIL, IV si V) se admite ca sim faza final’ de proiectare, si se determine capacitatea portant’ folosind formulele empirice de calcul, dack sub nivelal virlurilor pilotilor se gasese terenuri prac: tio incompresibile $i numai Gaed numérul total de piloyi, pentru toate construetille de pe acelasi ‘amplasament nu este mai mare de 100 ; de Ia aceste prevederi fac exceptie pilofii forati de dia- metra mare pentru care se aplich prevederile STAS 2561/4-90 si cazurile precizate la pet, 3.2.5 observatia 1./ —3- STAS 2561/3-90 2.5.2 fn faza final de profectare, capacitatea portantit a pilotilor se determinX conform pet. 3.2.2. .3.2.4, pe baza remultatelor incereirilor in teren a pilotilor de probs de pe amplasa- ment, executati cu aeeeasi tehnologie si ew aceleasi utilaje avute in vedere in proiectul de-exe- cntie’al fundatiilor pe pilot. La constructiile de important deosebiti (incadrate in clasele I gi IT) si ori_ de cite ori exte posibil, se recomands ca incereirile si determinarea capacitatii portante a pilotilor sh se faci in-faze anterioare fazei finale in proiectare. 2.6 Pentru toate tipurile de construc, i condifiile specificate la pet. 2.5 incercarea static’ a pilotilor de probit conform STAS 2561 /2-81 Numiaful.pilofilor ce se incearci static pe un amplasament se stabileste de proiectant si organul care intocmeste studiile geotelnice in raport cu numérul total de piloti, cu intinderea Suprafefel pe care se executh pilofii, ci gradul de uniformitate a stratificatiel si cu gradul de ‘cunoastere al amplasamentului, In cazuk in care nu se prevad si alte tipuri de ineeredri in teren, numsiral pilotilor incercati static trebnie si fie cel putin cel precizat in tabelul 1. fn cazul pilotilor forafi de diametru mare namiral minim al pilofilor de proba se stabileste conform SAS 2561/4-90 ., se efectueazs ‘Tabelal 1 Namarul pilotilor conform proiee- 100.,.500° | s01,.,1900 |1001.. 22000 uh Po > | Nomaral pilotitor de proba incercatt 5 6 OBSERVATIE — In tyndatiie cu peste 2000 pio! in afara celor gase pioti indieayi pentru 2000 pilot ‘Se mal inceatca cite tn pilot pentr ieeare 1000 gut 2000 pllottin plus, in Tunelie de unitormitates stratificatiel + Gin"anplasament x tn azul pilofilor prefabricati introdusi prin batere, eind in paralel cu inceretrile statice, se execut& pe amplasamentul respectiv si alte tipuri de incereiri in teren ea de exemplu incer- - ° cari pe cale dinamick ale unor pilofi de probit (conform STAS 2561/2-81) sau incerediri de pene- trare staticX (conform STAS 1242/6-76), care prelucrate conform pet, 3.2.2.2, respectiv pet. 3.2.2.3, conduc la rezultate apropiate de probele statice (in limitele previizute la pet. 3.2.2.4), numirul pilotilor incereati static poate fi redus in mod eorespunzitor, fark a fi ins mai mie de jumitate din numiral indicat in tabelul 1 simi mai mie decit. doi piloti. De asemenea, numérul pilotilor incereati static poate fi redus pin la jumatate din numarul indicat in tabelul 1 (fari a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratifi- catie uniforms, in cazul in care pe amplasamente invecinate s-au executat un numdr suficient de incercari statice pe pilofi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat. \ ‘La Iucriiri cu un numir redus de pilofi pe un amplasament, 20 sau mai mie, se admite ca incercirile statice si se realizeze pe piloti cate si rimind in Incrare. In acest caz forfa maxim’ ’ aplicat pilotului in timpul incerearii trebuie si ating valqarea efortului provenit din ineiretrile de calcul, in graparea cea mai defavorabili. : : B PRESCRIPTIE DE PROIECTARE 3.1 Preseriptii generale ~ 3.1.1 Caleulul pilotilor izolaji-si al grupalui de pilofi se efectueazit: — la starea limita de capacitate portant’, pentru toate eategoriile de piloti ; — la starea limit de deformatii, pentrn pilotii flotanti. Considerarea stirilor limit de capacitate portant si de deformatii se face conform STAB 3300/1-85, 3.1.2 La atarea limiti, de capacitate portantd-trebuie indeplinit& condifia : Sek. ~ qa) in care ‘8. efbrtul de caleul ce acfioneazi intr-un pilot din fundatie, stabilit conform pet. 3.3; R capacitatea portanti‘a pilotului, stabilit’ conform pet. 3:2. . OBSERVATIE — Livstablliea capacitAtit portante la compresiune, in eazurile mentionate a abservatille 8 sh 4 Qe Ia tabelul 7, se va {ine seama de posibiitatea manifestailrezistenjel negative pe suprafaia lateral’ pilo- tat. i8TAS 2561,3-90 a4 3.1.3 La starea limit de deformafii trebuie indeplinita, condifia : Aca @) in care A deformatia probabili calculatt a fundatiei pe piloti; X deformatia admisibilé, a constructiei, stabiliti conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85. 