Țările Române în timpul lui Mihai Viteazul

Domnia lui Mihai Viteazul(1593-1601) este considerată de unii istorici perioada de trecere de la
medieval la modern în istoria românilor.
Mihai Viteazul urcă pe tron în toamna anului 1593 cu sprijin turcesc, în condițiile în care în plan
internațional se constituie o coaliție antiotomană în frunte cu Imp. Habsburgic numită “Liga Sfântă”.
În toamna anului 1594, Mihai Viteazul declanșează lupta antiotomană, ucigând creditorii turco-
levantini, veniți în București pentru a-și recupera banii de la Mihai Viteazul. Imediat, Viteazul atacă
cetățile de la Dunăre(Giurgiu și Brăila), învingându-i pe turci. La ordinul sultanului, Țara Românească
este atacată de tătari și de turci, care vor fi învinși la Putineiu, Stănești și la Șerpătești. Conștient că
turcii pot fi învinși doar printr-o coaliție creștină, în primăvara anului 1595, Mihai Viteazul încearcă să
adere la „Liga Creștină”, condusă de Imp. Habsburgic, trimițând în Transilvania o delegație de boieri
cu scopul de a încheia un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, care făcea parte din
“Liga Sfântă”. La 20 mai 1595, boierii încheie la Alba Iulia tratatul de alianță antiotomană și, în urma
acestui tratat, Țara Românească devine membru în alianța antiotomană, însă Mihai devine locțiitor al
lui Sigismund Bathory, puterea reală devenind(revenind) Sfatului Domnesc.
În vara anului 1595 , turcii organizează o campanie de pedepsire a lui Mihai, care atinge apogeul la
13 august 1595, odată cu Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria lui Mihai.
În octombrie 1595, cu sprijin din Transilvania și din Moldova, Mihai eliberează de sub ocupația
turcă Târgoviște, București și Giurgiu, alungându-i pe turci peste Dunăre.
În 1597, Mihai încheie pacea cu turcii, prin care aceștia îi recunosc domnia ereditară.
În 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai încheie cu Împăratul Habsburgilor, Rudolf al II-lea, un tratat de
alianță antiotomană, primind de la Împăratul Habsburgic bani pentru continuarea luptei
antiotomane.
În 1599, pe tronul Transilvaniei urcă Andrei Bathory, adept al păcii cu turcii, iar pe tronul Moldovei
urcă Ieremia Movilă, susținut de Polonia, de asemenea susținător al unei politici pacifiste cu turcii. În
aceste condiții, pentru a aduce Transilvania și Moldova în blocul antiotoman, Mihai Viteazul
pregătește campanii militare în cele 2 țări. Astfel, în toamna anului 1599, Mihai Viteazul pătrunde în
Transilvania și îl învinge pe Andrei Bathory la 18 octombrie 1599 în Bătălia de la Șelimbăr, devenind
principe al Ardealului.
În primăvara anului 1600, Mihai pătrunde în Moldova, ocupând-o aproape fără luptă, iar într-un
hrisov emis la Iași în iunie 1600 se intitula “domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara
Moldovei”. Se realiza pentru prima dată unirea sub o singură autoritate a celor 3 țări române.
Unirea celor 3 țări române a determinat ostilitatea Marilor Puteri, Polonia nu accepa pierderea
Moldovei, nobilimea maghiară din Transilvania îi era ostilă lui Mihai, Rudolf al II-lea nu avea încredere
în Mihai, iar Imp.Otoman nu dorea constituirea unui stat puternic în Balcani. În septembrie 1600,
nobilimea maghiară se revoltă , în sprijinul lui Mihai vine generalul habsburgic, Gheorghe Basta, care
trecere de partea nobilimii maghiare, învingându-l pe Mihai la Mirăslău și atfel pierde Transilvania.
Polonezii pătrund în Moldova și îl reinstaurează domn pe Ieremia Movilă, apoi pătrund în Țara
Românească, îl înving pe Mihai la Curtea de Argeș și îl instaurează domn pe Simion Movilă. Rămas
singur, Mihai pleacă în exil, cerându-i ajutor aliatului său, Împăratul Rudolf al II-lea. Împăratul Rudolf
al II-lea îi acordă sprijinul militar cu condiția împăcării dintre Mihai și generalul Gheorghe Basta. La 3
august 1601, Mihai Viteazul câștigă bătălia de la Gorăslău, învingându-l pe principele Transilvaniei,
Sigismund Bathory. Imediat, boierii din Țara Românească îl înlătură pe Simion Movilă, proclamându-l
domn pe Mihai Viteazul. Exista posibilitatea refacerii unirii celor 3 țări române. În acest context, la 9
august 1601, Mihai este ucis pe Câmpia Turzii din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este
luat de unul din căpitanii săi și înmormântat la Mănăstirea Dealu. Trupul său va rămâne pe Câmpia
Turzii.