UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

DREPTUL EUROPEAN AL AFACERILOR

„Dreptul de ședere”

Profesor de disciplină:

STUDENT:

Anul IV

Anul universitar 2020-2021

Semestrul I
 Dreptul de ședere

VENIREA/CĂLĂTORIA ÎN ROMÂNI
Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor1 care îndeplinesc următoarele
condiţii:
 posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul
român;
 posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile OUG nr.194/2002 sau, după caz,
posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul
României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru
România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
 prezintă documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac
dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada
șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care
există siguranța că li se va permite intrarea;
 prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor
părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
 pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic național de semnalări în
scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român;
 nu sunt semnalați de către autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea
și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică;
 nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala
publică.
1
Străin - persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii
Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene;

VIZA DE SCURTĂ ȘEDERE

Dacă doriți să călătoriți în România pentru o perioadă scurtă de timp și sunteți resortisant
al unui stat pentru care este necesară viza trebuie să obțineți o viză de scurtă ședere(simbol C).
 Viza de scurtă ședere vă permite să solicitați intrarea pe teritoriul României, pentru alte
motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată
să nu depăsească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile
de ședere pe teritoriul României. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.
De asemenea, documentul de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să
îndeplinească următoarele criterii: valabilitatea acestuia trebuie să depășească valabilitatea vizei
solicitate cu cel puțin 3 luni și să fi fost eliberat în ultimii 10 ani.
Dintre statele ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra în România există unele
pentru ai căror cetățeni este necesară obținerea unei invitații aprobată de Inspectoratul General
pentru Imigrări.
Invitația poate fi făcută de o persoană fizică sau juridică, cetățean român sau străin cu
reședința în România
Viza de scurtă ședere vă dă dreptul să vizitați România pentru o perioadă limitată de timp
și nu poate fi prelungită. Dacă doriți să rămâneți o perioadă mai mare de timp pe teritoriul
României, trebuie să obțineți o viză de lungă ședere și, ulterior, un permis de ședere pe teritoriul
României.
Puteți obține o viză de scurtă ședere de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
României. (Consultați lista acestora).
Dreptul de ședere pe teritoriul României, ce vă este conferit prin viza de scurtă ședere, nu
poate fi prelungit. Totuși, în cazul în care, din motive obiective, nu puteți părăsi teritoriul
României în termenul acordat de viză, puteți obține o decizie de returnare de la formațiunile
teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Taxa de viză este de 60 Euro și se achită la misiunea diplomatică română din statul în
care faceți solicitarea.

TIPURI DE VIZĂ
- Turism
- Vizită
- Afaceri
- Transport
- Activități sportive
 - Activități culturale,  științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte
activități care nu contravin legilor române.

Dacă sunteți posesorul unui pașaport simplu, puteți obține viza de scurtă ședere cu una
sau mai multe călătorii dacă prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare o invitație
scrisă, avizată de Inspectoratul General pentru Imigrări, din partea unei persoane fizice sau
juridice din România.
Invitația, însoțită de o serie de documente, în funcție de scop, se ridică, se completează în
două exemplare și se depune la sediul formațiunilor teritoriale ale Inspectoratului General pentru
Imigrări, în vederea aprobării. Consultați lista documentelor necesare avizării invitației în funcție
de scopul venirii în România:vizita, turism, afaceri.
Invitațiile se aprobă în termen de 45 de zile de la data depunerii, cu posibilitatea
prelungirii termenului cu 15 zile în cazuri justificate.
străinii care urmează să vină în România în scop turistic, în grupuri organizate de
minimum 20 de persoane, la solicitarea societăților reglementate de Legea nr.31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, membre ale Asociației Naționale a
Agențiilor de Turism din România, aprobarea invitațiilor se face în termen de 30 de zile de la
data depunerii.
În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat invitatorului, care o va
transmite către dumneavoastră. Veți prezenta invitația, în original, la misiunea diplomatică sau la
oficiul consular, însoțită de celelalte documente, pentru obținerea vizei române. Trebuie să
aplicați pentru viză în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației, în caz contrar
aceasta pierzându-și valabilitatea.
Invitatorul, persoană fizică sau juridică va suporta cheltuielile ocazionate de îndepărtarea
de pe teritoriul României a străinilor invitați. Invitația constituie titlu executoriu în situația în
care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit
prin viză.