3.2 Caleulul capacitigii portante a pilojilor™ N 3.2.1 _Seetiunile pilotuluise dimensioneazit si se verified la solicitiile maxime care pot apare In aiferite tronsoane ale pilotulu,finind seama de reristenfa de calcul a materialelor ce sleBtuiese pilotul, conform reglementirilor tehnice specifice. In cazul fundatiilor pe pilofi cu. radier inalt trebuie si se fact verificarea la flambaj individual a pilotilor, considerind pilotui incastrat lao adincinie 1, sub nivelul terenului stabil, {in care I, se determink conform pet. 3.2.10. ; Pentru pilotii prefabricati este necesaré verificarea sectiunilor la solieitirile care pot apare in fazele de transport, manipulare ete, La pilotii executati pe loc, valorile rezistenfelor corespunzitoare clasei betonului se afecteazi eu urmitorii coeficienti de reducer — la betonare in uscat —. 0,95 - — la betonare sub api 0,88 . — la betonare sub noroi 0,75, : Tony — Coatcientit de reducere mentionati sint suplimentart faa de eosficienti eonditiflar de Iuera de dimenstunite seetiunitor transversale #1 de pozilia de turmare betomulul stabillfi conform STAS 10107/0-90, 3.2.2 Capacitatea portantd.a unui pilot solicitat la compresiune, se determing eu relafia: R=kmP., (kN) (3) in care kk coeficient de omogenitate, egal ew 0,75 ‘m coeticient al condi ilor de lueru, egal ew 1; P., inedxeare critics a pilotului, in kilonewtoni, determinat pe baza rezultatelor incer- - eltilor in teren, conform ,pet. 3.2.2.1. .3.2 3.2.2.1 Prin incercarea statied In compresiune valoaren inelteariteftice se stabileyte conform STAS 2651/2-81, Pentru pilotii la care nu se poate atinge in cursul ineerciirii incdirearea critic’, incdrearea * ‘maxima realizatt in cursul, inceredtii se considers ca sarcin’s critic& (conform STAS 2561/2-81). 3.2.2.2 Prin incercarea pe cale dinamici (efecufuati conform STAS 2561/2-81) a unui pilot prefabricat introdus prin batere, incirearea criticS.sa poate stabili cu relafia : a4 |) e+ Qo Hy (4) P,, ineirearea “critics a pilotului, in kilonewtoni ; @ factor ce depinde de tipul pilotului si condifiile de batere, dat in tabelul 2, in Kilopascali A aria seotiunii pilotului, in metri patrafi'(in cazul pilofilor tubulari.se considers suprafaja sectiunii inelare) ; @ — refuzal pilotulai, in centimetri; Q. “greutatea berbecului (sau a ptr q —_greutates pildtului (inclusiv a ciciulii de protcoie-si a pari stafionare a berbe- cului), in kilonewtoni ; care loveste), in kilonewtont ;ed STAS 2561/3-80 Hy inflfimea de cidere w berbecului, stabilit’ conform tabelului 3, in centimetri ; ‘H, mirimea eursei parti berbecului eare loves 9602 6 ro ‘Bo energia de loVire « berbacului, in kilojoull. Tabelul 2 . ‘Tipul pllotulut gf condiile de batere wk PE ain beton armat (cu ceialé ve | protect) vr diuiean (unt eniall ae) i Pot diner ark eel de rotctiey | Tipul de bere Piet era Hembec cu. cidere libeft sa en | sciue simp Berbee diesel sau eu actiune dubia OBSERVATIE — Incirearea critiek pe baza datelor din incercarea pe cale dlnamick a pllotlor_prefaprieatl se poate determina seu alte Felaii, ack In usta aplleHtil acestore pentra diferite condifil de teren se aratd hse objine o concordanS satisficitoare eu rezullatele ineereanlostatice ° 3.2.2.3 Prin incervaréa de penetrare staticd (efectuat conform STAS 1242)6-76), incirearea critic’ pe piloti prefabricafi introduyi prin batere, se poate stabili ou relafia : P, = aye Z (Kn) (8) 2 Ate in dare . . R, rezistenfa conventional pe virful penetrometrului, ealeulata cu relafia : Rant Rn Ry = ES (Pa) Ry, media rezistentelor pe virful penetrometrului, inregistrate in, straturile situate de la nivelul virfului pilotului pin’ la o adineime egali cu £ d sub acest nivel, in kilopascali ; Riz media rezistentelor pe virful. penetrometrului, inregistrate de la nivelul virfului pind la o indlfime egal ou gd deasupra acestui nivel, in kilopaseali ;* @ — diametrul sau dimensiunea ‘maxims a- secfiunii dreptunghiulare a pilotului, in centimetri 5 : 8 — coeficient, care se adopta conform tabelului 4. ‘Tabelul 4 Paminturs coetive; nlsipur de N sare medic 8 A — aria secfiunii transversale a pilotului, in metri pitrati ; F, forta de frecare pe suprafata lateral a’ penetrometrului, introdus pind la nivelul virfului pilotului, in kilonewtoni ;FE F k k k STAS 2561/3-90 . —6- U_ perimetrul secfiunii transversale a pilotului, in metri; uy perimetrul seefiunii coloanei penetrometrului, in metri. OuSERVATIE 1 Relatia (5) se aplicd in cazul utiligdrl unl penctsoinetru static care real tanta pe intreaga adincime de tncercare.si are urmBtoatele caracteristict — diametrul bazei conului de = 8,6 e1i; diametral cotoai I deg = 3,6-6m — vitera de penetrare 03,3 emis 2 Jn cazul folosiri ungr penstrometre eu caracterstieldiferite de cele indicate 1a obs. 1, edlculul valoril Per Seqpoate face mumal pe baza unor formule verifieate printi-un mumar suficient de incercért paralele pe plloth a probs. 