Excepții pentru viza de scurtă ședere

 Există anumite situații când pentru obținerea unei vize de scurtă ședere nu mai aveți
nevoie de invitație avizată de Inspectoratul General pentru Imigrări, situație în care solicitați viză
de la reprezentanțele diplomatice sau oficiile consulare cu o invitație autentificată notarial.
Pentru aprobarea unei vize de scurtă ședere, Centrul Național de Vize solicită avizul
Inspectoratului General pentru Imigrări mărindu-se astfel termenul de acordare a vizei.
Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul pentru viza de scurtă ședere în 7 zile
lucrătoare de la data primirii solicitării, iar în situații temeinic justificate termenul poate fi
prelungit cu încă 7 zile lucrătoare. Există însă și situații în care nu mai este nevoie de acest aviz.
Dacă sunteți cetățeni ai statelor ai căror resortisanți au nevoie de
viză (consultaţi lista) puteți intra în România fără viză dacă vă regăsiți în una dintre următoarele
situații:
- sunteţi titulari de vize uniforme (cu două sau mai multe călătorii), de vize cu valabilitate
teritorială limitată, de vize de lungă şedere sau de permise de şedere eliberate de statele
membre Schengen, cât şi de vize de scurtă şedere sau lungă şedere şi de permise de
şedere eliberate de Bulgaria, Cipru şi Croaţia - pentru tranzit şi şederi a căror durată totală
să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente
fiecărei zile de şedere pe teritoriul României, dacă documentele prezentate sunt în
perioada de valabilitate, iar numărul de intrări şi durata şederii autorizate nu au fost
epuizate.
Dreptul de şedere pe teritoriul României nu poate depăşi dreptul de şedere conferit prin
vizele/permisele de şedere respective.
- dețineţi un permis valabil de şedere pe termen lung eliberat de un stat membru al UE -
pentru o şedere neîntreruptă sau pentru mai multe şederi a căror durată totală să nu
depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile
de şedere pe teritoriul României;
Aveţi posibilitatea de a vă calcula dreptul dumneavoastră de şedere, prin
utilizarea calculatorului pus la dispoziţie, în acest sens, de către Comisia Europeană.
- sunteţi posesorul unui permis de mic trafic, eliberat în conformitate cu O.U.G. nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România şi Regulamentul Parlamentului European
şi al Consiliului (CE) nr. 1931/2006 din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor
referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre şi
 de modificare a Convenţiei Schengen, în condiţiile în care vă exercitaţi dreptul de
circulaţie, în concordanţă cu regimul de mic trafic de frontiera.
- sunteți posesor de documente de călătorie cu copertă roșie sau albastră, eliberate de
Organizația Națiunilor Unite, cu excepția celor cu copertă albastră și seria numerică
precedată de litera A - pentru o ședere neîntreruptă sau mai multe șederi a căror durată să
nu depășească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei
zile de ședere pe teritoriul României. Pentru fiecare caz în parte, cetățeanul străin trebuie
să prezinte, alături de documentul de călătorie, un certificat care atestă că titularul
călătorește în scop oficial, astfel cum este menționat în Convenția asupra privilegiilor și
imunităților Națiunilor Unite.
- sunteți cetățean al Republicii Arabe Egipt, titular de pașaport diplomatic și de serviciu
valabil - pentru tranzit și șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile în oricare 180
de zile.
- sunteți cetățean al Republicii Arabe Egipt, membru al misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare, al birourilor comerciale și al reprezentanțelor organizațiilor internaționale pe
teritoriul României, titular de pașaport diplomatic și de serviciu valabil  -  pe durata
misiunii, cu notificarea prealabilă a numelor acestora. De aceleași facilități beneficiază și
membrii de familie a persoanelor menționate anterior, care locuiesc împreună cu aceștia,
ei înșiși titulari de pașapoarte diplomatice valabile, pe durata misiunii acestor persoane.

ȘEDEREA PE TERMEN LUNG ÎN ROMÂNIA

Dacă sunteţi cetăţean al unui stat nonUE/SEE, aveţi un drept de şedere valabil în

România şi doriţi să obţineţi şedere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniţi
anumite condiţii. Paşii de urmat sunt: solicitaţi acordarea dreptului de şedere pe termen lung la
formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi, iar
dacă raspunsul este pozitiv, depuneţi documentele pentru obţinerea permisului de şedere pe
termen lung.
Puteţi obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru
alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei,
etc.)
 Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi
membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată şederea în
România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.
 Condiţii pentru acordarea şederii pe termen lung

Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe
teritoriul României în ultimii 5 ani. Şederea este considerată continuă atunci când perioada de
absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10
luni şi dacă împotriva dumneavoastră nu a fost dispusă nici o măsură de îndepartare de pe
teritoriul naţional.
De asemenea, perioada pentru care v-aţi deplasat în străinătate în vederea desfăşurării
unor activităţi de transport internaţional şi pentru care puteţi prezenta înscrisuri doveditoare în
acest sens, nu se consideră absenţă de pe teritoriul României.
Perioada de şedere în scop de studii se calculează la jumătate pentru rezidenţa pe termen
lung şi nu se ia în calcul şederea conferită de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de
serviciu şi nici cea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau au pair.