3.2.2.4 Cind pe un amplacament se efectueazi numai incerciri statice si'rezultf mai multe Yalori P,,, care nu pot fi corelate cumodificarea in plan a condifiilor geotehnice, ca valoare P,, 5e.ia in considerate media valorilor obtinute. In cazurile ih care rezultA mai multe valori P,, determinate cu metodele indicate 1a pet, 3.2.2.1. ..3.2,2.3 pentru calculul eapacitifii portante a pilofilor pe amplasanentul respectiv (relagia 3) se ia ‘in considerare ca valoare P.,: — media valorilor rezultate, cind valorile individuale nu difert, cu mai mult de +10% fatii de aceast% medie ; — valoarea medie rezultat& din inceredrile statice (pet. 3.2.2.1), eind valorile indivi- duale se abat.cu +-10...-+40% do la aceasta medio. in caziil in care valorile P., stabilite prin ineerciri dinamice sau prin penetrare statie’, diferii cu mai mult de 4.40% fata de media rezultatelor incerciirilor statice, stabifirea capacitatii portante-se face numai pe baza incetirilor statice efectuate pe un num&t de pilofi de prob care nu se mai aplie’ reducerea previizuta la pet. 2.6. 3.2.3. Capacitatea portant a unui pilot solicitat la smulgere se determing cu relafia : . Fy =m. Perm (KS) (6) in care k= 0,7 . m 0,6 Porm forta critict la smulgere, detérminati prin incerciri de smulgere in teren con- form STAS 2561/2-81, in kilonewtoni. Capacitatea portanta a pilofilor. verticali solicitati la forte orizontale se determing cu Rey =k m Peror (KN) 7 (7) - in cate S k= 0,7 - m = 0,7 é. P.,. forta critics orizontali, determinat& prin inceretti in teren conform’ STAS 2561/2-81, in kilonewtoni. 3. In conditiile specificate la pet. 2.3 si 2.5.1 capacttatea portanta la compresiune a pilo- ilo purtiitori pe virf, se caleuleaz’ cu relagia : R= km ped. (KN) (8) in care. ~ k coeficient de omogenitate, egal eu 0,7; m coeficientul condifiilor de lueru, egal cu 1;-T= : ~~ BTAS, 2561/3-90 rezisten{a conventional a terenului sub virful pilotului, in kilopasgali, care se adopt astfel : — pentra pilofii. de indesare care yearemi cu virful pe rocks stincoast sau semi- stincoasé, sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolovinis) Pe = 20 000 KPa; - — pentru pilofi de indesare care reazem& cu virful in straturi de pietris, conform tabelului 6; . — pentru pilofi de dislocuire care reazem% eu baza pe rock stincoast sau semi- stineoasd : Loo = on (418 » G +18) a; Tezistenta medie la compresiune a 7ocii, determinat& conform STAS 6200/6-71, pe epruvete in stare saturati, in. kilopascali ; “t ' adincimea de incastrare in stincd’ a, bazei pilotului, in metri; @° diametrul pilotului in planul bazei, in metri; = pentru pilotii de dislocuire care reazemi et baza in-straturi necoezive macro- grannlare (bloeuri, bolovainiy, pietris) conform pet. 3.2.7.3 relatia (12) ; . Aaria sectiunii maxime in planul bazei pilotului, in metri pitrati, care se determins astfel —in cazul pilofilor exeeutagi pe loc : > A af 1a pilofi ou secfiunea cireulard, constantt, ou diametrul d; 1a pilofi forati cu bara lrgith eind se poate controla diametrul bazei Lirgite d, — in cazul pilofilor tubulari, se ia egal ou aria total’ a sectiunii circulare ou dia- metrul exterior d numai dacé golul a fost umplut-cu beton pe o inaltime de cel putin 3d dela nivelul virfului; in caz contrar 4 se consider aria net a, sectiunii inelare de beton. 4 =09 24 OBSERVATH - 1 In camul existenfol in Stratul portant, sob virul pilotutui, a unor orieBntuti stincoase puternle turate, sat Tntercalatil nestincoase, este obligatorie = In toate situate ~ Verificarea capacttétt portante prin tneer- tice pe piloli de proba. 2 In canurile mentionate la observaiile 9 si 4 de le tabolul 7, valoarea R se reduce cu un termen corespun- nator reristen{el negative pe suprafata laterald a. pilot 3.2.6 In condifiile specificate la pet. 2.5.1 capacitatea portanté le compresiune @ unui pilot flotant prefabrieat, se caleuleazi cu relatia pres R= k(m pA + UY my fol) (KN) ~ 2) in care k =0,7 . . 1m, si my coeficienti ai condifiilor de lucru, dafi in tabelul 6 ; A conform pet. 3.2.5; U perimetrul sectiunii transversale a’ pilotului, in metri; . De reristenja conventional’ a pimintului sub virful pilotului, dati in tebelul 6, ~ : in kilopascali ; “ fe rezistenfa conventionald pe suprafafi laterals a pilotului in dreptul stratulul i, conform tabelului 7, in kilopascali ; 4 Tungimea pilotului in contact cu stratul 4, in metri. ‘STAS 2561/3-00 _, —8~ Pilot batutt Plo introdusi cu subspals 18rk subspilare ‘in pimintutl nisipoase, eu condifia batert pe ultima metru Pilofi introdugi prin vibrare, tn pamminturi ') nlsipoase saturate, de Indetare medie rutee - ‘ I ~ tne | ~ prio I ) arglonse eu inaeele de content | etek . \ . ofr aiponte : | as | = arwitenisipoase sau prifoase | | a8 aul nisiponse sau pefoase - I . — argile a _ j}— 20 | ¢) argiloase cu Indicele de consistent Ie > 1 10 | 10 L — — — 1 =! j : ‘ 2 Tabu 6 Pannen aecove Pinintapl conve hes - a ) Sp | Reade | Pity | mith | ae | oe [os | o7 | os] oa | 04 en de wari] malt | the | Lor pot] | be joa e300 1800, | 1200 | 7000 | 4000 | 2000 | 300 | 1200 | 1000 | 660 i 00 ooo | 250 | duo | 21am | saan | ooo | fe00 | tz00 | 0 ; roo 200. | 1300 | kano | Gato | 0 | 2800 | 2000 | 1300 | 0 ; cn 2200 | 1400 | Stoo | saw | 300 | 830 | a0 | taoo | 80 10 sa Zico | tauo | suooo | aun | 000 | 8800 | 240 | 00 | 00 is i300 3300 | tago | tir | Jaan | 000 | som | d300 | eon | som 3 em Stoo | inuo | tan | ano | 6am | 4800 | at00 | $700 | s300, FA soo Sion | taco | ize -| supa] esoo | ovo | avo | te | 1200 3 | tam | S400 poo | iawn | Sua] cain | fso0 | op | te00 | 1209 3s. | 15000 | 10000 490 | 2000 | 5000 | soin0 | S00 | a0 | sino | 2000 | 400 i ORSERVATIH 1 Adincimea de infigere a pilotului se maisoard Ia nivelul terenural yatural pina Ja nivelul vrfulul plotulut, ind umplutuia sist decaparile prevézute nu epagese Sm. Cind umpluturite seu decapasile sint mat marl de Sim, adineimea de Infigere se misoard dela un nivel superior, respectiv lnfellor, cu 3m nivelului tezenulub natural 12 Valorile pe din tabel “pot fi fotosite eu conditia ca pilotwt e pitranéé th terenul stabil (care nu este Supus afwierli sau eluneearilor) cel putin 4 m in cazul infrastructurilor podurlfor sau construc(ilor hdroteh= hige si cel pujin Si in cazUl celotlalte construct 3 Valorile 7» din tabel stat valghile pentru piminturl indesate saw cx, indesare medie (I>0;38) 4 Pentra nisipuri mari si pletrigur, valorile py din tabel se pot folosi nushal in cazul in care incastrarée rela~ oie : Tadincimea de ineastrare tn stratul de nigip mare sau pletrls a vietului pitotolui, In mete dianotrul pilotulut in planal bazel, In met : 45 Pentru piminturi nisipoase (eu excepsia nisipurilor mari previzute 1a observatia 4) si piminturi coezive, Valorie din tabel se pot folos! cu condita patrunderit viefului pilotulul pe o adheime f(a 4. Pentru valori Hided se caleuleazd rezistenla normata corectata cu relatia Pocor = Puls + 0,125 Us) (KPa) 6 Pentru valloriitermediare ale adineimilor sau consistentel, valerie py se obfin prin interpolare Tineaon . STAS 2561/3-90 - ‘Tabelul 7 ‘Adineimes. |——— - wmedies | marl st | ge | pratoase | 20.8 | 0,7 08 stratatat | "medttt pr : 5 : i kPa 3 Jom, fo ow | ao | is 5 2 2 | 30 2». | a0 a» | 17 7 3 3 | 35 25 35 25°} 0 4 ‘ 4 38 2 af a7 | ® 5 5 58 0 a | 4 | 29 | 28 10 6 7 60 a 3 a | 28 i" 7 10 6 46 34 48 sa | an | ae 8 1% 2 5 38 3 as] 38 14 10 20 56 a 56 an 30 16 2 2 86 é “4 at & | 2 is S 50 3, 80 " 8 a | ou 20 35 100, 70 30 a 30138 Ey OBSERVATIT 1 Valorile f se adopt pentru adineimile medi, corespunzitoare wistantel de 1a mijlocul stratului i pint ta fuprafata,terenlulinlnd seama dc observatia 1 de Ia tabelul 6, 3.2.7 Jrreaml unor straturl eu grosimi mai mari de 2m, determinarea valertior fse face prin tmpdrlirea in‘ orizonturt fe tax. 2m. 2 Pentru valori intermediare ale adinelmilor sau consis{enfel valorlle f se ob{in prin interpotare linear’. 8 Dac in limitele lungimii pilotutusexistéo Intercalatie de pambit puternic compresibil, de consistent redusi Curb, mil, nmol ete) de eel pilin 30 em grosime, iar suprafaja terenalul urmeazi a fi inedreata (In urma ss {ematiziril sau din alte cauze) valorile f pentew stratul puternie eomprestbi s! pentru cele de-deasupra Tulse determing astfel ° ‘ind supraincircares este pind la 90 kPa, pentru oate straturle situate pind la limita inferioard a stra- tatu puternie compresibil (inelusiv umpluturile ) se ia = 0; uNind supratnearearea este ciprinst fire 20.51 80 kPs, pentru straturile situate deasupra stratulul foarte compresibll (inclusiv umpluturie) se ia din tabel multiplteat cu 0,4 gi tu semn negativ, iar pentru stratul puternice conpresibil f= —5 kPa; Pivtind suprainearcares este mi mare de 80 kPa, entra straturile situate deasupra stratulut foarte compre- Sibil sein f din tabel eu Semon negativ, far pentru stratul puternic compresibil se ia f= —5 kPa 4 Pack pilotul strabate wmpluturi recente, straturl arglloase in curs de eonsolidare saul straturi acroporice sensibile la timezine, et grosii mai mari de 5 m, valorile f're iau din tabel eu sennn regativ in conditiile specificate 1a pet. 2.5.1 capacitatea portant Ia compresiune a unui pilot flotant, exeeutat pe loc, se calculeazi cu relatia in care R=komyp.A+U SY mfil) KN) ay k, A, U, fu conform pet. 3.2.6; my coeticient al conditiilor de lueru, eare depinde de tehnologia de betonare a pilotului, dat in tabelul 8; m cocticient al condifiilor de lncru, eare depinde de modul de executie a pilo- tului, dat in tabelul 9; Pe rezistenfa de caleul a pimintului sub nivelul virfului pilotului conform pet. 3.2.7.1. ..3.2.7.3., in kilopaseali, ‘Tabelut 8 Categoria pamintului de la baza_ llotulus Fain dein | _ Gover ra! snare hat 7 Betonare sub apa Sew Injectie 1a baz inject Ta Betonare sub norol oMeu_Injectie la bazd — Tae inject Te baxBTAS 2561/3-90 : . 