Nu puteţi primi un drept de şedere pe termen lung în România dacă vă încadraţi în una

dintre următoarele categorii:
- aveţi un drept de şedere temporară pentru studii,
- sunteţi solicitant de azil sau beneficiar al protecţiei umanitare temporare sau aveţi
protecţia temporară a statului român,
- vă aflaţi în România cu viza de scurtă şedere sau viza/drept de şedere conferit de viza
diplomatică sau de serviciu.
- aveți un drept de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau
lucrător au pair.

Documentele necesare obtinerii dreptului de sedere pe termen lung

Primul pas pentru a va stabili domiciliul in România este obţinerea dreptului de şedere pe
termen lung. În acest sens trebuie să depuneţi următoarele documente:
- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie și original);
- dovada asigurării sociale de sănătate;
- dovada mijloacelor de întreţinere (sunt exceptaţi membrii de familie ai cetăţenilor români);
- certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române;
- documente de stare civilă (dacă este cazul);

Puteţi solicita acordarea dreptului de şedere pe termen lung pentru minori doar dacă aţi
primit dumneavoastră acest drept. În acest sens trebuie să depuneţi urmatoarele documente:
- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spatiul de locuit (copie şi original);
- certificatul de naștere tradus şi supralegalizat/apostilat (în funcţie de statul emitent al
documentului);
- consimţământul în forma autentică al părintelui care nu are drept de şedere pe termen lung pe
teritoriul României.
Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în
maximum 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen se poate prelungi cu înca 3 luni, cu
înştiinţarea solicitantului. Veţi primi răspunsul în scris, în 15 zile lucrătoare de la soluţionarea
cererii.
Dacă raspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării, trebuie să depuneţi
documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a
Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea.
Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung, precum şi motivele care au stat la
baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la
soluţionarea cererii. Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung poate fi atacat în
termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti. Refuzul acordării
dreptului de şedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al
titularului cererii.
 Documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung:

- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
- taxe.
Documentele necesare reînnoirii permisului de şedere pe termen lung:
- cerere;
- documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
- acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
-taxe .
Dacă sunteţi titularul unui drept de şedere pe termen lung în România beneficiaţi de
tratament egal cu cetăţenii români, în condiţiile legii, astfel:
 puteţi lucra pe teritoriul României fără autorizaţie de muncă, în baza unui contract
individual de muncă avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă.
 aveţi acces la toate formele şi nivelurile de învaţământ şi de pregatire profesională,
inclusiv la acordarea burselor de studiu, echivalarea studiilor şi recunoasterea diplomelor,
a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale,
 vă bucuraţi de securitate şi protecţie socială, asistenţă medicală şi socială,
beneficiaţi de deducerile la impozit pe venitul global și de scutirile de taxe,
 aveţi acces la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe, libertatea de
asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicală sau profesională.

Dreptul de şedere pe termen lung încetează în următoarele situaţii:

- în cazul anulării sau revocării;

- în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat;
- în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioada mai mare de 12 luni
consecutive, cu excepţia situaţiei în care, in această perioadă, aţi beneficiat de un drept de
şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
 - în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani
consecutivi, chiar dacă în această perioadă aţi beneficiat de un drept de şedere
temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

la cerere;

- la dobandirea cetăţeniei române;

- in cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului
Economic European sau al Confederaţiei Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani
consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen
lung cu menţiunea «fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie
cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung;
- în cazul anulării protecţiei internaţionale în România, iar dreptul de şedere pe termen lung
a fost obţinut în această calitate.

În situaţia în care dreptul de şedere pe termen lung va încetat în condiţiile art.70 alin. (3) lit.
b),c) sau d) din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, şi vă aflaţi pe teritoriul
României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, puteţi solicita eliberarea unui permis de
şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în OUG 194/2002 cu modificările şi
completările ulterioare.
Dacă dreptul de şedere pe termen lung v-a încetat în condiţiile art.70 alin. (3) lit. b) - d) din
OUG 194/2002 cu modificările şi completările ulterioare vi se poate acorda un nou drept de
şedere pe termen lung, în condiţiile ordonanţei de urgenţă, după o şedere legală şi continuă pe
teritoriul României de 12 luni.
Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în
cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii
Europene, ale Spatiului Economic European sau al Confederației Elveţiene, pentru a exercita o
activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a
exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.
Bibliografie :

1 www.evizamae.ro
2. Inspectoratul general pentru imigrari