10 — ‘Tabelul 9 Categoria -pamtntului din jurul pilot Modul de executie a pilotulut ecoel : Pilot cu miantava introdusi prin batere §l beto- nul. compactat prin batere 1,0 1,0 Pilot cu mantaua introdust prin vibrare gi beto- aul compactat prin vibrare (ia extrageren co- i Toanei) 0.6 Pilot forat tn usedt s1 netubat 07 : Pilot forat sub norol aan) 0,7 Pilot forat cu tubs) recuperabil 08 Dilot forat cu tubaj uerecuperabil 3.2.1. Pentru pio de indesare (exeeutaji prin batere-sau_ vibropresare) valoares 7, se ia din abelul 6, 3.2.7.2, Pentru pilofii-de dislocuire care reazemi ou baza pe piiminturi coezive, valoarea p, se caleuleazi cu relatia (11), cu conditia asigurarii pitrunderii bazei pilotului in stratul respéctiv pe o adineite egali eu cel pufin diametrul pilotului sau al bulbului. Neeu+ 11 D (kPa) (qa) in care N, =9 factor de capacitate portanté yaloarea de calcul a coeziunii, determinati in conditii nedrenate a stratului, in kilopaseali media ponderati, prin grosiriile straturilor, a valorilor de caleul ale greutafilor ‘volumice ale straturilor strabitute de pilot,'in kilonewtoni pe metru cub ; D _ figa reali # pilotului (adincimea la care se giseste baza pilotului, misuratt de la nivelul terenului, natural, sau — pentru infrastrueturile podurilor = de 1a nivelul fundului albiei, finind seama de adincimea de afuiere), in metri. In lipsa datelor privind rezistenta la forfecare a stifatului de la baza pilotului, se admite, pentru pitninturi coezive, utilizarea valorilor p, din tabelul 10. . , ‘Tabelul 10 Adineimen bazel Je —|° piletutul, Bt oe or 08 oe Oe = Po KPa 3 850 750 850 500 400 300 250 5 1000 850 750 sso |. 500 00 350 7 180, 1000 350 750 800 ‘500 450 10 1350 1200 1050 950 800 700 800 a 1550 1400 1250 1100 950 300 700 15 1800 10650 11500 1300 1400 1000 500 8 2100 11900 1700 1500 1300 1150, 950, - 20 2300 2100 41000 1650 1450 1350 1050 ¥ 30 8300 ‘0p0 2500 2300 22000 = = 0 4500 000, 3500 3000 2300 = = - OBSERVATHI: 1 Pentru valori intermediare ale indicelui de consistent& Zo si ale adineimil, valorile py se determing prin Interpolare lineard. 2 fn eazul stratului coetiy avind indleele porilor ¢> 0,5 s0 utilizeard valerie peepr deduse cu relatia ar m(t 08 22)-u- STAS 2561/3-90 N 3.2.7.3 Pentru pilotii de dislocuire care reazem cu. baza_ pe straturi necoezive, valoarea p, se caleulean, cu relatia : in care 8 Po = a(vd, Ny +1 DN) (kPa) . (a2) coeficient dat in tabelul 11, in funefie de gradul de indesare Z, al pamintului -de la baza pilotulut ; yaloarea de caleul a grentafii volumice a pimintului de sub baza pilotulu, Kilonewtoni pe metru cub ; ‘media ponderats, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutiitilor volumice, ale straturilor strabitute de pilot, in kilonewtoni pe metru cub; Giametral pilotului Ja nivelul bazei, in metris figa de calcul a pilotului, in metri, cate se stabileste astfel ~ dack D > Bd,, se consider D. = Bd, ; — deck D respeetiv egal eu m, (pet. 3.2.7) pentru pilofi exeeutati pe loc. 2.10 In conditiile specificate la pet. 2.5.1 capacitatea portanta la inciredri orizontale a pilo- Yilor verticali in radiere joase se poate stabili, in mod aproximativ, eu ajutorul valorii lungimii convenfionale de ineastrare [,, misurat& incepind de Ya talpa radierului, dat in tabelul 14 in funetie de categoria pimintulti de sub radier si de diametrul pilotului, cunoscindu-se momentul incovoietor capabil al sectiunié pilotului ‘Lungimea conventional de incastrare /, reprezints lungimea unei console la care mo- mental incovoietor de incastrare sub ineiteare orizontali este acelasi cu momentul maxim care se dezvoltit in pilot. Tabelul a4 Categoria paimintulul Nisipuri afinate gf pamintur! coezive avind Hes 0 Nisipurk de indesare medi si pa ve wind 0,5 < le < 0,75 inturi coezi- [Nisipuri sf pietriguri indesate, pliminturl coezive + avind 0,75 £ lo 1,00 Paminturl eoezive tari, avind Je > 1,00—B- STAS 2561/3-90 For{a critica orizontala P,, 4, a unui pilot vertical cui radier jos se determina cu relafille :, in cazul pilotului considerat ineastrat in radier (pet. 3.5.7.2 si fig. 1a): 2Map . Poror = (kN) as) — in cazul pilotului considerat articulat in radier (pet. 3.5.7.1 si fig. 1b): (kN) (16) in care J, Tangimea conventional de incastrare, n metri; Mz momentul ineovoietor capabil-al secyiunii pilotului, determinat conform regle- mentirilor tehnice specifice privind caleulul elementelor de beton armat, in kilonewtoni-metru. Capacitatea portanti la ineiirediri orizontale a pilotului vertical se determina eu relatia : By km Pore (KN) a) in care k =0,7 m =07 onsERVATIL 1 Rolaile (15) (46) pot fi uuliaate ty az cd tiga pilotulut D> el 2 dn cau une stratiieailneomgene, fs stabiteste ca mete ponder (prin grosimile de straturi) ale valor Fr cofespuneitonre stratus ioriniintepe o adele eyala cu 1,8 lyn care eprecindd valoatea corespun- atoare strat de 1a supratats 2 Nu se ulitizeaza lungimea fy din tabelul 14 1a ealeulul sigeti pilfitor, 3.211 Pentru determinarea capacitatii portante la inctiretrt orizontale a pilojilor verticali sau inclinaji, in special in cazul fundatiilor cu-radier inalt, precum si pentru calculul la deformatii al fundaiilor pe pilofi supuse atit Ia inediresri verticale cit si la inetiredri orizontale pot fi uti- lizate diverse metode de calcul ; se recomanda utilizarea metodelor bazate pe teoria grinzilor pe mediu elastic. In anexa A se prezinti o metods de calcu! a unui pilot izolat supus Ia solieitiiri trans- versale, iar in anexa Bo metodi de calcul a unui grup de pilotiveu radier rigid 3.2.12 La radiere joase pe pilo{i, colicitate la inciirciri orizontale, se verifies condifia : Hoy < m(¥ He + Res)» (KNT (as) iBTAS 2561/3-90 -u— in care H« componenta orizontali a efortului total de calcul care actioneazi asupra ra- dierului ; Hw — suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale-care acfioneaz’ in pilofii inelinati (conform pet. 3.3.4), in kilonewtoni ; Re capacitatea portant& a pilojilorverticali la solicitari orizontale, stabilit& con- 1 form pet. 3.2.4, in kilonewtoni ; in conditiile specificate la pet. 2.5.1 R,, se sta- bileste cu relafia (17) de la pet. 3.2.10; — numé&ral pilofilor verticali ; m ——_eoeficientul condifiilor de Iueru, egal en 0,9. . 3.3. Caleulul eforturilor ‘in pilofii tundatiet ~ 3.3.1 La caloulul fundatiilor pe pilofi se consider c& incareirile de la constructie se transmit terenului prin intermediul pilotilor. : . 3.3.2 Bfortul intr-un pilot al unei fundapii cu raidier jos si pilofi verticali; solicitata la incdretri verticale si momente, se poate calcula cu relafia : Myo ot sm Taye Mee * Ee [kN] (19) ™! in cara WN * efortul vertical de caleul, in kilonewtonj; . ‘4M, si M, momentele de calcul, fat de axele principale ale grupului de pilofi, in kilonew- toni-metru ; a gi ys distantele He la axa pilotului din grup, la axele prineipale ale grupulul de pilofi, in metri : @siy distantele de la axa pilotului considerat, la axcle principale ale grupului de pilofi, in metri; ® —— numfrul pilofilor in grup ; Gy grewtatea pilotulu, tinind seama de variabiitaten gecmetrie piotului ga greu. {8fii specifice a materialului constituent, preeum gi de efectul de submersare al apei subterane, in kilonewtoni, W, M, si M, se iau cu valorile rerultate din inearearile in gruparea special: (conform STAS 10101/0A-77' si STAS 10101/OB-87). 3.3.3 In cazul in care o fundatie éu radierul jos este solicitaiX gi la incircdri orizontale, tre- buie si se verifice dact pilotii verticali din grap sint eapabili sX preia aceasti inaiireare prin ineovoiere, avind in vedere prevederile de la pet, 3.2.4 sau 3.2.10, ~ In cag contrar se previd pilofi inclinafi. . 3.3.4 Determinarea eforturilor din piloti De inelinati se poate face, in azul funda{iilor cu radiere joase, astfel : — eforturile in pilotii verticali si componentele verticale ale eforturilor in pilofii inclinafi $0 pot determina cu relatia (19) de la pet. 3.3.25 — componenta orizontalé, a efortului intrun pilot inclinat Hj, se poate determina eu Telaia: . . ee tgS (KN) (20) in care Po, Componenta vertical a efortului in acélasi pilot, in kilouewtoni ; 8 unghiul fafé de vertical al axei pilotului considerat. 3.3.5 Caleulul eforturilor din pilotii fundafiilor cu radier considerat infinit rigid in raport éu pilofii se poate, efectua folosind o metodi de ealcul care si tin’ seama de deformatiile pilofilor i de conlucrarea acestora cu terenul, ca cea prezentati in anexa B,STAS 2561/3-90 34 Caleulul la deformagii al fundajiilor pe pilofi ‘Tasarea fundafiei pe pilofi fotangi se verified cu rekagia: ss $< hum (21) in care # "~ tasarea probabili'a fundatiei pe pilotis . Sean tasarea admisibili Tasarea probabil a funda cordanfa corespiinziitoar a constructiei (conform STAS 3300/2-85), re pilofi se ealculeazi cu metode care si asigure 0 con- tre valoarea estimata si cea misurat’ a fundatiei, In anexa D se prezinti caleulul tastaii probabile a.tinel fundafii pe pilofi cu metoda bazatd pe schema fundatiei conventionale. 3.5 Elemente constru 3.5.1 La stabilirea dimensiunilor pilotilor prefabricaji trebuie si se {ind seama de prevederile STAS 7484-74. 9.5.2 Distanta minima inttre axele pilofitor, misurati in teren, este de: 3 d in cazul pilofilor de indesare; ay = D in cazul pilofilor de dislocuire . in care - 4 diametrul sau latura mici a seofiunii pilotutuis D— figg veald a pilotulu, 3.5.3 Repartizarea pilotilor sub radierul fundafiei se face in rinduri paralele sau radial, unii in dreptul celor-vecini, sau in sah, respectind distanjele minime intre piloti indicate la fet.’'3.5.2 3.54 Adincimea de fundare a radicrului se stabileste in raport cu: - ~ existen{a sul)soluriloy si instalatillor subterane ; — condiiile geologice si hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane si variafia acestuia in timpul constructiei si al exploatarii acesteia etc.) ; — posibilitatea de umflare prin inghef a piiminturilor ete. . 5 Radierul de Leton armat se calculeazst conform STAS 10102-75. si STAS 10107/0-00 sub aefimen inedredrilor de In suprastrueturs si a reaetiunilor din pilofi. Iniljimea radieralut se determin’ din calcul, dar nut va fi mai mies de 30cm. Clasa betonului trebuie sf fie minim Be 10. 3.5.6 Distanta intre fafa exterioaré a pilogilor marginali yi extremitatea radierului trebuie si fie de minimum 1 d, dar nu mai mig& de 25 em, 3.5.7 Lungimes pir{ii pilolilor cuprinst in radiertl de beton armat se determina functie de tipul de solicitare si de tipul arméturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include in grosimea radieralui stratul de beton armat tumat sub api, sau betonul de egalizare) conform reglementirilor.tehnice specifice, dar uu mai mic& decit cea previant’ la pet. 3.5.7.1 si 3.5.7.2 3.5.7.1 In cazul fundatiilor pe piloti supusi la solieitairi axiale de compresiune i la forfe orizon- tale reduse, care pot fi preluate de pilofii considerati articulati in radier, pilotii trebuie si pi trunda in radier cu eapetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armiiturile longitudinale ale pilotilor sii se inglobeze in radier pe minimum 25,cm. 8.5.7.2. In eazul fundatillor pe piloti supusi la solicitiri axiale de smulgere sau la for{e orizontale mari care impun preluarea prin piloti considerati incastrati in radier, piloii trebuie «4 pitrund’ in radier eu capetele intacte pe o lungime de 15cm, iar armiturile ongitudinale ale pilotilor trebuie sti se inglobeze in radier pe o lumgime determinat& prin calcul, dar nu mai putin de-40 ori diametrul barelor cu seofiune constant sau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic.| STAS 256 — 16 — | . | | ANEXA A | CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITARL TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC Pentru caleulul deformatiilor si eforturilor in Iungul unui pilot izolat, definit’intr-un sistem de axe (fig. 2a) supus la inefredri transversale (fort. tlietoare, moment incovoietor) terenul de fundare se asimileazi cu un mediu (de tip Winkler) aleiituit din resoarte independente (fig. 2b). Caracteristica de deformabilitate.a resoartelor supuse la presiuni orizontale poart’ dentimirea de coeficient al reactiunii laterale B,. oy y a Ez) laz| @ 6) Fig 2 . : A2_ Datoritd variatiei importants pe vertical a naturi se considere coeficientul #, variabil cu adincimea : 2, = E, (2). stiirii terenului, se reeomanddt sii AS Considerind ed un pilot actionat de solicitari transversale conform fig. 2 a suferi defor- mafia y—y(2), Insurma cireia se mobilizeazi din partea terenului presiunea Teactivi B, — B, (2) (Hig. 2.6),'se poate exprima echilibrul diferenfial eu relajia : aty ast (ED, + B= 0 (A) in care presiunea reactiv’ J, se determin& cu relatia: Be Ey iar (EI), este rigiditatea la ineovoiere a seotiunii pilotului. Pentru rezolvarea ecuafiei (A) pot fi adoptate inai multe ipotede ea de exemphi: 1) Ipoteza terenului linear-clastic, cu coeficient al reacfiunii laterale variabil linear eu adincimea : ° ¢ in care m, se numeste modulul coeficientului reactiunii Interale, care se poate determina conform pet. C.2 din anexa C, 2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reactiunii laterale dependent de nivelul de solicitare si cu o distribugie oarecare pe adincime B, = Bis, 9).—- STAS 2561/3-00 AA Caleulul deformatiilor si eforturilor in ipoteza terenului linear elastic se face cu relafille : . Pre MX ye) = EE ayoiv) + 2 aye) 9) = By HD+ a PAD 62) = 2™ aye) + ByeiD) (aa) (ED, (El)y M2) = Pr An| ) + MB,(2/D) (As) S(2) = PAQs]D) 4 x BAD) * (A8) in care y(s), (2), (2), (2) sint deplasarea, rotirea, momentul ineovoietor si forfa tdietoare in secfiunea pilotulni de fa adincimea 2, iar 4,(2/D), B(2/D) sint. coeficienti de influen{& functie de figa redusti 2,,, = D/>. si functie de adineimea relativa 2/D, iar _ : re]! Pentru pilofii ‘opriti eu baza in terenuri nestincoase coeficienfii de influenté seiau con- form tabelelor 15 gi 16. A.5_ Caleulul deformatiilor si eforturilor in ipoteza terenulut neliniar se poate face prin metode iterative astfel : a) Se determin’ curbele p—y Ia diferite adincimi, acordind prioritate zonei superioare a stratificafiel pe o adineime de aprox. 5 d, in care d este diametrul pilotulni sau latura seotiunii transversale perpendicular’ pe directia planului de actiune a inelretrii transversale ; construirea curbelor se poate face conform pet. 0:3 din anexa C3 b) Se estimeazi o prima valoare pentru modulul iy; ¢) Cu valoare 4d) Pe baza datelor din curbele p—y si cit valorile translafiilor (2) se determin& coeti- cientii reactiunii laterale secanti B,(z) (fig. 3a); €) Se teprezint& valorile H, funetie de adincimea z si se construieste dreapta medie prin aceste puncte, trecind prin origine (fig. “3b). estimat& se daleuleazit translatiile y(2) eu relatia (A.3) : Panta acestel drepte reprezintii noua valoare a coeficientului mf. f) Se compari mx — m,| < toleranga — daci comparatia este pozitiva, calculul se opreste, ultimele rezultate fiind admise a valabile 5 . ~ dack comparagia este negativi, se reia caleulul de la pet. ¢ en o alt valoarea pentru my, — toleranta se accept in limitele 0,02 my ... 0,05 ma. .‘ caRouyt Ervapodsoiu 38 Cy! we = tnaye> pes ontonoog on gate puNO}9 wa TLvawrasto o10'o— | e000 z10'0 | 20%0~ | sooro~ | exo'o 0 |e vew'e~ [ort [oni'e | oo't Feo | ¥a0" | ooo" | aco‘ Pa0%0— | cone [ara's ToT ws | 06 + [aero feao'e Boo | ew'O™ | Ber | TaOD | BHO [sero f vaso | VaN'O a ¥ 00 BOO BOO [GONG | sor" | BOO Heo tLo'O , sePO | zero | coe Fano el si0%0— | 810° | Hre'0— "| OFFO | OO'O ‘900°O. gec'o— | eee'o [00 amo | wero amos [Te | ao= [seoTO_| AO oro | ya. | ar | OF | a0r0 | Socro~ a0 ao | eo ao | a= [ee | “a cero, | ser"o— sero veo": [ee we O= zy evre— | oor | 920% } | ere | waa" ro (eres | rom ea a= are re aa ORO wre Taio [orerqs | ao, _ ie care [er rs are Fee | EO | ware | EO | Boe [Be [RO aT aI ao eer aT [wT woe Taro | BET | vaOR | om Bee [Re fers [a | aro [a wwe [are jozeo"o | eec"r= | tés*o— | eee"h Bau | SORT ee oe oT | ere! 90@'T| Zee t= | peRto— | svotr zoo"T= | 908° T [06 908 eo0"F warr [wae | we [ree | ET [RTH Lae [rere eo |v Te TET Ra PROT Lware [eT [ew | eto ve fe [ae [me ae wire [FEV ove vai | w tog | wt | ly or wv “a v or ‘a fy “a oy ‘a *y ‘aj “a | ov : 1 t pT P oar ya er oo - wr & - — —- - - 3 sr mpaen § g @ 3 zs 5 | |8TAS 2561/3-90/ -— 19 - [| | 010% oor jem | 000° WO" | ao soo" zoz'0 | sev0— \evv‘o | G6e°0— [Zoro “eor'0. | Bz0°0— (ea"0 | OBO Pre si [ae fr ro | sao! |earo— | T0'0 | wa"o— woo | va" wee Be LO BG | ao oor | 9 Fo lace'0 | ons"o= eae0— [rior eo jouer Uso ‘| | 966°9 | Wre"0— [eaor9 rt | 000° | 090'0 rf ! 4 oF mPa,STAS 2561/3-90 = 20 — ANEXA B- SALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOTI CUVRADIER RIGID Bl Cunosejndu-se actiunea exterioark pe radier, {F}7 = (Fs, Fy, Fey Mey My, M,) (lig. 4) 8e cere: . — determinarea .deplasiirilor {Dy}7 = (u, v, 1, Or, Oy %)5 — determinarea eforturilor {/)" = (fey fos Ses mes Moy fiecKrui pilot i, In radier ; in sectinnea de incastrare a —, determinarea diagramelor de eforturi sectionale in lungul fiecirui pilot ; — verifiearea de rezistent’ a sectiunii pilotilor si verificarea la eapacitatea portant in raport et terenul ; — verificarea, dack esta cazul,’la starea limit de deformatii. Pig. + B2. Caleulul se efectueazi in urmtoarele etape : + — se determin’ matricea de rigiditate [A/{ a fiectirui pilot i, in raport cu sistemul looal de axe Oorqay, conform pet. BB; - 5 “— se determin matricea de rigiditate a grupului de'pilofi [K] in raport cu sistemul | general de axe, O2y2, prin asamblarea rigidititilor locale si transformarea sistemelor de coordonate’ — se rezolva sistemul de ecuatii: —* [K] {D} = {F} (B.1) “si se determina vectorul deplastrilor radieruiui, {D}; “ se determina vectorul deplasirilor {d,} la capul fiecirui pilot, in raport cu sistermul proprin de axe: . * {ay in care [71] gi [l,] sint matricele de transformare a axelor prin rotatie si respectiv translatie ; — se determin’ solicitirile pe eapul pilotului : tf = UG) tah (B3) — se efectueazt caleulul eforturilor in Tungiil axei pilotului, conform prevederilor din anexa Ay ~ fre] (h] {D} (B.2) — se fac verificiri de rezistenfii ale sectiunii pilotului conform reglementiirilor tehnice speeifice ; — se fac verificiri la capacitatea portant in raport cu terenul conform pet. 3.25 — se fac verificdri la starea limita de deformatii, dact sé impun- a STAS 2561/3-90 B.3_Determinarea flexibilititii pilotului izolat . t B.3.1 Se consider’ tin pilot izolat definit in sistemmul local de axe (fig. 5). Se apliek, in mod | succesiv, cite o solicitare unitari f, =1, fy —1,f.—1,m, 1, m= 1 sim,—1 in capul || pilotului, gi se determin’ conforn’ ‘prevederilor ‘din anexa A, deplasiirile 8,2, By, 89 = Sars or, Puaes $i Bpqyy mAirimi ce an semnifieatia de coeficienti de flexibilitate. be = OBSERVATIE 1 Incazul pilotilor cu simetrie axiall a seefiunli transversale . Bee = Buy Be 2 Incazul pilottorcu fisatibers ly, expresllecoeficlentilor deflexiblitate se deternting adiugind le deplasiele aleulate la nivelul terenutel, deplasaitepeconsola de ungime lg, astfel . + [Be suo s yo , Fein, cing Me ny ma Xo mo] my : = hig > la oleae * bem ae Bans Th Fig. 5 B32 Pentru gradele de libertate necuplate de transdatia axiali, deplasarea 3, si Hisucirea 3, se determin astfel : a) La translafie verticals — din inearedri de proba: = HiNo in care 3 deplasarea capului pilotilui ; Np incdrearea axial aferenti. Se recomandil sii se considere incirearea N, ce revine pilotilor din grup sub acfiuni permanente, — pe baza unor modele teoretice adecvate. ORSERVATIL 4 tn eazul piloslor cu Tiga Whets pe turgimea fy trebuie +h se {ink seama st de efeetele acestele 2 In cazul grupulul de pilot care eforirileexlale pot varia fearle mult se reeomandl folosien flexibiliti Giferentiate pentru pilot corprimatts! pentru cel supus a taettne b) La risucire ° — pe baza unor modele teoretice adecyate.